Muzee locale

LES HÉROS DE L’AIR – DES TÉMOIGNAGES MUSEAUX

Le musée de la science et de la technique „Ştefan Procopiu” de Iaşi détient une collection thématique d'aviation formée de documents, photos, livres et d'objets concernant une série de personnalités, des pionniers de l'aviation roumaine et de l'industrie aéronautique.
Une série de documents qui font référence au commandeur Dan Valentin Vizanty, l'une des meilleurs pilotes de la deuxième Guerre Mondiale. En 1943, il est nommé commandant du Groupe 6 Chasse, dont la base était à Popeşti-Leordeni, qui avait la mission de défendre Bucarest et la zone pétrolière Ploieşti-Câmpina contre les attaques de l'aviation américaine. L'une des plus importantes confrontations aériennes de la deuxième Guerre Mondiale, du Sud-est de l'Europe, a eu lieu le matin de 10 Juin 1944, proche de l'aérodrome militaire de Popeşti-Leordeni. L'escadrille roumaine sous la commande de Dan Valentin Vizanty a attaqué en force, en provoquant des dommages significatives pour l'aviation américaine. Le 22 août 1947, Vizanty a été libéré. En 1961, le régime communiste le condamne à 5 années de prison pour ''des intrigues contre l'ordre social''. Il est libéré suite à l'amnistie de 1963. Suite à de nombreuses démarches de l'Etat français adressées aux autorités roumaines, en 1976, Vizanty part en France. Il ne revient jamais en Roumanie et il s'éteint le 12 novembre 1992 à Paris.

We can say that we know everything about the much loved, appreciated and popular coffee! The second most important commercial product after oil in the world, it had a major impact in all societies, becoming the ritual of the daily life and activity that begins with enjoying the unmistakable cup of coffee. Prepared mainly using a kettle, an espresso machine or a filter, the benefits of the black potion on the body means stimulating the energy, the mood, improving the memory, the concentration power and the liveliness. From cultivation to the preparation of the appreciated potion, several stages are completed, currently the process being technologized and simplified with the help of modern devices. The collections of "Ștefan Procopiu" Museum of Science and Technique of Iași comprise a series of pieces for home use used to prepare coffee throughout time, which are presented in this paper.

Bazele actualului Muzeu de Istorie Naţională a Transilvaniei - ca şi a celorlalte mari instituţii muzeale ale oraşului - au fost puse de Societatea Muzeului Ardelean, întemeiată la 23 noiembrie 1859. Ca sediu al colecţiilor Muzeului Naţional al Transilvaniei au fost desemnate grădina şi vila, situate la marginea de vest a oraşului, ale contelui Imre Mikó, donate, în 1856, tocmai cu această destinaţie. Noua funcţie a clădirii necesita unele transformări, drept pentru care, provizoriu, colecţiile au fost depozitate în alte imobile. Primele donaţii, preluate de arhivarul Sándor Mike, au fost adăpostite în încăperi ale locului de muncă al acestuia, guberniul, situat la începutul străzii Lupilor (pe locul actualei clădiri centrale a Universităţii Babeş-Bolyai). În decembrie 1859, societatea a acceptat oferta contelui Sándor Bethlen, şi colecţiile au fost mutate, temporar, în casa acestuia din aceeaşi stradă (astăzi nr. 8). În mai 1860, sarcina gestiunii monedelor şi antichităţilor a revenit bibliotecarului ales al societăţii, Károly Szabó, şi curând piesele cu caracter istoric au fost aşezate într-o dependinţă ferită de incendii, destinată păstrării manuscriselor. Odată cu terminarea lucrărilor de transformare, în iulie 1863, colecţia de numismatică şi antichităţi, împreună cu colecţia de ştiinţe ale naturii, a fost mutată în sediul desemnat: fosta vilă Mikó. Majoritatea pieselor muzeale au fost depuse într-o sală, iar monumentele de piatră au fost plasate în hol, respectiv în grădină. Organizarea expoziţiei a fost meritul lui Henrik Finály, secretar al societăţii, din noiembrie 1862, concomitent, şi custode al colecţiei de numismatică şi antichităţi. În iarna anului 1867-1868, din motive de securitate, piesele mai valoroase au fost mutate temporar într-o încăpere, devenită liberă, a guberniului recent desfiinţat. În urma îmbogăţirii colecţiei, anii următori sau obţinut noi încăperi, iar în 1871 colecţia s-a mutat definitiv în clădirea de pe strada Lupilor. Trei camere serveau depozitării şi expunerii antichităţilor, iar una pentru cea a monedelor.