Gaudeamus igitur
"De Brevitate Vitae" ("Despre scurtimea vieții"), cunoscut popular ca "Gaudeamus igitur" ("Să ne bucurăm, așadar") sau doar "Gaudeamus", este un popular cântec academic în mai multe țări europene, fiind cântat sau recitat mai ales la ceremoniile universitare de absolvire. Cântecul datează de la începutul secolului al XVIII-lea și este inspirat dintr-un manuscris în limba latină din 1287[1], fiind atribuit goliarzilor - poeți medievali, de regulă clerici insubordonați dogmelor; studenți rătăcitori de la o universitate la alta, creatori ai unor poezii satirice, scrise în latină, dar adesea cu infiltrații ale limbilor naționale, la adresa bisericii și preamărind iubirea, vinul, bucuria de a trăi. Gaudeamus igitur se află în tradiția carpe diem ("trăiește clipa") promovând bucuria vieții.
Este cântecul oficial al mai multor școli, colegii, universități sau societăți academice.
Versuri
[modificare | modificare sursă]Mai jos este o versiune din secolul al XVIII-lea a cântecului (C.W. Kindleben, 1781) cu o traducere în limba română.
Când se cântă, primele două versuri și ultima linie a fiecărei stanțe sunt repetate; de exemplu:
- Gaudeamus igitur.
- Iuvenes dum sumus.
- Gaudeamus igitur.
- Iuvenes dum sumus.
- Post iucundam iuventutem.
- Post molestam senectutem.
- Nos habebit humus —
- Nos habebit humus.
Latină[2] | Română |
---|---|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Wikisource în limba latină conține opere originale legate de acest articol: |
Wikisource în limba germană conține opere originale legate de acest articol: |
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Studentenlieder. – Aus den hinterlassenen Papieren eines unglücklichen Philosophen Florido genannt, gesammlet und verbessert von C. W. K. 1781, S. 52–54 (Titelseite mit einem Blatt) bzw. 56–58 (Titelseite mit Blume und Beiwerk).