[go: up one dir, main page]

RO106725B1 - Procedeu si aparat pentru obtinerea apei purificate si a unei solutii netoxice a cel putin unui solid solubil in apa - Google Patents

Procedeu si aparat pentru obtinerea apei purificate si a unei solutii netoxice a cel putin unui solid solubil in apa Download PDF

Info

Publication number
RO106725B1
RO106725B1 RO147203A RO14720389A RO106725B1 RO 106725 B1 RO106725 B1 RO 106725B1 RO 147203 A RO147203 A RO 147203A RO 14720389 A RO14720389 A RO 14720389A RO 106725 B1 RO106725 B1 RO 106725B1
Authority
RO
Romania
Prior art keywords
water
container
membrane
solid
solution
Prior art date
Application number
RO147203A
Other languages
English (en)
Inventor
Michael Wilson
Monro Philip
Original Assignee
Hampshire Advisory Tech Serv
Priority date (The priority date is an assumption and is not a legal conclusion. Google has not performed a legal analysis and makes no representation as to the accuracy of the date listed.)
Filing date
Publication date
Application filed by Hampshire Advisory Tech Serv filed Critical Hampshire Advisory Tech Serv
Publication of RO106725B1 publication Critical patent/RO106725B1/ro

Links

Classifications

    • BPERFORMING OPERATIONS; TRANSPORTING
    • B01PHYSICAL OR CHEMICAL PROCESSES OR APPARATUS IN GENERAL
    • B01DSEPARATION
    • B01D61/00Processes of separation using semi-permeable membranes, e.g. dialysis, osmosis or ultrafiltration; Apparatus, accessories or auxiliary operations specially adapted therefor
    • B01D61/002Forward osmosis or direct osmosis
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A23FOODS OR FOODSTUFFS; TREATMENT THEREOF, NOT COVERED BY OTHER CLASSES
    • A23CDAIRY PRODUCTS, e.g. MILK, BUTTER OR CHEESE; MILK OR CHEESE SUBSTITUTES; MAKING OR TREATMENT THEREOF
    • A23C9/00Milk preparations; Milk powder or milk powder preparations
    • A23C9/15Reconstituted or recombined milk products containing neither non-milk fat nor non-milk proteins
    • A23C9/1508Dissolving or reconstituting milk powder; Reconstitution of milk concentrate with water; Standardisation of fat content of milk
    • AHUMAN NECESSITIES
    • A61MEDICAL OR VETERINARY SCIENCE; HYGIENE
    • A61LMETHODS OR APPARATUS FOR STERILISING MATERIALS OR OBJECTS IN GENERAL; DISINFECTION, STERILISATION OR DEODORISATION OF AIR; CHEMICAL ASPECTS OF BANDAGES, DRESSINGS, ABSORBENT PADS OR SURGICAL ARTICLES; MATERIALS FOR BANDAGES, DRESSINGS, ABSORBENT PADS OR SURGICAL ARTICLES
    • A61L2/00Methods or apparatus for disinfecting or sterilising materials or objects other than foodstuffs or contact lenses; Accessories therefor
    • A61L2/02Methods or apparatus for disinfecting or sterilising materials or objects other than foodstuffs or contact lenses; Accessories therefor using physical phenomena
    • A61L2/022Filtration
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C02TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
    • C02FTREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
    • C02F1/00Treatment of water, waste water, or sewage
    • C02F1/44Treatment of water, waste water, or sewage by dialysis, osmosis or reverse osmosis
    • C02F1/445Treatment of water, waste water, or sewage by dialysis, osmosis or reverse osmosis by forward osmosis
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C02TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
    • C02FTREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
    • C02F1/00Treatment of water, waste water, or sewage
    • C02F1/50Treatment of water, waste water, or sewage by addition or application of a germicide or by oligodynamic treatment
    • CCHEMISTRY; METALLURGY
    • C02TREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
    • C02FTREATMENT OF WATER, WASTE WATER, SEWAGE, OR SLUDGE
    • C02F1/00Treatment of water, waste water, or sewage
    • C02F1/68Treatment of water, waste water, or sewage by addition of specified substances, e.g. trace elements, for ameliorating potable water
    • C02F1/685Devices for dosing the additives
    • C02F1/688Devices in which the water progressively dissolves a solid compound

Landscapes

  • Engineering & Computer Science (AREA)
  • Water Supply & Treatment (AREA)
  • Chemical & Material Sciences (AREA)
  • Life Sciences & Earth Sciences (AREA)
  • Health & Medical Sciences (AREA)
  • Hydrology & Water Resources (AREA)
  • Environmental & Geological Engineering (AREA)
  • Organic Chemistry (AREA)
  • Chemical Kinetics & Catalysis (AREA)
  • Public Health (AREA)
  • Polymers & Plastics (AREA)
  • Epidemiology (AREA)
  • Animal Behavior & Ethology (AREA)
  • General Health & Medical Sciences (AREA)
  • Food Science & Technology (AREA)
  • Veterinary Medicine (AREA)
  • Medicinal Chemistry (AREA)
  • Pharmaceuticals Containing Other Organic And Inorganic Compounds (AREA)
  • Medicinal Preparation (AREA)
  • Water Treatment By Sorption (AREA)
  • Water Treatment By Electricity Or Magnetism (AREA)
  • Electrical Discharge Machining, Electrochemical Machining, And Combined Machining (AREA)
  • Medicines Containing Material From Animals Or Micro-Organisms (AREA)
  • Separation Using Semi-Permeable Membranes (AREA)
  • Solid-Sorbent Or Filter-Aiding Compositions (AREA)
  • Steroid Compounds (AREA)
  • Catching Or Destruction (AREA)
  • Cleaning By Liquid Or Steam (AREA)
  • Medicines That Contain Protein Lipid Enzymes And Other Medicines (AREA)
  • Transition And Organic Metals Composition Catalysts For Addition Polymerization (AREA)
  • External Artificial Organs (AREA)

Description

Prezenta invenție se referă la obținerea apei purificate fără microorganisme ca enterotoxinele din speciile Vibrio cholerae și Shigella. Aceasta este de un deosebit folos în timpul perioadelor de necesitate datorate catastrofelor naturale și în alte situații în care nu este rapid accesibilă o sursă de apă, sigură din punct de vedere microbiologic.
Una din principalele cauze ale bolilor și mortalității la copiii mici în țările în curs de dezvoltare este diareea.
Acest lucru este datorat în principal surselor de apă necorespunzătoare din aceste țări, pentru exemplificare, în 1985 s-a apreciat că 59% din populația rurală din aceste țări nu a avut acces la o sursă de apă corespunzătoare (Lancet 1987-17 octombrie, pp.890). în timpul perioadelor de necesitate datorate catastrofelor naturale, epidemiilor, etc.,, accesul la o sursă de apă neinfectată devine și mai restrâns, datorită faptului că metodele uzuale de purificare a apei (filtrare și tratament chimic) nu pot fi aplicate, iar fierberea poate fi impracticabilă.
Principalii agenți patogeni din apă sunt: Salmonella Typhi, Salmonella paratyphi, A, B și C, Entamoeba bistolytica, Giardia Iambi ia, Vibrio cholerae, specia Shigella, Campylobacter jenuni, Escherichia coli, Vibrio parahaemolyticus virus de Hepatită A, rotaviruși și Cryptosporidium și specia Schistosoma.
în plus, în timpul catastrofelor naturale, prin apă contaminată pot fi transmise și alte boli infecțioase.
Unul din obiectivele principale ale procedeelor de tratare a apei este îndepărtarea acestor organisme dăunătoare. în plus, unele din aceste organisme vor forma enterotoxine care sunt eliberate de către acestea și pot provoca ele însele boli în absența microbului. Asemenea organif ' includ doi dintre cei mai importanți genți patogeni transmiși prin apă, Vibrio cholerae și specia Shigella.
Acești agenți produc holera și dizenteria bacilică.
Masele moleculare ale acestor enterotoxine sunt 90 kD și respectiv 82 kD. Un sistem de purificare a apei ideal trebuie să asigure îndepărtarea, atât a acestor enterotoxine, cât și a microbilor care le produc.
Prevenirea prin asigurarea unei surse de apă purificată constituie cea mai bună metodă de control al acestor boli. Cei care contractează una din afecțiunile transmise prin intermediul apei suferă de gastroenterite de obicei însoțite de diaree. în cazul celor foarte tineri și bătrânilor și în cel al celor stabili prin malnutriție, diareea conduce la deces datorat deshidratării puternice și a pierderii electroliților.
în aceste cazuri situația poate fi remediată prin intermediul Terapie de rehidratare orală utilizând o soluție apoasă de un amestec de zaharuri și săruri anorganice (Terapia de rehidratare în diaree, D. Mahalanobil în Enteroinfecții acute la copii: noi cercetări pentru tratament și prevenire Eds., Holnie, T.,Holmgren, J., Merson, M., Mollby, R., Elsewer, 1981 pp. 303-318).
O compoziție tipică constă în: 23, 28 g zaharoză, 16, 36 g glucoză, 0,28 g fructoză, 1,76 g acid citric, 1,76 g clorură de sodiu, 1,52 g clorură de potasiu, 1,68 g bicarbonat de sodiu pe litru de soluție.
în oricare situație, compoziții mult mai simple sunt de asemenea eficace și pot conține numai glucoză și zaharoză, clorură de sodiu, clorură de potasiu și bicarbonat de sodiu. Cea mai simplă compoziție de rehidratare poate conține numai glucoză și clorură de sodiu, deși este preferabil să conțină și clorură de potasiu.
Acest tratament, simplu dar eficace, a condus la o reducere considerabilă a mortalității infantile datorate infecțiilor gastrointestinale. Este de notat faptul că în afară de cazul febrei tifoide, holerei și a unor forme de dizenterie, nu sunt necesare anti106725 biotice în tratamentul infecțiilor gastrointestinale și în orice caz, sunt în general indisponibile în țările în curs de dezvoltare.
Cele mai importante componente ale unui amestec rehidratant oral sunt zahăr, ioni de sodiu și ioni de potasiu. Există unele dispute referitoare la concentrațiile optime ale fiecăruia din aceste componente, iar preparatele produse în mod uzual au concentrații cuprinse în următoarele intervale:
a) pentru amestecurile bazate pe glucoza (Bank, S, și Farthing, M.J.G. (1988), Progrese în rehidratarea orală. Suplimentul Medicamentelor 36; pp. 56 și 83):
glucoza: 67-200 mmol/1 ioni de sodiu: 35-90 mmol/1 ioni de potasiu: 10-25 mmol/1
b) pentru amestecurile bazate pe zaharoză (de Zoya, T. și Lindsay - Smith, E
A (1983). In Tratamentul diareei și terapia de rehidratare orală în casele sătești în Zimbabwe.
Fundația Salvați copiii, Londra, p. 37): zaharoză: 50-149 mmol/1 ioni de sodiu: 30-100 mmol/1 în literatura de specialitate, s-au făcut recent anumite sugestii asupra faptului că agentul cauzal al meningitelor virale, rotavirușii și oocitele din specia Cryptosporidium nu sunt distruși prin clorurare, ca tehnică comună de purificare a apei din surse suspectate.
Prezenta invenție prezintă un procedeu simplu de producere a apei purificate, fără microorganisme patogene și de enterotoxinele de V. cholerae și Shigella fără a necesita dezinfectare chimică sau fierbere. Procedeul poate fi aplicat pentru obținerea apei potabile sau a apei de gătit, a apei utilizate în scopuri medicale ca și pentru prepararea și administrarea medicamentelor prin injecții sau infuzie intravenoasă pentru substituenți de plasmă sau sânge, și pentru obținerea prepa4 ratelor de rehidratare orală.
Procedeul poate fi aplicat în țările în curs de dezvoltare în mod particular în timpul catastrofelor naturale. Poate de asemenea fi utilizat în alte țări, de către călători, în tabere improvizate și montaniarzi pentru a dispune de apă potabilă fără microbi din pâraie și râuri și de către echipele medicale lipsite de acces la surse normale de apă curată. Un avantaj particular al prezentului procedeu este greutatea scăzută a echipamentului necesar pentru producerea apei curate dorite.
Ca aspect particular al procedeului descris, acesta nu asigură numai o sursă de apă fără microbi și enterotoxine ci asigură, de asemenea, și o soluție adecvată pentru terapie de rehidratare pe cale orală.
Invenția înlătură dezavantajele menționate prin aceea că, cel puțin, o substanță solidă solubilă în apă are o greutate moleculară sub greutatea moleculară limită a membranei pentru obținerea apei pure, iar în cazul obținerii unei soluții netoxice, cel puțin una din substanțele solide solubile în apă este menținută in conteiner, această substanță solidă solubilă în apă având o greutate moleculară peste greutatea moleculară limită a membranei.
Prezenta invenție se referă deci la un procedeu de obținere a unei soluții netoxice de cel puțin un solid solubil în apă, practic fără microorganisme, procedeu care cuprinde reținerea sodiului sau a soluției concentrate a acestuia într-un conteiner prevăzut cu o membrană permeabilă selectivă în contact cu solidul sau soluția menționată și punerea în contact a feței opuse a membranei cu apa un timp predeterminat minim, astfel încât să se permită apei să pătrundă în conteiner prin osmoză, dar să se împiedice tecerea în interiorul conteinerului a microorganismelor din apă.
Aparatul pentru aplicarea procedeului, conform invenției, este alcătuit dintr-un conteiner prevăzut cu elemente de mane106725 vrare, un element pentru umplere cu închidere și un sept pentru delimitarea apei purificate, în interiorul conteinerului se găsesc două compartimente dintre care unul pentru apa impură și celălalt pentru apa purificată, fiind separate prin separatorul constituit dintr-o membrană selectiv permeabilă cu greutatea moleculară de
12...14 kD și care alcătuiește o etanșare impermeabilă împreună cu pereții conteinerului, în compartimentul pentru apa purificată este prevăzută o cantitate de substanță solidă solubilă în apă în contact cu separatorul, putând fi prevăzute robinete și sorburi.
Membrana permeabilă selectiv permite trecerea apei și a produselor dizolvate cu masă moleculară mică în și în afara conteinerului. Atunci când este pus în contact cu apa, membrana permite apei să pătrundă în conteiner și să dizolve solidul. Cu cât timpul de contact se mărește, mai multă apa este trecută în interiorul conteinerului prin presiune osmotică, prin aceasta diluând soluția de substanță solidă. Dacă solidul are o masă moleculară mai mică decât masa moleculară limită impusă de mărimea particulelor admise de materialul membranei, acesta va difuza în afara conteinerului și ambele procese vor conduce la o diluție gradată a soluției. în funcție de alegerea solidului și de timpul și condițiile de control, procedeul permite astfel formarea soluțiilor de diferite concentrații sau, continuând până la dizolvare practic nelimitată, procedeul permite producerea de apă practic fără solidul solubil inițial, adecvat, de exemplu, apă potabilă. în principal, membrana previne trecerea microorganismelor și a enterotoxinelor ca cele ale V. Cholerae și ale speciei Shigella, astfel încât apa produsă va fi practic fără microorganisme și eteroto'dnele lor, datorită faptului că solidul s( ''ii în apă și interiorul conteinerului au . ,t inițial sterile și nu sunt infec tate ulterior în timpul manevrării.
Bineînțeles că în anumite aplicații ca, de exemplu, producerea apei potabile pentru indivizi sănătoși, nu este absolut necesară sterilizarea; în asemenea situații, solidul solubil în apă și interiorul conteinerului trebuie să fie curate și fără cantități dăunătoare de microorganisme patogene. în alte aplicații ca, de exemplu, producerea soluțiilor pentru administrare intravenoasă, este absolut necesară sterilizarea; în aceste situații, solidul solubil în apă și interiorul conteinerului vor fi produse în condiții sterile sau vor fi sterilizate ulterior și menținute apoi sterile până la utilizare.
Termenul practic fără microorganisme, înseamnă că produsul conține mai puțin de o celulă viabilă sau spor pe nul.
Procedeul, conform invenției, poate fi pus în aplicare folosind orice material permeabil selectiv special produs în acest scop sau orice material adecvat disponibil și orice produs solid solubil în apă (care poate fi sterilizat dacă este necesar).
Materialele tipice pentru membrane admit o greutate moleculară limită în intervalul de 12 - 14 kilo Daltoni (kD) care va exclude paraziții multicelulari, protozoarele, bacteriile, fungii și virușii care pot fi prezenți în apă din interiorul tubulaturii și care vor exclude enterotoxinele ca acelea de V. Cholerae și speciile de Shigella.
Unele enterotoxine, ca, de exemplu, enterotoxina termostabilă Escherichia coli, au greutate moleculară mai mică dar pot fi excluse cu ajutorul unei membrane admițând masa moleculară limită de aproximativ 4 kD. Asemenea membrane exclud, de asemenea, endotoxinele întrucât acestea au o greutate moleculară depășind 1,000 kD. Endotoxinele (pirogeni de origine bacteriană) sunt constituenți ai pereților bacteriei gram-negative și este foarte important ca soluțiile administrate intravenos să fie lipsite de endotoxine.
în condițiile în care interiorul membranei semipermeabile și conținutul său sunt sterile și fără endotoxine, invenția poate fi utilizată pentru obținerea unor soluții adecvate pentru administrare intravenoasă.
O varietate de materiale semi-permeabile cu diferite limite ale maselor moleculare admise este disponibilă astfel, încât există multe posibilități de alegere.
Aceste materiale includ: a) celuloză larg utilizată pentru a demonstra fenomenul de osmoză și în purificarea substanțelor prin dializă.
b) celofan
c) celuloză benzoilată
d) celuloză vâscoză
e) colagen
Materialul preferat este celuloza, întrucât acesta poate fi obținut sub formă foarte pură, este netoxic, nu se distruge ușor atunci când este umezit și poate fi lăsat în apă timp îndelungat fără a se deteriora.
Limita preferată â masei moloculare este de 12-14 kD întrucât aceasta exclude toți microbii și enterotoxinele importante (de exemplu, de Vibrio Cholerae, de speciile Shigella, Campylobacter jejuni și enterotoxinele termolabile Escherichiacoti).
în plus, acesta este cel mai larg utilizat material pentru dializă și astfel este ieftin și ușor de obținut.
în unele aplicații ale procedeului, produsul solid este prezent numai pentru a asigura purificarea apei și este îndepărtat practic în întregime înainte ca apa să fie folosită.
într-o asemenea situație, natura substanței solide nu este relevantă și este în general de preferat ca aceasta să aibă o masă moleculară scăzută și să fie netoxică, cel puțin în concentrația finală (minimă). în concluzie, dacă trebuie practic complet îndepărtată prin difuzie, substanța solidă trebuie să aibă o masa moleculară sub masa moleculară limită a membranei.
în alte aplicații, solidul trebuie să fie prezent în soluția finală produsă prin acest procedeu. Solidul poate să fie reținut în întregime în interiorul conteinerului dacă masa sa moleculară este mai mare decât limita masei moleculare admise de membrană, ca în cazul dextrinelor, dextronilor sau a unor polimeri ai glucozei solubili în apă (a se vedea The Economist, 27 mai: pp 118-120 (1989).
în cazul acelor produse solide care trebuie să fie prezente în soluția finală dar au o masă moleculară mai mică decât limita admisă de membrană, trebuie stabilit un echilibru între pierderile în apa din afara conteinerului și timpul necesar pentru asigurarea purificării unei cantități suficiente de apă, pentru stabilirea concentrației finale dorite.
Pentru producția de apă cu produsul solid în concentrație minimă, este preferabil să se pună în contact membrana cu apă curgătoare. Atunci când se cere o concentrație finală anumită a solidului, aceasta se poate obține prin utilizarea apei curgătoare, dar este de preferință realizat prin intermediul unui volum de apă predeterminat inițial.
în acest ultim caz, apa poate fi statică sau agitată.
Este numai o problemă de încercare și calcul al erorilor, găsirea timpului minim necesar pentru obținerea concentrației finale dorite a soluției. Nu este indicat ca acesta să fie mai mic de un minut, iar uzanțele impun ca perioadele de timp să nu fie mai
A mari de două zile. In mod uzual, concentrațiile finale urmărite pot fi atinse într-o perioadă de 1 până la 24 h, de preferință, de la 2 la 12, de exemplu, 3, 4, 6, 8 sau 10 h.
Atunci când se dorește utilizarea mai multor substanțe solide în interiorul conteinerului, de exemplu, pentru obținerea ma terialelor de alimentare sub formă de suspensii solide, este necesar să se includă cel puțin un solid solubil pentru a genera presiunea osmotică care asigură purificarea unei cantități dorite de apă.
Dacă sunt introduse două sau mai multe materiale solide în conteiner, care sunt solubile în apă și se dorește obținerea unei soluții cu concentrație diferită a fiecăreia dintre acestea, cantitățile introduse din fiecare material solid vor fi determinate ținând cont, atât de efectul osmotic, cât și de ritmul de difuzie din conteiner al fiecăruia. Alte detalii pot fi observate în exemplele următoare. într-un asemenea caz este de preferat să se pună membrana în contact cu un volum inițial de apă predeterminat, iar simpla încercare și determinare a erorilor va conduce la determinarea timpului de contact minim (și maxim).
Un mod simplu de asigurare a concentrației finale a soluției care conține un solid cu masă moleculară mai mică decât limita masei moleculare admise de membrană, este punerea în contact a membranei cu un volum inițial predeterminat de apă și să se continue menținerea contactului cu sau fără agitare, până la stabilirea unui echilibru, între concentrațiile din interiorul și exteriorul conteinerului. Deci în interiorul conteinerului se introduce suficient material solid pentru obținerea concentrației dorite în volumul predeterminat inițial, iar timpul de menținere în contact minim predeterminat este timpul necesar pentru stabilirea echilibrului. Un procedeu similar se poate adapta, caz în care solidul solubil în apă este un amestec de materiale solubile, unul sau mai multe dintre acestea având mase moleculare mai mici decât limita; contactul cu apa este menținut până la atingerea echilibrului fiecăreia din componentele solide ale sol >i.
în ai .rea materialelor solide de utili zat în prezenta invenție, este necesar să se țină cont de efectul relativ de reținere a apei de către diferitele materiale solide. Cum presiunea osmotică este determinată și de numărul particulelor în soluție, o masă moleculară mai mică a materialului solid va genera o presiune osmotică mai mare decât un material solid cu o masă moleculară mai mare.
Oricum, difuzia spre exterior a apei durează un anumit timp determinat, astfel încât capacitatea unui material solid cu masă moleculară mică de a difuza rapid în afara conteinerului va domina efectul de acumulare a apei. De exemplu, ionii de sodiu și clorură difuzează prin membranele de celuloză și au un efect minor asupra volumului de apă reținută de un amestec de clorură de sodiu și glucoza, zaharoză sau fructoză.
Zaharurile rețin de fapt cantități mult mai mari de apă, după cum se observă din exemplele de mai jos.
Alte materiale solubile în apă care pot fi incluse în interiorul conteinerului sunt produse pe bază de sânge uscat, subsiituenți de sânge sau plasmă, componente cu formule de rehidratare orală mult mai complexe ca, de exemplu, alți electroliți sau aminoacizi și componente nutritive ca, de exemplu, substanțe nutritive uscate, produse solide din lapte și alimente potențial deshidratate conținând produse solide solubile în apă. Asemenea solide pot fi adăugate componentelor nutritive dacă nici unul nu este prezent în componentul însuși. Alte solide preferate pentru reținerea apei și pentru rațiuni nutritive sunt soluțiile de praf de orez și făină de orez. Suspensiile nutritive produse conform procedeului prezentat în această invenție pot fi încălzite în timpul sau după colectarea apei de către solidul solubil în apă.
Compozițiile de rehidratare orală bazate pe un zahăr ca, de exemplu, glucoza zaharoasă sau fructoză și cel puțin un electro π
lit, ca de exemplu clorură de sodiu, pot fi obținute prin procedeul conform prezentei invenții. Este de preferat ca acestea să fie obținute prin punerea în contact a membranei cu un volum inițial predeterminat de apă timp suficient de lung pentru echilibrarea electrolitului sau electroiiților din interiorul și exteriorul conteinerului și pentru ca o cantitate suficientă de zahăr să difuzeze în afară pentru a se obține concentrațiile dorite de zahăr și de electrolit în interiorul conteinerului.
Alte substanțe solubile, cu masă moleculară mai mică decât limita admisibilă a membranei, pot fi introduse în interiorul conteinerului, prin difuzie, din apa exterioară (murdară) fie în timpul colectării inițiale a apei de către solidele solubile, sau cu o etapă separată executată ulterior.
A
Intr-un caz particular, invenția prezintă un procedeu care constă din adăugarea unui amestec de substanțe chimice cu compoziții cunoscute într-un tub format dintr-un material semipermeabil ( de exemplu, un material care va permite trecerea moleculelor cu o masă moleculară sub o anumită valoare - masa moleculară limită), etanșarea tubului la ambele capete (prin înnodare sau prin alte mijloace) și apoi introducerea tubului în apă. Apa din exteriorul tubului trece prin membrana semipermeabilă, conducând la obținerea unei soluții din amestecul din interiorul tubului.
Cum această soluție concentrată are o presiune osmotică mai mare decât apa din exteriorul tubului, mai multă apă difuzează în tub astfel încât volumul total al soluției din interiorul tubului crește treptat.
în același timp, o parte din amestec va ieși treptat din tub, pentru că membrana este permeabilă la constituenții amestecului.
Dacă materialul semipermeabil are o masă moleculară limită de 12-14 kD, atunci protozoarele, bacteriile fungii și virușii care pot fi prezenți în apa din exteriorul tubului, nu vor putea trece prin membrană în soluția din interiorul tubului. în plus, cea mai mare parte a enterotoxinelor produse de către agenții patogeni transmiși prin apă sunt prea mari pentru a putea pătrunde în soluție. In consecință, m interiorul tubului se obține o soluție fără microbi și fără cele mai importante enterotoxine (cu condiția ca interiorul și materialul solid solubil în apă sa fi fost inițial lipsite de microbi și enterotoxine).
Pe lângă realizarea unei surse de apă lipsite de microbi, invenția va conduce la găsirea unei soluții adecvate pentru terapie de rehidratare orală, acordând atenție duratei de menținere în apă a tubului. Durata de imersare necesară va depinde de materialul de construcție al tubului și de cantitatea și compoziția amestecului original conținut în interiorul tubului.
Invenția se referă și la conteinere pentru uz în cazul aplicării procedeului descris mai sus, la utilizarea acestora în producerea apei purificate și a medicamentelor, cât și la metodele de tratament al corpului uman sau animal pentru utilizarea soluțiilor produse prin procedeul conform invenției.
Asemenea soluții de conteinere și de metode formează un alt aspect al invenției.
Exemplele de realizare a invenției care pot fi revendicate, cuprind:
A. Un procedeu de obținere a unei soluții de substanțe solide solubile, în apă, netoxice, eficace pentru realizarea unei presiuni osmotice, lipsită de microorganisme și lipsită de enterotoxine Vibrio cholerae și ale speciilor Shigella, procedeu care constă în imersarea amestecului de componente în apă în interiorul unui conteiner pentru băut, etanș, prevăzut cu o membrană care este permeabilă în mod selectiv pentru a permite intrarea apei în interiorul conteinerului prin osmoză dar în același timp a împiedica trecerea în interiorul conteinerului a microorganismelor sau a moleculelor cu masă moleculară mai mare de 70 kD până la pătrunderea unei cantități suficiente de apă în interiorul conteinerului pentru a dizolva sărurile și a le dilua la o concentrație care face soluția rezultantă aptă pentru a fi băută.
B. Un asemenea procedeu în care conteinerul conține un tub etanșat la ambele capete, unul dintre aceste capete putând fi redeschis pentru a fi utilizat ca piesă pentru gură sau pentru a coopera cu o piesă specială adaptată pentru a servi la băut.
C. Un asemenea procedeu în care membrana împiedică trecerea moleculelor cu masă moleculară mai mare de 12 kD.
D. Un asemenea procedeu în care membrana este din celuloză sau un derivat al acesteia sau, de asemenea, o formă regenerată a acesteia.
E. Un asemenea procedeu în care sărurile solubile în apă și netoxice conțin un amestec cu o compoziție care poate constitui o soluție adecvată pentru terapie de rehidratare orală.
F. Un ansamblu pentru utilizare în aplicarea procedeului descris alcătuit din: un amestec de compuși chimici pentru terapie de rehidratare, un conteiner pentru administrare pe cale orală prevăzut la interior cu o membrană, conform descrierii, și mijloace pentru etanșare temporară a numitului conteiner în timpul scufundării în apă.
G. Un asemenea ansamblu în care conteinerul de băut conține un tub etanșat la unul din capete și în care sunt prevăzute cleme pentru etanșare temporară a celuilalt capăt.
H. Un asemenea ansamblu în care amestecul de compuși este introdus în interiorul conteinerului de băut.
I. Un asemenea ansamblu care mai conțir “demente de golire pentru a realiza în eună cu conteinerul, atât o piesă u
pentru gură pentru consumarea lichidului în bune condiții, cât și un mijloc dc umplere a conteinerului cu săruri.
J. Un asemenea ansamblu în care membrana împiedică trecerea moleculelor cu masă moleculară mai mare de 12 kD.
K. Un asemenea ansamblu în care membrana este executată din celuloză sau dintr-un derivat al acesteia, sau dintr-o formă regenerată a celulozei.
L. Utilizarea, în combinație, a osmozei pentru obținerea apei pentru dizolvarea unui amestec de compuși chimici solubili în apă pentru fomarea unei soluții bune de băut sau pentru terapie de rehidratare, și a dializei simultane pentru eliminarea din soluție a micoorganismelor sau a substanțelor dăunătoare cu masă moleculară mare, atât pentru osmoză cât și pentru analiză fiind utilizată o singură membrană.
Invenția va fi prezentată în continuare, cu referire la fig. 1...4, în care:
— fig. 1, reprezintă o secțiune parțială frontală a conteinerului pentru utilizare conform procedeului din prezenta invenție;
— fig. 2, reprezintă o vedere laterală a echipamentului din fig. 1;
— fig. 3, reprezintă o vedere frontală a unui conteiner pentru uz conform prezentei invenții;
— fig. 4, este un grafic prezentând rezultatele din exemplul 2.
Invenția este ilustrată în continuare prin următoarele exemple de realizare:
Mai multe variante de conteinere sunt studiate pentru a fi utilizate conform invenției.
Referitor la fig. 1, conteinerul 1 conține elemente de manevrare 2, un element pentru umplere cu închidere 3 și un sept 4 pentru a delimita apa purificată. în interiorul conteinerului se găsesc două compartimente, respectiv pentru apă murdară 5 și pentru apă purificată 6, separate prin intermediul unui separator 7 care este constituit dintr-o membrană permeabilă selectiv care alcătuiește o etanșare impermeabilă împreună cu pereții conteinerului. In compartimentul 6 este prevăzută cu o cantitate de substanță solubilă în apă în contact cu separatorul 7.
în funcționare, apa murdară este turnată în compartimentul 5 prin elementul de umplere până la un nivel predeterminat, iar conteinerul este suspendat într-un mod adecvat un timp determinat, în care compartimentul 6 se umple cu apă purificată. Apa reziduală poate fi eliminată prin elementul de umplere 3, înainte de extragerea apei prin intermediul septului 4.
Mijloace de umplere cât și mijloace de recuperare a apei purificate ca, de exemplu, robinete sau sorburi pot fi prevăzute. Nu este important ca separatorul dintre cele două compartimente să fie format în întregime din materialul membranei permeabile selectiv, cu condiția ca o porțiune din separatorul 7 în contact cu solidul 8 să fie dintr-un asemenea material.
Montajul separatorului 7 în interiorul conteinerului nu este dificil și sunt studiate și variante de separatoare orizontale sau diagonale.
O variantă de conteiner pentru uz conform prezentei invenții conține un conteiner conform fig. 1 și 2 dar, în locul unei singure cantități de substanță solidă 8 conform fig. 3, conteinerul este prevăzut cu mai multe celule 10 cu substanță solidă sau soluție concentrată de substanță solidă.
Conteinerul din fig. 3 este utilizat prin distrugerea uneia din celulele 10 și manipularea solidului astfel încât să intre în contact cu membrana în separatorul 7, apoi umplând compartimentul 6 cu apă impură și recuperând apa purificată după cum s-a descris anterior. Odată ce apa reziduală impură a fost eliminată și apa purificată recuperată, conteinerul poate fi reutilizat prin distrugerea unei a doua celule 10 și utilizând un alt volum de apă impură.
Se pot prevedea celule suplimentare, fiecare conținând componente lichide sau solide ca, de exemplu, medicamente, care pot fi distruse eliberând componentele lichide sau solide în apa purificată.
Comprimatul pentru apă purificată poate fi subîmpărțit în mai multe compartimente etanșate, fiecare fiind prevăzut cu o cantitate sau mai multe de solid solubil în apă, o membrană semipermeabilă și mijloace de recuperare a apei.
Diferitele celule pot fi codificate, de exemplu prin utilizarea diferiteleor culori, fiecare conținând o substanță diferită care se adaugă.
Conteinerul și membrana utilizate în prezenta invenție pot lua orice formă convenabilă. Pentru producerea de apă potabilă la scară mare, conteinerul trebuie prevăzut cu o membrană cu o suprafață mare cu forma adaptată să intre în contact cu apa curgătoare sau statică, ca de exemplu un râu sau un rezervor, iar conteinerul poate fi prevăzut cu mijloace de adăugare a uno.r alte materiale solide solubile în apă și/sau pentru extragerea apei purificate. La scară mai mică, ca de exemplu pentru utilizarea în producerea dozelor individuale de preparate de rehidratare orală, conteinerul poate fi, pur și simplu, membrana de formă tubulară având cel puțin un capăt închis. Un asemenea conteiner (sau cel puțin capătul închis al acestuia) trebuie imersate într-un conteiner ca, de exemplu, într-un vas cu apă pentru a obține cantități de la câțiva mililitri la un litru, de exemplu, de la 50 ml la 500 ml, de preferință 100 sau 200 ml de preparat de rehidratare orală, după timpul de imersare minim predeterminat.
în alte exemple de realizare, conteinerul poate fi prevăzut cu un conteiner exterior pentru apa supusă purificării și/sau cu mijloace pentru extragerea apei purificate, ca de exemplu, o piesă pentru gură, un tub prin care se poate bea, un sept, un ac hipo dermic eventual cu seringa asociată sau un set de infuzie intravenoasă. In alte exemple de realizare, conteinerul se poate reutiliza și poate fi prevăzut cu mai multe compartimente etanșe, fiecare conținând o cantitate de solid solubil în apă.
Un asemenea compartiment va fi deschis pentru a elimina solidul din interior, de fiecare dată când este reutilizat conteinerul; compartimentele pot fi prevăzute cu orice mijloace convenționale pentru deschidere ca, de exemplu, șuruburi sau inele elastice, linii de rupere sau alte puncte slabe sau vor fi deschise prin tăiere sau picurare în funcție de material, metoda de execuție și utilizarea finală dorită. Asemenea compartimente conținând cantități de medicamente, materiale solubile adiționale, materiale insolubile sau lichide pot fi prevăzute în interiorul conteinerelor, astfel încât conținutul să poată fi eliminat în apa curată odată cu îndepărtarea membranei din apa impură inițială; în acest fel se poate obține o dozare precisă, iar pierderea prin difuzie în apa inițială a unor materiale scumpe sau rare se poate preîntâmpina.
în anumite situații, conteinerele prevăzute cu o membrană și cel puțin un solid solubil în apă pot fi executate cu o formă ondulată continuu cu perforații de picurare sau alte mijloace de divizare a containerelor individuale față de recipientul multiconteiner. Conteinerele pot fi de asemenea prevăzute cu mijloace de protecție a membranei și/sau a altor componente fragile, delicate sau sterile în timpul transportului și depozitării, conteinerul poate fi de asemenea prevăzut cu mijloace de suspendare. Pot fi prevăzute mijloace de prevenire a accesului în soluția curată până la îndepărtarea apei impure.
în activitatea de proiectare a conteinerelor prevăzute cu (sau constând din) membrane ’ntru uz în prezenta invenție este necesa ă se prevadă un volum interior suficient de mare pentru a putea reține volumul final dorit de apă purificată și este preferabil ca aceasta să se realizeze fără generarea unor presiuni suplimentare. O asemenea presiune ar rezulta din presiunea osmotică exercitată de către materialele solubile și în cazuri severe, ar putea distruge membrana, conducând la pierderi sau contaminări ale apei purificate. Mijloacele pentru obținerea apei purificate din conteinere vor fi proiectate în sensul prevenirii contaminării din mediul înconjurător și în mod particular din apa impură care a fost în contact cu membrana (și conteinerul).
Conteinerul poate fi de asemenea prevăzut cu mijloace de indicare a terminării perioadei de contact minime predeterminate și/sau mijloace pentru indicarea faptului că interiorul a încetat să mai fie steril.
Aceasta se poate realiza, de exemplu, pentru indicarea contaminării, prin aplicarea de dextran albastru cu masă moleculară mare în exteriorul membranei prin care apa contaminată este colorată. Astfel, orice contaminare a soluției sterile (dacă de exemplu este perforată) va fi indicată printr-o colorare albastră a soluției. Pentru indicarea concentrației sărurilor și zaharurilor se poate utiliza un indicator foiță similar celor utilizate în analizele de urină.
Asemenea foițe pot avea câteva porțiuni conținând diferiți indicatori ca, de exemplu, indicatori de culoare (de exemplu) de pH, glucoză, sodiu, potasiu și concentrații de cloruri. Indicatorii de acest tip sunt disponibili de a fi obținuți prin BDH Limited (Poole, UK).
într-un mod preferat de realizare al invenției, forma preferată a materialului este constituită dintr-un tub lung și îngust pentru că acesta va mări aria suprafeței și raportul volumetric, permițând o mai rapidă extragere a apei. Au fost sugerate mai multe preparate de rehidratare orală, unul din cele mai simple fiind soluția de glucoză electrolit, recomandată de către Orga nizația Mondială a Sănătății. Aceasta constă din: sodiu 90 mmol/1, potasiu 20 mml/1, clorură 80 mmol/1, bicabornat 30 mmol/1, și glucoza 111 mmol/1. O formulă mai completă constă din: sodiu 50 mmol/1, potasiu 20 mmol/1, clorură 50 mmol/1, bicarbonat 20 mmol/1, glucoza 91 mmol/1, fructoză 2 mol/1, zaharoză 94 mmol/1 și citrat 9 mmol/1.
Pot fi adăugați agenți de aromare acestor formule, ca și proteine solubile cu masă moleculară mare și/sau polizaharide și orice alt component necesar soluției finale.
Este de preferat ca sistemul de purificare a apei să constea din lungimea unui tub semipermeabil conținând amestecul de rehidratare oral sau alt amestec de compuși chimici. Tubul va fi etanșat la un capăt prin intermediul unui dop sau a unui nod sau prin termoetanșare sau încleiere. Celălalt capăt va fi sigilat de preferință prin intermediul unui dop, astfel încât după imersarea tubului în apă peste noapte (sau un timp adecvat), să poată fi redeschis pentru a permite accesul la apa purificată din interior. După imersarea tubului în apă peste noapte (sau un alt timp adecvat), utilizatorul va scoate tubul din apă, va șterge apa care a rămas pe exteriorul tubului, va îndepărta clema și apoi fie va turna conținutul într-un recipient de băut sau îl va bea direct din tub, utilizând capătul deschis al tubului ca piesă pentru gură. Tubul va fi distrus și fiind biodegradabil poate fi utilizat la obținerea composturilor sau utilizat pentru a îmbunătăți calitatera solului.
în mod alternativ, sistemul de purificare a apei poate fi conceput sub forma unui ansamblu constând dintr-un element de tub semipermeabil, etanșat la unul din capete și deschis la celălalt capăt, o clemă pentru etanșarea capătului deschis temporar în timpul introducerii în apă a acestuia și un amestec de rehidratare orală sau un alt amestec de compuși chi mici. Utilizatorul va turna amestecul în tub prin capătul deschis, va etanșa acest capăt cu clema și va cufunda tubul în apă.
După o perioadă adecvată de imersie utilizatorul va îndepărta tubul din apă, va șterge apa rămasă pe exteriorul tubului, va îndepărta clema și fie va turna soluția întrun alt conteiner de băut sau va bea soluția direct din tub, utilizând capătul liber ca piesă pentru gură. Tubul va fi apoi distrus, deoarece reumplerea cu amestec proaspăt va fi dificil de realizat din punct de vedere tehnic atunci când tubul este deja ud și în plus, dacă nu se desfășoară aceste operații cu suficiente măsuri de precauție, există pericolul contaminării tubului.
Atunci când invenția trebuie aplicată în țări dezvoltate pentru a realiza numai o sursă de apă, fără microbi, ca și pentru a fi utilizată ca formă de aplicare a unei terapii de rehidratare, există posibilități mult mai mari în ceea ce privește compoziția amestecului care este închis în interiorul tubului.
în acest scop, de exemplu, conținutul total poate fi crescut în mod controlat (deoarece concentrația finală nu este atât de critică ca în cazul terapiei de rehidratare orală), astfel că ritmul de difuzie va crește în mod corespunzător, încât durata imersiei tubului poate fi redusă. în plus, proteinele solubile în apă cu masa moleculară mare și/sau polizaharidele pot fi incluse în amestec, deoarece acestea vor mări ritmul acumulării de apă.
De asemenea, pot avea o deosebită importanță agenții de aromare introduși pentru a îmbunătăți posibilitatea băuturii.
Exemplul 1. Experinețele următoare sunt dirijate astfel, încât să se stabilească condițiile pentru producerea unei formule de rehidratare orală prin intermediul procesului descris în invenție. Determinările de glucoza sunt realizate, dacă nu e menționat altfel, utilizând Technicon, RA 100 (Technicon. Basingstoke, UK), în timp ce con centrațiile în ioni de sodiu și potasiu se obțin utilizând un fotometru cu flacără ÎL 343 (Laboratoarele instrumentale, Warrington, UK). In multe cazuri, soluțiile ce trebuiau încercate primele, a trebuit să fie diluate într-o cantitate considerabilă de diluant.
Experiența 1. Cantități de 40 g dintr-o substanță cu următoarea compoziție; 20
Tabelul 1. ÎT'C apă curgătoare, tub de 38 mm diametru părți glucoza, 5,25 părți clorură de sodiu,
1,5 părți clorură de potasiu (toate reprezentând părți în greutate) au fost introduse în segmente de tub de dializă din celuloză cu diametrul de 38 mm (1 1/2) sau 29 mm (1 1/8). Segmentele de tub au fost imersate fiecare în apa stătută la 17°C sau 30°C.
Rezultatele sunt arătate în tabelele 1 ... ... 6.
timp volum acumulat glucoză /Na7 /K7
(h) (ml) (mmol/1) (mmol/1) (mmol/1)
3,5 108 960 290 25,5
4,5 126 676 121 8,4
5,5 138 488 64 3,6
6,5 144 338 38 1,8
7,5 148 328 25 1,1
8,25 151 224 16 0,6
Tabelul 2. 17°C apă curgătoare, tub cu diametrul de 29 mm
timp volum acumulat glucoză /Na7 /K7
(h) (ml) (mmol/1) (mmol/1) (mmol/1)
2,5 110 902 286 37,8
3,5 132 612 121 12,4
4,5 152 376 43 3,0
5,5 166 366 18 0,9
6,5 173 166 9 0,4
7,5 178 128 5 0,2
8,25 180 78 3 0,1
Tabelul 3. 30°C apă curgătoare, tub cu diametrul de 29 mm
timp volum acumulat glucoză /Na7 /K7
(h) (ml) (mmol/1) (mmol/1) (mmol/1)
2,5 138 478 67 6,4
3,5 160 272 19 1,2
4,5 176 124 6 0,3
5,5 178 80 3 0,3
6,5 177 146 3 0,2
7,5 178 96 3 0,3
8,25 178 170 2 0,2
Μ
Tabelul 4. 30°C apă curgătoare, tub de 38 mm diametru
timp (h) volum acumulat (ml) glucoză (mmol/1) /Na7 (mmol/1) /K7 (mmol/1)
2,5 130 128 127 13,6
3,5 150 128 45 3,4
4,5 162 194 11 0,5
5,5 168 86 4 0,2
6,5 174 78 3 0,2
7,5 174 102 3 0,2
8,25 174 100 2 0,1
Tabelul 5. 17°C, volum extern de apă fixat
timp volum acumulat glucoză /Na7 /K7
(h) (ml) (mmol/1) (mmol/1) (mmol/1)
3,5 112 954 376 68,0
4,5 124 704 44,5
5,5 136 562 194 36,2
6,5 144 456 170 33,5
7,5 150 382 155 32,0
8,5 151 320 116 25,5
24 166 120 97 22,0
Tabelul 6. 3O°C volum extern de apă fixat
timp (h) volum acumulat (ml) glucoză (mmol/1) /Na7 (mmol/1) /K7 (mmol/1)
2,5 116 462 288 51,2
3,5 132 576 190 35,7
4,5 142 428 166 33,0
5,5 148 366 149 31,0
6,5 152 296 145 31,5
7,5 154 280 149 33,0
8,5 152 224 120 27,9
24 154 116 125 28,7
Concluzii. Utilizarea acestei compoziții speciale în apă curgătoare nu furnizează raportul necesar de glucoza /ioni de sodiu/ ioni de potasiu necesar pentru terapia de rehidratare orală. Prin imersare timp 5 de 8 h sau mai mult ea furnizează o soluție de glucoza sterilă ce poate fi admi nistrată oral (tabelele 1 ... 4).
Utilizarea acestei compoziții într-un volum extern de apă determinat furnizează o soluție cu un raport aproximativ corect glucoză/ săruri pentru rehidratarea orală (tabelele 5 și 6).
Crescând temperatura de la 17°C la 30°C apare necesitatea creșterii vitezei de absorbție a apei și a vitezei la care se atinge echilibrul glucoza/ săruri (tabelele 5 și 6).
Diametrul tubului pare să afecteze 5 viteza de absorbție a apei și compoziția soluției rezultate. Tubul cu diametrul mai mic are o viteză de absorbție a apei și o pierdere glucoza/ săruri mai mare decât tubul cu diametrul mai mare (tabelele 1 și 10 2). Aceasta se datorează, după toate probabilitățile, raportului mai mare suprafață/volum.
Experiența 2. Scopul acesteia este de a studia efectul variației volumului extern de apă, atât asupra absorbției apei, cât și asupra compoziției soluției rezultate.
Cantități de 10 g de amestec glucoza/ /clorură de sodiu/ clorură de potasiu, similar celui folosit în experiența 1, au fost introduse într-un tub de 22 cm lungime și diametru 29 mm și tubul a fost imersat în 50 până la 500 ml apă la 30°C. Volumul intern și concentrațiile au fost măsurate la 24 h. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 7.
Tabelul 7
volumul extern inițial -(ml) volumul absorbit (ml) glucoză (mmol/1) Na+ (mmol/1) K+ (mmol/1)
500 45 118 60 14
450 45 103 80 18
400 • 45 123 77 16
350 47 110 101 22
300 46 115 117 26
250 45 170 137 31
200 44 205 171 39
150 42 301 228 52
100 38 422 321 73
50 30 785 820 179
40 27 968 920 199
Concluzii. Variația volumului de apă în care este imersată compoziția afectează atât volumul total de apă absorbit, cât și compoziția soluției rezultate. Deci, se poate obține o soluție cu o compoziție cunoscută, prin imersarea compoziției într-un volum corespunzător de apă. Din 20 rezultatele de mai sus se poate vedea că pentru terapia de rehidratare orală, o soluție cu o compoziție convenabilă poate fi obținută prin imersarea a 10 g din compoziția de mai sus în 400 până la 25 500 ml de apă.
Experiența 3. A fost realizată pentru a 15 studia efectul pe care îl are varierea compoziției amestecului asupra compoziției rezultate a soluției.
A fost utilizată o formulă nouă conținând 5,22 părți clorură de sodiu, 1,225 părți clorură de potasiu și cantități diferite de glucoză cuprinse între 16 și 32 părți de greutate. Părți din acest amestec au fost adăugate într-un tub de 29 mm și introduse într-un litru de apă la 30°C. Volumul intern și concentrațiile au fost măsurate la 24 h și rezultatele sunt prezentate în tabelul 8.
Tabelul 8
glucoză (g) volum (ml) glucoză (mmol/1) Na+ (mmol/1) K+ (mmol/1)
16 102 65 88 15
18 110 79 81 14
20 117 136 87 15
22 124 143 85 14
24 133 147 80 13
26 142 169 86 14
28 152 192 92 15
30 160 192 82 14
32 170 222 81 14
Experiența este repetată utilizând un amestec de 36 g glucoză, 10,44 g clorură de sodiu și 2,25 g clorură de potasiu în mm de tub imersat in 2 1 de apă la 30°C pentru 18 și 24 h. Rezultatele se arată în tabelul 9.
Tabelul 9
timp (h) volum (mi) glucoză (mmol/1) Na+ (mmol/l) K+ (mmol/1)
18 210 123 88 16
24 214 106 90 15
Concluzii. Când un amestec conținând între 16 g și 20 g de glucoză, 5,22 clorură de sodiu și 1,125 g clorură de potasiu este imersat într-un litru de apă, se produc soluții ce se pretează pentru terapia de rehidratare orală (tabelul 8).
Volume mai mari de soluție ce se pretează la terapia de rehidratare orală se pot obține utilizând cantități mai mari de amestec, ceea ce are drept rezultat faptul că volumul de apă în care sunt imersate este crescut (tabelul 9). 15
Experința 4. Experiența 3 este repetată 5 utilizând un amestec de 18 g glucoză, 5,22 g clorură de sodiu și 1,125 g clorură de potasiu în tub de 29 mm introdus într-un litru de apă la 4°C. Concentrația de glucoză a fost determinată utilizând o trusă de 10 diagnosticare a firmei Sigma (Poolee, UK). Concentrația de ioni de sodiu este determinată utilizând un electrod senzitiv la sodiu (Whatman Internațional, Maidstone, UK). Rezultatele sunt prezentate în tabelul 10.
Tabelul 10
timp (h) volum (ml) glucoză (mmol/1) Na+ (mmol/1)
24 118 115 65
Conculuzii. Aceasta demonstrează că soluția ce se pretează pentru terapia de re hidratare orală poate fi obținută în 24 h chiar dacă temperatura apei e scăzută la
4°C.
Experiența 5. Deși soluțiile conținând glucoza, clorură de sodiu și clorură de potasiu sunt recomandate pentru terapia de rehidratare orală, eficiente s-au dovedit 5 a fi și soluțiile mai simple conținând numai zaharoză și clorură de sodiu.
Cantități de 50 g zaharoză și 120 g clorură de sodiu sunt plasate într-un tub de 38 mm sau 83 mm (3 1/4) și imersate 10 în apă curgătoare la temperatura camerei pentru timpi diferiți și volumul intern și concentrațiile au fost măsurate. Concentrațiile de zaharoză au fost determinate utilizând metoda lui Dubois et al. fenol/ acid sulfuric Chimia Analitică 39: pp. 350—356 (1956). Concentrațiile de ioni de sodiu au fost determinate utilizând un electrod sensibil la sodiu (Whatman Internațional). Rezultatele sunt prezentate în tabelul 11.
Tabelul 11
tub timp (h) volum (ml) zaharoză (mmol/1) Na+ (mmol/1)
38 mm 16 670 80 17
20 595 9
24 715 19 7
40 755 13 9
83 mm 16 650 96 46
20 675 57 17
24 680 46 12
40 715 19 12
Concluzii. Viteza de absorbție a apei și compoziția soluției sunt dependente de diametrul tubului utilizat. Utilizând un tub de 83 mm s-au obținut cantități mari (650 ml) de soluție ce se pretează tera- 15 pieu de rehidratare orală după 16 h (tabelul 11). Extinzând perioada de imersare peste 16 h această metodă ar putea fi, de asemenea, utilă pentru obținerea unor cantități mari de soluție conținând zaha- 20 roză sterilă pentru băut și cu alte scopuri. Apa absorbită de zaharoză este mult mai eficientă decât glucoza.
Experiența 6. Scopul acestei experien țe este de a studia efectul imersării amestecurilor conținând zaharoză în volume determinate de apă. Cantități din următoarele amestecuri au fost introduse în interiorul tubului de 32 mm (1 1/4) și imersate în apă la 30°C pentru timpi diferiți și s-au măsurat volumul interior și concentrațiile. Rezultatele obținute sunt prezentate în tabelul 12.
A 20 g zaharoză, 5,22 g NaCl B 20 g zaharoză 7,83 g NaCl C 20 g zaharoză 10,44 g NaCl
D 30 g zaharoză 5,22 g NaCl
1,13 g KC1
1,69 g KC1
2,25 g KC1
1,13 g KC1
Tabelul 12
amestec volum inițial timp (h) volum (ml) zaharoză (mmol/1) Na+ (mmol/1) K* (mmol/1)
A 1 1 8 138 128 77 13
17 162 89 15
Tabelul 12 (continuare)
amestec volum inițial timp (h) volum (ml) zaharoză (mmol/1) Na+ (mmol/I) K+ (mmol/1)
24 162 73 73 12
B 1,5 1 8 156 126 86 14
17 170 80 13
24 174 52 76 13
C 2 1 8 168 110 87 14
17 182 85 14
24 186 37 84 14
D 1 1 8 188 186 86 14
17 228 78 13
24 228 107 91 15
Concluzii. Soluții cu o compoziție potrivită pentru terapia de rehidratare orală pot fi obținute numai după 8 ore de imersie în 1, 1,5 sau 2 litri de apă (tabel 12). Apa absorbită de zaharoză este mult mai eficientă decât cea absorbită de per ml.
Concluzii. Membrana a eliminat cu succes dextranul albastru (greutatea moleculară 2 x IO6) și Pseudomonas aeruginosa. întrucât organismele patogene sunt mai mari decât moleculele de dextran albastru, glucoză.
Experiența 7. Scopul experienței descrise mai jos este de a studia capacitatea membranei de a exclude particulele pre- 10 zente în soluția externă.
mm de tub conținând 40 g amestec de glucoză/clorură de sodiu/clorură de potasiu a fost imersat în apă stătută, conținând Pseudomonas aeruginosa și 15 Dextran Albastru (0,2 g/litru, mw 2x106D)
OD final al lichidului extern față de tub: Agjo = 0,241
OD final al lichidului din interiorul tubului: = 0 20
Conținutul în Pseudomonas al lichidului extern față de tub = 45xl06 organisme per ml. După 8 1/4 h de imersie nu au putut fi detectate pseudomanade în interiorul tubului. Metoda de probare a putut 25 detecta bacterii în valoare de un organism aceste rezultate sugerează că bacteria dăunătoare și virușii vor fi excluși de membrană.
Experiența 8. Scopul acestei experiențe este de a studia cum se comportă componentele individuale ale amestecurilor utilizate în terapia de rehidratare orală, când sunt conținute într-o membrană semipermeabilă.
Cantități de 100 mmol de glucoză (18 g), clorură de sodiu (5,8 g) sau clorură de potasiu (7,4 g) au fost introduse în segmente de 29 mm de tub și fiecare segment de tub a fost imersat într-un litru de apă la 30°C. Volumul intern și concentrațiile interne și externe de glucoză, clorură de sodiu și clorură de potasiu au fost măsurate. Rezultatele sunt prezentate în tabelul
13.
34
Tabelul 13
timp (h) voi. (ml) glucoză mmol/1 NaCl mmol/1 KC1 mmol/1
înăuntru afară voi. (ml) înăuntru afară voi. (ml) înăuntru afară
8 80 160 100 16 111 120 11 110 102
24 82 109 103 16 110 110 11 100 102
Concluzii. Aceste rezultate arată că cea mai mare parte a absorției de apă are loc în timpul primelor 8 ore de imersie și că glucoza are cel mai mare potențial de absorție a apei per mol dintre toți corn- 5 pușii testați.
Atât clorură de sodiu cât și clorură de potasiu se echilibrează rapid (în timp de 8 ore) cu soluția externă față de membrană, în timp ce glucoza necesită un 10 timp apreciabil mai mare pentru a atinge echilibrul.
Prin varierea volumului soluției externe și a cantității de substanță ce se alia inițial în interiorul membranei, acest 15 sistem ar putea fi folosit pentru a obține soluții de glucoza sterilă și sare de aA proape orice compoziție dorită. întrucât majoritatea cantității de apă e absorbită de zahăr și săruri, se obține un echilibru 20 rapid al sărurilor, aceasta are două implicații practice foarte importante. în primul rând aceasta înseamnă că există foarte rar posibilitatea (când invenția e utilizată cu săruri de potasiu, fie în terapia orală, fie în cea injectabilă) ca sărurile să atingă o concentrație periculoasă atâta timp cât cel puțin jumătate din apa necesară a intrat în pungă. In al doilea rând înseamnă că zahărul sau dextranul sau chiar apa pură pot fi imersate într-o soluție corespunzătoare sărurilor și sărurile intră în difuzie. Aceasta va permite să se producă ușor adiționări la o formulă simplă.
Experiența 9. Capacitatea altor componente solubile în apă de a absorbi apa este cercetată după cum urmează:
Cantități de (a) 1 g dextran (grad clinic, mw 60-90000), (b) 10 g dextrin (tipul 3), (c) 10 g dextrin și 5 g zaharoză și (d) 5 g zaharoză au fost introduse în segmente de 29 mm de tub și tubul a fost imersat în apă curgătoare (temperatura camerei).
Volumul intern a fost măsurat și rezultatele sunt prezentate în tabelul 14.
Tabelul 14
substanțe volumul după 18 h după 24 h
dextran= 18 ml (18 ml/g) 20 ml (20 ml/g) (din tub s-au recuperat 0,95 uscat)
zaharoză= 39 ml (8 ml/g) 39 ml (8 ml/g)
dextrin= 66 ml (7 ml/g) 76 ml (8 ml/g)
dextrin+zaharoză= 86 ml (6 ml/g) 98 ml (7 ml/g)
La o greutate de bază dextranul pare a fi cel π ai eficient în absorbția apei,
Exp nța 10. Soluții de dextran conținând salin sunt folosite în mod uzual ca substituenți ai plasmei administrați prin infuzie intravenoasă. Scopul acestei cxperi106725 ențe a fost acela de a determina dacă dextranul ar putea fi utilizat pentru a absorbi apa printr-o membrană semipermeabilă și prin aceasta să se obțină soluții fără microbi. 5
Cantități de (a) 2 g dextran (grad clinic, greutate moleculară aproximativ 70000) sau (b) 2 g dextran și 9 g de clorură de sodiu au fost introduse în interiorul unor segmente de 29 mm de tub 10 și segmentele dc tub sunt inersate într-un litru de apă la 20°C. O altă cantitate de g de dextran într-un segment de 29 mm este imersată într-un litru de salin (9 g per litru). 40 ml alicot a unei soluții de dextran 5 % (preparat așa cum a fost descris în experiența 9 de mai sus) au fost introduși într-un tub de 29 mm, care a fost imersat în salin (9 g per litru).
Volumul soluțiilor rezultate și conținutul lor în ioni de sodiu sunt determinate (utilizând un electrod ion Na+) după timpi diferiți de imersie. Rezultatele sunt prezentate în tabelul 15.
Tabelul 15
substanțe timp (h) volum (ml) Na+ (mmol/1)
Dextran în apă 3 10
5,5 13
7 15
8,5 17
10,5 18
13,5 21
17 24
24 28
27 39
30 30
33 32
96 40
Dextran+ 2 29 520
NaCl în apă 3 30 200
5 32 160
7 34 160
10 35 160
12 36 160
24 40 160
28 42 160
31 43 160
48 49 160
Dextran în salin 3 12 -
5 14 160
Ί 17 160
10 20 160
12 21 160
38
Tabelul 15 (continuare)
substanțe timp (h) volum (ml) Na+ (mmol/1)
24 28 160
28 30 160
31 31 160
- 48 37 160
Soluție de dextran 1 40 100
în salin 2 40 130
3 40 130
4 40 160
6 41 160
8 41 160
11 43 160
13 43 160
24 46 160
28 47 160
31 48 160
48 53 160
Concluzii. Dextranul este eficient în absorbția apei printr-o membrană semipermeabilă deși, spre deosebire de alte substanțe dizolvate testate, absorbția pretinde un timp lung înainte de atingerea 5 saturației. Un alt punct de vedere prin care diferă zaharoza, glucoza și clorură de sodiu este acela că dextranul nu poate traversa el însuși membrana semipermeabilă (greutatea lui moleculară este 70000) 10 și de aceea este barat totalmente în interiorul tubului. Aceasta s-a verificat prin extragerea a 10 ml de eșantion din tub și evaporarea acestuia până la uscare, greutatea dextranului recuperat arătând câ tot 15 dextranul a fost reținut. Prin imersia unui amestec de 2 g dextran și 9 g clorură de sodiu într-un litru de apă timp de 24 h a rezultat o soluție cu compoziție ideală pentru infuzia intravenoasă și anume 5 % 20 dextran și 0,9 % clorură de sodiu. O astfel de soluție poate fi obținută prin imersi mei soluții de 5 % dextran (preparată . n a fost descris mai sus) în 0,9% clorură de sodiu timp de 4 h.
Apropierea ar putea de asemenea fi folosită pentru a prepara soluții pe bază de dextran, suplimentate cu alte substanțe dizolvate incluzând, bineînțeles, o varietate de narcotice.
Exemplul 2. Un amestec ce se pretează pentru terapia de rehidratare orală este preparat conținând următoarele substanțe chimice (per 100 g de amestec): 3,18 g clorură de sodiu, 2,75 g clorură de potasiu, 3,04 g bicarbonat de sodiu, 3,18 g acid citric, 29,55 g glucoză, 58,31 g zaharoză.
g din acest amestec a fost după aceea turnat într-un tub de dializă din celuloză de 30 cm lungime cu un diametru de 4,2 și cu o greutate moleculară limită de 12-14 kD (Meeicell Ltd, Islington, Londra). Tubul este apoi închis prin realizarea unui nod la fiecare capăt (după ce fiecare din capete a fost umectat cu atenție) și imersat într-un conteiner mare prin care curge un flux constant de apă de la robinet. După intervale de timp diferite, tubul a fost luat din apă și s-a măsurat volumul de soluție din interiorul tubului. Soluția a fost apoi turnată înapoi în tub, tub ce a fost apoi resigilat și reimersat în apă curgătoare.
După 8 h de imersare în apă curgă- 5 toare, soluția din interiorul tubului a fost analizată din punct de vedere al conținutului total de zahăr cu ajutorul unui refractometru de buzunar (Bellingham and Stanley Ltd., Tunbridge Wells, UK). A 10 fost astfel obținut un grafic al volumului de apă din interiorul tubului în funcție de timp. (fig. 4 m, curba a).
Experiența s-a repetat apoi crescând cantitatea de amestec, și, unde a fost 15 cazul, asigurând lungimi mai mari de același tip de tub de dializă (fig. 4). Curba b din fig. 4 descrie absorbția de apă în cazul în care cantitatea inițială de amestec a fost 22 g. Când cantitatea iniți- 20 ală de amestec a fost 33 g s-a obținut curba c și când cantitatea inițială de amestec a fost 55 g s-a obținut curba d.
Efectul cantității de amestec utilizate asupra volumului final al soluției obținute și concentrația finală de zahăr e reprezentat în tabelul 16. Se poate vedea din fig. 4 că pentru fiecare cantitate de amestec utilizată, volumul apei difuzate în tub crește la început, după aceea se redresează tinzând către o valoare maximă.
A fost aleasă o perioadă de imersie de 8 h pentru că aceasta este durata medie de somn pentru un adult. De aceea, tubul ar putea fi imersat în apă înainte de a merge la culcare și la sculare soluția din interiorul tubului ar fi concentrație convenabilă pentru o terapie de rehidratare orală.
în tabelul de mai jos se poate vedea că volumul de apă purificată (preluat în tubul de dializă) crește în timp ce cantitatea inițială de amestec utilizată crește. Concentrația finală în zahăr a fost în fiecare caz, între 3 și 4,75 % după 8 h timp de imersie.

Claims (23)

1. Procedeu pentru obținerea apei purificate și a unei soluții netoxice, a cel puțin, a unui solid solubil în apă, practic fără microorganisme, procedeul constând în menținerea substanței solide sau a unei soluții concentrate a acestei substanțe întrun conteiner prevăzut cu o membrană permeabilă selectiv în contact cu substanța solidă sau soluția și pe partea opusă în contact cu apa pentru un interval de timp 35 minim predeterminat, astfel încât să permită apei să pătrundă în conteiner prin osmoză dar să împiedice pătrunderea în conteiner a microorganismelor din apă, caracterizat prin aceea că, cel puțin o substanță solidă solubilă în apă are o 30 greutate moleculară sub greutatea moleculară limită a membranei pentru obținerea apei pure, iar în cazul obținerii unei soluții netoxice, cel puțin una din substanțele solide solubile în apă este menținută în conteiner, această substanță solidă solubi106725 lă în apă având o greutate moleculară peste greutatea moleculară limită a membranei.
2. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, membrana, de preferință din celuloză, are o greutate moleculară limită de 12 ... 14 kD, astfel încât microorganismele și enterotoxinele speciilor V.cholerae și Shigella nu pot pătrunde în conteiner.
3. Procedeu, conform revendicărilor 1 și 2, caracterizat prin aceea că , cel puțin una din substanțele solide solubile în apă este selecționată dintre zahăr, glucoza solubilă în apă, polimeri, polizaharide, praf de orez, săruri electrolitice și aminoacizi.
4. Procedeu, conform revendicării 3, caracterizat prin aceea că, cel puțin una din substanțele solide solubile în apă este zahăr selecționat din glucoza, dextroză, fructoză și zaharoză.
5. Procedeu, conform oricăreia din revendicările 1 ... 4, caracterizat prin aceea că, membrana se află în contact cu apa curgătoare.
6. Procedeu, conform revendicării 5, caracterizat prin aceea că, membrana se află în contact cu apa curgătoare timp suficient, de preferință 2 ... 12 h pentru ca, practic, toate substanțele solide solubile în apă având o greutate moleculară sub greutatea moleculară limită a membranei,să difuzeze afară din conteiner.
7. Procedeu, conform oricăreia din revendicările 1 ... 4, caracterizat prin aceea că, membrana se află în contact cu o cantitate predeterminată de apă stătută sau agitată, viteza de absorbție a apei și compoziția soluției fiind interdependente de diametrul tubului format din membrana selectiv permeabilă.
8. Procedeu, conform revendicării 7, caracterizat prin aceea că, membrana se află î' '•ontact cu apa un timp suficient pentru cel puțin una din substanțele so lide solubile în apă, având o greutate moleculară sub greutatea moleculară limită a membranei, să difuzeze afară din conteiner până când concentrația substanței solide din interiorul conteinerului este în echilibru cu concentrația din exteriorul conteinerului.
9. Procedeu, conform revendicărilor 1 ... 7, caracterizat prin aceea că, pentru producerea apei purificate fără, practic, nici o substanță solidă solubilă în apă, produsul solid este prezent numai pentru a asigura purificarea apei și este îndepărtat în întregime prin difuzie înainte ca apa să fie utilizată, substanța solidă trebuie să aibă masa moleculară sub masa moleculară de 12 ... 14 kD, a membranei.
10. Procedeu, conform oricăreia din revendicările de la 1 până la 8, caracterizat prin aceea că, substanțele solide solubile în apă constituie un amestec ce se pretează pentru producerea unei compoziții pentru terapia de rehidratare orală și membrana se află în contact cu apa pentru un interval predeterminat de timp, de preferință 8 ... 16 h și chiar 24 h, pentru a forma o compoziție pentru terapia de rehidratare, în interiorul conteinerului.
11. Procedeu, conform oricăreia din revendicările de la 1 până la 8, caracterizat prin aceea că, procedeul conduce la obținerea unei soluții de medicament pentru administrarea pe cale injectabilă.
12. Procedeu, conform oricăreia din revendicările de la 1 până la 8, caracterizat prin aceea că, procedeul se aplică pentru rehidratarea produselor de sânge uscate sau pentru producerea unei soluții de substituenți de sânge sau plasmă pentru infuzie intravenoasă.
13. Procedeu, conform oricăreia din revendicările de la 1 până la 8, caracterizat prin aceea că, procedeul se utilizează pentru producerea de suspensii nutritive, procesul constând în menținerea în conteiner a substanței nutritive uscate, lapte praf sau substanțe alimentare parțial deshidratate, conținând cel puțin o substanță solubilă în apă, solidă, în contact cu membrana.
14. Procedeu pentru rehidratarea produselor sangvine uscate sau pentru producerea unei soluții de substituenți ai sângelui sau plasmei fără, practic, microorganisme, pentru infuzie intravenoasă, caracterizat prin aceea că, procesul constă în menținerea substanțelor solide din produsele sangvine sau a substituenților de plasmă sau a soluțiilor concentrate ale acestora într-un conteiner prevăzut cu o membrană permeabilă selectiv cu greutate moleculară de 12 ... 14 kD, în contact cu substanța solidă sau soluția și, pe fața opusă a membranei, cu apa pentru un interval minim de timp predeterminat, de preferință 4 ... 24 h, astfel încât să permită apei să pătrundă în conteiner prin osmoză, dar să împiedice pătrunderea în conteiner a microorganismelor din apă.
15. Procedeu pentru producerea unei soluții de medicament pentru injecții, fără microorganisme, caracterizat prin aceea că, procesul constă în menținerea substanței solide de medicament sau a unei soluții concentrate a acesteia într-un conteiner prevăzut cu o membrană permeabilă selectiv cu greutatea moleculară de 12 ... 14 kD, în contact cu substanța solidă sau soluția și în contact cu apa pe partea opusă a membranei pentru un interval minim de timp predeterminat, astfel încât să permită apei să pătrundă în conteiner prin osmoză, dar să împiedice pătrunderea în conteiner a microorganismelor din apă.
16. Aparat pentru obținerea apei purificate și a soluțiilor netoxice, caracterizat prin aceea că, este alcătuit dintr-un conteiner (1) prevăzut cu clemente de manevrare (2), un element pentru umplere cu închidere (3) și un sept (4) pentru delimitarea apei purificate, în interiorul conteinerului (1) se găsesc două compartimente, dintre care unul (5) pentru apa impură și celălalt (6) pentru apa purificată, fiind separate prin separatorul (7) constituit dintr-o membrană selectiv permeabilă cu greutatea moleculară de 12 ... 14 kD și care alcătuiește o etanșare impermeabilă împreună cu pereții conteinerului, în compartimentul 6 este prevăzută o cantitate de substanță solidă (8) solubilă în apă în contact cu separatorul (7), pot fi prevăzute robinete și sorburi.
17. Aparat, conform revendicării 16, caracterizat prin aceea că, într-o variantă constructivă compartimentul (6) poate fi constituit din mai multe celule (10) cu substanță solidă sau soluție concentrată de substanță solidă, diferitele celule putând fi codificate, de exemplu prin utilizarea diferitelor culori, fiecare conținând o substanță diferită care se adaugă.
18. Aparat, conform revendicării 16, caracterizat prin aceea că într-o altă variantă constructivă compartimentul (6) pentru apa purificată poate fi împărțit în mai multe compartimente etanșate, fiecare fiind prevăzut cu o cantitate sau mai multe de solid solubil în apă, o membrană semipermeabilă și cu mijloace de recuperare a apei.
19. Aparat, conform revendicării 16, caracterizat prin aceea că, pentru producerea de apă potabilă la scară mare, conteinerul trebuie prevăzut cu o membrană cu suprafață mare având forma adaptată să intre în contact cu apa curgătoare sau statică, putând fi dotat cu mijloace de adăugare a unor alte materiale solide solubile în apă și/sau pentru extragerea apei purificate, iar la scară mai mică conteinerul poate fi pur și simplu membrana de formă tubulară având cel puțin un capăt închis, un asemenea conteiner trebuie imersat într-un vas cu apă pentru obținerea unei cantități de la câțiva ml la un litru.
20. Aparat, conform revendicării 16, într-o altă variantă, caracterizat prin aceea că, acest aparat poate fi prevăzut cu un conteiner exterior pentru apa supusă purificării și/sau cu mijloace pentru extragerea apei purificate, ca de exemplu, o piesă pentru gură, un tub prin care se poate bea, un ac hipodermic eventual cu seringa asociată sau un set de infuzie intravenoasă.
21. Aparat, conform revendicării 16, caracterizat prin aceea că, în anumite situații conteinerul prevăzut cu o membrană și cel puțin un solid solubil în apă poate fi executat sub o formă ondulată continuu, cu perforații de picurare sau alte elemente de divizare a conteinerelor individuale față de recipientul multiconteiner.
22. Aparat, confrom revendicării 16, caracterizat prin aceea că, este necesar să se prevadă un volum interior în conteiner suficient de mare pentru a putea reține volumul final necesar apei purifica te, fiind preferabil ca aceasta să se realizeze fără generarea unor presiuni suplimentare și să poată fi utilizat dextranul albastru cu masă moleculară mare în exteriorul membranei pentru indicarea contaminării soluției sterile, iar pentru indicarea concentrației sărurilor și zaharurilor se poate utiliza un indicator foiță.
23. Aparat, conform revendicării 16, caracterizat prin aceea că, sistemul de purificare a apei poate fi conceput sub forma unui ansamblu constând dintr-un element de tub semipermeabil, de preferință lung și îngust mărind suprafața și raportul volumetric și permițând o mai bună extragere a apei, acest tub fiind etanșat la unul din capete și deschis la celălalt capăt, o clemă pentru etanșarea capătului deschis temporar în timpul introducerii în apă al acestuia, un amestec de rehidratare orală sau alt amestec de compuși chimici.
RO147203A 1988-09-23 1989-09-22 Procedeu si aparat pentru obtinerea apei purificate si a unei solutii netoxice a cel putin unui solid solubil in apa RO106725B1 (ro)

Applications Claiming Priority (2)

Application Number Priority Date Filing Date Title
GB8822470A GB2223696A (en) 1988-09-23 1988-09-23 Water purifying system
PCT/GB1989/001119 WO1990003333A1 (en) 1988-09-23 1989-09-22 Water purifying system

Publications (1)

Publication Number Publication Date
RO106725B1 true RO106725B1 (ro) 1993-06-30

Family

ID=10644176

Family Applications (1)

Application Number Title Priority Date Filing Date
RO147203A RO106725B1 (ro) 1988-09-23 1989-09-22 Procedeu si aparat pentru obtinerea apei purificate si a unei solutii netoxice a cel putin unui solid solubil in apa

Country Status (19)

Country Link
EP (2) EP0435944A1 (ro)
JP (1) JPH07102350B2 (ro)
KR (1) KR960003544B1 (ro)
AT (1) ATE139984T1 (ro)
AU (1) AU631574B2 (ro)
BG (1) BG61032B1 (ro)
BR (1) BR8907671A (ro)
CA (1) CA1323311C (ro)
DE (1) DE68926766T2 (ro)
DK (1) DK51291D0 (ro)
ES (1) ES2091764T3 (ro)
FI (1) FI105268B (ro)
GB (1) GB2223696A (ro)
GR (1) GR3021192T3 (ro)
HU (1) HU214482B (ro)
IE (1) IE75213B1 (ro)
OA (1) OA09640A (ro)
RO (1) RO106725B1 (ro)
WO (1) WO1990003333A1 (ro)

Families Citing this family (8)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
WO1998004335A1 (en) * 1996-07-29 1998-02-05 Kimberly-Clark Worldwide, Inc. Method of using cationic charge modified filter
GB9705456D0 (en) * 1997-03-17 1997-05-07 Ucb Sa Yoghurt production process
GB9705455D0 (en) * 1997-03-17 1997-05-07 Ucb Sa Self-rehydrating container
GB9705454D0 (en) 1997-03-17 1997-05-07 Ucb Sa Membrane structure and bag comprising IT
EP1559685A3 (en) * 2000-11-09 2007-04-25 The Polymer Technology Group, Inc. Devices that change size/shape via osmotic pressure
GB2442941A (en) * 2006-10-21 2008-04-23 Philip Peter Monro A method for the generation of water with reduced ionic solutes
US8702995B2 (en) * 2008-05-27 2014-04-22 Dober Chemical Corp. Controlled release of microbiocides
MX355832B (es) * 2012-07-09 2018-05-02 Fosmo Med Inc Dispositivos que usan osmosis forzada mediada por membrana.

Family Cites Families (6)

* Cited by examiner, † Cited by third party
Publication number Priority date Publication date Assignee Title
GB1224528A (en) * 1968-12-20 1971-03-10 Aqua Chem Inc Method of sealing a semipermeable membrane
US3696931A (en) * 1969-04-16 1972-10-10 William T Hough Vessel having an osmotic membrane as an enclosing part thereof
US3702820A (en) * 1970-03-27 1972-11-14 William T Hough Solvent extraction into comestible solute
CH623233A5 (en) * 1975-05-02 1981-05-29 Ingerthorpe Holdings Ltd Device and method of preparing an aqueous solution for medical purposes
DE2851105A1 (de) * 1978-11-25 1980-05-29 Knut Stache Osmotisches meerwasserentsalzungsgeraet fuer seenotfaelle
EP0011798B1 (de) * 1978-11-25 1982-12-22 Knut Stache Vorrichtung zur Gewinnung von Trinkflüssigkeit aus Meerwasser, verunreinigtem Wasser o. dgl. durch Osmose

Also Published As

Publication number Publication date
BR8907671A (pt) 1991-07-30
EP0360612B1 (en) 1996-07-03
JPH07102350B2 (ja) 1995-11-08
WO1990003333A1 (en) 1990-04-05
DE68926766D1 (de) 1996-08-08
AU4406889A (en) 1990-04-18
HU214482B (hu) 1998-03-30
GR3021192T3 (en) 1996-12-31
HU895685D0 (en) 1991-10-28
GB8822470D0 (en) 1988-10-26
EP0360612A1 (en) 1990-03-28
IE75213B1 (en) 1997-08-27
HUT61950A (en) 1993-03-29
CA1323311C (en) 1993-10-19
AU631574B2 (en) 1992-12-03
KR900701665A (ko) 1990-12-04
BG94104A (bg) 1993-12-24
BG61032B1 (bg) 1996-09-30
OA09640A (en) 1993-04-30
ATE139984T1 (de) 1996-07-15
IE893046L (en) 1990-03-23
JPH04502120A (ja) 1992-04-16
EP0435944A1 (en) 1991-07-10
KR960003544B1 (en) 1996-03-15
ES2091764T3 (es) 1996-11-16
FI911392A0 (fi) 1991-03-22
DK51291A (da) 1991-03-21
GB2223696A (en) 1990-04-18
DK51291D0 (da) 1991-03-21
DE68926766T2 (de) 1997-02-13
FI105268B (fi) 2000-07-14

Similar Documents

Publication Publication Date Title
US5192459A (en) Sterilant compositions
AU2010222294B2 (en) Process and apparatus for producing hydrogen-containing biocompatible solution
AU2002356899B2 (en) Bicarbonate-based solutions for dialysis therapies
US4690772A (en) Sterilant compositions
JP5266267B2 (ja) 水素含有生体適用液の製造方法及び製造装置
JP5815581B2 (ja) イコデキストリンを含有する生体適合性透析液
JPH10501443A (ja) 溶液の製造および保存方法
KR900017615A (ko) 침전물이 없는 투석용액
RO106725B1 (ro) Procedeu si aparat pentru obtinerea apei purificate si a unei solutii netoxice a cel putin unui solid solubil in apa
JPH02502264A (ja) 有用な剤の制御された投与のためのアンプル様容器
CA1248435A (en) Process and device for the detection of pathogens
US3525686A (en) Hemodialysis solution containing sorbitol and method of using same
RU2036846C1 (ru) Способ получения нетоксичного свободного от микроорганизмов раствора
Torres-Pinedo et al. Studies on infant diarrhea. III. Changes in composition of saline and glucose-saline solutions instilled into the colon
Siddiq et al. Risk and benefits: electrolytes imbalance associated with the use of multiple drugs
CN107854483A (zh) 一种腹膜透析液的制备方法
KUME et al. Effect of p-aminobenzoic acid-N-mannoside sodium salt (K-MAP) on hemorheology
RU2003110910A (ru) Способ диагностики лекарственной непереносимости
AU2008201009A1 (en) Bicarbonate-based solutions for dialysis therapies