RO116769B1

RO116769B1 - Metoda de contraceptie

Info

Publication number: RO116769B1
Application number: RO94-01791A
Authority: RO
Inventors: Krzysztof Chwalisz; Walter Elger; Karin Schmidt-Gollwitzer; Eckhard Ottow; Ulrich Klar; Horst Michna
Original assignee: Schering Ag
Priority date: 1992-05-12
Filing date: 1993-05-12
Publication date: 2001-06-29
Also published as: EP0639970B2; EP0639970A1; DE69316747T3; PH29913A; NZ252154A; MY108866A; NO307691B1; US6608074B2; BG61965B1; IL105684A; UA39934C2; ES2114605T3; CN1059446C; FI112167B; ATE162712T1; KR100253922B1; BG99178A; US20020058649A1; PL173337B1; EP0639970B1

Abstract

Inventia se refera la o metoda de contraceptie, folosind antagonisti competitivi ai progesteronului, care se administreaza in doze mai mici decat doza de inhibare a ovulatiei si mai mici decat doza care produce avortul, o cantitate care este eficienta in oprirea formarii glandelor endometrice si a dezvoltarii epiteliului si/sau in oprirea functionarii glandelor, care este necesara pentru implantarea cu succes a ovulului, dozarea se face in fiecare zi a fiecarui ciclu menstrual, in timpul caruia, se doreste contraceptia, sau in timpul fazei foliculare sau luteale, de preferinta in timpul fazeiluteale a ciclului menstrual, sau in timpul fazei foliculare a ciclului menstrual, sau o data pe saptamana in timpul fiecarei saptamani a ciclului menstrual, sau in unitati individuale de dozaj, la intervale de 4...10 zile, incepand din orice zi inaintea zilei de ovulatie.

Description

Invenția se referă la o metodă de contracepție folosind un antagonist competitiv al progesteronului.

Este cunoscut, din US 4764513, că receptivitatea endometrului pentru implantarea unui ou fertilizat in vitro poate fi întârziată (eliminată) prin administrarea, la o femelă, a unui antagonist competitiv de progesteron.

Inhibarea formării glandelor endoteliale și a dezvoltării epiteliului duce la imposibilitatea implantării unui ou fertilizat în uter (oprirea receptivității uterine).

Se cunoaște, din EP-0057115, că RU 486 (11(H4-N,N-(dimetilamino)fenilJ17p-hidroxi-17a-propinil-estra-4,9(1O)-dien-3-onă și alți steroizi 11 β-aril sau 11 β, 19arilen-substituiți sunt compuși care pot dislocui progesteronul și glicocorticoizii din receptorii lor respectivi. Aceste substanțe sunt cunoscute, din punct de vedere farmaceutic, ca având efecte antagonice puternice față de progesteron și glucocorticoid. Aceste proprietăți determină folosirea terapeutică deja practicată a RU 486 ca, de exemplu, antagonist al progesteronului pentru sfârșitul terapeutic al sarcinii și, de asemenea, ca antagonist al glucocorticoidului pentru tratarea sindromului lui Cushing pentru stimularea activității secretarii patologic crescută a cortexului suprarenal. Doza avortivă de RU 486 este de 200...600 mg la femela umană.

Se știe, de asemenea, din următoarele publicații în temă: Collins și colab., Blocarea șocului spontan de gonadotropină de la mijlocul ciclului cu RU 486 la maimuțe; Un antagonist sau antagoniști al progesteronului publicat în J.CIin. Metab., 63:1270-1276 (1986) că antagoniștii competitivi ai progesteronului pot opri ovulația la diverse specii de animale și la femela umană. Acest subiect este prezentat și de Croxatto și colab. în Salvatierra 1990; Folosirea ciclică a antigestagenilor pentru controlul fertilității la al treilea Simpozion Internațional pe teme de contracepție, Heidelberg, 19-23 iunie 1990; de Danford și colab., Potența contraceptivă a RU 486 prin inhibarea ovulării. Observații preliminare prin administrare o dată pe săptămână-, publicat în Contraception 40:195-200 (1989); de Kekkonen și colab., în Lahteoenmaki P 1990 Interferența cu ovulația prin tratamentul secvențial cu antiprogesteronul RU 486 și progestin sintetic; publicat în Fertil Steril [Fertile Sterile] 53, 4747; de Puri și colab., Răspunsurile gonadic și hipofizar la antagonistul de progesteron ZK 98299 în timpul fazei foliculare a ciclului menstrual la maimuțele Macac, publicat în Contraception 39, 2:227-243 (1989); de Puri și colab., Potențialul contraceptiv al unui antagonist de progesteron ZK 98734: Efectul asupra foliculogenezei, ovulației și funcțiunii corpului luteic la maimuțele Macac, în Moudgal și colab., (eds)(1990).

Steroizii 11 β, 19-o cu punte fenilen, care au efecte puternice de antagoniști competitivi ai progesteronului în cazul unei activități considerabil reduse a antiglucocorticoidului față de compusul 1iP-(4-dimetilaminofenil)-17P-hidroxi-17a-(propin-1-il)4,9(10)-estradien-3-onă (RU 486; EP-A-O 057115), sunt descriși pentru prima dată în US 5095129. Compușii din această invenție (compușii I și II) se înscriu în domeniul formulei generale din brevetul US 5095129, dar nu sunt dezvăluiți acolo prin nume sau exemple.

Doza unui antagonist competitiv al progesteronului, care are un efect de oprire a ovulației, depinde în mare măsură de speciile folosite. In cazul lui RU 486, doza este de 50... 100 mg pentru femela umană (Croxatto și colab., loc. cit.; Ledge și colab.,

RO 116769 Bl (1992) Inhibarea ovulației utilizând doze foarte mici de mifepristonă. Abstract: Second Congress of the European Society of Contraception) RU 486 prezintă efecte foarte mici sau nule centrale și endometriale la oameni (Ledge WL și colab., Tevra Symposium on Progesteron Antagoniste, 25-29 mai 1990, Mohouk, NY).

A fost propus un tratament “LH+2 pentru inhibarea implantării (Swahn și 5o colab., Efectul administrării RU 486 în timpul fazei luteale timpurii asupra modului de sângerare, a parametrilor hormonali și a endometrului, Human Reproduction 5, 4:402-408 (1990)): la 2 zile după vârful de LH (LH-hormon luteinizant) în ciclul menstrual (apariția vârfului de LH corespunde cu perioada de ovulație) al femeii (adică zilelor 14, 15 sau 16) se administrează o dată o doză de RU 486 care inhibă ovulația. 55

Compusul activ este astfel administrat numai după perioada de ovulație în faza Iuțeală a ciclului menstrual (contracepție Iuțeală).

De curând s-a descoperit că o desincronizare endometrială la o femeie fără schimbări hormonale (concentrații de progesteron și estradiol) poate avea loc cu ajutorul antagonistului competitiv de progesteron RU 486, când acesta din urmă este 6o administrat în zilele 5 și 8 după apariția vârfului de LH în ciclul menstrual (în fiecare caz dozajul este de 10 mg, pe cale orală) (Kettel și colab., 1992). Concepția sigură, fără inhibarea ovulației, nu poate avea loc dacă un antagonist competitiv al progesteronului se administrează numai după ce apare vârful de LH în ciclul menstrual.

Problema pe care o rezolvă invenția este o metodă de contracepție, folosind 65 antagoniști ai progesteronului.

Metoda de contracepție, conform invenției, înlătură dezavantajele de mai sus prin aceea că se administrează, în doze mai mici decât doza de inhibare a ovulației și mai mici decât doza care produce avortul, o cantitate care este eficientă în oprirea formării glandelor endometrice și a dezvoltării epiteliului și/sau în oprirea funcționării 70 glandelor, fenomen necesar pentru implantarea cu succes a ovulului, și care reprezintă 0,25...50 mg, dozarea făcându-se în fiecare zi a fiecărui ciclu menstrual în timpul căruia se dorește contracepția sau în timpul fazei foliculare sau luteale, de preferință în timpul fazei luteale a ciclului menstrual, sau în timpul fazei foliculare a ciclului menstrual, sau o dată pe săptămână în timpul fiecărei săptămâni a ciclului menstrual, 75 sau în unități individuale de dozaj în fiecare 4 până la fiecare 10 zile începând în orice zi înaintea zilei de ovulație a primului ciclu menstrual în timpul căruia începe administrarea.

Prin aplicarea invenției se obțin următoarele avantaje:

- capacitate contraceptivă foarte mare; 8o

- pot fi administrați în doze destul de mari pentru a ajunge la efecte endometrice fără a opri ovulația, adică cursul “normal al ciclului menstrual.

S-a descoperit că, antagoniștii competitivi ai progesteronului sunt capabili, întrun regim de dozaj care nu oprește ovulația și nu provoacă avortul, să inhibe formarea glandelor endometriale în faza de proliferare ca și funcționare a glandelor în faza 85 Iuțeală a ciclului menstrual, prin aceasta având loc contracepția, dacă administrarea dozelor are loc cel puțin o dată înainte și, în mod opțional, după apariția vârfului de LH.

Metoda acestei invenții constă în administrarea în timpul fazei foliculare a ciclului menstrual și, în mod opțional, în faza Iuțeală, a unei cantități de antagonist competitiv al progesteronului, care este mai mică decât o doză pentru oprirea ovulației 90 și mai mică decât o doză pentru provocarea avortului, și care este eficientă pentru a

RO 116769 Bl opri formarea glandelor endometriale, glande care sunt necesare pentru implantarea unui ou fertilizat în uter.

Compușii antagoniști competitivi ai progesteronului sunt 11 β, 19-o-fenilen-17βhidroxi-17a-(3-hidroxiprop-1(Z)-enil)-4-androsten-3-onă de formula:

Acești antagoniști pot fi administrați sub forma unei compoziții farmaceutice care cuprinde, în amestec cu un purtător acceptabil din punct de vedere farmaceutic, o cantitate pe unitatea de dozaj dintr-un antagonist competitiv al progesteronului, care este mai mică decât cea pentru oprirea ovulației și mai mică decât cea pentru a opri formarea glandelor endometrice și a dezvoltării epiteliului.

In faza de proliferare, are loc formarea provocată de estrogen a glandelor secretorii în endometru în ciclul menstrual normal, în timp ce în faza Iuțeală (de asemenea, desemnată ca fază de secreție) activitatea secretorie a glandelor este provocată de progesteron. Efectul descris al antagoniștilor competitivi ai progesteronului în faza de proliferare, adică înainte de ovulație, nu este neapărat bazat pe efectul de oprire al progesteronului, deoarece proliferarea glandelor endometriale este dependentă de estrogen. Mai mult, concentrațiile de progesteron din sânge, în faza de proliferare a ciclului menstrual, sunt foarte scăzute. Prin folosirea unui antagonist competitiv al progesteronului conform cu prezenta invenție, are loc o inhibare selectivă a receptivității uterine, fără a influența negativ ciclul menstrual, și în doze prea mici, pentru a provoca avortul dacă implantarea ovulului a avut deja loc.

Posibilitatea de a realiza contracepția la doze mai mici decât cele care provoacă avortul și decât cele care opresc ovulația este foarte importantă pentru anumite femei care se opun contracepției sau sunt interesate de efectele medicale pe termen lung pe care le are oprirea ovulației.

Doi noi antagoniști competitivi ai progesteronului, adică, 11β, 19-[4-(4-cianofenil)-t>fenilen]-17p-hîdroxi-17a-(3-hidroxi-prop-1 (Z>enil)-4-androsten-3-onă (I) și 11 β, 19Ț4-(3-piridinil)-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a-(3-hidroxiprop-1 (Z)-enil)-4-androsten-3-onă (II) au o eficiență selectivă periferică surprinzător de pronunțată, adică efectul compușilor I și II pe endometru este deosebit de pronunțat, în timp ce, la aceeași doză, se poate observa cel mult un efect ușor central pe axa hipofizaro-ovariană.

Astfel de antagoniști competitivi ai progesteronului pot fi, de asemenea, desemnați ca disociați, deoarece, la o doză specifică ca punct de plecare, deși se observă

RO 116769 Bl schimbări pe endometru, ovulația (efectul central) nu este oprită. Raportul doză de inhibare a ovulației și doză de inhibare a implantării (factor de disociere după cum s-a determinat la șobolan după administrarea orală) poate fi folosit pentru a măsura disocierea. Raportul variază de la specie la specie, dar este cel puțin de aproximativ 30 sau mai mare la un antagonist al progesteronului disociat sau competitiv.

Antagoniștii competitivi ai progesteronului sunt administrați, de preferință, ca unități de dozaj individuale spațiate, de preferință la intervale regulate de 4 până la 10 zile, de exemplu, în fiecare zi a ciclului menstrual, o doză care nu este suficientă pentru a opri ovulația sau pentru a produce avortul dacă implantarea a avut loc deja. Pe de altă parte, un efect similar asupra receptivității endometriale se poate obține cu doze mai scăzute, orale, care se iau o dată pe zi. Folosirea sistemelor cu eliberare înceată (suspensiei microcristaline, pansamente transdermice și implanturi subcutanate) este, de asemenea, posibilă, având în vedere faptul că, cantitatea de antagonist al progesteronului eliberată este suficientă pentru a opri implantarea ovulului în timpul vieții prezise a sistemului, dar este mai mică decât doza care interferează cu orice ovulație care altfel ar fi avut loc în timpul acestei perioade de timp.

Utilizarea mai sus descrisă a antagoniștilor competitivi ai progesteronului este evidențiată de testele care au loc cu Onapriston [11 p-(4-dimetilaminofenil)-17p-hidroxi17p-(3-hidroxipropil)-13a-metil-4,9-gonadien-3-onă; EP-A-0129499], un antagonist competitiv tipic al progesteronului, la femelele maimuțe Macac, adulte (Macaca radiata).

140

145

150

155

Testul este arătat mai jos:

Maimuța Macac	animale femele adulte, greutatea corpului 3,5-4,5 kg
Grupuri tratate cu Onapriston (N = 3)	5 mg și 10 mg per animal per grup, administrate subcutanat pe o bază uleioasă (benzoat de benzi/ulei de ricin 1:10)
începutul tratamentului și diagrama tratamentului	In prima zi a ciclului menstrual, apoi administrarea se face la intervale de o săptămână
Durata tratamentului	2 cicluri
Propagatorul de control (N=3)	1 ml
Colectarea de eșantioane de sânge	1 dată pe zi pentru primele 10 zile ale respectivului ciclu menstrual și apoi la fiecare 2 zile; de asemenea, în ciclul dinainte și de după tratament
Histologia endometrică	Biopsiile au loc sub anestezie cu ketamină (10 mg/kg din greutatea corporală) în ziua 20 a celui de-al doilea ciclu, adică după 7 administrări ale antagonistului de progesteron
Determinări hormonale	Progesteronul și estradiolul se determină prin radioimuno-test (RIA)

160

165

170

RO 116769 Bl

Observații în ceea ce privește schimbările endometrului și a nivelului hormonal: Tabelul care urmează arată că atât lungimea ciclului cât și perioada menstruală a grupului de control nu sunt schimbate de tratamentul conform invenției.

Nivelurile de estradiol și progesteron arată clar că foliculogeneza și ovulația au apărut normal la toate animalele: vârf normal preovulatoriu de estradiol, nivel normal de progesteron în faza Iuțeală (fig. 1).

Histologia arată că, în contrast cu animalele de control, endometrul se atrofiază la ambele grupe de tratamente. In mod special sunt afectate glandele endometriale: glande atrofice și inactive cu o creștere pe țesutul stromalic.

Efectul purtătorului și a Dnapristonului pe lungimea ciclului menstrual [CM] și perioada menstruală [PM] la maimuțele Macac*

Ciclul de pretratament	Ciclul de tratament 1	Ciclul de tratament 2	Ciclul de tratament 3
Lungimea CM (zi)	Lungimea PM (zi)	Lungimea CM (zi)	Lungimea PM (zi)	Lungimea CM (zi)	Lungimea PM (zi)	Lungimea CM (zi)	Lungimea PM (zi
O	1	2	3	4	5	6	7	8
Grup 1 Purtător
96	27	2	25	3	28	2	27	2
126	25	1	24	2	26	2	24	2
204	29	3	28	2	30	3	27	3
Grup 2 (5 mg	/săptămână)
246	26	4	24	2	39	5	27	4
232	28	1	27	1	29	1	31	3
250	24	3	26	1	26	1	27	4
Grup 3 (10 mg/săptămână)
208	26	4	25	3	53	1	26	4
210	24	2	26	1	25	1	48	1
180	30	3	28	1	28	2	27	3

*] 2 cicluri de ovulație în care sângerarea este ușoară după primul ciclu

Observațiile mai sus descrise arată în mod clar faptul că antagoniștii competitivi ai progesteronului sunt corespunzători pentru concepție (oprirea implantării), în doze individuale, având un efect neinhibitor al ovulației ca și un efect ne-avortiv în fiecare unitate individuală de dozaj, cu condiția ca administrarea unităților de dozaj să aibă loc înainte și, în mod opțional, după ovulație, la fiecare ciclu menstrual.

Ca antagonistă competitivi ai progesteronului, sunt corespunzători toți compușii care au o mare afinitate pentru receptorul gestagen (receptorul de progesteron) și

RO 116769 Bl nu au nici o activitate proprie de gestagen. De exemplu, sunt corespunzători următorii steroizi:

P4(4-N,N-dimetilamino}-fenil]-17p-hidroxi-17a-propinil-4,9(1O)-estradien-3-onă 215 (RU-38486) p-[(4-N,N-dimetilamino)-fenil]-17β-hidroxi-18-metil-17a-propinil-4,9(1O)estradien-3-onă și p-[(4-N,N-dimetilamino]-fenil]-17p-hidroxi-17a-propinil-D-homo4,9(1O), 16estradien-3-onă(toate descrise în EP-A-OO57115); 220 p-p-metoxifenil-17p-hidroxi-17a-etinil-4,9(10)-estradien-3-onă (Steroizii 37 (1981], 361-382) și p-(4-acetilfenil)-17p-hidroxi-17a-(prop-1-inil)-4,9(10)-estradien-3-onă (EP-A0190759] și p-aril-14p-estradienele și estradienele descrise în ERArO277676, steroizii 225 19, cu punte 11 p care sunt subiectul brevetului US 5095129, 11 p-aril-6-alchil (sau6alchenil sau 6-alchinil) -estradienele și progonadienele cunoscute din EP-A-0289073 și 1ip-aril steroizii 10p-H din EP-A-0404-283. Această listă nu este completă, deoarece sunt cunoscuți și alți antagoniști competitivi ai progesteronului, descriși în publicațiile mai sus-menționate, ca și în alte publicații, nemenționate aici. 230 în conformitate cu această invenție, se folosesc în special acei antagoniști competitivi ai progesteronului care prezintă o eficiență selectivă periferică, adică, cei la care efectul endometric este pronunțat, într-o doză în care se observă cel mult un efect central slab pe axa hipofizală-ovariană.

Astfel de antagoniști competitivi ai progesteronului pot fi, de asemenea, desem- 235 nați ca disociați, dacă, la o doză de pornire specifică, se observă schimbări de endometru, dar ovulația (efectul central) nu este oprită. Raportul de doze pentru inhibarea ovulației și inhibarea implantării variază în funcție de specii și este de circa 30 sau mai mult pentru un antagonist competitiv disociat, al progesteronului (în administrarea orală la șobolan), care trebuie folosit conform invenției. 240

Antagoniștii competitivi ai progesteronului pot fi administrați, de exemplu, local, topic, enteral, transdermic sau parenteral. Se preferă administrarea orală.

Pentru administrarea orală, sunt preferate, mai ales, tablete, drajeuri, capsule, pilule, suspensii sau soluții, care pot fi produse în mod obișnuit cu aditivi și purtători galenici uzuali. Pentru folosire locală sau topică, sunt preferate, de exemplu, supo- 245 zitoare vaginale, geluri vaginale, implanturi; inele vaginale sau/și sisteme transdermice cum ar fi, de exemplu, plasturele de piele. Este, de asemenea, posibilă folosirea unor inele vaginale care pot fi îndepărtate după o anumită perioadă de administrare, de exemplu, după o administrare de 14 zile, și reintroduse la începutul următorului interval de administrare. 250

O unitate tipică de dozaj conține aproximativ 0,25...50 mg de 11β-[(4-Ν,Νdimetilamino)-fenil]-17a-hidroxi-17p-(3-hidroxipropil)-13ct-metil-4,9(10)-gonadien-3-onă sau o cantitate echivalentă biologic dintr-un alt antagonist competitiv al progesteronului.

Dacă administrarea antagoniștilor competitivi ai progesteronului are loc printr- 255 un implant, un inel vaginal sau un sistem transdermic, aceste sisteme de administrare trebuie să fie concepute astfel, încât doza antagonistului competitiv al progesteronului, eliberată zilnic, să fie între 0,25...50 mg.

RO 116769 Bl

Doza de antagonist competitiv al progesteronului va fi administrată în conformitate cu datele prezentei invenții, pentru oprirea ovulației; la fel și cea pentru provocarea avortului.

In general, în cazul unei doze unice, se administrează 0,25...20 mg, în special și în mod specific la folosirea antagoniștilor competitivi ai progesteronului, selectiv periferici; pentru o doză unică, pot fi administrate 0,5...50 mg, deoarece substanțele periferice selective permit un dozaj mult mai mare, fără ca acesta să conducă la inhibarea ovulației. Termenul doză “unică sau administrare include un sistem care eliberează continuu antagonistul competitiv al progesteronului într-o cantitate care corespunde unei doze zilnice de 0,25...20 mg sau unei doze de 0,5...50 mg.

Fără altă elaborare, se crede că, folosind descrierea precedentă, o persoană de specialitate în domeniu poate utiliza prezenta invenție, în cea mai largă extindere a sa, cuprinzând următoarele obiecte ilustrative și în nici un caz limitative pentru restul descrierii.

In următoarele exemple, toate temperaturile sunt date necorectate în grade Celsius și, dacă nu sunt indicate altfel, toate părțile și procentajele sunt în greutate.

Toate descrierile cererilor, brevetelor și publicațiilor, dacă sunt citate mai sus și mai jos, și ale cererilor germane cu număr de prioritate P 4216003.0 și P 4216004.9, sunt încorporate aici ca referință.

Se prezintă în continuare mai multe exemeple de realizare a invenției.

Exemplul 1. 11fi-[4-(4cianofenil]-o-fenilen]-17fi-hidroxh17a-[3-hidroxi-prop-1 [ZJenilJ-4-androsten-3-onă

a) 3,3-dimetiltrimetilendioxi-11β, 19-[4-nonafluorbutilsulfoniloxi-o-fenilen]androstan-5a, 17fi-diol g de 3,3-dimetiltrimetilendioxi-11 β, 19-(4-hidroxi-o-fenilen)-androstan5a,17p-diol (Exemplul 18a din cererea PCT/DE/88/00150, a cărei descriere este încorporată aici ca referință] se dizolvă sub gaz protector în 1,75 I de tetrahidrofuran (soluție ușor tulbure) și se amestecă la O°C cu 71,3 ml de soluție de n-butillitiu (1,6 m în hexan). După 30 min de agitare, se instilează 22,8 ml de fluorură de 1,1,2,2,3,3,4,4,4-nonfluor-1-butansulfonil (-90%). După 1h de agitare cu răcire în baie de gheață, amestecul de reacție se agită în soluție saturată de bicarbonat de sodiu și se agită intens timp de încă o oră. Apoi, după adăugarea de acetat de etil, faza apoasă se separă și se extrage de mai multe ori cu acetat de etil. Fazele organice combinate se spală până la un pH neutru cu soluție saturată de clorură de sodiu, se usucă pe sulfat de sodiu și se concentrează, prin evaporare în vid, 90,9 g din compusul din titlu; se obține ca produs brut 1,9 g din nonaftalatului (C₄FgS0₃); astfel, produsul se comatografiază pe silicagel cu un amestec de acetat de etil/hexan. Se obțin 1,27 din compusul pur, din titlu, sub forma unei spume albe.

Punctul de topire: 132...133°C; [a]_D ²² = 15°(CHCI₃; c=0,525).

b] 3,3-dimetiltrimetilendioxi-5a-hidroxi-11β, 19-[4-nonafluorbutilsulfoniloxi-ofenilenj-androstan-17-onă g trioxid de crom se adaugă în porțiuni, la O°C, la un amestec din 250 ml de piridină și 600 ml de clorură de metilen. Apoi 0,89 g de nonaflat produs în etapa

a), dizolvat la 250 ml de clorură de metilen, se instilează la aceeași temperatură. După aceasta, amestecul de reacție se încălzește încet la temperatura camerei și se agită timp de 2 h. După terminarea agitării, faza supernatantă este decantată și

RO 116769 Bl reziduul se spală de mai multe ori cu clorură de metilen. Fazele organice combinate 305 sunt eliberate Tn mod substanțial de componenții reziduali anorganici, prin spălare cu soluție de hidroxid de sodiu 0,5 m, apoi se spală până la neutru cu apă, se usucă pe sulfat de sodiu și se concentrează prin evaporare în vid (îndepărtarea piridinei prin distilare azeotropică cu toluenj. Prin cromatografierea reziduului pe oxid de aluminiu (neutru, etapa III] cu un amestec de acetat de etilen/hexan, se obțin 61,9 g din 310 compusul din titlul sub forma unei spume gălbui, prin cristalizare din acetat de etil rezultă 55,7 g.

Punctul de topire: 176-177°C; [a]_D ²²=+25,3°(CHCI₃; c=0,520).

c] 3,3-dimetiltrimetilendioxi-11β, 1 &[4-ποη3ίΙυο^υΐίί3υΙ(οηΐΙοχΐ-ο-ίβηίΐ8η)-17a- /3-[tetrahidropiran-2-iloxi)-prop-inil/-androstan-5a, 17fi-diol 315 de tetrahidrofuran absolut se amestecă, la 0°C, sub gaz de protecție, cu 73,5 ml de 2-{2-peopiniloxi)tetrahidron-2H-piran. Apoi, 0,328 ml dintr-o soluție 1,6 m de n-butillitiu (hexan) se infiltrează încet în această soluție, fără o creștere măsurabilă a temperaturii. După 30 min de agitare, o soluție de 50 g din cetona produsă în etapa b), dizolvată în 500 ml de tetrahidrofuran absolut, este infiltrată cu încetul cu 320 răcire într-o baie de gheață în amestec de reacție și se lasă la agitare încă 30 min. Apoi, amestecul de reacție se amestecă cu soluție saturată de clorură de amoniu și faza apoasă se extrage cu acetat de etil. Fazele organice combinate se spală cu soluție de clorură de sodiu, se usucă pe sulfat de sodiu și se concentrează prin evaporare în vid. Reziduul este cromatografiat pe oxid de aluminiu (neutru, etapa III). 325 Se obțin 50,3 g din compusul din titlu sub forma unei spume albe.

d] 11β, 19-[14-(4-cianofenil}-o-fenilen}-3,3-dimetiltrimetilendioxi-17Cf[3-(tetrahidropirarr2-iloxi)-prop-l-inil]-androstan-5a, 17fi-diol

50g de nanoflat produs în etapa c) se dizolvă într-un amestec de 400 ml de toluen și 155 ml de etanol și se amestecă succesiv, sub gaz proiectiv, cu 1,44 g de 330 paladiu (10) tetrakis (trifenilfosfină) 5,33 g de clorură de litiu, 78 ml de soluție de carbonat de sodiu 2 m și 13,1 g de 4-(1,3,2-dioxaborinan-2-il)benzonitril. S.Takahashi și colab., în Bul. Chem. Soc. Jpn., 62, 3896 (1989). Amestecul de reacție se agită apoi timp de 3 h la temperatura unei băi de ulei de 95°C se răcește la temperatura camerei și se amestecă cu apă și acetat de etil. Faza apoasă se separă și se extrage 335 cu acetat de etil. Fazele organice combinate se usucă pe sulfat de sodiu și se concentrează prin evaporare în vid. Reziduul este cromatografiat pe silicagel cu un amestec de acetat de etil/hexan. Se obțin 38 g din compusul din titlu, sub forma unei spume gălbui.

[a]_D ²²=-36,5°(CHCI₃; c=0,515). 340

e] 11β, 19-[4-[4cianofenil)-o-fenilen]-17fi-hidroxi-17a-[3-hidroxiprop-1-inil)-4androsten-3-onă

37g de acetal de cetonă, produs în etapa d), se dizolvă în 950 ml de acetonă și se amestecă, sub gaz protector, cu 95 ml de acid clorhidric apos 4 n. După 2 h de agitare la 50°C, amestecul de reacție se toarnă în soluție de bicarbonat de sodiu 345 saturat la rece (pH bazic) și cea mai mare parte din acetonă este distilată. După adăugare de clorură de metilen, amestecul se separă și se extrage de mai multe ori cu clorură de metilen. Fazele organice combinate se usucă pe sulfat de sodiu și se concentrează prin evaporare în vid. Reziduul este cromatografiat pe silicagel cu un amestec de acetat de etil/hexan. Se obțin 23,8 g din compsul din titlu sub forma unei 350 spume gălbui.

RO 116769 Bl

f) 11β, 19-[4-[4-cianofenil}-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a:-(3-hidroxiprop-1 (Z]-4androsten-3-onă g din alcoolul propargilic produs în etapa e) se dizolvă în 825 ml de tetrahidrofuran, sub gaz protector, și se amestecă cu 23 ml de piridină și se hidrogenează, folosind 2,3 g de paladiu (10%) pe sulfat de bariu drept catalizator la presiune standard. După absorbirea unui echivalent de hidrogen (în plus față de controlul TLC1), amestecul de reacție se filtrează pe Celită, reziduul de la filtrare se spală din nou cu tetrahidrofuran și filtratul se concentrează prin evaporare în vid. Piridină este îndepărtată prin distilare azeotropică cu toluen. Reziduul este recristalizat din acetonă/tetrahidrofuran și cristalizatul astfel obținut se recristalizează din nou cu clorură de metilen/metanol. Se obțin 14,3 g din compusul din titlu sub forma unui cristalizat alb.

Punctul de topire: 265-266°C (sub descompunere);

[a]_D ²²=+117°(CHCI₃; c=O,5OO).

Exemplul 2. 11β, 19-[4-[2-piridinil)-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a-[3-hidroxiprop-1 (ZJ-

4-androsten-3-onă

a] 11β, 19-[4-(3-piridinil)-o-fenilen}-3,3-dimetiltrimetildioxi-17a-[3-(tetrahidropiran-

2-iloxi)-prop-1 -inii]-androstan-5a, 17β-diol

13,7 g de nanoflat produs în exemplul c) se dizolvă într-un amestec de 140 ml de toluen și 70 ml de etanol și se amestecă succesiv sub gaz protector cu 877 g de paladiu (O) tetrakis (trifenilfosfină) 1,29 g de clorură de litiu, 19 ml de soluție de carbonat de sodiu 2 m și 2,48 g bromură de dietil (3-piridinil). Amestecul de reacție se agită apoi timp de 2 h la temperatura de 95°C, într-o baie de ulei, se răcește la temperatura camerei și se amestecă cu apă și acetat de etil. Faza apoasă se separă și se extrage cu acetat de etil. Fazele organice combinate se usucă pe sulfat de sodiu și se concentrează prin evaporare în vid. Reziduul este cromatografiat pe silica gel cu un amestec de acetat de etil/hexan. Se obțin 8,8 g din compusul din titlu sub forma unei spume gălbui.

b] 11β, 19-[4-[3-piridinil]-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a-[3-hidroxiprop-1-inil]-4androsten-3-onă

8,8 g de acetal cetonă, produs în etapa a), se dizolvă în 250 ml de acetonă și se amestecă sub gaz protector cu 5 ml de acid clorhidric apos 4 n. După 2 h de agitare la 5O°C, amestecul de reacție se toarnă în soluție de bicarbonat de sodiu saturat rece (pH bazic) și cea mai mare parte din acetonă este distilată. După adăugare de clorură de metilen, faza apoasă se separă și se extrage de mai multe ori cu clorură de metilen. Fazele organice combinate se usucă pe sulfat de sodiu și se concentrează prin evaporare în vid. Reziduul este cromatografiat pe silicagel, cu un amestec de acetat de etil/hexan. Se obțin 5 g din compusul din titlu, sub forma unei spume gălbui.

[a]_D ²²=+48,6°(CHCI₃; c=0,530).

c] 11β, 19-[4-[3-pridinil]-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a-[3-hidroxipirop- 1(Z]-4androsten-3-onă g de alcool propargilic produs la b) se dizolvă în 200 ml de tetrahidrofuran sub gaz proiectiv și se amestecă cu 5 ml de piridină și se hidrogenează, folosind 500 g de paladiu (10%) pe sulfat de bariu drept catalizator la presiune standard. După adsorbirea unui echivalent de hidrogen (în plus față de controlul TLC 1), amestecul de

RO 116769 Bl reacție se filtrează pe Celită, reziduul de la filtrare se spală din nou cu tetrahidrofuran și filtratul se concentrează prin evaporare în vid. Piridina este îndepărtată prin distilare azeotropică cu toluen. Reziduul este cromatografiat pe silica gel cu un amestec de acetat de etil/hexan. Se obțin 3,4 g din compusul din titlu sub forma unei spume albe. După cristalizarea acetatului de etil rezultă 3,12 g de cristale albe.

Punctul de topire: 219-221 °C;(a]_D ²²=+72,2°(CHCI₃; c=O,5O5).

Exemplul 3. 10,0 mg 11fi{[4-N,N-dimetilamino)feni]-17fi-hidroxi-17a-(3-hidroxipropil)-13a-metil-4,9( 10)-gonadien-3-onă

140.5 mg de lactoză

69.5 mg amidon de plumb

2.5 mg polivinil pirolidonă 25

2,0 mg aerosil

0,5 mg de stearat de mgneziu

225,0 mg greutate totală

Compoziția de mai sus se formulează în tablete de 10 mg, pentru administrarea orală într-un mod convențional.

Pentru folosirea agentului farmaceutic produs conform invenției, este critic faptul că cel puțin o unitate de dozaj este administrată în fază foliculară a unui ciclu menstrual (înainte de ovulație) și în mod opțional ultima unitate de dozaj este administrată în faza Iuțeală a ciclului menstrual (după ovulație).

De preferință, agentul farmaceutic produs conform invenției este administrat în unități individuale de dozaj la fiecare 4 până la 10 zile, de preferință săptămânal sau în aceeași zi, începând în orice zi înaintea apariției ovulației primului ciclu menstrual în care se începe administrarea. Intervalele de timp între administrarea unităților individuale de dozare sunt, de preferință, constante.

De preferință, agentul farmaceutic conform prezentei invenții este administrat o dată pe săptămână, în aceeași zi a săptămânii, de exemplu lunea (Pilula de luni). Prin ritmul de administrare săptămânal, întotdeauna în aceeași zi a săptămânii, se asigură un grad înalt de siguranță. Totuși este, de asemenea, posibil să se administreze o unitate de dozaj zilnic, la fiecare 2 zile sau la fiecare 3 zile, fie numai în timpul fazei foliculare, fie în mod adițional, de asemenea, în faza Iuțeală a ciclului menstrual. Este, de asemenea, posibilă o variere a intervalelor între administrarea unităților individuale de dozare ale agentului farmaceutic conform invenției sau o administrare constantă, dintr-un purtător de implant cu eliberare înceată.

Pentru a determina dozele pentru inhibarea ovulației cu antagoniști competitivi ai progesteronului, testul de oprire a ovulației, descris mai jos, are loc pe șobolan: dozele eficiente pentru avort rezultă din testul deja cunoscut de avort la șobolan (de exemplu, US 5095129).

400

405

410

415

420

425

430

435

Factorii determinați, de disociere pentru compușii I, II și RU 486, sunt:

Compus	Factor de disociere
1	> 100
II	> 30
RU 486	< 10

440

RO 116769 Bl

S-a mai descoperit că, atât compusul I cât și compusul II au o eficiență extraordinar de puternică antinidatorie (compusul I este încă complet eficient în oprirea implantării la șobolan la o doză zilnică de 0,1 mg și compus II la o doză zilnică de 0,3 mg); aceștia nu sunt simultan eficienți din punct de vedere antiglucocorticoidal. Aceasta se vede din testul de timoliză pentru efectul antiglucocorticoidal (EP-A-O 283428)

Producerea de compuși I și II are loc conform metodei de sinteză descrisă în EP-A-0 283428 și după cum este indicat în exemplul de mai jos.

Pentru detectarea substanțelor care opresc ovulația, șobolanul este potrivit pentru că ovulează spontan și ciclul poate fi ușor observat cu ajutorul petelor vaginale. Aceasta dă, de asemenea, posibilitatea de a controla mersul testului și în timpul fazei de tratament.

Exemplul 4. Animalele de testare:

șobolani femele, cu o greutate corporală de 190 - 210 g, 6 animale.

Animalele sunt ținute în cuști Macrolon, în camere cu o expunere controlată la lumină (10 h la întuneric; 14 h lumină), hrănite după o dietă standard (mâncare de șobolan peletizată) și li se dă apă după dorință.

Formularea și administrarea substanței de test

Substanțele de test se dizolvă în benzoat de benzil/ulei de ricin (1+8 v/v) și doza zilnică este administrată într-un volum de 0,2 ml s.c.

In aplicarea orală, substanța de test se suspendă într-un lichid purtător (85 mg de Myrj®în 100 ml de soluție de NaCI 0,9% g/v) și doza zilnică se administrează întrun volum de 0,5 ml.

Test serie înainte de începerea testului, cu ajutorul petelor vaginale se observă 2 cicluri. In test se folosesc numai animale cu un ciclu regulat de patru zile. De asemenea, grupurile de tratament au loc la întâmplare. începând cu metestrus, substanța de test este administrată timp de 4 zile (ziua 1-4) și ciclul este controlat în continuare.

In ziua 4 (după administrare), animalele, care au un estrus sau un metestrus în timpul petelor vaginale, sunt ovariectomizate sub anestezie cu eter.

Din trompe se realizează preparate sfărâmate și sunt examinate la microscop, pentru observarea prezenței celulelor de ou. In a cincea zi, toate animalele (intacte și ovariectomizate unilateral) sunt omorâte cu C0₂ gaz și trompele sunt preparate și examinate în același mod.

Test de evaluare

In grupurile de dozare individuală, se determină procentajul de animale la care ovulația este oprită.

Voluntare.

Condiția de anamneză a pacienților: femei sănătoase, cu ciclu normal. De preferință, voluntarele trebuie să aibă ambele trompe falopiene legate, sau acestea să fie extirpate prin operație chirurgicală (sarcini ectopice), sau să fie expuse numai la parteneri vasectomizați.

Studiul uman 1: caracterizarea marcărilor (semnelor) biochimice și morfologice a receptivității endometrice după un tratament pe termen scurt cu Onapristonă, în timpul fazei luteale.

RO 116769 Bl

Acesta este un studiu pilot, pentru a stabili ce metode biochimice, mai ales identificarea proteinelor marcatoare endometrice, sunt folositoare în monitorizarea altor studii cu doză joasă de Onapristonă (zilnic și intermitent).

Protocol experimental

Grupurile de voluntare:

Două grupe (grupă de control și grupă de tratament) fiecare cu câte 8... 10 femei fiecare.

Durata studiului.

Evoluția a trei cicluri: ciclu pre-tratament, ciclu de tratament și ciclu posttratament.

Tratament: 50 mg de Onapristonă pe zi în zilele LH+1 și LH+2, pe cale orală.

Se știe că această doză de Onapristonă provoacă menstruație prematură la femei, atunci când este administrată în timpul ultimei părți a fazei luteale. Totuși, conform cu studiul lui Bygdeman (Swan și colab., (1990), în prima parte a fazei luteale (LH+2),tratamentul cu o singură doză de 200 mg RU 486 nu micșorează lungimea ciclului.

EVALUARE: RIA: LH, FSH, E2 și progesteron în timpul ciclurilor de pretratament, de tratament și post-tratament.

- biopsia endometrică și colectarea fluidului uterin în ziua LH+8 (în timpul ciclului de tratament) (pentru detalii vezi Anexă)

- apariția sângerării menstruale.

Studiul uman 2: evaluarea aplicației zilnice a Onapristonei în timpul ovulației și morfologia și biochimia endometrului: studiu de găsire a dozei.

a) Obiectiv: rezultatele acestui studiu identifică o doză de Onapristonă care nu scurtează ciclul, dar care are efect asupra morfologiei și funcționării (proteine pentru marcare endomemtrică) a endometrului. Astfel, poate fi stabilită o doză minimă care provoacă schimbări endometrice.

b) Proiect de studiu

Grupuri de voluntare: patru grupe (trei grupe de tratament și o grupă de control) de câte 8-10 femei fiecare.

Durata studiului. Evaluarea a trei cicluri: ciclu pre-tratament, ciclu de tratament și ciclu post-tratament.

Regim: 18 zile de administrare orală a 20 mg (grupul 1), 10 mg (grupul 2) și 5 mg (grupul 3) de Onapristonă începând din prima zi a ciclului.

c) Evaluare

-RIA, LH, FSH, E₂ și progesteron și crotizol în timpul ciclurilor de pretratament, tratament și post-tratament.

- Evaluarea biopsiilor endometrice și colectarea fluidului uterin în ziua 16 și ziua 23 a ciclului de tratament (vezi anexa pentru detalii).

- Apariția sângerării menstruale.

Studiul uman 3. Efectele administrării o dată pe săptămână a Onapristonei asupra ovulației, morfologiei endometrice și a biochimiei.

a) Obiective

Rezultatele acestui studiu determină o doză săptămânală unică de Onapristonă, care nu scurtează ciclul, dar care are efect asupra morfologiei și funcționării endometrului (proteine pentru marcare endometrică).

490

495

500

505

510

515

520

525

530

RO 116769 Bl

b) Proiect de studiu

Grupuri de voluntare: șase grupe (cinci grupe de tratament și o grupă de control] de 8...10 femei cu oviducte legate.

Durata studiului. Evaluarea a patru cicluri: ciclu pre-tratament, două cicluri de tratament și ciclu post-tratament.

Tratament.

Administrarea orală o dată pe săptămână a 50 mg (grupa 1), 20 mg (grupa 2], 10 mg (grupa 3), 2 mg (grupa 4) și 0,15 mg (grupa 5) de Onapristonă începând din prima zi a ciclului timp de două cicluri.

c) Evaluare

- RIA, LH, FSH, E₂ și progesteron în timpul ciclurilor de pre-tratament, tratament și post-tratament.

- Evaluarea biopsiilor endometrice și colectarea fluidului uterin în ziua 16 și ziua 23 a ambelor cicluri de tratament (vezi anexa pentru detalii).

- Apariția sângerării menstruale și a anormalităților ciclului.

Urmând schema de tratament descrisă, se observă următoarele: un control mai bun al ciclului grupelor de tratament comparate cu grupa de control; mare toleranță; o mare siguranță a contracepției și contracepției orale libere de estrogen.

Exemplele de mai sus pot fi repetate cu un succes similar substituind reactanții descriși în mod generic sau specific și/sau condițiile de operare din această invenție cu cele folosite în exemplele de mai sus.

Din descrierea de mai sus, specialiștii în domeniu pot cu ușurință deduce caracteristicile esențiale ale acestei invenții și, fără a se depărta de la spiritul și domeniul acesteia, pot face diferite schimbări și modificări ale invenției, pentru a o adapta la diferite utilizări și condiții.

Revendicări

Claims

1. Metodă de contracepție, folosind antagoniști ai progesteronului, caracterizată prin aceea că se administrează, în doze mai mici decât doza de inhibare a ovulației și mai mici decât doza care produce avortul, o cantitate care este eficientă în oprirea formării glandelor endometrice și a dezvoltării epiteliului și/sau în oprirea funcționării glandelor, fenomen necesar pentru implantarea cu succes a ovulului, și care reprezintă 0,25...50 mg, dozarea făcându-se în fiecare zi a fiecărui ciclu menstrual în timpul căruia se dorește contracepția sau în timpul fazei foliculare sau luteale, de preferință în timpul fazei luteale a ciclului menstrual, sau în timpul fazei foliculare a ciclului menstrual, sau o dată pe săptămână în timpul fiecărei săptămâni a ciclului menstrual, sau în unități individuale de dozaj la fiecare 4...10 zile începând din orice zi înaintea zilei de ovulație a primului ciclu menstrual în timpul căruia începe administrarea.

2. Metodă de contracepție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că antagonistul competitiv al progesteronului este:

-11 |H(4-N,N-dimetilamino)-fenil]-17p-hidroxi-17a-propinil-4,9(1O]-estadien-3-onă (RU 38486);

11 p-[(4-N,N-dimetilamino)-fenil]-17(3-hidroxi-18-metil-17a-propinil-4,9(1O)estadien-3-onă;

RO 116769 Bl

-11 βΤ^Ν,ΝτΙίΓηε&ΙθΓηΐηοΗεηίΙΙ-17aP-hidroxi-17a-propinil-D-homcH4,9(1O], 16estadien-3-onă;

-11 β-ρ-metoxifenil-l 7|J-hidroxi-17a-etinil-4,9(10)-estadien-3-onă;

- 11p-(4-acetilfenil)-17p-hidroxi-17a-(prop-1-inil)-4,9(1O)-estadien-3-onă; sau

11 p-(4-dimetilaminofenil)-17a-hidroxi-17p(3-hidroxipropil)-13a-metil-4,9gonadien-3-onă;

- 11 |3-(4-acetilf enil)-17^hidroxi-17a-(3-hidroxiprop-1 -enilpT, 9( 1O)estradien-3onă; sau

11 β, 19-[4-(cianofenil)-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a-(3-hidroxiprop-1 (Z)-enil]-4androsten-3-onă;

11 β, 19-[4Ț3-piridinil)-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a-(3-hidroxiprop-1 (Z)-enil)-4androsten-3-onă.

3. Metodă de contracepție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că administrarea este orală.

4. Metodă de contracepție, conform revendicării 1, caracterizată prin aceea că femela este o ființă umană.

5. Metodă de contracepție, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizată prin aceea că, compușii

11 β, 19-{4-(cianofenil)-o-fenilen]-17[Thidroxi-17a-(3-hidroxiprop-1 (Z>enil]-4-androsten-3onă sau,

11 β, 19-[4{3-piridinil)-o-fenilen]-17p-hidroxi-17a-(3-hidroxiprop-1 (Z)-enilM-androsten-3onă au următoarea structură chimică: