Legea nr 1

LEGE Nr. 1 din 5 ianuarie 2011 Legea educa iei na ionale Text în vigoare începând cu data de 2 septembrie 2013 REALIZATOR:ăCOMPANIAăDEăINFORMATIC ăNEAM Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, pân ălaă30ăaugustă2013. Actădeăbaz #B: Legea nr. 1/2011 Acte modificatoare #M1: Legea nr. 166/2011 #M2: Legea nr. 283/2011 #M3: Rectificareaăpublicat ăînăMonitorulăOficialăalăRomâniei,ăParteaăI,ănr.ă41ădină 18 ianuarie 2012 #M4: Ordonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă21/2012 #M5: Legea nr. 187/2012 #M6: Ordonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr. 84/2012 #M7: Ordonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă92/2012 #M8: Legea nr. 5/2013 #M9: Ordonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă14/2013 #M10: Legea nr. 62/2013 #M11: Legea nr. 206/2013 #M12: Ordonan aăGuvernuluiănr.ă29/2013 Modific rileăşiăcomplet rileăefectuateăprinăacteleănormativeăenumerateămaiăsusă suntă scriseă cuă fontă italic.ă Înă fa aă fiec reiă modific riă sauă complet riă esteă indicată actulă normativă careă aă efectuată modificareaă sauă completareaă respectiv ,ă înă formaă #M1, #M2 etc. #B Parlamentul României adoptă prezenta lege. TITLUL I Dispozi ii generale ART. 1 Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învă ătură pe tot parcursul vie ii. Legea reglementează structura, func iile, organizarea şi func ionarea sistemului na ional de învă ământ de stat, particular şi confesional. ART. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învă ământ orientat pe valori, creativitate, capacită i cognitive, capacită i volitive şi capacită i ac ionale, cunoştin e fundamentale şi cunoştin e, competen e şi abilită i de utilitate directă, în profesie şi în societate. (2) Misiunea asumată de lege este de formare, prin educa ie, a infrastructurii mentale a societă ii româneşti, în acord cu noile cerin e, derivate din statutul României de ară membră a Uniunii Europene şi din func ionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane na ionale înalt competitive, capabilă să func ioneze eficient în societatea actuală şi viitoare. (3) Idealul educa ional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualită ii umane, în formarea personalită ii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetă enească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe pia a muncii. (4) Statul asigură cetă enilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învă ământ preuniversitar şi superior, precum şi la învă area pe tot parcursul vie ii, fără nicio formă de discriminare. (5) Aceleaşi drepturi se asigură şi cetă enilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor apar inând Spa iului Economic European şi ai Confedera iei Elve iene. (6) Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit o formă de protec ie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii. (7) În România învă ământul constituie prioritate na ională. ART. 3 Principiile care guvernează învă ământul preuniversitar şi superior, precum şi învă area pe tot parcursul vie ii din România sunt: a) principiul echită ii - în baza căruia accesul la învă are se realizează fără discriminare; b) principiul calită ii - în baza căruia activită ile de învă ământ se raportează la standarde de referin ă şi la bune practici na ionale şi interna ionale; c) principiul relevan ei - în baza căruia educa ia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice; d) principiul eficien ei - în baza căruia se urmăreşte ob inerea de rezultate educa ionale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implica i direct în proces; f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unită ile şi institu iile de învă ământ răspund public de performan ele lor; g) principiul garantării identită ii culturale a tuturor cetă enilor români şi dialogului intercultural; h) principiul asumării, promovării şi păstrării identită ii na ionale şi a valorilor culturale ale poporului român; i) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor apar inând minorită ilor na ionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identită ii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase; j) principiul asigurării egalită ii de şanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertă ii academice; m) principiul transparen ei - concretizat în asigurarea vizibilită ii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora; n) principiul libertă ii de gândire şi al independen ei fa ă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrării educa iei pe beneficiarii acesteia; q) principiul participării şi responsabilită ii părin ilor; r) principiul promovării educa iei pentru sănătate, inclusiv prin educa ia fizică şi prin practicarea activită ilor sportive; s) principiul organizării învă ământului confesional potrivit cerin elor specifice fiecărui cult recunoscut; t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare; u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învă ământ. ART. 4 Educa ia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adul ilor au ca finalitate principală formarea competen elor, în elese ca ansamblu multifunc ional şi transferabil de cunoştin e, deprinderi/abilită i şi aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în via ă, conform intereselor şi aspira iilor fiecăruia şi dorin ei de a învă a pe tot parcursul vie ii; b) integrarea socială şi participarea cetă enească activă în societate; c) ocuparea unui loc de muncă şi participarea la func ionarea şi dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei concep ii de via ă, bazate pe valorile umaniste şi ştiin ifice, pe cultura na ională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnită ii, toleran ei şi respectării drepturilor şi libertă ilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilită ii fa ă de problematica umană, fa ă de valorile moralcivice şi a respectului pentru natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural. ART. 5 (1) În domeniul educa iei şi al formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ, dispozi iile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispozi iile prezentei legi. (2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. (2), dispozi iile prezentei legi care vizează evaluările na ionale de la finalul învă ământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promo ia aflată în primul an al învă ământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării. ART. 6 (1) În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legisla iei în vigoare. (2) Regimul actelor de studii emise de unită ile şi de institu iile de învă ământ se stabileşte prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Con inutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ART. 7 (1) În unită ile, în institu iile de învă ământ şi în toate spa iile destinate educa iei şi formării profesionale sunt interzise activită ile care încalcă normele de moralitate şi orice activită i care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activită ile de natură politică şi prozelitismul religios. (2) Privatizarea unită ilor şi a institu iilor de învă ământ de stat este interzisă. ART. 8 Pentru finan area educa iei na ionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorită ilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unită ile şi institu iile de învă ământ pot ob ine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiin ifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. ART. 9*) (1) Principiile finan ării învă ământului preuniversitar sunt următoarele: a) transparen a fundamentării şi alocării fondurilor; b) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învă ământ de calitate; c) adecvarea volumului de resurse în func ie de obiectivele urmărite; d) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile; e) eficien a utilizării resurselor. (2) Statul asigură finan area de bază pentru to i preşcolarii şi pentru to i elevii din învă ământul general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finan area de bază pentru învă ământul profesional şi liceal acreditat, de stat, particular şi confesional, precum şi pentru cel postliceal de stat. Finan area se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar, după metodologia elaborată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Învă ământul de stat este gratuit. Pentru unele activită i, niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în condi iile stabilite de prezenta lege. (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin organismul specializat, stabileşte anual costul standard per preşcolar/elev, cost care stă la baza finan ării de bază. De suma aferentă beneficiază to i preşcolarii şi elevii din învă ământul preuniversitar de stat, precum şi preşcolarii şi elevii din învă ământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unită i de învă ământ acreditate şi evaluate periodic, conform legisla iei în vigoare. (5) Finan area de bază a învă ământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară urmează elevul", în baza căruia aloca ia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la unitatea de învă ământ la care acesta înva ă, cu respectarea prevederilor alin. (2) - (4). (6) Învă ământul poate să fie finan at şi direct de către operatori economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice, în condi iile legii. (7) Învă ământul poate fi sus inut prin burse, credite de studii, taxe, dona ii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale. #CIN *) Conform art. II dinăOrdonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă92/2012ă(#M7), prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, referitoareălaăfinan areaădeăbaz ă pentruăînv mântulăpreuniversitarăparticularăşiăconfesionalăacreditat,ăseăprorog ă pân ălaădataădeă31ădecembrieă2013. #B ART. 10 (1) În România, învă ământul este serviciu de interes public şi se desfăşoară, în condi iile prezentei legi, în limba română, precum şi în limbile minorită ilor na ionale şi în limbi de circula ie interna ională. (2) În fiecare localitate se organizează şi func ionează unită i de învă ământ sau forma iuni de studiu cu limba de predare română şi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorită ilor na ionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil. (3) Învă area în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru to i cetă enii români. Planurile de învă ământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învă ării limbii române. Autorită ile administra iei publice asigură condi iile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române. (4) În sistemul na ional de învă ământ, documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare. (5) Unită ile şi institu iile de învă ământ pot efectua şi emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale. ART. 11 (1) Guvernul sprijină învă ământul în limba română în ările în care trăiesc români, cu respectarea legisla iei statului respectiv. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unită i de învă ământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice şi institu iile culturale ale României în străinătate, poate sus ine lectorate în universită i din străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civiliza ie românească. ART. 12 (1) Statul sus ine antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studen ii cu probleme şi nevoi sociale, precum şi pe aceia cu cerin e educa ionale speciale. (2) Statul acordă burse sociale de studii elevilor şi studen ilor proveni i din familii defavorizate, precum şi celor institu ionaliza i, în condi iile legii. (3) Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente elevilor şi studen ilor cu performan e şcolare şi universitare, precum şi cu rezultate remarcabile în educa ia şi formarea lor profesională sau în activită i culturale şi sportive. (4) Elevii şi studen ii care beneficiază de burse sociale de studii pot primi şi burse pentru performan e şcolare şi universitare. (5) Statul şi al i factori interesa i sus in financiar activită ile de performan ă, de nivel na ional şi interna ional, ale elevilor şi studen ilor. (6) Statul garantează dreptul la educa ie al tuturor persoanelor cu cerin e educa ionale speciale. Învă ământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului na ional de învă ământ preuniversitar. (7) Învă ământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferen iată, adaptată, precum şi o formă de asisten ă educa ională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor cu cerin e educa ionale speciale. (8) Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învă a într-o unitate de învă ământ vor fi sprijini i prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învă ământ sau vor primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare, cu excep ia celor înscrişi în învă ământul postliceal. ART. 13 (1) Învă area pe tot parcursul vie ii este un drept garantat de lege. (2) Învă area pe tot parcursul vie ii include totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană, începând cu educa ia timpurie, în scopul dobândirii de cunoştin e, formării de deprinderi/abilită i şi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială şi/sau ocupa ională. ART. 14 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului proiectează, fundamentează şi aplică strategiile na ionale în domeniul educa iei, cu consultarea asocia iilor reprezentative ale profesorilor, structurilor asociative reprezentative ale părin ilor, Consiliului Na ional al Rectorilor, structurilor asociative ale universită ilor şi şcolilor de stat, particulare şi confesionale, Consiliului Minorită ilor Na ionale, sindicatelor reprezentative din învă ământ, asocia iilor reprezentative ale elevilor, asocia iilor reprezentative ale studen ilor, autorită ilor administra iei publice, mediului de afaceri şi organiza iilor neguvernamentale finan atoare care sus in programe educative/federa ii ale furnizorilor de servicii sociale. (2) Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat. ART. 15 (1) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizarea unui învă ământ teologic specific în cadrul învă ământului de stat în universită ile de stat existente, ca facultă i cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului de cult şi activită ii social-misionare a cultelor, numai pentru absolven ii învă ământului liceal, propor ional cu ponderea numerică a fiecărui cult în configura ia religioasă a ării, potrivit recensământului oficial. Înfiin area, organizarea şi func ionarea acestui învă ământ se realizează potrivit legii. (2) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învă ământ confesional prin înfiin area şi administrarea propriilor unită i şi institu ii de învă ământ particular, conform prevederilor prezentei legi. TITLUL II Învă ământul preuniversitar CAPITOLUL I Dispozi ii generale ART. 16 (1) Învă ământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învă ământul primar şi cel gimnazial. Învă ământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obliga ia de a frecventa învă ământul de 10 clase, la forma cu frecven ă, încetează la vârsta de 18 ani. (3) În scopul realizării finalită ilor educa iei şi a formării profesionale prin sistemul na ional de învă ământ, învă ământul liceal de stat este generalizat şi gratuit. ART. 17 Pe durata şcolarizării în învă ământul preuniversitar, cu excep ia învă ământului postliceal, copiii beneficiază de aloca ia de stat pentru copii, în condi iile legii. ART. 18 (1) Planurile-cadru ale învă ământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor apar inând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigură dreptul constitu ional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. (2) La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părin ilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situa ia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condi iile pentru frecventarea orelor la această disciplină. (3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat. ART. 19 (1) În sistemul na ional de învă ământ, unită ile de învă ământ de stat au personalitate juridică dacă se organizează şi func ionează, după caz, astfel: a) cu minimum 300 de elevi; b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari; c) cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari; d) cu minimum 100 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unită ilor de învă ământ special. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), în unită ile administrativ-teritoriale în care numărul total al elevilor, preşcolarilor şi antepreşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învă ământ cu personalitate juridică. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), în func ie de necesită ile locale, se organizează, la cererea părin ilor sau tutorilor legali şi în condi iile legii, grupe, clase sau unită i de învă ământ preuniversitar cu personalitate juridică, cu predare în limba română. (4) Pentru asigurarea accesului egal la educa ie şi formare profesională, autorită ile administra iei publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare, aprobă organizarea, func ionarea şi, după caz, dizolvarea unor structuri de învă ământ, fără personalitate juridică - ca păr i ale unei unită i de învă ământ cu personalitate juridică - şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite, în condi iile legii. (5) În cazul unită ilor de învă ământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective şi Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au obliga ia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de func ionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileşte rela ia juridică, patrimonială, financiară şi administrativă. ART. 20 (1) Autorită ile administra iei publice locale asigură, în condi iile legii, buna desfăşurare a învă ământului preuniversitar în localită ile în care acestea îşi exercită autoritatea. (2) Neîndeplinirea de către autorită ile administra iei publice locale a obliga iilor ce le revin în organizarea şi func ionarea învă ământului preuniversitar se sanc ionează conform legii. ART. 21 (1) Sistemul de învă ământ preuniversitar are caracter deschis. În învă ământul preuniversitar, trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta este posibilă în condi iile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Elevii din învă ământul preuniversitar de stat şi particular se pot transfera la alte unită i de învă ământ de stat sau particular, cu acordul unită ii primitoare. (3) Statul garantează dreptul la educa ie diferen iată, pe baza pluralismului educa ional, în acord cu particularită ile de vârstă şi individuale. (4) Elevii cu performan e şcolare excep ionale pot promova 2 ani de studii întrun an şcolar la decizia unită ii de învă ământ, pe baza unei metodologii na ionale aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. CAPITOLUL II Structura sistemului na ional de învă ământ preuniversitar SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 22 (1) Sistemul na ional de învă ământ preuniversitar este constituit din ansamblul unită ilor de învă ământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate. (2) Învă ământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învă ământ şi, după caz, filiere şi profiluri şi asigură condi iile necesare pentru dobândirea competen elor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă. ART. 23 (1) Sistemul na ional de învă ământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educa ia timpurie (0 - 6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0 - 3 ani) şi învă ământul preşcolar (3 - 6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; b) învă ământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I - IV; c) învă ământul secundar, care cuprinde: (i) învă ământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V - IX; (ii) învă ământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, voca ională şi tehnologică; d) învă ământul profesional, cu durată între 6 luni şi 2 ani; e) învă ământul ter iar nonuniversitar, care cuprinde învă ământul postliceal. (2) Învă ământul liceal, voca ional şi tehnologic, învă ământul profesional şi învă ământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în conformitate cu Registrul na ional al calificărilor. ART. 24 (1) Învă ământul general obligatoriu este format din învă ământul primar şi învă ământul secundar inferior. (2) Învă ământul tehnic cuprinde clasele a XII-a şi a XIII-a din învă ământul liceal, filiera tehnologică. (3) Învă ământul profesional şi tehnic este format din: învă ământ profesional, învă ământ tehnic şi învă ământ postliceal. ART. 25 (1) Formele de organizare a învă ământului preuniversitar sunt: învă ământ cu frecven ă şi învă ământ cu frecven ă redusă. (2) Învă ământul obligatoriu este învă ământ cu frecven ă. În mod excep ional, pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învă ământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învă ământ cu frecven ă redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învă ământ la domiciliu sau pe lângă unită ile de asisten ă medicală. ART. 26 Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului, func ionarea în sistemul de învă ământ preuniversitar a unor unită i-pilot, experimentale şi de aplica ie. SEC IUNEA a 2-a Educa ia antepreşcolară ART. 27*) (1) Educa ia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădini e şi în centre de zi. (2) Organizarea unită ilor de educa ie timpurie antepreşcolară, con inutul educativ, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educa iei antepreşcolare se face de către autorită ile administra iei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de calitate şi a legisla iei în vigoare. (4) Tipurile şi modalită ile de finan are a serviciilor de educa ie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finan area din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educa ie timpurie acredita i, de stat sau priva i. (5) Acreditarea furnizorilor de educa ie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. (6) Statul sprijină educa ia timpurie, ca parte componentă a învă ării pe tot parcursul vie ii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educa ional, conform legisla iei în domeniul asisten ei sociale, în func ie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale. (7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale. #CIN *) 1. Conform art. 17 alin. (1) al art. II dinăOrdonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiă nr.ă80/2010,ăaprobat ăcuămodific riăprin Legea nr. 283/2011 (#M2),ăpân ălaădataă deă31ădecembrieă2012ănuăseăacord ăcupoaneleăsocialeăprev zuteălaăart. 27 alin. (6) dinăLegeaăeduca ieiăna ionaleănr.ă1/2011. 2. Conform art. II dinăOrdonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă92/2012ă(#M7), prevederile art. 27 alin.ă(6)ădinăLegeaănr.ă1/2011ăseăprorog ăpân ălaădataădeă31ă decembrie 2013. #B SEC IUNEA a 3-a Învă ământul preşcolar ART. 28 (1) Învă ământul preşcolar se organizează în grădini e cu program normal, prelungit şi săptămânal. Grădini ele pot func iona ca unită i cu personalitate juridică sau în cadrul altor unită i şcolare cu personalitate juridică. (2) Autorită ile administra iei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condi iile pentru generalizarea treptată a învă ământului preşcolar. SEC IUNEA a 4-a Învă ământul primar ART. 29 (1) Învă ământul primar se organizează şi func ionează, de regulă, cu program de diminea ă. (2) În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părin ilor, a tutorilor sau a sus inătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare. (3) În clasa pregătitoare din învă ământul special sunt înscrişi copii cu cerin e educa ionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părin ilor, a tutorilor legali sau a sus inătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu cerin e educa ionale speciale cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar. (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe educa ionale de tip "A doua şansă", în vederea promovării învă ământului primar pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învă ământ până la vârsta de 14 ani. SEC IUNEA a 5-a Învă ământul gimnazial ART. 30 (1) Învă ământul gimnazial se organizează şi func ionează, de regulă, cu program de diminea ă. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorită ile administra iei publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educa ionale de tip "A doua şansă", în vederea promovării învă ământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învă ământul secundar, gimnazial. (3) Absolven ii învă ământului gimnazial care nu continuă studiile în învă ământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel pu in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului na ional al calificărilor. SEC IUNEA a 6-a Învă ământul liceal ART. 31 (1) Învă ământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protec ia mediului; c) filiera voca ională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învă ământ, în func ie de dinamica socială, economică şi educa ională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1). (3) Durata studiilor în învă ământul liceal - forma de învă ământ cu frecven ă este de 3 ani pentru filiera teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera voca ională şi de 4 ani pentru filiera tehnologică, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru unele forme de învă ământ cu frecven ă şi cu frecven ă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. (4) Învă ământul liceal se organizează şi func ionează, de regulă, ca învă ământ cu frecven ă. Acesta se poate organiza şi poate func iona şi ca învă ământ cu frecven ă redusă, în unită ile de învă ământ stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorită ile administra iei publice locale. (5) Unită ile de învă ământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări, conform legii. (6) Absolven ii învă ământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competen e profesionale pot sus ine examen de certificare a calificării, în condi iile legii. Absolven ii care promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (7) Unită ile de învă ământ în care se organizează filiera tehnologică sau voca ională a liceului sunt stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorită ilor administra iei publice locale, având în vedere tendin ele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, jude ene şi locale. SEC IUNEA a 7-a Învă ământul tehnologic şi voca ional ART. 32 (1) Învă ământul liceal tehnologic şi voca ional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau voca ională, pentru calificări din Registrul na ional al calificărilor, actualizat periodic, în func ie de nevoile pie ei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, jude ene şi locale. (2) Învă ământul liceal tehnologic şi voca ional se poate organiza şi pe baza solicitărilor din partea angajatorilor priva i sau ai Agen iei Na ionale pentru Ocuparea For ei de Muncă, pe baza unor contracte de şcolarizare. (3) Absolven ii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau voca ionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot sus ine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul na ional al calificărilor. (4) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau voca ionale se pot organiza la nivelul unită ii de învă ământ şi/sau la operatorii economici ori institu iile publice cu care unitatea de învă ământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organiza ii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională ini ială. Durata stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învă ământ, aprobat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (5) Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unită ile de învă ământ, burse de şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spa iilor de pregătire practică sau locuri de muncă pentru absolven i pot beneficia de facilită i fiscale, potrivit prevederilor legale. SEC IUNEA a 8-a Învă ământul profesional ART. 33 (1) Învă ământul profesional se poate organiza în şcoli profesionale care pot fi unită i independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare. (2) Pregătirea prin învă ământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării partenerilor sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupa ionale validate de comitetele sectoriale. (3) Absolven ii învă ământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului, conform Europass. (4) Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este reglementat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin metodologie, care se dă publicită ii la începutul ciclului. (5) Absolven ii învă ământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învă ământului liceal cu frecven ă redusă. (6) Absolven ii învă ământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel pu in un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului na ional al calificărilor. (7) Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), sunt organizate prin unită ile de învă ământ de stat şi sunt gratuite, în condi iile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani. (8) Durata şi con inutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învă ământ, pe baza standardelor ocupa ionale, prin consultare cu angajatorii. (9) Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea Na ională pentru Calificări. (10) Statul sus ine învă ământul profesional şi învă ământul liceal - filiera tehnologică sau voca ională, prin: a) recunoaşterea în învă ământul ter iar nonuniversitar a studiilor ob inute în cadrul învă ământului liceal - filiera tehnologică sau voca ională, în baza unui regulament propriu; b) finan area par ială la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale de stat; c) burse speciale şi alte forme de sprijin material. SEC IUNEA a 9-a Învă ământul militar preuniversitar ART. 34 (1) Învă ământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na ională este învă ământ de stat, parte integrantă a sistemului na ional de învă ământ, şi cuprinde: învă ământ liceal militar şi învă ământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari, a subofi erilor, agen ilor de poli ie şi agen ilor de penitenciare. (2) Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selec ionare a candida ilor pentru învă ământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na ională se propun Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului de ministerele interesate şi de alte institu ii cu responsabilită i în domeniul apărării, ordinii publice şi securită ii na ionale potrivit fiecărei arme, specializări şi forme de organizare a învă ământului şi se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru institu iile de învă ământ civil. (3) Planurile-cadru de învă ământ pentru învă ământul liceal militar se elaborează de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Na ionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. Planurile-cadru de învă ământ pentru învă ământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na ională se elaborează de Ministerul Apărării Na ionale, Ministerul Administra iei şi Internelor, Ministerul Justi iei şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării, ordinii publice şi securită ii na ionale, în conformitate cu standardele na ionale elaborate de institu iile responsabile cu asigurarea calită ii, şi se avizează de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de Ministerul Apărării Na ionale, Ministerul Administra iei şi Internelor, Ministerul Justi iei şi de alte institu ii cu atribu ii în domeniul apărării, ordinii publice şi securită ii na ionale şi se aprobă de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ART. 35 Ministerul Apărării Na ionale, Ministerul Administra iei şi Internelor, Ministerul Justi iei şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării, ordinii publice şi securită ii na ionale coordonează şi controlează unită ile de învă ământ militar preuniversitar, împreună cu Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare jude ene/al municipiului Bucureşti. ART. 36 Conducerea operativă a unită ilor de învă ământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na ională se asigură de comandantul/directorul numit prin ordin al conducătorilor ministerelor şi institu iilor de ordine publică şi siguran ă na ională, care este şi preşedintele consiliului de administra ie/consiliului de conducere. În activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat de loc iitorul comandantului pentru învă ământ/directorul adjunct. Directorul adjunct/Loc iitorul comandantului pentru învă ământ este şi preşedintele consiliului profesoral. ART. 37 (1) Personalul didactic din unită ile de învă ământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na ională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică. (2) Personalul didactic din unită ile de învă ământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică şi securitate na ională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de func ionar public cu statut special. (3) Func iile didactice pentru corpul instructorilor militari din unită ile de învă ământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na ională, condi iile care se cer pentru ocuparea acestora, normele didactice, competen ele şi responsabilită ile se stabilesc prin instruc iuni proprii. ART. 38 Finan area învă ământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate na ională este asigurată de Ministerul Apărării Na ionale, Ministerul Administra iei şi Internelor, Ministerul Justi iei şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării, informa iilor, ordinii publice şi securită ii na ionale din fondurile alocate din bugetul de stat. ART. 39 Certificatele de absolvire şi competen e profesionale dau dreptul de inătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condi iile legii, să ocupe func ii echivalente cu cele ale absolven ilor institu iilor civile de învă ământ cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. ART. 40 Institu iile de învă ământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate na ională, precum şi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calită ii, ca şi institu iile de învă ământ civil. ART. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică şi securitate na ională se face prin ordine, regulamente şi instruc iuni proprii. SEC IUNEA a 10-a Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv ART. 42 (1) Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii. (2) Unită ile în care se organizează învă ământul de artă şi învă ământul sportiv de stat se stabilesc de către autorită ile administra iei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, potrivit legii. (3) În învă ământul de artă şi în învă ământul sportiv: a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învă ământul gimnazial; b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice; c) planurile-cadru de învă ământ sunt adaptate specificului acestui învă ământ; d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; e) programele şcolare pentru învă ământul liceal de artă şi pentru învă ământul liceal sportiv respectă obiectivele educa ionale stabilite pentru profilul respectiv. (4) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performan ă, la propunerea autorită ilor administra iei publice locale, a inspectoratelor şcolare, a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Na ional şi/sau a institu iilor publice de cultură împreună cu Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se pot organiza cluburi şcolare şi unită i de învă ământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat ori suplimentar. (5) Învă ământul de artă şi învă ământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unită i de învă ământ primar, gimnazial şi liceal. (6) Organizarea învă ământului de artă şi a învă ământului sportiv se face prin regulamente aprobate de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (7) Unită ile de învă ământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive şcolare, se constituie ca unită i de învă ământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unită i de învă ământ de acelaşi nivel. (8) Pentru buna desfăşurare a activită ii, cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi de acces în bazele sportive care apar in celorlalte unită i de învă ământ, cu acordul conducerilor acestor unită i de învă ământ. (9) Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele şi cluburile copiilor. (10) Pentru buna desfăşurare a activită ilor artistice, unită ile de învă ământ gimnazial şi liceal beneficiază de săli de repeti ie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unită ilor de învă ământ de acelaşi nivel, cu acordul conducerii acestora. (11) Cluburile sportive şcolare pot să fie finan ate şi de autorită ile administra iei publice locale. (12) To i elevii cuprinşi în grupele de performan ă sunt înscrişi într-un Registru na ional al performan elor sportive, în baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 43 (1) Pentru sprijinirea activită ii sportive şi artistice de performan ă, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de crea ie artistică, concursuri sportive sau artistice, campionate şcolare, precum şi festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (2) Pentru activită ile sportive, în structura Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului func ionează Federa ia Sportului Şcolar şi Universitar. (3) Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federa iile sportive na ionale, autorită ile locale, precum şi institu iile de cultură pot sprijini financiar şi material activită ile de performan ă în domeniul artelor, respectiv al sportului. (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu institu ii, cu organiza ii şi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condi ii, a învă ământului de artă şi învă ământului sportiv integrat şi suplimentar, precum şi a competi iilor artistice şi sportive de nivel regional şi na ional. SEC IUNEA a 11-a Învă ământul postliceal ART. 44 (1) Învă ământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul na ional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. (2) Învă ământul postliceal face parte din învă ământul profesional şi tehnic şi este par ial subven ionat de stat. (3) Învă ământul postliceal special face parte din învă ământul profesional şi tehnic şi este integral subven ionat de stat. (4) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale. (5) Învă ământul postliceal are o durată de 1 - 3 ani, în func ie de complexitatea calificării şi de numărul de credite pentru educa ie şi formare profesională. (6) Şcolarizarea în învă ământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi, se finan ează prin bugetele locale ale unită ilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. Şcolarizarea poate să fie finan ată şi de către solicitan i, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învă ământ care asigură şcolarizarea. Statul sus ine şi stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învă ământul postliceal, în parteneriat publicprivat. (7) Cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excep ie, cifra de şcolarizare pentru învă ământul postliceal de stat finan at integral de către solicitan i, persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizie, de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (8) Admiterea în învă ământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de învă ământ, prin consultarea factorilor interesa i. (9) Au dreptul să se înscrie în învă ământul postliceal, în condi iile alin. (8), absolven ii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. (10) Creditele pentru educa ie şi formare profesională ob inute în învă ământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolven ii cu diplomă de bacalaureat de către universită i, în baza deciziilor senatului universitar, ca unită i de credite de studii transferabile pentru nivelul licen ă. SEC IUNEA a 12-a Învă ământul pentru persoanele apar inând minorită ilor na ionale ART. 45 (1) Persoanele apar inând minorită ilor na ionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învă ământ preuniversitar, în condi iile legii. (2) În func ie de necesită ile locale se organizează, la cererea părin ilor sau tutorilor legali şi în condi iile legii, grupe, clase sau unită i de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale. (3) La toate formele de învă ământ în limba română, în limbile minorită ilor na ionale sau în limbi de circula ie interna ională, se poate înscrie şi pregăti orice cetă ean român sau cetă ean din ările Uniunii Europene şi Confedera ia Elve iană, indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior. (4) În cadrul unită ilor sau sec iilor cu predare în limbile minorită ilor na ionale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condi iile legii. (5) Pe raza unei unită i administrativ-teritoriale, cu mai multe unită i de învă ământ cu predare în limbile minorită ilor na ionale, func ionează cel pu in o unitate şcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi. (6) În cazul unită ilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorită ilor na ionale, singulare în municipiu, oraş sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. (7) Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învă a în limba lor maternă sunt sprijini i prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unită ii de învă ământ cu predare în limba maternă. (8) Minorită ile na ionale au dreptul la reprezentare propor ională cu numărul de clase în organele de conducere ale unită ilor de învă ământ, ale inspectoratelor şcolare sau ale institu iilor echivalente, cu respectarea criteriilor de competen ă profesională, potrivit legii. (9) În unită ile şcolare cu predare şi în limbile minorită ilor na ionale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorită ilor respective, cu respectarea criteriilor de competen ă profesională. (10) În unită ile conexe învă ământului preuniversitar din jude ele în care func ionează forme de învă ământ în limbile minorită ilor na ionale se asigură încadrarea cu specialişti şi din rândul minorită ilor na ionale, cu respectarea criteriilor de competen ă profesională. (11) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorită ilor na ionale trebuie să facă dovada competen ei profesionale în limba minorită ii na ionale respective şi au dreptul la pregătire şi perfec ionare în limba de predare, în ară sau în străinătate. Fac excep ie de la necesitatea de a face dovada competen ei profesionale în limba minorită ii na ionale respective cadrele didactice care predau limba şi literatura română. (12) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură materiale didactice specifice disciplinelor predate în limba maternă. (13) Pentru elevii apar inând minorită ilor na ionale, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură manualele şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorită ilor na ionale şi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus. (14) În învă ământul în limbile minorită ilor na ionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părin ii elevilor şi ai preşcolarilor se poate folosi şi limba de predare. (15) În învă ământul primar cu predare în limbile minorită ilor na ionale, calificativele se comunică în scris şi oral şi în limba de predare. (16) În cadrul Institutului de Ştiin e ale Educa iei din subordinea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului va func iona şi o sec ie de cercetare şi inovare pentru învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale. (17) În finan area de bază a unită ii de învă ământ preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale, costul standard per elev şi per preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza factorilor de corec ie, luând în considerare predarea în limba minorită ii na ionale sau a limbii minorită ii na ionale. În cazul acestor unită i se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de elevi şi preşcolari, precum şi elevii prevăzu i la alin. (7). Acelaşi coeficient se aplică şi în cazul unită ilor şcolare cu predare în limba română, în condi ii similare. ART. 46 (1) În cadrul învă ământului preuniversitar cu predare în limbile minorită ilor na ionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excep ia disciplinei Limba şi literatura română. (2) Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învă ământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă. (3) Prin excep ie, în unită ile de învă ământ cu predare în limba unei minorită i na ionale, ca urmare a cererii părin ilor sau tutorilor legali, la solicitarea organiza iei minorită ii na ionale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea grupului parlamentar al minorită ilor na ionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în unită ile de învă ământ cu predare în limba română. (4) Testele la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale. (5) Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învă ământul preuniversitar şi lucrările semestriale pentru elevii din învă ământul cu predare în limbile minorită ilor na ionale se elaborează pe baza cerin elor didacticometodologice stabilite de Curriculumul na ional. (6) În învă ământul preuniversitar, activitatea de predare şi de educare la Limba şi literatura maternă, la istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective şi la Educa ia muzicală se realizează pe baza programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de colective de exper i cunoscători ai limbii şi ai culturii minorită ii na ionale respective şi aprobate, potrivit legii. (7) Elevilor apar inând minorită ilor na ionale, care frecventează unită i de învă ământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, şi în condi iile legii, ca disciplină de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradi iile minorită ii na ionale respective, ca parte a trunchiului comun. Programele şi manualele disciplinei Istoria şi tradi iile minorită ii na ionale sunt aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (8) În învă ământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorită ilor na ionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obliga ia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. (9) În învă ământul gimnazial cu predare în limbile minorită ilor na ionale se introduce, ca disciplină de studiu, Istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale respective, cu predare în limba maternă. Programele şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (10) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradi iile minorită ilor na ionale din România. (11) În învă ământul liceal şi postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele, respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română. (12) În învă ământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi sus inute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condi iile legii. ART. 47 (1) Pe raza unei unită i administrativ-teritoriale - comună, oraş, municipiu - unde func ionează mai multe unită i şcolare cu predare în limba română cel pu in una dintre acestea are personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. (2) Unită ile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraş sau în comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi. SEC IUNEA a 13-a Învă ământul special şi special integrat ART. 48 (1) Învă ământul special şi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerin e educa ionale speciale sau alte tipuri de cerin e educa ionale, stabilite prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învă ământ, diferen iat, în func ie de tipul şi gradul de deficien ă. (2) Învă ământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învă ământ cu frecven ă. În func ie de necesită ile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, în conformitate cu legisla ia în vigoare. (3) Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educa ionale şi de asisten ă, oferite copiilor cu cerin e educa ionale speciale. ART. 49 (1) Învă ământul special se organizează, după caz, în unită i de învă ământ special şi în unită i de învă ământ de masă. (2) Învă ământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de masă. Efectivele forma iunilor de studiu din învă ământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în func ie de tipul şi gradul deficien ei. (3) Con inuturile învă ământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educa iei copiilor cu cerin e educa ionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Durata şcolarizării copiilor cu cerin e educa ionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte, în func ie de gradul şi tipul dizabilită ii, prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 50 (1) Evaluarea, asisten a psihoeduca ională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerin e educa ionale speciale se realizează de către centrele jude ene de resurse şi de asisten ă educa ională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asisten ă Educa ională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare şcolară şi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învă ământul de masă. CJRAE cuprind şi centrele logopedice interşcolare. (2) Stabilirea gradului de deficien ă al elevilor cu cerin e educa ionale speciale se realizează de către comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protec ia copilului din cadrul direc iilor generale jude ene/a municipiului Bucureşti de asisten ă socială şi protec ia copilului. (3) Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, na ionalitate, etnie, limbă, religie, apartenen ă la o categorie defavorizată, precum şi de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerin e educa ionale speciale, se sanc ionează. (4) Ob inerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerin e educa ionale speciale se face în unită i de învă ământ special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesa i. (5) Elevii şi tinerii cu cerin e educa ionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de deficien ă. ART. 51 (1) Copiii, elevii şi tinerii cu cerin e educa ionale speciale, integra i în învă ământul de masă, beneficiază de suport educa ional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educa ional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Copiii şi tinerii cu cerin e educa ionale speciale, şcolariza i în unită ile de învă ământ special sau de masă, inclusiv cei şcolariza i în alt jude decât cel de domiciliu, beneficiază de asisten ă socială constând în asigurarea aloca iei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a încăl ămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii afla i în sistemul de protec ie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerin e educa ionale speciale din cadrul direc iilor generale jude ene/a municipiului Bucureşti de asisten ă socială şi protec ia copilului. ART. 52 (1) Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unită ii sanitare în care aceştia sunt interna i. (2) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilită i, sunt nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată. (3) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiin area de clase sau de grupe în spitale se fac de către inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Unită ile de învă ământ special pot beneficia de sprijinul institu iilor de protec ie socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ară şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi pentru reducerea gradului de dizabilitate. ART. 53 Învă ământul special dispune de planuri de învă ământ, de programe şcolare, de programe de asisten ă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate şi aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ART. 54 (1) În func ie de evolu ia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială spre şcoala de masă şi invers. (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părin ii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al sus inătorului legal. ART. 55 (1) Şcolarizarea minorilor şi a adul ilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adul i se realizează cu respectarea Curriculumului na ional. Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare. (2) În vederea ob inerii unei calificări şi a integrării în via a activă a tinerilor cu cerin e educa ionale speciale, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale, organizează ateliere protejate. ART. 56 La absolvirea învă ământului special, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale şi cu alte organisme guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în via a activă, potrivit calificării ob inute şi în condi iile prevăzute de legisla ia în vigoare. SEC IUNEA a 14-a Învă ământul pentru copiii şi tinerii capabili de performan e înalte ART. 57 (1) Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performan e înalte atât în unită i de învă ământ, cât şi în centre de excelen ă. Centrele de excelen ă sunt înfiin ate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (2) Coordonarea ac iunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul Na ional de Instruire Diferen iată, înfiin at prin hotărâre a Guvernului, ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Resursele umane, curriculare, informa ionale, materiale şi financiare pentru sus inerea copiilor şi a tinerilor capabili de performan e înalte se asigură de unită ile de învă ământ şi de inspectoratele şcolare, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performan e înalte, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri, tabere de profil, simpozioane şi alte activită i specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material. (5) Copiii şi tinerii capabili de performan e înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative care le respectă particularită ile de învă are şi de orientare a performan ei. Aceste programe sunt de aprofundare a învă ării, de grupare pe abilită i, de îmbogă ire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat şi transfer de competen ă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învă are. SEC IUNEA a 15-a Programul "Şcoala după şcoală" ART. 58 (1) Unită ile de învă ământ, prin decizia consiliului de administra ie, pot să îşi extindă activită ile cu elevii după orele de curs, prin programe "Şcoala după şcoală". (2) În parteneriat cu autorită ile publice locale şi cu asocia iile de părin i, prin programul "Şcoala după şcoală", se oferă activită i educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competen elor dobândite sau de accelerare a învă ării, precum şi activită i de învă are remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organiza ii nonguvernamentale cu competen e în domeniu. (3) Programele "Şcoala după şcoală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (4) Statul poate finan a programul "Şcoala după şcoală" pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii. SEC IUNEA a 16-a Alternativele educa ionale ART. 59 (1) În sistemul de învă ământ preuniversitar pot fi ini iate şi organizate alternative educa ionale, cu acordul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor regulamente aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (2) Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educa ionale se fac potrivit legii. (3) Unită ile de învă ământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi func ională, în conformitate cu specificul alternativei. (4) La toate formele de învă ământ alternativ în limba română, în limbile minorită ilor na ionale sau în limbi de circula ie interna ională, se poate înscrie şi pregăti orice cetă ean român. (5) Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educa ionale au dreptul la recunoaşterea de către inspectoratele şcolare jude ene şi Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a pregătirii şi a perfec ionărilor realizate de organiza iile, asocia iile, federa iile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel na ional. SEC IUNEA a 17-a Învă ământul particular şi confesional ART. 60 (1) Învă ământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unită i de învă ământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legisla iei în vigoare. (2) Criteriile, standardele şi indicatorii de performan ă pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unită ile de învă ământ de stat. (3) Unită ile particulare de învă ământ sunt unită i libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constitu ie. (4) Autorizarea de func ionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unită ilor de învă ământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de către Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Preuniversitar, conform legisla iei în vigoare. (5) Unită ile de învă ământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt sprijinite de stat, condi iile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului. (6) Statul sprijină şi coordonează învă ământul particular şi confesional, în condi iile legii, respectând în întregime drepturile acestuia. (7) Directorii unită ilor de învă ământ particular sunt numi i de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competen ă. Actul de numire se aduce la cunoştin a inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă. CAPITOLUL III Re eaua şcolară ART. 61 (1) Re eaua şcolară este formată din totalitatea unită ilor de învă ământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu. (2) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ de stat şi particular preuniversitar se organizează de către autorită ile administra iei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru învă ământul special liceal şi special postliceal, re eaua şcolară se organizează de către consiliul jude ean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) În cadrul re elei şcolare se pot înfiin a şi pot func iona, conform legii, grupe/clase în alternative educa ionale integrate în unită i şcolare de stat sau particulare. (4) Persoanele juridice şi fizice pot înfiin a, conform legii, unită i de educa ie timpurie şi de învă ământ primar, gimnazial, liceal şi postliceal. (5) Re eaua şcolară a unită ilor de învă ământ se dă publicită ii la începutul fiecărui an, pentru anul şcolar următor. Cifra de şcolarizare pentru învă ământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel pu in 6 luni înainte de începerea anului şcolar. (6) În cadrul sistemului na ional de învă ământ preuniversitar de stat se pot înfiin a şi pot func iona, conform legii, unită i de învă ământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unită i de învă ământ de stat şi particulare acreditate, între acestea şi operatori economici, precum şi între institu ii din ară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale. (7) Unită ile de învă ământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil sunt supuse acreditării şi evaluării periodice, conform legii. (8) Pentru a asigura calitatea învă ământului, la propunerea autorită ilor administra iei publice locale sau din proprie ini iativă, inspectoratele şcolare pot solicita Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unită i de învă ământ cu personalitate juridică sau a unei structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În situa ia în care Agen ia Română pentru Asigurarea Calită ii în Învă ământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage acreditarea/autoriza ia de func ionare, pentru neîndeplinirea condi iilor legale, unei unită i de învă ământ, aceasta îşi încetează activitatea. Autorită ile administra iei publice locale realizează alocarea elevilor altor unită i şcolare, cu respectarea interesului copiilor şi asigurarea logisticii necesare. ART. 62 (1) În vederea asigurării calită ii educa iei şi a optimizării gestionării resurselor, unită ile de învă ământ şi autorită ile administra iei publice locale pot decide înfiin area consor iilor şcolare. (2) Consor iile şcolare sunt parteneriate contractuale între unită ile de învă ământ, care asigură: a) mobilitatea personalului între unită ile membre ale consor iului; b) utilizarea în comun a resurselor unită ilor de învă ământ din consor iu; c) lărgirea oportunită ilor de învă are oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învă ării şi evaluării acestora. (3) Cadrul general pentru înfiin area, desfiin area şi func ionarea consor iilor şcolare se va reglementa prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 63 (1) În învă ământul preuniversitar, forma iunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează: a) educa ia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai pu in de 5 şi nu mai mult de 9; b) învă ământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai pu in de 10 şi nu mai mult de 20; c) învă ământul primar: clasa care cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai pu in de 12 şi nu mai mult de 25; d) învă ământul gimnazial: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai pu in de 12 şi nu mai mult de 30; e) învă ământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai pu in de 15 şi nu mai mult de 30; f) învă ământul postliceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai pu in de 15 şi nu mai mult de 30; g) învă ământul special pentru elevi cu deficien e uşoare şi/sau moderate: grupa care cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai pu in de 8 şi nu mai mult de 12; h) învă ământul special pentru elevi cu deficien e grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai pu in de 4 şi nu mai mult de 6. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), în localită ile în care există cerere pentru forma de învă ământ în limba maternă a unei minorită i na ionale, efectivele forma iunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiin area şi func ionarea acestor forma iuni de studiu apar ine Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu consultarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ respective. #M4 (3)ă Înă situa iiă excep ionale,ă forma iunileă deă preşcolariă dină grupaă mareă sauă deă eleviă potă func ionaă subă efectivulă minimă sauă pesteă efectivulă maxim,ă cuă aprobareaă consiliuluiă deă administra ieă ală inspectoratuluiă şcolar,ă peă bazaă uneiă justific riă corespunz toare,ă inândă seamaă deă încadrareaă înă costulă standardă peră elevă şiă înă num rulă maximă deă posturiă aprobată pentruă înv mântulă preuniversitară laă nivelulă jude ului,ărespectivăalămunicipiuluiăBucureşti. #B CAPITOLUL IV Curriculumul învă ământului preuniversitar ART. 64 (1) În învă ământul preuniversitar se aplică Curriculumul na ional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi cu nevoile pie ei for ei de muncă şi ale fiecărei comunită i, în baza principiului subsidiarită ii. (2) Curriculumul na ional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învă ământ şi al programelor şcolare din învă ământul preuniversitar. ART. 65 (1) Planurile-cadru de învă ământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii şi op ionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire op ionale. (3) Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din planul de învă ământ, finalită ile urmărite şi eviden iază con inuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora. (4) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învă ământul preuniversitar sunt elaborate de către institu iile şi organismele abilitate ale Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (5) Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare op ionale ofertate la nivel na ional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare op ionale ofertate la nivelul unită ii de învă ământ. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ, în urma consultării elevilor, părin ilor şi pe baza resurselor disponibile, stabileşte curriculumul la decizia şcolii. (6) Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire op ionale se elaborează la nivelul unită ilor de învă ământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părin ilor, precum şi a reprezentan ilor comunită ii locale şi, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învă ământ are rela ii pentru pregătirea practică a elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. (7) În cazul alternativelor educa ionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect, de reprezentan i ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (8) În învă ământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învă ământ şi programele şcolare pentru Curriculumul na ional aprobat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau planurile şi programele de învă ământ similare ori alternative învă ământului de stat, aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (9) Planurile-cadru de învă ământ şi programele şcolare pentru învă ământul teologic şi confesional se elaborează de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (10) Planurile-cadru de învă ământ pentru învă ământul militar se elaborează de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Na ionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. #M7 ART. 66 (1)ă Num rulă deă oreă alocată disciplineloră deă studiu/moduleloră deă preg tireă esteă stabilit prin planurile-cadruădeăînv mântăşiăseăaprob ăprinăordinăalăministruluiă educa iei,ă cercet rii,ă tineretuluiă şiă sportului.ă Acesteă oreă suntă alocateă atâtă pentruă predareăşiăevaluare,ăcâtăşiăpentruăînv areaăînăclas ,ăasistat ădeăcadrulădidactic,ăaă con inuturilorăpredate. (2)ă Înă cadrulă Curriculumuluiă na ional,ă pondereaă disciplineloră obligatorii,ă respectivă aă celoră op ionaleă seă stabileşteă prină planurile-cadru, astfel încâtă s ă fieă respectateă atâtă principiulă asigur riiă egalit iiă deă şanseă şiă ală echit ii,ă câtă şiă principiulărelevan eiăşiăalădescentraliz rii. (3)ă Pentruă fiecareă disciplin ă şiă domeniuă deă studiu,ă programaă şcolar ă acoper ă 75%ădinăoreleădeăpredareăşiăevaluare,ăl sândălaădispozi iaăcadruluiădidactică25%ă dină timpulă alocată disciplinei/domeniuluiă deă studiuă respectiv.ă Înă func ieă deă caracteristicileăelevilorăşiădeăstrategiaăşcoliiădinăcareăfaceăparte,ăprofesorulădecideă dac ă procentulă deă 25%ă dină timpulă alocată disciplinei/domeniului de studiu este folosită pentruă înv areă remedial ,ă pentruă consolidareaă cunoştin eloră sauă pentruă stimulareaă eleviloră capabiliă deă performan eă superioare,ă conformă unoră planuriă individualeădeăînv areăelaborateăpentruăfiecareăelev. #B ART. 67 (1) Curriculumul na ional pentru educa ia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emo ională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficien e de dezvoltare. (2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de interven ie timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea şi asisten a precoce corespunzătoare a celor cu cerin e educa ionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competen elor personale. ART. 68 (1) Curriculumul na ional pentru învă ământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de competen e-cheie care determină profilul de formare a elevului: a) competen e de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorită ilor na ionale; b) competen e de comunicare în limbi străine; c) competen e de bază de matematică, ştiin e şi tehnologie; d) competen e digitale de utilizare a tehnologiei informa iei ca instrument de învă are şi cunoaştere; e) competen e sociale şi civice; f) competen e antreprenoriale; g) competen e de sensibilizare şi de expresie culturală; h) competen a de a învă a să înve i. (2) Educa ia fizică şi sportul în învă ământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învă ământ. (3) Disciplina Tehnologia informa iei şi comunicării constituie o disciplină op ională pentru elevii din clasele I - IV şi este disciplină obligatorie în învă ământul gimnazial şi liceal. (4) Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemo ională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacită ilor şi a atitudinilor în învă are, asigurând totodată pun ile către dezvoltarea celor 8 competen e-cheie. (5) Învă ământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competen elor-cheie şi formarea competen elor specifice în func ie de filieră, profil, specializare sau calificare. ART. 69 (1) În unită ile de învă ământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative. (3) Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor, în baza libertă ii ini iativei profesionale, acele manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care vor fi utilizate în procesul didactic. (4) Elevii şi profesorii din învă ământul de stat şi din învă ământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învă ământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorită ilor na ionale, în condi iile legii. (5) Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin con inut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă, în baza libertă ii ini iativei profesionale, în scopul îmbunătă irii calită ii procesului educa ional. ART. 70 (1) Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi func ionează pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Se înfiin ează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de e-learning, care includ programe şcolare, exemple de lec ii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului ob inând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor. (3) Unită ile de învă ământ utilizează platforma şcolară de învă are pentru a acorda asisten ă elevilor în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa şcoala. (4) Înfiin area, gestiunea şi îmbogă irea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. CAPITOLUL V Evaluarea rezultatelor învă ării SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale privind evaluarea ART. 71 (1) Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învă area. (2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor na ionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire. (3) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învă ământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învă ământul secundar şi în învă ământul ter iar nonuniversitar, sau prin punctaje, în mod similar testelor interna ionale. (4) Controlul utilizării şi al respectării standardelor na ionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspec ia şcolară. (5) Notarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor na ionale şi a metodologiilor de evaluare constituie abatere disciplinară şi se sanc ionează conform prevederilor prezentei legi. ART. 72 (1) Evaluarea se centrează pe competen e, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de învă are. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având func ie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă. (2) Un elev cu deficien e de învă are beneficiază, în mod obligatoriu, de educa ie remedială. ART. 73 (1) Portofoliul educa ional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri ob inute în urma evaluării competen elor dobândite sau a participării la activită i de învă are, în diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activită i, în contexte de învă are formale, nonformale şi informale. (2) Portofoliul educa ional este elementul central al evaluării învă ării. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educa ională a elevului. SEC IUNEA a 2-a Structura şi caracteristicile evaluărilor ART. 74 (1) La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socioemo ionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacită ilor şi atitudinilor de învă are. (2) La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea competen elor fundamentale: scris - citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părin ilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educa ional al elevului. (3) La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel na ional a competen elor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor interna ionale, pentru diagnoza sistemului de învă ământ la nivel primar. (4) La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiin e. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorită ilor na ionale, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învă are ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învă are se comunică părin ilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educa ional al elevului. (5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare na ională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor interna ionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe: a) o probă scrisă la limba şi literatura română; b) o probă scrisă la limba maternă; c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiin e; d) o probă scrisă la o limbă de circula ie interna ională; e) o probă practică de utilizare a calculatorului, sus inută în timpul anului; f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competen elor civice şi sociale, sus inută în timpul anului. (6) Rezultatele evaluării na ionale se înscriu în portofoliul educa ional al elevului. ART. 75 (1) Absolven ii învă ământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului educa ional, şi foaia matricolă, parte a portofoliului educa ional. (2) Continuarea studiilor din învă ământul gimnazial în învă ământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel pu in egal cu cel al absolven ilor clasei a IX-a. ART. 76 (1) După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau şcoala profesională. (2) Admiterea la liceu sau la şcoală profesională se realizează după următoarea procedură: a) în cazul în care numărul de candida i nu depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învă ământ, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educa ional al elevului; b) în cazul în care numărul de candida i este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învă ământ, admiterea se face luând în calcul în propor ie de 70% portofoliul educa ional al elevului, media de absolvire a învă ământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea na ională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în propor ie de 30% nota ob inută la proba de admitere stabilită de unitatea de învă ământ. (3) În cazul mediilor egale, diferen ierea se face pe baza portofoliului educa ional al elevului. (4) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a X-a este elaborată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi este dată publicită ii, pentru fiecare genera ie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Unită ile de învă ământ au obliga ia de a anun a public disciplina sau disciplinele la care se sus ine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum şi modul de utilizare a portofoliului educa ional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere se va sus ine la cel mult două discipline. ART. 77 (1) Absolven ii învă ământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educa ional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condi iile legii, în învă ământul postliceal, precum şi dreptul de sus inere a examenului de bacalaureat. (2) Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor sus ine examenul na ional de bacalaureat. (3) Absolven ii învă ământului liceal care sus in şi promovează examenul na ional de bacalaureat dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învă ământul superior, în condi iile legii. (4) Examenul na ional de bacalaureat constă în sus inerea următoarelor probe: - proba A de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba română; - proba B de evaluare a competen elor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale; - proba C de evaluare a competen ei lingvistice la două limbi de circula ie interna ională studiate pe parcursul învă ământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă corespunzător Cadrului european comun de referin ă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învă ământului preuniversitar, examene cu recunoaştere interna ională pentru certificarea competen elor lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului; - proba D de evaluare a competen elor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competen ă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învă ământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competen elor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor ob inute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului; - proba E scrisă de evaluare a competen elor formate pe durata învă ământului liceal, după cum urmează: a) probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorită ilor na ionale; c) două probe scrise, diferen iate după cum urmează: 1. pentru profilul real din filiera teoretică: (i) matematică; (ii) probă transdisciplinară din ştiin e: fizică, chimie, biologie; 2. pentru profilul umanist din filiera teoretică: (i) o limbă de circula ie interna ională; (ii) probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiin e socioumane; 3. pentru filiera tehnologică: (i) probă scrisă disciplinară specifică profilului; (ii) probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire; 4. pentru filiera voca ională: (i) probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării; (ii) probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării. (5) Con inuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii elevilor la începutul primei clase de liceu, în condi iile legii. Calendarul, metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii, pentru fiecare genera ie, la începutul ultimei clase de liceu. (6) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, absolven ii învă ământului liceal pot sus ine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Con inutul, calendarul şi modul de organizare ale examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicită ii, pentru fiecare genera ie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu. (7) Absolven ii învă ământului liceal care sus in şi promovează examenul de certificare a calificării primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul na ional al calificărilor şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass. (8) Eliberarea certificatului de calificare nu este condi ionată de promovarea examenului de bacalaureat. ART. 78 (1) Examenul na ional de bacalaureat se consideră promovat de către absolven ii învă ământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condi ii: a) au sus inut probele A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4); b) au sus inut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) şi au ob inut cel pu in nota 5 la fiecare dintre acestea; c) au ob inut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor ob inute la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) cel pu in egală cu 6. (2) În urma promovării examenului na ional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat. (3) Absolven ilor de liceu care au sus inut evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competen ă lingvistică, respectiv nivelul de competen ă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condi ionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4). (4) În cazul nepromovării examenului na ional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C şi D sus inute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel pu in nota 5. (5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului na ional de bacalaureat. (6) Candida ii proveni i din învă ământul preuniversitar pot sus ine examenul na ional de bacalaureat şi examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condi ionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (7) Evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unită ii de învă ământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în fa a unei comisii prezidate de directorul unită ii de învă ământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condi iile stabilite prin metodologie specifică. (8) Probele scrise E la examenul na ional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se sus in după încheierea cursurilor, în fa a unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar. (9) Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiin ific de doctor, sau de un cadru didactic din învă ământul liceal, având gradul didactic I şi performan e profesionale deosebite, dintr-o unitate de învă ământ situată în alt jude decât cel în care se află unitatea de învă ământ din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. (10) Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unită i de învă ământ decât cele din care provin elevii care sus in probele scrise ale examenului na ional de bacalaureat. (11) Rezultatele examenului na ional de bacalaureat se fac publice prin afişare. CAPITOLUL VI Resursa umană SEC IUNEA 1 Beneficiarii educa iei ART. 79 (1) Beneficiarii primari ai învă ământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii. (2) Beneficiarii secundari ai învă ământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor, ale preşcolarilor şi ale elevilor. (3) Comunitatea locală şi societatea, în general, sunt beneficiari ter iari ai învă ământului preuniversitar. ART. 80 (1) Învă ământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentan ilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Na ional al Elevilor sau a altor asocia ii reprezentative ale elevilor, şi prin consultarea obligatorie a reprezentan ilor beneficiarilor secundari şi ter iari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părin ilor, a reprezentan ilor mediului de afaceri, a autorită ilor administra iei publice locale şi a societă ii civile. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Consiliul Na ional al Elevilor şi organiza iile guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. În baza acestui statut, fiecare unitate de învă ământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu. ART. 81 (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învă ământul preuniversitar au drepturi egale la educa ie, prin activită i extraşcolare organizate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Activită ile extraşcolare sunt realizate în cadrul unită ilor de învă ământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unită i acreditate în acest sens. (3) Organizarea, acreditarea, controlul şi competen ele unită ilor care oferă educa ie extraşcolară se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 82 (1) Elevii de la cursurile cu frecven ă din învă ământul preuniversitar de stat pot beneficia de burse de performan ă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social. (2) Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului jude ean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti. (3) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performan ă, de merit, a burselor de studiu şi a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ, în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activită ilor şcolare. (4) Elevii pot beneficia şi de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condi iile legii. (5) Elevii şi cursan ii străini din învă ământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale. (6) Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor prezentei legi. ART. 83 (1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unită ile şcolare de stat şi particulare autorizate/acreditate beneficiază de asisten ă medicală, psihologică şi logopedică gratuită, în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în unită i medicale de stat. (2) La începutul fiecărui an şcolar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei metodologii comune elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Sănătă ii. (3) Autorizarea sanitară necesară func ionării unită ilor de învă ământ de stat se ob ine fără taxe. ART. 84*) (1) Elevii din învă ământul obligatoriu şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafa ă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. (2) Ca măsură de protec ie specială, elevii orfani, elevii cu cerin e educa ionale speciale, precum şi cei institu ionaliza i pot beneficia de gratuitate pentru toate categoriile de transport men ionate la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic. (3) Elevilor care nu pot fi şcolariza i în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin unită ile de învă ământ la care sunt şcolariza i, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă. (4) Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de institu ii publice. (5) Elevii etnici români din afara grani elor ării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (4). #CIN *) Reproducem mai jos prevederile art. 15 dină Ordonan aă Guvernuluiă nr.ă 29/2013 (#M12). #M12 "ART. 15 Decontarea abonamentelor de transport emise de operatorii de transport rutier, pentruăfacilit ileădeătransportăacordateăelevilor,ăprev zuteălaăart. 84 alin. (3) din Legeaăeduca ieiăna ionaleănr.ă1/2011,ăcuămodific rileăşiăcomplet rileăulterioare,ăseă asigur ă laă nivelulă acestora,ă dară nuă maiă multă deă 26ă lei/abonament/lun ă pentruă distan aădeă3ăkm.ăPentruădistan eleăceădep şescă3ăkm,ăpân ălaălimitaădeă50ădeăkm,ă sumaă deă 26ă deă lei/abonament/lun ă seă suplimenteaz ă cuă 2ă leiă pentruă fiecareă kilometru, dar nu mai mult decât valoarea abonamentului lunar." #B ART. 85 (1) În situa ii justificate, elevilor din învă ământul obligatoriu, şcolariza i într-o altă localitate decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă şi de internat, de către autorită ile administra iei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al colectivită ilor locale, al societă ilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice. #M7 (2) Statul subven ioneaz ă toateă costurileă aferenteă frecvent riiă liceuluiă pentruă elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precumă şiă pentruă ceiă careă frecventeaz ă şcolileă profesionale.ă Modalitateaă deă subven ionareă şiă criteriileă deă acordareă aă subven ieiă seă stabilescă prină hot râreă aă Guvernului,ăini iat ădeăMinisterulăEduca iei,ăCercet rii,ăTineretuluiăşiăSportului. #B ART. 86 (1) Unită ile de învă ământ încheie cu părin ii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educa ional, în care sunt înscrise drepturile şi obliga iile reciproce ale păr ilor. Contractul educa ional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului şi este particularizat, la nivelul fiecărei unită i de învă ământ, prin decizia consiliului de administra ie. (2) Nerespectarea prevederilor contractului educa ional-tip de către unitatea de învă ământ este sanc ionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învă ământului obligatoriu. (4) Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii, cauzate de elev. ART. 87 Unită ile de învă ământ pot primi dona ii din ară şi din străinătate, potrivit reglementărilor legale, dacă servesc politicii educa ionale a sistemului na ional de învă ământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legisla iei în vigoare. SEC IUNEA a 2-a Personalul din învă ământul preuniversitar ART. 88 (1) Personalul din învă ământul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic. (2) În învă ământul preuniversitar poate func iona personal didactic asociat. (3) Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi. (4) Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 89 În învă ământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ART. 90 (1) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condi iile prevăzute de legisla ia în vigoare. (2) Angajarea personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face prin încheierea contractului individual de muncă de către directorul unită ii, cu aprobarea consiliului de administra ie. ART. 91 (1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învă ământ sunt coordonate de director. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului. (2) Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face de către directorul unită ii, cu aprobarea consiliului de administra ie. ART. 92 (1) La nivelul fiecărei unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar se realizează anual evaluarea activită ii personalului didactic şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (2) Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administra ie privind acordarea calificativului anual şi a grada iei de merit. (3) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă programul na ional de stimulare a excelen ei didactice, finan at din propriul buget, din care se premiază excelen a didactică. (4) Metodologia de acordare a grada iei de merit şi a implementării programului na ional de stimulare a excelen ei didactice se elaborează de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (5) Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unită ile de învă ământ de stat se face şi în func ie de performan ele profesionale, conform legii. (6) Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjunc i, precum şi salarizarea personalului didactic din unită ile de învă ământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finan atoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administra ie al unită ii şcolare. (7) Inspectoratele şcolare jude ene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti realizează auditarea periodică a resursei umane din învă ământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoştin a celor în cauză, consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ şi Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ART. 93 Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către consiliul de administra ie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unită ii de învă ământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administra ie. Angajatorul este unitatea de învă ământ. CAPITOLUL VII Conducerea sistemului şi a unită ilor de învă ământ SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 94 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ca organ de specialitate al administra iei publice centrale, elaborează şi implementează politica na ională în domeniul învă ământului preuniversitar. Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă şi de execu ie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educa iei. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului exercită, în domeniul învă ământului preuniversitar, următoarele atribu ii: a) elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educa ionale na ionale; b) monitorizează activitatea de evaluare externă; c) coordonează şi controlează sistemul na ional de învă ământ; d) avizează structura re elei învă ământului preuniversitar şi înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de şcolarizare, pe baza propunerilor unită ilor de învă ământ, a autorită ilor administra iei publice locale, a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate şi transmise de către inspectoratele şcolare jude ene, respectiv al municipiului Bucureşti; e) coordonează elaborarea şi aprobă Curriculumul na ional şi sistemul na ional de evaluare, asigură şi supraveghează respectarea acestora; f) evaluează, aprobă şi achizi ionează manualele şcolare şi asigură finan area conform legii; g) aprobă, conform legii, regulamentele de organizare şi de func ionare a unită ilor subordonate şi a unită ilor conexe; h) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învă ământului; i) asigură omologarea mijloacelor de învă ământ; j) asigură cadrul organizatoric pentru selec ionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite; k) asigură şcolarizarea specializată şi asisten a psihopedagogică adecvată a copiilor şi tinerilor cu dizabilită i sau cu cerin e educa ionale speciale; l) analizează modul în care se asigură protec ia socială în învă ământ şi propune Guvernului şi autorită ilor administra iei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare; m) coordonează, monitorizează şi controlează perfec ionarea şi formarea ini ială şi continuă a personalului didactic pentru politicile de interes na ional; n) elaborează politicile na ionale în domeniul resurselor umane; o) răspunde de evaluarea sistemului na ional de învă ământ pe baza standardelor na ionale; p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele interna ionale specializate în domeniul învă ământului, formării profesionale şi al cercetării ştiin ifice; q) stabileşte modalită ile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor ştiin ifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii, conform legii; r) stabileşte structura anului şcolar; s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educa ionale na ionale; t) construieşte şi asigură func ionarea optimă a Platformei şcolare de e-learning, precum şi a Bibliotecii Şcolare Virtuale; u) elaborează norme specifice pentru construc iile şcolare şi pentru dotarea acestora; v) dă publicită ii şi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învă ământului preuniversitar în România; w) coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. (3) În realizarea atribu iilor sale, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiin ează, organizează şi finan ează comisii şi consilii na ionale. Organizarea şi func ionarea acestora sunt stabilite prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. De asemenea, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului propune Guvernului înfiin area de agen ii. ART. 95 (1) Inspectoratele şcolare jude ene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribu ii: a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la nivel jude ean, respectiv al municipiului Bucureşti; b) controlează aplicarea legisla iei şi monitorizează calitatea activită ilor de predare-învă are şi respectarea standardelor na ionale/indicatorilor de performan ă, prin inspec ia şcolară; c) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unită ilor şi institu iilor de învă ământ; d) asigură, împreună cu autorită ile administra iei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învă ământului obligatoriu; e) coordonează admiterea în licee, evaluările na ionale şi concursurile şcolare la nivelul unită ilor de învă ământ din jude şi, respectiv, din municipiul Bucureşti; f) monitorizează implementarea programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pe aria jude ului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a proiectelor derulate de unită ile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educa iei şi tineretului; g) mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administra iei publice locale şi unită ile de învă ământ; h) coordonează şi controlează activită ile unită ilor conexe ale Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din aria jude ului/municipiului Bucureşti; i) prezintă un raport anual privind starea învă ământului pe teritoriul jude ului, respectiv al municipiului Bucureşti. Acest raport se face public; j) aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor jude ene, înfiin area unită ilor pentru educa ie timpurie, învă ământ primar şi gimnazial; k) aplică politicile educa ionale na ionale la nivel jude ean, respectiv al municipiului Bucureşti; l) acordă consiliere şi asisten ă unită ilor şi institu iilor de învă ământ în gestionarea resurselor umane şi a posturilor didactice la nivelul jude ului, respectiv al municipiului Bucureşti; m) monitorizează activită ile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unită ile de învă ământ; n) gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unită ile de învă ământ, precum şi întreaga bază de date a educa iei; o) înaintează spre avizare Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului re eaua şcolară din raza lor teritorială propusă de autorită ile administra iei publice locale, în conformitate cu politica educa ională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional, jude ean şi local, după consultarea unită ilor de învă ământ, a operatorilor economici şi a partenerilor sociali interesa i; p) realizează auditarea periodică a resursei umane din învă ământul preuniversitar; q) asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. (2) Structura inspectoratelor şcolare jude ene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Inspectoratul şcolar are un consiliu de administra ie şi un consiliu consultativ. Func ionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administra ie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (4) În structura inspectoratelor şcolare din jude ele cu învă ământ şi în limbile minorită ilor na ionale sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învă ământ. Aceşti inspectori şcolari sunt numi i respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorită ilor na ionale. (5) În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi tinerilor proveni i din medii socioeconomice dezavantajate. SEC IUNEA a 2-a Conducerea unită ilor de învă ământ ART. 96 (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administra ie, de directori şi de directori adjunc i, după caz. În exercitarea atribu iilor ce le revin, consiliile de administra ie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părin i şi cu autorită ile administra iei publice locale. (2) În unită ile de învă ământ de stat consiliul de administra ie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unită ilor de învă ământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administra ie este format din 7 membri, cu următoarea componen ă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentan i ai părin ilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învă ământul preşcolar şi primar; b) în cazul în care consiliul de administra ie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentan i ai consiliului local şi 2 reprezentan i ai părin ilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administra ie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învă ământ respectivă; c) în cazul în care consiliul de administra ie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentan i ai consiliului local şi 3 reprezentan i ai părin ilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administra ie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învă ământ respectivă. #M10 (3)ă Consiliulă deă administra ieă esteă organulă deă conducereă ală unit iiă deă înv mânt.ăLaăşedin ele consiliuluiădeăadministra ieăparticip ,ădeăregul ,ăunălideră deăsindicatăşiăunăreprezentantăalăelevilor,ăcuăstatutădeăobservatori. #B (4) După constituirea consiliului de administra ie, membrii acestuia aleg un preşedinte de şedin ă din rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorită ii. Preşedintele de şedin ă este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce şedin ele consiliului de administra ie şi semnează hotărârile adoptate în această perioadă. (5) În învă ământul particular şi confesional, în componen a consiliului de administra ie sunt incluşi reprezentan i ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administra ie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unită ile pentru învă ământul general obligatoriu, consiliul de administra ie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local. (6) Consiliul de administra ie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de func ionare a consiliului de administra ie este stabilită prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (7) Consiliul de administra ie are următoarele atribu ii principale: a) adoptă proiectul de buget şi avizează execu ia bugetară la nivelul unită ii de învă ământ; b) aprobă planul de dezvoltare institu ională elaborat de directorul unită ii de învă ământ; c) aprobă curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral; d) stabileşte pozi ia şcolii în rela iile cu ter i; e) organizează concursul de ocupare a func iilor de director şi de director adjunct; f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal nedidactic; g) aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral; h) sanc ionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii; i) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor; j) aprobă orarul unită ii de învă ământ; k) îşi asumă răspunderea publică pentru performan ele unită ii de învă ământ, alături de director; l) îndeplineşte orice alte atribu ii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, respectiv ale Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (8) Hotărârile consiliului de administra ie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezen i, mai pu in cele prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administra ie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile pentru ocuparea posturilor, a func iilor de conducere, acordarea grada iei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sanc iuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administra ie care se află în conflict de interese nu participă la vot. (9) Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unită ii de învă ământ se iau cu majoritatea din totalul membrilor consiliului de administra ie. ART. 97 (1) Directorul exercită conducerea executivă a unită ii de învă ământ. În cazul unită ilor de învă ământ cu predare integrală în limbile minorită ilor na ionale, directorul are obliga ia cunoaşterii limbii respective. În cazul unită ilor de învă ământ cu sec ii de predare în limbile minorită ilor na ionale, unul dintre directori are obliga ia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organiza iei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorită ilor na ionale. (2) Directorul unită ii de învă ământ de stat are următoarele atribu ii: a) este reprezentantul legal al unită ii de învă ământ şi realizează conducerea executivă a acesteia; b) este ordonatorul de credite al unită ii de învă ământ; c) îşi asumă, alături de consiliul de administra ie, răspunderea publică pentru performan ele unită ii de învă ământ pe care o conduce; d) propune spre aprobare consiliului de administra ie regulamentul de organizare şi func ionare al unită ii de învă ământ; e) propune spre aprobare consiliului de administra ie proiectul de buget şi raportul de execu ie bugetară; f) răspunde de selec ia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învă ământ; g) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de către consiliul de administra ie, conform legii; h) prezintă anual un raport asupra calită ii educa iei în unitatea sau în institu ia pe care o conduce. Raportul este prezentat în fa a comitetului de părin i şi este adus la cunoştin a autorită ilor administra iei publice locale şi a inspectoratului şcolar jude ean/al municipiului Bucureşti; i) coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul na ional de indicatori privind educa ia. (3) Structurile şi func iile de conducere ale unită ilor de învă ământ particular şi confesional, atribu iile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi func ionare a acestora, în concordan ă cu prevederile legale. (4) Directorul unită ii de învă ământ particular şi confesional exercită conducerea executivă, în strictă conformitate cu responsabilită ile şi atribu iile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ şi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi func ionare a acesteia. ART. 98 (1) Consiliul profesoral al unită ii de învă ământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic. (2) Atribu iile consiliului profesoral sunt următoarele: a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic; b) stabileşte Codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia; c) validează fişele de autoevaluare ale personalului angajat al unită ii de învă ământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual; d) propune consiliului de administra ie măsuri de optimizare a procesului didactic; e) propune consiliului de administra ie curriculumul la dispozi ia şcolii; f) propune consiliului de administra ie premierea şi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedră; g) aprobă sanc ionarea abaterilor disciplinare ale elevilor; h) propune consiliului de administra ie ini ierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performan e slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale; i) propune consiliului de administra ie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice; j) alege cadrele didactice membre ale consiliului de administra ie; k) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de consiliul de administra ie. SEC IUNEA a 3-a Unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar ART. 99 (1) Unită ile conexe ale Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt: Institutul de Ştiin e ale Educa iei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile minorită ilor na ionale, Centrul Na ional de Instruire Diferen iată, Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar, palatele şi cluburile copiilor. (2) Unită ile conexe ale învă ământului preuniversitar sunt: centrul jude ean de resurse şi asisten ă educa ională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asisten ă Educa ională. (3) În fiecare jude şi în municipiul Bucureşti func ionează casa corpului didactic, denumită în continuare CCD, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar. Structura şi atribu iile CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (4) Centrele jude ene de resurse şi asisten ă educa ională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asisten ă Educa ională sunt unită i specializate ale învă ământului preuniversitar, cu personalitate juridică, coordonate metodologic de inspectoratul şcolar. (5) Finan area centrului jude ean de resurse şi asisten ă educa ională/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asisten ă Educa ională se asigură de la bugetul consiliului jude ean. (6) Centrul jude ean de resurse şi asisten ă educa ională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asisten ă Educa ională organizează, coordonează metodologic, monitorizează şi evaluează, după caz, la nivel jude ean/al municipiului Bucureşti, următoarele activită i şi servicii educa ionale: a) servicii de asisten ă psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele jude ene şi prin cabinetele de asisten ă psihopedagogică/psihologică; b) servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare; c) servicii de evaluare, de orientare şcolară şi profesională; d) servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari; e) servicii de consultan ă pentru educa ie incluzivă, furnizate de centrele şcolare de educa ie incluzivă. (7) Structura, organizarea şi func ionarea centrului jude ean de resurse şi de asisten ă educa ională se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (8) Centrul Na ional de Instruire Diferen iată se organizează şi func ionează conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (9) Unitatea pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Atribu iile, structura, organizarea şi func ionarea Unită ii pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 100 (1) Palatele şi cluburile copiilor sunt unită i de învă ământ pentru activită i extraşcolare. Palatele copiilor au şi rol metodologic. (2) Palatul Na ional al Copiilor din Bucureşti este subordonat Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Palatele şi cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor şcolare. (4) Organizarea şi competen ele palatelor şi cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. CAPITOLUL VIII Finan area şi baza materială a învă ământului preuniversitar SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 101*) (1) Finan area unită ilor de învă ământ preuniversitar cuprinde finan area de bază, finan area complementară şi finan area suplimentară. (2) Statul asigură finan area de bază pentru to i preşcolarii şi pentru to i elevii din învă ământul primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din învă ământul postliceal special de stat. Finan area de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) În învă ământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administra ie al fiecărei institu ii sau unită i de învă ământ, în condi iile legii. #CIN *) 1. Reproducem mai jos prevederile art. 17 alin. (2) al art. II dinăOrdonan aă deă urgen ă aă Guvernuluiă nr.ă 80/2010,ă aprobat ă cuă modific riă prină Legea nr. 283/2011 (#M2). #M2 "(2)ă Pân ă laă începutulă anuluiă şcolară 2012ă - 2013ă nuă seă acord ă finan areaă deă baz ă pentruă eleviiă dină înv mântulă primară particulară acreditat,ă gimnazială particular acreditat, profesional particular acreditat, liceal particular acreditat, prev zut ălaăart. 101 alin.ă(2)ădinăLegeaănr.ă1/2011,ăcuămodific rileăşiăcomplet rileă ulterioare.ă Începândă cuă anulă şcolară 2012ă - 2013,ă finan areaă deă baz ă seă asigur ă pentruă to iă preşcolariiă şiă pentruă to iă eleviiă dină înv mântulă primar,ă gimnazial,ă profesionalăşiălicealădeăstat,ăparticularăsauăconfesionalăacreditat,ăprecumăşiăpentruă eleviiă dină înv mântulă postliceală specială deă stat,ă conformă prevederiloră art. 101 alin.ă(2)ădinăLegeaănr.ă1/2011,ăcuămodific rileăşiăcomplet rileăulterioare." #CIN 2. Conform art. II din Ordonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă92/2012ă(#M7), prevederile art. 101 alin.ă (2)ă dină Legeaă nr.ă 1/2011,ă referitoareă laă finan areaă deă baz ă pentruă înv mântulă preuniversitară particulară şiă confesională acreditat,ă seă prorog ăpân ălaădataădeă31ădecembrieă2013. #B ART. 102 (1) Finan area învă ământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii. (2) Finan area învă ământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învă ământului preşcolar, primar şi gimnazial obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii. ART. 103 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de ini iativă în domeniile politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educa iei şi colaborează cu alte ministere, cu autorită i locale, structuri asociative reprezentative ale autorită ilor administra iei publice locale, cu asocia ii reprezentative ale părin ilor, asocia ii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum şi cu sindicatele reprezentative. (2) Consiliile locale şi consiliul jude ean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finan area de bază şi complementară a unită ilor de învă ământ preuniversitar de stat. ART. 104*) (1) Finan area de bază asigură desfăşurarea în condi ii normale a procesului de învă ământ la nivel preuniversitar, conform standardelor na ionale. #M7 (2)ă Finan areaă deă baz ă seă asigur ă dină bugetulă deă stat,ă dină sumeă defalcateă dină taxaă peă valoareaă ad ugat ,ă prină bugeteleă locale,ă pentruă urm toareleă articoleă deă cheltuieli,ăînăfunc ieădeăcareăseăcalculeaz ăcostulăstandardăperăelev/preşcolar: a)ă cheltuieliă cuă salariile,ă sporurile,ă indemniza iileă şiă alteă drepturiă salarialeă înă bani,ăstabiliteăprinălege,ăprecumăşiăcontribu iileăaferenteăacestora; b)ăcheltuieliăcuăpreg tireaăprofesional ; c)ăcheltuieliăcuăevaluareaăperiodic ăaăelevilor; d)ăcheltuieliăcuăbunuriăşiăservicii. #B (3) Finan area de bază a unei unită i şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per elev/preşcolar cu coeficien i specifici unită ii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. (4) Baza de calcul al fondurilor alocate unită ilor de învă ământ prin şi din bugetele locale, pentru finan area de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învă ământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per elev/preşcolar se face de către Consiliul Na ional pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar, în condi iile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Na ional pentru Finan area Învă ământului Preuniversitar cuprinde reprezentan ii Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorită ilor administra iei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finan area de bază a unită ii de învă ământ se face pe baza unei formule de finan are aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului care ia în considerare costul standard per elev/preşcolar, numărul de elevi/preşcolari din unitatea de învă ământ, precum şi factorii de corec ie dependen i de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi al i factori. (5) Finan area de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direc iile generale ale finan elor publice jude ene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asisten a tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare jude ene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. (6) Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unită ile de învă ământ preuniversitar de stat ca finan are de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea crean elor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorită ilor administra iei publice locale. #CIN *) Reproducem mai jos prevederile art. 18 dină Ordonan aă Guvernului nr. 29/2013 (#M12). #M12 "ART. 18 Alteăcheltuieliădeănaturaăbunurilorăşiăserviciilor,ăcareănuăfacăparteădinăfinan areaă deă baz ă aă unit iloră deă înv mântă preuniversitară deă stată stabilit ă conformă Legii nr. 1/2011,ăcuămodific rileăşiăcomplet rileăulterioare,ăpotăfiăfinan ateădinăbugeteleă localeăaleăunit ilorăadministrativ-teritoriale,ăprecumăşiădinăeconomiileăînregistrateă din sumele alocate în temeiul art. 104 alin. (2) lit. b) - d) din respectiva lege, prev zuteă înă anexa nr. 5 la Legea bugetului de stat pe anul 2013 nr. 5/2013, cu modific rileăşiăcomplet rileăulterioare." #B ART. 105 (1) Finan area complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învă ământ preuniversitar de stat. #M7 (2)ă Finan areaă complementar ă seă asigur ă dină bugeteleă localeă aleă unit iloră administrativ-teritorialeă deă careă apar inăunit ileă deă înv mântăpreuniversitară şiă dină sumeă defalcateă dină taxaă peă valoareaă ad ugat ,ă aprobateă anuală prină legeaă bugetului de statăcuăaceast ădestina ie,ăpentruăurm toareleăcategoriiădeăcheltuieli: #B a) investi ii, repara ii capitale, consolidări; b) subven ii pentru internate şi cantine; c) cheltuieli pentru evaluarea periodică na ională a elevilor; d) cheltuieli cu bursele elevilor; e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1); f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didactice, conform legii; g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salaria ilor din învă ământul preuniversitar, cu excep ia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; h) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activită i educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de învă ământ; i) cheltuieli pentru asigurarea securită ii şi sănătă ii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi; j) gestionarea situa iilor de urgen ă; k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educa iei şi formării profesionale. (3) Finan area complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direc iile generale ale finan elor publice jude ene, respectiv a municipiului Bucureşti şi cu asisten a tehnică a inspectoratelor şcolare jude ene, respectiv al municipiului Bucureşti. ART. 106 Finan area de bază şi finan area complementară se realizează pe baza contractului de management încheiat între directorul unită ii de învă ământ preuniversitar şi primarul localită ii/primarul de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învă ământ, respectiv cu preşedintele consiliului jude ean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale. ART. 107 (1) Finan area suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru premierea unită ilor de învă ământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performan elor şcolare. (2) Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi consiliile jude ene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, contribuie la finan area suplimentară, acordând granturi unită ilor de învă ământ, în baza unei metodologii proprii. (3) Finan area suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară şi finan ator. ART. 108 (1) Unită ile de învă ământ preuniversitar de stat pot ob ine venituri proprii din activită i specifice, conform legii, din dona ii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite. (2) Veniturile proprii nu diminuează finan area de bază, complementară sau suplimentară şi sunt utilizate conform deciziilor consiliului de administra ie. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în contul unită ii de învă ământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor. (3) Directorul şi consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ cu personalitate juridică răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condi iile legii. ART. 109 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finan ează anual, în cadrul programelor na ionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competi ii: a) competi ii între şcoli care se bazează pe evaluarea institu ională a fiecărei unită i de învă ământ după două axe majore: incluziune şi performan ă. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun", "Bun", "Satisfăcător" şi "Nesatisfăcător". Sunt premiate atât şcolile cu excelen ă în incluziune, cât şi cele cu excelen ă în performan ă, de stat, particulare sau confesionale. Şcolile care ob in calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creşterii performan elor; b) în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, şcolile vor desemna "Profesorul anului", ca semn al excelen ei în predare. La nivel jude ean şi na ional va fi desemnat "Profesorul anului" pentru fiecare disciplină din planul de învă ământ. Excelen a în predare va fi recompensată financiar, prin programul na ional de stimulare a excelen ei didactice; c) performan a elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de crea ie tehnico-ştiin ifică şi artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (2) În lansarea competi iilor, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se consultă cu asocia iile reprezentative ale părin ilor, asocia iile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, Consiliul Na ional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative. ART. 110 (1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de către fiecare unitate de învă ământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finan are a învă ământului preuniversitar elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se aprobă şi se execută conform legii. (2) Excedentele anuale rezultate din execu ia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activită ilor finan ate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destina ie sau, cu aprobarea consiliului de administra ie, se utilizează pentru finan area altor cheltuieli ale unită ii de învă ământ. (3) Finan area unită ilor de învă ământ special, a claselor de învă ământ special, a elevilor din învă ământul special, a liceelor speciale şi a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor jude ene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial. ART. 111 (1) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unită ilor de învă ământ preuniversitar, inclusiv pentru învă ământul special: a) finan area programelor na ionale ale Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, aprobate prin hotărâre a Guvernului; b) componen a locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinan ate de Guvernul României şi de organismele financiare interna ionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; c) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara grani elor ării, precum şi bursele pentru elevii străini; d) organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor na ionale; e) perfec ionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; f) finan area, prin hotărâre a Guvernului, ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investi ii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a institu iilor de învă ământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări; g) finan area unor programe na ionale de protec ie socială, stabilite prin reglementări specifice; h) finan area privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învă ământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiin ifice, de crea ie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare na ională şi interna ională, precum şi olimpiade interna ionale pe obiecte de învă ământ. (2) Finan area cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile copiilor şi elevilor, cluburile sportive şcolare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Cluburile sportive şcolare, precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie finan ate şi de autorită ile administra iei publice locale. (4) Consiliul jude ean/consiliile locale ale sectoarelor şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti alocă, prin hotărâri proprii, fonduri din cote defalcate din impozitul pe venit la dispozi ia acestora, în vederea finan ării unită ilor de învă ământ preuniversitar de stat, prin finan area complementară. (5) Consiliul jude ean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare jude ene/ale municipiului Bucureşti. #M7 (6)ă Cheltuielileă aferenteă facilit iloră acordateă eleviloră şiă studen iloră privindă transportulăpeăcaleaăferat ăşiăcuămetroulăseăfinan eaz ădeălaăbugetulădeăstat,ăprină bugetulăMinisteruluiăTransporturilorăşiăInfrastructurii. #B SEC IUNEA a 2-a Baza materială a învă ământului preuniversitar de stat ART. 112*) (1) Unită ile de învă ământ de stat pot de ine în administrare bunuri proprietate publică, cele de învă ământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învă ământ confesional apar in, în func ie de entitatea care le-a înfiin at, uneia dintre cele două forme de proprietate. (2) Terenurile şi clădirile unită ilor de educa ie timpurie, de învă ământ preşcolar, şcolilor primare, gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învă ământ din cadrul acestora, înfiin ate de stat, fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie, conform legisla iei în vigoare. (3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unită ile de învă ământ special de stat şi centrele jude ene de resurse şi asisten ă educa ională fac parte din domeniul public jude ean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului jude ean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unită ilor de învă ământ special de stat, ale cluburilor sportive şcolare, ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor, precum şi ale centrelor jude ene de resurse şi asisten ă educa ională sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administra ie ale acestora. (4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare jude ene, casele corpului didactic, centrul na ional de excelen ă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Na ional al Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, precum şi alte unită i din subordinea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finan ează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare jude ene şi prin consiliile de administra ie ale acestor unită i. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unită ilor şi institu iilor respective şi sunt administrate de acestea. (5) Nu fac parte din domeniul public local, jude ean, respectiv al statului terenurile şi clădirile prevăzute la alin. (2) - (4), de inute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice. (6) Schimbarea destina iei bazei materiale a institu iilor şi unită ilor de învă ământ preuniversitar de stat se poate face de către autorită ile administra iei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. În caz contrar, actele de schimbare a destina iei bazei materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infrac iune şi se pedepseşte conform legii penale. #M11 (6^1)ă Termenulă pentruă emitereaă avizuluiă conformă esteă deă 30ă deă zile.ă Dup ă expirareaătermenului,ăseăaplic ăproceduraăaprob riiătacite. #CIN *) 1. Conform art. 224 pct.ă 1ă şiă art. 247 din Legea nr. 187/2012 (#M5), începândăcuădataădeă1ăfebruarieă2014ă(dataăintr riiăînăvigoareăaăLegii nr. 286/2009 privind Codul penal), la articolul 112, alineatul (6) seă modific ă şiă vaă aveaă urm torulăcuprins: #M5 "(6)ă Schimbareaă destina ieiă bazeiă materialeă aă institu iiloră şiă unit iloră deă înv mântăpreuniversitarădeăstatăseăpoateăfaceădeăc treăautorit ileăadministra ieiă publiceă locale,ă numaiă cuă avizulă conformă ală ministruluiă educa iei,ă cercet rii,ă tineretului şiăsportului." #CIN 2. Conform art. 224 pct.ă2ăşiăart. 247 din Legea nr. 187/2012 (#M5), începând cuădataădeă1ăfebruarieă2014ă(dataăintr riiăînăvigoareăaăLegii nr. 286/2009 privind Codul penal), la articolul 112,ă dup ă alineatul (6) seă introducă dou ă noi alineate, alineateleă(7)ăşiă(8),ăcuăurm torulăcuprins: #M5 "(7)ă Înc lcareaă dispozi iiloră alin.ă (6)ă constituieă infrac iuneă şiă seă pedepseşteă cuă închisoareădeălaă6ăluniălaă5ăaniăsauăcuăamend . (8)ă Acteleă deă schimbareă aă destina ieiă bazeiă materialeă efectuateă cuă înc lcareaă dispozi iilorăalin.ă(6)ăsuntănuleădeădrept." #B ART. 113 Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apar inând Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau institu iilor şi unită ilor de învă ământ şi cercetare ştiin ifică din sistemul învă ământului de stat, precum şi asupra bunurilor apar inând consiliilor locale, jude ene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unită ile de învă ământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscrip iuni şi transcrip iuni, în căr ile funciare sau în căr ile de publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. TITLUL III Învă ământul superior CAPITOLUL I Dispozi ii generale ART. 114 (1) Prezentul titlu reglementează structura, func iile, organizarea şi func ionarea învă ământului superior din România. (2) Învă ământul superior este organizat în universită i, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare şi altele asemenea, numite în continuare institu ii de învă ământ superior sau universită i. (3) Institu iile de învă ământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste institu ii au personalitate juridică, au caracter nonprofit, sunt de interes public şi sunt apolitice. ART. 115 (1) Învă ământul superior se poate organiza doar în institu ii de învă ământ superior care au ob inut autorizarea de func ionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii. (2) Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către institu ii de învă ământ superior acreditate. ART. 116 (1) Sistemul na ional de învă ământ superior include toate institu iile de învă ământ superior acreditate. O institu ie de învă ământ superior autorizată să func ioneze provizoriu, conform procedurilor legale în vigoare, devine parte a sistemului na ional de învă ământ superior numai după acreditare. (2) Institu iile de învă ământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu institu ii de învă ământ superior acreditate din România, numai cu respectarea legisla iei în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea şi asigurarea calită ii programelor de studii. (3) Institu iile de învă ământ superior româneşti pot organiza, în România sau în alte state, programe de studii comune cu institu ii de învă ământ superior din străinătate, recunoscute ca atare de statul de origine. În cazul în care aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările legale în vigoare atât în România, cât şi în statele respective. ART. 117 Misiunea învă ământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate prin: a) formare ini ială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inser iei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competen ă a mediului socioeconomic; b) cercetare ştiin ifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin crea ie individuală şi colectivă, în domeniul ştiin elor, al ştiin elor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performan elor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora. ART. 118 (1) Sistemul na ional de învă ământ superior se bazează pe următoarele principii: a) principiul autonomiei universitare; b) principiul libertă ii academice; c) principiul răspunderii publice; d) principiul asigurării calită ii; e) principiul echită ii; f) principiul eficien ei manageriale şi financiare; g) principiul transparen ei; h) principiul respectării drepturilor şi libertă ilor studen ilor şi ale personalului academic; i) principiul independen ei de ideologii, religii şi doctrine politice; j) principiul libertă ii de mobilitate na ională şi interna ională a studen ilor, a cadrelor didactice şi a cercetătorilor; k) principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor; l) principiul centrării educa iei pe student. (2) În învă ământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excep ia măsurilor afirmative prevăzute de lege. (3) Studen ii cu dizabilită i fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în totalitatea spa iilor universitare, precum şi condi ii pentru desfăşurarea normală a activită ilor academice, sociale şi culturale în cadrul institu iilor de învă ământ superior. (4) În învă ământul superior există şi pot fi organizate facultă i de teologie, în conformitate cu prevederile art. 15, şi institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice interna ionale şi în conformitate cu prevederile legale. ART. 119 (1) În institu iile de învă ământ superior de stat, învă ământul este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul universitar, conform legii. (2) În institu iile de învă ământ superior particular, învă ământul este cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către consiliul de administra ie, conform legii. (3) Institu iile de învă ământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor şi au obliga ia să le comunice tuturor celor interesa i, inclusiv pe site-ul universită ii. ART. 120*) (1) Calificările dobândite de absolven ii programelor de studii din învă ământul superior sunt atestate prin diplome, prin certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate. (2) Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale şi nu pot fi emise decât de institu iile acreditate, pentru programele şi formele de studii acreditate sau autorizate provizoriu. În acest din urmă caz, în cadrul institu iei care emite diploma trebuie să existe o altă specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată. Nerespectarea acestor prevederi se pedepseşte conform legii penale. #CIN *) Conform art. 224 pct.ă3ăşiăart. 247 din Legea nr. 187/2012 (#M5), începând cuădataădeă1ăfebruarieă2014ă(dataăintr riiăînăvigoareăaăLegii nr. 286/2009 privind Codul penal), la articolul 120, alineatul (2) seă modific ă şiă vaă aveaă urm torulă cuprins: #M5 "(2)ă Diplomeleă corespunz toareă programeloră deă studiiă universitare sunt înscrisuriă oficialeă şiă nuă potă fiă emiseă decâtă deă institu iileă acreditate,ă pentruă programeleăşiăformeleădeăstudiiăacreditateăsauăautorizateăprovizoriu.ăÎnăacestădină urm ă caz,ă înă cadrulă institu ieiă careă emiteă diplomaă trebuieă s ă existeă oă alt ă specializareăacreditat ăîntr-unădomeniuăînrudităcuăspecializareaăautorizat ." #B ART. 121 Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este autoritate publică şi este abilitat să urmărească, să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învă ământului superior şi să aplice, dacă este cazul, sanc iuni. De asemenea, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului controlează modul în care universită ile îşi exercită autonomia universitară, îşi asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică. ART. 122 (1) Institu iile de învă ământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii. (2) Institu iile de învă ământ superior de stat şi particulare se înfiin ează prin lege, cu respectarea dispozi iilor legale privind acreditarea, stabilite conform Ordonan ei de urgen ă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare. (3) Ini iativa înfiin ării institu iei de învă ământ superior de stat apar ine Guvernului. Ini iativa înfiin ării institu iei de învă ământ superior particular şi confesional apar ine unei funda ii, unei asocia ii sau unui cult religios ori altui furnizor de educa ie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. ART. 123 (1) Autonomia universitară este garantată prin Constitu ie. Libertatea academică este garantată prin lege. Institu iile de învă ământ superior se organizează şi func ionează independent de orice ingerin e ideologice, politice sau religioase. (2) Autonomia universitară dă dreptul comunită ii universitare să îşi stabilească misiunea proprie, strategia institu ională, structura, activită ile, organizarea şi func ionarea proprie, gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea strictă a legisla iei în vigoare. (3) Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de senatul universitar, în concordan ă strictă cu legisla ia în vigoare. (4) Autonomia universitară se exercită numai cu condi ia asumării răspunderii publice. (5) În institu iile de învă ământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte stabilirea temelor, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor, conform legii. (6) În institu iile de învă ământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor ştiin ifice şi artistice. (7) Studen ilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor şi specializărilor, în conformitate cu normele legale în vigoare şi cu planurile de învă ământ. (8) Structurile şi func iile de conducere ale universită ilor particulare şi confesionale, atribu iile, modul de constituire, precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor şi cu aprobarea senatului universitar. ART. 124 (1) Răspunderea publică obligă orice institu ie de învă ământ superior, de stat sau particulară: a) să respecte legisla ia în vigoare, carta proprie şi politicile na ionale şi europene în domeniul învă ământului superior; b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calită ii în învă ământul superior; c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul de etică şi deontologie profesională aprobat de senatul universitar; d) să asigure eficien a managerială şi eficien a utilizării resurselor, în cazul universită ilor de stat, şi a cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului institu ional; e) să asigure transparen a tuturor deciziilor şi activită ilor sale, conform legisla iei în vigoare; f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi drepturile şi libertă ile studen ilor. (2) În cazul universită ilor confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului şi a prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv. ART. 125 (1) În cazul în care se constată nerespectarea obliga iilor prevăzute la art. 124, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la data constatării. Dacă în termen de 3 luni de la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte obliga iile prevăzute la art. 124, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aplică, în termen de maximum 6 luni de la data sesizării ini iale a senatului universitar, una sau mai multe dintre următoarele măsuri: a) revocarea din func ie a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etică şi management universitar, cu consultarea senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data revocării din func ie a rectorului, senatul universitar are obliga ia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de către ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. În termen de 3 luni de la revocarea din func ie a rectorului, senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, şi trimite spre confirmare ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului numele noului rector; b) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finan ările din surse publice, la propunerea Consiliului de etică şi management universitar; c) propune Guvernului ini ierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiin are a institu iei de învă ământ superior în cauză. (2) Constatarea încălcării obliga iilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică şi management universitar, format din 11 membri, după cum urmează: 3 reprezentan i numi i de către Consiliul Na ional al Rectorilor, 3 reprezentan i ai Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, numi i de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, câte un reprezentant numit de către Agen ia Română de Asigurare a Calită ii în Învă ământul Superior, denumită în continuare ARACIS, Consiliul Na ional pentru Finan area Învă ământului Superior, denumit în continuare CNFIS, Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, şi un reprezentant al federa iilor na ionale ale studen ilor. (3) Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul de etică şi management universitar în legătură cu nerespectarea obliga iilor prevăzute la art. 124. În urma primirii unei astfel de sesizări, Consiliul de etică şi management universitar are obliga ia de a investiga aspectele sesizate şi de a răspunde sesizării în termenul de 3 luni. Răspunsurile la aceste sesizări constituie documente publice şi se publică pe site-ul web al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Respectarea de către institu iile de învă ământ superior a obliga iilor prevăzute la art. 124 şi a altor obliga ii legale aferente răspunderii publice, precum şi respectarea de către Consiliul de etică şi management universitar a obliga iilor prevăzute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru orice persoană fizică sau juridică română. Nerespectarea acestor obliga ii poate fi atacată în contencios administrativ de către orice persoană fizică sau juridică română, potrivit legii. ART. 126 (1) Spa iul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, sta iunilor didactice experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor universitare, spitalelor şi clinicilor universitare, precum şi dotările aferente, folosite de institu ia de învă ământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptă ită să le utilizeze. (2) Fac excep ie de la prevederile alin. (1) spa iile şi dotările aferente care apar in Ministerului Sănătă ii, ministerelor şi institu iilor cu re ea sanitară proprie, în care se desfăşoară învă ământul medical superior, spa iile care apar in cultelor în care se desfăşoară învă ământul confesional, precum şi spa iile care apar in Ministerului Apărării Na ionale, Ministerului Administra iei şi Internelor şi Serviciului Român de Informa ii, în care se desfăşoară învă ământ de specialitate. (3) Spa iul universitar este inviolabil. Accesul în spa iul universitar este permis numai în condi iile stabilite prin lege şi prin Carta universitară. ART. 127 (1) Comunitatea universitară este constituită din studen i, personal didactic şi de cercetare şi personal didactic şi de cercetare auxiliar. (2) Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al comunită ii universitare, prin hotărâre a senatului universitar. (3) Membrii comunită ii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în vigoare şi prin Carta universitară. ART. 128 (1) Carta universitară prezintă op iunile majore ale comunită ii universitare şi se aplică în tot spa iul universitar. (2) Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel pu in la: a) modalită ile de desemnare şi revocare din func ie a persoanelor care ocupă func ii de conducere sau care fac parte din structurile şi organismele de conducere ale universită ii, în conformitate cu legisla ia în vigoare; b) Codul de etică şi deontologie profesională universitară; c) modul în care se realizează gestiunea şi protec ia resurselor universită ii; d) condi iile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea destina iei acestora şi a condi iilor în care sunt utilizate; e) condi iile în care se pot încheia contracte cu institu iile publice şi cu al i operatori economici în vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a specialiştilor cu studii universitare; f) condi iile în care universitatea se poate asocia cu alte institu ii de învă ământ superior sau cu alte organiza ii pentru îndeplinirea misiunii sale; g) modalită ile în care se pot construi, de ine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universită ii, necesare educa iei şi cercetării ştiin ifice; h) modalită ile în care se derulează ac iunile de cooperare interna ională ale institu iei de învă ământ superior, încheierea de contracte şi participarea la organiza iile europene şi interna ionale; i) modalită ile de colaborare dintre structurile de conducere ale universită ilor şi sindicatele personalului didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi organiza iile studen eşti legal constituite; j) orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar şi care corespund legisla iei în vigoare. (3) Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu comunitatea universitară. (4) Carta universitară nu poate con ine prevederi contrare legisla iei în vigoare. Nerespectarea legilor în con inutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv. (5) Carta universitară se adoptă numai după rezolu ia pozitivă a Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezolu ia privind avizul de legalitate se emite de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în termen de maximum 30 de zile de la data solicitării institu iei de învă ământ superior. (6) În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată potrivit procedurii aprobării tacite. ART. 129 (1) Institu iile de învă ământ superior pot înfiin a, singure sau prin asociere, societă i comerciale, funda ii sau asocia ii, cu aprobarea senatului universitar. Condi ia ca acestea să se înfiin eze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performan elor institu iei şi să nu influen eze negativ în niciun fel activită ile de învă ământ, cercetare şi consultan ă. (2) Institu iile de învă ământ superior pot constitui consor ii, inclusiv cu unită ile de cercetare-dezvoltare, în baza unui contract de parteneriat, conform legisla iei în vigoare. (3) La constituirea societă ilor comerciale, a funda iilor sau a asocia iilor, institu ia de învă ământ superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de inven ie şi alte drepturi de proprietate industrială. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare şi folosin ă asupra bunurilor patrimoniale societă ilor comerciale sau asocia iilor în care are calitatea de asociat sau ac ionar ori funda iilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosin ă şi administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al universită ii la capitalul social al unei societă i comerciale, funda ii sau asocia ii. ART. 130 (1) Institu iile de învă ământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională universitară. Acesta face parte din Carta universitară şi include obligatoriu: a) stabilirea situa iilor de conflicte de interese şi incompatibilită i; b) prevederea că persoanele care se află în rela ie de so i, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu pot ocupa concomitent func ii astfel încât unul sau una să se afle fa ă de celălalt sau cealaltă într-o pozi ie de conducere, control, autoritate sau evaluare institu ională la orice nivel în aceeaşi universitate şi nu pot fi numi i în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii afectează so ii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv; c) măsurile educa ionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalită ii lucrărilor de licen ă, master, doctorat, articolelor ştiin ifice sau a altor asemenea lucrări, precum şi sanc iunile aferente. (2) Rectorul universită ii are obliga ia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind starea universită ii. Raportul este făcut public pe site-ul universită ii şi este transmis tuturor păr ilor interesate. Acest raport include cel pu in: a) situa ia financiară a universită ii, pe surse de finan are şi tipuri de cheltuieli; b) situa ia fiecărui program de studii; c) situa ia personalului institu iei; d) rezultatele activită ilor de cercetare; e) situa ia asigurării calită ii activită ilor din cadrul universită ii; f) situa ia respectării eticii universitare şi a eticii activită ilor de cercetare; g) situa ia posturilor vacante; h) situa ia inser iei profesionale a absolven ilor din promo iile precedente. (3) Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condi ie fundamentală pentru accesul la finan ările din bugetul public. CAPITOLUL II Structura organizatorică a institu iilor de învă ământ superior ART. 131 (1) Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice institu ie de învă ământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultă i, departamente, institute, centre sau laboratoare, unită i de proiectare, centre de consultan ă, clinici universitare, studiouri şi ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unită i de microproduc ie şi prestări servicii, sta iuni experimentale sau alte entită i pentru activită i de produc ie şi transfer de cunoaştere şi tehnologie. În structura institu iilor de învă ământ superior func ionează servicii tehnico-administrative. (2) Institu ia de învă ământ superior poate înfiin a, pe perioadă determinată şi pe proiecte, unită i de cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli, care au autonomie şi statute proprii, aprobate de senatul universitar. (3) Componentele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt organizate de fiecare institu ie de învă ământ superior, astfel încât institu ia să îşi realizeze misiunea, să asigure criteriile şi standardele de calitate, să gestioneze în mod eficient activită ile de învă ământ, cercetare, produc ie sau transfer cognitiv şi tehnologic şi să asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunită ii universitare. ART. 132 (1) Facultatea este unitatea func ională care elaborează şi gestionează programele de studii. Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiin elor, artelor sau sportului. (2) Orice facultate se înfiin ează, se organizează sau se desfiin ează la propunerea şi cu aprobarea senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura institu iilor de învă ământ superior, ini iată anual de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Într-o institu ie de învă ământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate să înfiin eze şi să finan eze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund unor cerin e stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes na ional. Programele de studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calită ii în învă ământul superior. (4) O facultate poate include unul sau mai multe departamente, şcoli doctorale, şcoli postuniversitare şi extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de studii universitare. (5) Prin excep ie de la prevederile alin. (2), în situa ii temeinic justificate, Guvernul, la propunerea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, poate înfiin a facultă i, în cadrul universită ilor de stat, cu consultarea senatului universitar. ART. 133 (1) Departamentul este unitatea academică func ională care asigură producerea, transmiterea şi valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. (2) Un departament poate avea în componen ă centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, şcoli postuniversitare şi extensii universitare. (3) Departamentul se înfiin ează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiin ează prin hotărâre a senatului universitar, la propunerea consiliului facultă ii/facultă ilor în care func ionează. (4) Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care func ionează ca unită i de venituri şi cheltuieli în cadrul universită ii. ART. 134 Înfiin area institutelor, sta iunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-dezvoltare este aprobată de către senatul universitar, cu respectarea legisla iei în vigoare. ART. 135 (1) Învă ământul superior pentru minorită ile na ionale se realizează: a) în institu ii de învă ământ superior în cadrul cărora func ionează facultă i/linii/programe de studii cu predare în limba maternă; b) în institu ii de învă ământ superior multiculturale şi multilingve; în acest caz, se constituie sec ii/linii cu predare în limbile minorită ilor na ionale; c) în cadrul institu iilor de învă ământ superior pot fi organizate grupe, sec ii sau linii de predare în limbile minorită ilor na ionale, în condi iile legii. (2) Linia de studiu din cadrul universită ii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente. Cadrele universitare apar inând liniei de studiu adoptă şi elaborează un regulament de func ionare propriu, care stabileşte procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale liniei de studiu respective în concordan ă cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Sec ia de studiu este o formă de organizare a învă ământului universitar întro limbă a minorită ilor na ionale, care poate fi institu ionalizată, atât la nivelul universită ii, cât şi în cadrul unei facultă i, prin departamentul sec iei, care are în componen ă programele de studiu şi structurile organizatorice aferente. Sec iile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activită ilor didactice. (4) În învă ământul universitar pentru minorită ile na ionale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii universitare - licen ă, în ciclul II de studii universitare - master şi în ciclul III de studii universitare - doctorat, precum şi în învă ământul postuniversitar, în limba maternă. (5) Finan area de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studen ii care urmează cursurile în limba unei minorită i na ionale. CAPITOLUL III Organizarea studiilor universitare SEC IUNEA 1 Structura anului universitar ART. 136 (1) Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie şi include două semestre. Un semestru are, de regulă, o durată de 14 săptămâni de activită i didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene. Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni. (2) Senatul universitar al fiecărei institu ii de învă ământ superior aprobă anual, cu cel pu in 3 luni înainte de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studen ilor, precum şi calendarul activită ilor educa ionale specifice semestrelor academice de studiu. SEC IUNEA a 2-a Programe de studii universitare ART. 137 (1) Programul de studii universitare reprezintă un grup de unită i curriculare de predare, învă are, cercetare, aplica ii practice şi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment de diplomă. (2) Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificării definit în Cadrul na ional al calificărilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileşte astfel încât să maximizeze şansele ob inerii calificării dorite şi se aprobă de către senatul universitar. (3) Concordan a dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare este un criteriu obligatoriu de evaluare a asigurării calită ii. (4) Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi organizate pe 3 cicluri de studiu: licen ă, master, doctorat. (5) Programele de studii universitare dau acces la ocupa ii şi func ii specifice fiecărui ciclu de studii universitare absolvit. ART. 138 (1) Organizarea programelor de studii este de competen a institu iilor de învă ământ superior, cu respectarea legisla iei în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un regulament propriu de organizare şi func ionare, în acord cu standardele na ionale şi interna ionale generale şi specifice de calitate. (2) Un program de studii universitare func ionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi func ionează în condi iile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea şi desfăşurarea de programe de studii universitare care nu func ionează legal se sanc ionează cu nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari, precum şi cu amendă pentru organizatori, potrivit legii penale, şi cu retragerea imediată, de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a autoriza iei de func ionare provizorie, respectiv a acreditării pentru institu ia în cauză. (3) Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru fiecare formă de învă ământ, fiecare limbă de predare şi pentru fiecare loca ie geografică în care se desfăşoară. (4) Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea na ională nu poate contraveni celei europene. (5) Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, domeniile şi programele de studii universitare acreditate sau autorizate să func ioneze provizoriu, loca iile geografice de desfăşurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învă ământ sau limbă de predare, precum şi numărul maxim de studen i care pot fi şcolariza i, propus de către agen iile de evaluare a calită ii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv. SEC IUNEA a 3-a Forme de organizare ART. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt: a) cu frecven ă, caracterizată prin activită i de învă ământ şi/sau de cercetare programate pe durata întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului şi presupunând întâlnirea nemijlocită, în spa iul universitar, a studen ilor cu cadrele didactice şi de cercetare; b) cu frecven ă redusă, caracterizată prin activită i dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii aplicative, programate în mod compact şi periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spa iul universitar, a studen ilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învă ământului la distan ă; c) la distan ă, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunica ii specifice, activită i de autoînvă are şi autoevaluare completate de activită i specifice de tutorat. ART. 140 (1) Programele de studii universitare de licen ă se pot organiza la următoarele forme de învă ământ: cu frecven ă, cu frecven ă redusă şi la distan ă. (2) Programele de studii universitare de master se pot organiza la următoarele forme de învă ământ: cu frecven ă şi cu frecven ă redusă. (3) Fac excep ie de la prevederile alin. (1) şi (2) programele de studii de licen ă şi master din domeniile reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învă ământ cu frecven ă. (4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de învă ământ cu frecven ă. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obliga iile referitoare la frecven ă sunt stabilite de către conducerea şcolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Obliga iile referitoare la frecven ă constituie un criteriu de evaluare a calită ii şcolii doctorale, inclusiv în vederea finan ării. (5) Diplomele şi certificatele de studii universitare eliberate de institu iile de învă ământ superior, în condi iile legii, pentru aceleaşi programe de studii, indiferent de forma de învă ământ absolvită, sunt echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competen ele şi cunoştin ele verificate, coresponden a dintre rezultatele învă ării şi notele, diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie să fie identice pentru orice formă de învă ământ corespunzătoare unui anumit program de studii din cadrul unei institu ii de învă ământ superior. (6) Pot organiza programe de studii universitare la formele de învă ământ cu frecven ă redusă şi la distan ă numai institu iile de învă ământ superior care au acreditat programul de învă ământ respectiv la forma de învă ământ cu frecven ă. SEC IUNEA a 4-a Contracte de studii ART. 141 Institu ia de învă ământ superior semnează cu fiecare student/studentdoctorand/cursant/cercetător post-doctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii universitare în concordan ă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare. Contractele de studii nu se modifică în timpul anului universitar. SEC IUNEA a 5-a Admiterea în programe de studii ART. 142 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează anual o metodologie-cadru privind organizarea admiterii în institu iile de învă ământ superior de stat şi particulare din România. (2) Fiecare institu ie de învă ământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a admiterii în programele de studii oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). (3) Condi iile de admitere, inclusiv cifrele de şcolarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către universitate, cu cel pu in 6 luni înainte de sus inerea concursului de admitere. (4) La admiterea în învă ământul superior de stat şi particular, pentru fiecare ciclu şi program de studii universitare, cetă enii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor apar inând Spa iului Economic European şi ai Confedera iei Elve iene pot candida în aceleaşi condi ii prevăzute de lege pentru cetă enii români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare. (5) Institu iile de învă ământ superior pot percepe de la candida i, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de senatele universitare. Senatele universitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii de admitere, scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor. (6) O persoană poate beneficia de finan are de la buget pentru un singur program de licen ă, pentru un singur program de master şi pentru un singur program de doctorat. (7) Persoana admisă la un program de studii universitare de licen ă, master sau doctorat are calitatea de student, respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezen ei sale în cadrul programului respectiv, de la înmatriculare şi până la sus inerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare, mai pu in pe perioadele de întrerupere a studiilor. (8) Institu iile de învă ământ superior au obliga ia să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la depunerea cererii şi necondi ionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candida ilor declara i respinşi sau ale celor care renun ă la locul ob inut prin admitere, după afişarea rezultatelor finale. SEC IUNEA a 6-a Examene de finalizare a studiilor ART. 143 (1) Examenele de finalizare a studiilor în învă ământul superior sunt: a) examen de licen ă, pentru ciclul de studii universitare de licen ă sau examen de diplomă pentru învă ământul din domeniul ştiin elor inginereşti; b) examen de diserta ie, pentru ciclul de studii universitare de master; c) examen de sus inere publică a tezei de doctorat; d) examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare; e) examen de selec ie, care precedă examenul de licen ă, în cazul studen ilor/absolven ilor care provin de la institu ii de învă ământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare. (2) Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către institu iile de învă ământ superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar şi care respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Absolven ii programelor de studiu din institu iile de învă ământ superior autorizate provizoriu vor finaliza studiile prin examen numai în cadrul institu iilor de învă ământ superior care au programe de studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Îndrumătorii lucrărilor de licen ă, de diplomă, de diserta ie şi de doctorat răspund în solidar cu autorii acestora de asigurarea originalită ii con inutului acestora. (5) Este interzisă comercializarea de lucrări ştiin ifice în vederea facilitării falsificării de către cumpărător a calită ii de autor al unei lucrări de licen ă, de diplomă, de diserta ie sau de doctorat. SEC IUNEA a 7-a Examenele de evaluare pe parcurs a studen ilor ART. 144 (1) Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă. (2) Institu iile de învă ământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul universitar, care au în vedere asigurarea calită ii şi respectarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară. (3) Rezultatele în învă are sunt apreciate la examene: a) cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competen elor minimale aferente unei discipline şi promovarea unui examen; b) cu calificative, după caz. (4) Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultă ii în temeiul prevederilor din Carta universitară, atunci când se dovedeşte că acestea au fost ob inute în mod fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară. Decanul poate dispune reorganizarea examenului. ART. 145 Analiza contesta iilor depuse de candida ii la admitere, de studen ii examina i, de absolven i în cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competen a institu iilor de învă ământ superior, conform propriilor regulamente institu ionale şi prevederilor Cartei universitare. SEC IUNEA a 8-a Diplome ART. 146 Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii atunci când se dovedeşte că s-a ob inut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară. ART. 147 (1) Recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ară sau în străinătate se realizează pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului şi a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al fiecărei institu ii de învă ământ superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de acumulare şi transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru. (2) Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate încălcării prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară nu pot fi recunoscute în cazul unei noi înmatriculări. (3) În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universită i, actele de studii se eliberează în concordan ă cu reglementările na ionale şi cu prevederile acordurilor interinstitu ionale. SEC IUNEA a 9-a Credite de studii ART. 148 (1) Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific activită ilor de predare, învă are, aplicare practică şi examinare în concordan ă cu ECTS/SECT, exprimându-l în termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil constă în cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către student a unei unită i componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completată cu validarea rezultatelor învă ării. (2) Munca intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui număr anual de 60 de credite de studiu transferabile. (3) Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileşte de către senatul universitar. (4) Durata programelor de studii universitare de licen ă şi master, pe domenii de specializare, se stabileşte la propunerea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (5) Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licen ă şi de master corespunde ob inerii a cel pu in 300 de credite de studii transferabile. (6) Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se stabileşte de fiecare universitate în func ie de domeniul ştiin ific sau artistic. ART. 149 (1) Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referin ă pe care universită ile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii. (2) Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor şi recunoaşterea în străinătate a unor diplome eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informa iilor existente în registrul matricol propriu, institu iile de învă ământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de absolvent. Pentru această opera iune, institu iile de învă ământ superior pot percepe taxe în cuantumul aprobat de senatul universitar. (3) Pentru cadrele didactice din învă ământul preuniversitar, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate echivala printr-o metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, învă ământul universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licen ă, potrivit legii. SEC IUNEA a 10-a Ciclul I - Studii universitare de licen ă A. Organizarea ART. 150 (1) Acreditarea unui program de studii universitare de licen ă şi stabilirea numărului maxim de studen i care pot fi şcolariza i în cadrul programului şi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii, din ară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calită ii în Învă ământul Superior (EQAR). Studiile universitare de licen ă corespund unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform ECTS/SECT, şi se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC. (2) La învă ământul cu frecven ă, durata specifică a studiilor universitare de licen ă este, după caz, de 3 - 4 ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii. Durata studiilor de licen ă pentru învă ământul universitar din domeniile ştiin e inginereşti, ştiin e juridice şi teologie pastorală este de 4 ani. (3) Un procent de maximum 5% din numărul studen ilor cu frecven ă dintr-un program de studii universitare de licen ă pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultă ii, 2 ani de studii într-un singur an, cu excep ia institu iilor de învă ământ superior medical şi al ultimului an de studii, în condi iile prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea legisla iei în vigoare. (4) În cadrul studiilor universitare de licen ă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică. Universită ile au obliga ia de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care cel pu in 50% în afara universită ilor. (5) Studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ cu frecven ă se pot organiza în regim de finan are de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de licen ă la forma de învă ământ cu frecven ă un număr de granturi de studii finan ate de la buget, pentru universită ile de stat. (6) Senatul universitar poate înfiin a duble specializări. Procedura de autorizare şi acreditare a acestor specializări este cea prevăzută de lege. B. Admiterea ART. 151 (1) Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolven ii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă. (2) În cadrul metodologiei proprii, institu iile de învă ământ superior pot stabili facilită i sau condi ii speciale referitoare la admiterea candida ilor la programe de studii universitare de licen ă, care au ob inut în perioada studiilor liceale distinc ii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri na ionale sau interna ionale. C. Diploma ART. 152 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licen ă se numeşte diplomă de licen ă, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist. (2) Pe diploma de licen ă, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se men ionează toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învă ământ urmată şi titlul ob inut. Diploma de licen ă, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt înso ite de suplimentul la diplomă şi se eliberează, gratuit, în limba română şi într-o limbă de circula ie interna ională. SEC IUNEA a 11-a Ciclul II - Studii universitare de master A. Organizarea ART. 153 (1) Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare şi se finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC şi din Cadrul Na ional al Calificărilor. Acestea au o durată normală de 1 - 2 ani şi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 şi 120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici europene, ciclul I şi ciclul II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată cuprinsă între 5 şi 6 ani, la învă ământul cu frecven ă, în condi iile prezentei legi, diplomele ob inute fiind echivalente diplomei de master. (2) Diploma de absolvire sau de licen ă a absolven ilor învă ământului superior de lungă durată din perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii universitare de master în specialitate. ART. 154 (1) Programele de studii universitare de master pot fi: a) master profesional, orientat preponderent spre formarea competen elor profesionale; b) master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competen elor de cercetare ştiin ifică. Învă area realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul programelor de studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de învă ământ cu frecven ă şi poate fi organizat în cadrul şcolilor doctorale; c) master didactic, organizat exclusiv la forma de învă ământ cu frecven ă. (2) Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele institu ii de învă ământ superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop. ART. 155 (1) Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de master, împreună cu stabilirea numărului maxim al studen ilor care pot fi şcolariza i şi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii, din ară sau străinătate, înregistrată în Registrul European pentru Asigurarea Calită ii în Învă ământul Superior, denumit în continuare EQAR. (2) În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de master, programele de studii promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar şi comunicate Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului până la data de 1 februarie a fiecărui an, pentru a fi publicate centralizat. (3) Institu iile de învă ământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asocia ii profesionale şi/sau institu ii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master care să răspundă cerin elor pie ei muncii. (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de master la forma de învă ământ cu frecven ă un număr de granturi de studii finan ate de la buget, pentru universită ile de stat. B. Admiterea ART. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolven ii cu diplomă de licen ă sau echivalentă. C. Diploma ART. 157 Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master şi sus inerea cu succes a lucrării de diserta ie se numeşte diplomă de master şi cuprinde toate informa iile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învă ământ. Aceasta este înso ită de suplimentul la diplomă care se eliberează gratuit, în limba română şi o limbă de circula ie interna ională. SEC IUNEA a 12-a Ciclul III - Studii universitare de doctorat A. Organizarea ART. 158 (1) Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Na ional al Calificărilor. Acestea se desfăşoară pe baza unui cod al studiilor universitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului. (2) Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu. Şcolile doctorale se pot organiza de către o universitate sau un consor iu universitar ori de către consor ii sau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sau un consor iu universitar şi unită i de cercetare-dezvoltare. Universită ile, respectiv parteneriatele sau consor iile organizatoare de una sau mai multe şcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu constituie o institu ie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD, recunoscută ca atare de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza autorizării provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării periodice. (3) Academia Română poate înfiin a Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea prevederilor prezentei legi în privin a autorizării, acreditării şi func ionării ca institu ie de învă ământ superior. Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD şi poate organiza programe universitare de doctorat. (4) Fiecare şcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea acreditării. Evaluarea şcolii doctorale se face pe baza performan ei şcolii doctorale şi a capacită ii institu ionale a IOSUD din care face parte şcoala doctorală. Evaluarea şcolilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agen ie de asigurare a calită ii, din ară sau străinătate, pe baza rapoartelor CNCS referitoare la calitatea cercetării şi a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor umane. Sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS şi CNATDCU. Fiecare şcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani. #M4 (4^1)ăPrinăexcep ieădeălaăprevederileăalin.ă(4),ăpân ălaăfinalulăanuluiăuniversitară 2012 - 2013,ăevaluareaăşcolilorădoctoraleăseăfaceădeăc treăARACISăsauădeăc treăoă alt ă agen ieă deă asigurareă a calit ii,ă dină ar ă sauă dină str in tate.ă Sistemulă deă criteriiăşiămetodologiaădeăevaluareăseăstabilescăprinăordinăalăministruluiăeduca iei,ă cercet rii,ă tineretuluiă şiă sportului,ă peă bazaă propuneriloră ARACIS.ă Fiecareă şcoal ă doctoral ăesteăevaluat ăperiodic,ădin 5 în 5 ani. #B (5) Pe baza rezultatelor evaluării şcolii doctorale, ARACIS sau agen ia prevăzută la alin. (4) propune Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului acordarea sau, după caz, retragerea acreditării în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (6) Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri: a) doctorat ştiin ific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiin ifică originală, relevantă interna ional, pe baza unor metode ştiin ifice, organizat numai la forma de învă ământ cu frecven ă. Doctoratul ştiin ific este o condi ie pentru cariera profesională în învă ământul superior şi cercetare; b) doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaştere originală pe baza aplicării metodei ştiin ifice şi a reflec iei sistematice, asupra unor crea ii artistice sau asupra unor performan e sportive de înalt nivel na ional şi interna ional şi care poate constitui o bază pentru cariera profesională în învă ământul superior şi în cercetare în domeniile artelor şi sportului. (7) Şcolile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare şi interdisciplinare. (8) Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul institu ional al IOSUD, de sisteme proprii şi specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare, inclusiv la nivelul şcolilor doctorale. La nivelul IOSUD func ionează consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul fiecărei şcoli doctorale func ionează consiliul şcolii doctorale. Aceste structuri func ionează conform prevederilor prezentei legi şi ale codului studiilor universitare de doctorat prevăzut la alin. (1). ART. 159 (1) Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale sub coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde: a) un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul şcolii doctorale; b) un program individual de cercetare ştiin ifică sau crea ie artistică. (2) În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat respectă reglementările în cauză. (3) Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situa ii speciale, durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1 - 2 ani, cu aprobarea senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile. (4) O şcoală doctorală poate recunoaşte, conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat şi în condi iile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiin ifică, desfăşurate în ară sau în străinătate, în universită i sau în centre de cercetare de prestigiu, precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul programelor de studii universitare de master de cercetare. (5) Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condi iile stabilite prin regulamentul institu ional propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat. Durata acestor studii se prelungeşte, în consecin ă, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate. (6) Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de conducătorul de doctorat şi de şcoala doctorală. ART. 160 (1) Studiile universitare de doctorat se organizează cu finan are de la bugetul de stat, în regim cu taxă sau din alte surse legal constituite. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă anual, prin hotărâre a Guvernului, pentru studiile universitare de doctorat ştiin ific şi pentru doctoratul profesional din domeniul artelor şi al sportului, un număr de granturi doctorale multianuale, pe o durată de minimum 3 ani. Grantul doctoral include cuantumul bursei individuale şi costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. Aceste granturi sunt ajustate cu coeficien i corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului. (3) Granturile doctorale se acordă pe bază de competi ie na ională de proiecte ştiin ifice între şcolile doctorale sau competi ie na ională de proiecte ştiin ifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei şcoli doctorale. Competi iile sunt organizate în coordonarea CNCS. (4) Numărul anual de granturi doctorale alocate celor două tipuri de competi ii prevăzute la alin. (3), precum şi metodologia de desfăşurare a competi iilor se stabilesc prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. #M4 (5)ăPrinăexcep ieădeălaăprevederileăalin.ă(3)ăşiă(4),ăpentruăanulăuniversitară2012ă2013,ănum rulăgranturilorădoctoraleăseăstabileşteăprinăhot râreăaăGuvernuluiăşiăseă repartizeaz ă IOSUDă prină ordină ală ministruluiă educa iei,ă cercet rii,ă tineretuluiă şiă sportului.ă IOSUDă repartizeaz ă şcoliloră doctoraleă granturileă doctoraleă prină competi ieă între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universit ii. #B ART. 161 Doctoratul se poate desfăşura în limba română, în limba minorită ilor na ionale sau într-o limbă de circula ie interna ională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul de doctorat şi studentul-doctorand. ART. 162 (1) Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ară sau sub îndrumarea concomitentă a doi conducători de doctorat din institu ii diferite din România, pe baza unui acord scris între institu iile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul dintre conducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării, conform prevederilor din Carta universitară. #M4 (1^1)ăPrinăexcep ieădeălaăprevederileăalin.ă(1),ăînăanulăuniversitară2012ă - 2013, studiileă universitareă deă doctorată seă potă organizaă şiă înă cotutel ,ă cază înă careă studentulădoctorandăîşiădesf şoar ăactivitateaăsubăîndrumareaăconcomitent ăaăunuiă conduc torădeădoctoratădinăRomâniaăşiăaăunuiăconduc torădeădoctoratădintr-oăalt ă ar ă sauă subă îndrumareaă concomitent ă aă 2ă conduc toriă deă doctorată dină institu iiă diferiteă dină România,ă peă bazaă unuiă acordă scrisă întreă institu iileă organizatoareă implicate.ăDoctoratulăînăcotutel ăpoateăfiăorganizatăşiăînăcazulăînăcareăconduc toriiă deădoctoratăsuntădinăaceeaşiăIOSUD,ădarăauăspecializ ri/domeniiădiferiteădeăstudii,ă conformăprevederilorădinăCartaăuniversitar . #B (2) În contextul politicilor de asigurare a mobilită ii universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de contract, specialişti din străinătate care de in dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin. (4). B. Admiterea ART. 163 Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai absolven ii cu diplomă de master sau echivalentă acesteia. C. Studentul-doctorand ART. 164 (1) Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de studii are calitatea de student-doctorand. Studen ii-doctoranzi sunt încadra i de către IOSUD sau oricare dintre membrii IOSUD ca asisten i de cercetare sau asisten i universitari, pe perioadă determinată. (2) Pe toată durata activită ii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi specialitate şi de asisten ă medicală gratuită, fără plata contribu iilor la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. (3) Studentul-doctorand poate desfăşura activită i didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 - 6 ore conven ionale didactice pe săptămână. Activită ile didactice care depăşesc acest nivel vor fi remunerate în conformitate cu legisla ia în vigoare, intrând sub inciden a Codului muncii, cu respectarea drepturilor şi obliga iilor ce revin salariatului şi cu plata contribu iilor datorate, potrivit legii, la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli profesionale. ART. 165 (1) Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legisla iei în domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excep ia cazului în care studentul-doctorand realizează venituri pentru care plăteşte, în această perioadă, contribu ii la asigurările sociale. (2) După sus inerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverin ă care atestă perioada în care studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat. D. Conducătorul de doctorat ART. 166 (1) Pot fi conducători de doctorat persoanele care au ob inut dreptul de conducere de doctorat înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi persoanele care au ob inut atestatul de abilitare, având cel pu in func ia de lector/şef de lucrări, respectiv de cercetător ştiin ific gradul III. (2) Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel interna ional, propuse de CNATDCU şi aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru ob inerea atestatului de abilitare nu depind de func ia didactică sau de gradul profesional şi sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar. (3) Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice şi de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să aibă un contract de muncă cu un IOSUD sau o institu ie membră a unui IOSUD şi să fie membre ale unei şcoli doctorale. Cadrele didactice şi de cercetare abilitate şi cercetătorii ştiin ifici abilita i devin conducători de doctorat în urma abilitării. (4) Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în institu ii de învă ământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România, după cum urmează: a) specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din ările Uniunii Europene, ale Spa iului Economic European şi Confedera ia Elve iană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului; b) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a institu iilor de învă ământ superior, din afara ărilor men ionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universită i ale lumii. Specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din institu iile aflate pe această listă dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului; c) specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor institu ii din străinătate, altele decât cele prevăzute la lit. a) sau b), pot ob ine calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o conven ie interna ională de recunoaştere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2). (5) Un conducător de doctorat poate îndruma studen i-doctoranzi numai în domeniul pentru care a ob inut acest drept. ART. 167 (1) Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studen i-doctoranzi decât într-un singur IOSUD, excep ie făcând doctoratele conduse în cotutelă. #M7 (2)ă Num rulă studen ilor-doctoranzi care pot fi îndruma iă simultană deă c treă ună conduc torădeădoctoratăseăstabileşteădeăc treăsenatulăuniversitar. #B (3) Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remunera i în conformitate cu legisla ia în vigoare. ART. 168 (1) Teza de doctorat se elaborează conform cerin elor stabilite de IOSUD prin regulamentul de organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordan ă cu reglementările prevăzute în codul studiilor universitare de doctorat. (2) Comisia de sus inere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este alcătuită din cel pu in 5 membri: preşedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat şi cel pu in 3 referen i oficiali din ară sau din străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza de doctorat şi din care cel pu in doi îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD respective. Membrii comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel pu in func ia didactică de conferen iar universitar sau de cercetător ştiin ific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în ară sau în străinătate. (3) Teza de doctorat se sus ine în şedin ă publică în fa a comisiei de doctorat, după evaluarea de către to i referen ii. Sus inerea tezei de doctorat poate avea loc în prezen a a cel pu in 4 dintre membrii comisiei de doctorat, cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat. Sus inerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi a publicului. (4) Pe baza sus inerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referen ilor oficiali, comisia de doctorat evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat. Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" şi "Nesatisfăcător". De regulă, calificativul "Excelent" se acordă pentru maximum 15% dintre candida ii care ob in titlul de doctor într-un anumit IOSUD, în decursul unui an universitar. (5) Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerin ele prevăzute în programul de cercetare ştiin ifică şi aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau "Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. (6) În cazul atribuirii calificativului "Nesatisfăcător", comisia de doctorat va preciza elementele de con inut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă sus inere publică a tezei. A doua sus inere publică a tezei are loc în fa a aceleiaşi comisii de doctorat, ca şi în cazul primei sus ineri. În cazul în care şi la a doua sus inere publică se ob ine calificativul "Nesatisfăcător", titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (7) Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, după validarea tezei de doctorat de către CNATDCU. (8) În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primeşte din partea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului o motiva ie scrisă de invalidare, redactată în baza observa iilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează şi a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. (9) Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează şi în format digital. În domeniul artelor, teza de doctorat poate fi înso ită de înregistrarea pe suport digital a crea iei artistice originale. Teza de doctorat şi anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu respectarea legisla iei în vigoare în domeniul drepturilor de autor. ART. 169 (1) Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se numeşte diplomă de doctor. În diploma care certifică ob inerea şi de inerea titlului de doctor se men ionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul ştiin ific; în cea care certifică ob inerea şi de inerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se men ionează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului. (2) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiin ific, se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor în ştiin e, corespunzându-i acronimul Dr. (3) În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional, se conferă de către IOSUD diploma şi titlul de doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P. ART. 170 (1) În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri, alternativ sau simultan: a) retragerea calită ii de conducător de doctorat; b) retragerea titlului de doctor; c) retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studen i-doctoranzi. (2) Reacreditarea şcolii doctorale se poate ob ine după cel pu in 5 ani de la pierderea acestei calită i, numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158. (3) Redobândirea calită ii de conducător de doctorat se poate ob ine după cel pu in 5 ani de la pierderea acestei calită i, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri sunt condi ii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Conducătorii de doctorat sunt evalua i o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNATDCU. CAPITOLUL IV Organizarea învă ământului postuniversitar ART. 171 Programele postuniversitare sunt: a) programe postdoctorale de cercetare avansată; b) programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă. SEC IUNEA 1 Programele postdoctorale ART. 172 (1) Programele postdoctorale de cercetare avansată: #M7 a)ăsuntăprogrameădestinateăpersoanelorăcareăauăob inutăoădiplom ădeădoctorăînă ştiin eăcuăcelămultă5ăaniăînainteădeăadmitereaăînăprogramulăpostdoctoral; #B b) asigură cadrul institu ional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de doctorat; c) au o durată de minimum un an; d) se pot finan a de către institu ii publice sau de către operatori economici; e) în cadrul institu iilor de învă ământ superior se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale pe baza planului de cercetare propus de cercetătorul postdoctoral şi aprobat de şcoala doctorală. (2) În cadrul institu iilor de învă ământ superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar în cadrul şcolilor doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat. Programele postdoctorale pot fi organizate şi în cadrul unită ilor de cercetare-dezvoltare. (3) Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de institu ia gazdă, în conformitate cu legisla ia în vigoare. #M7 (4) *** Abrogat #B (5) La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau institu ia gazdă acordă un atestat de studii postdoctorale. SEC IUNEA a 2-a Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă ART. 173 (1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă toate acele institu ii de învă ământ superior care au acreditate cel pu in programe de studii universitare de licen ă în domeniul ştiin ific respectiv. (2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale institu iilor acreditate se desfăşoară pe baza unui regulament propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. (3) Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT şi se finalizează cu un examen de certificare a competen elor profesionale asimilate de cursan i pe parcursul programului. (4) Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finan are din alte surse. (5) Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolven ii care au cel pu in studii universitare cu diplomă de licen ă sau echivalentă. (6) La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională, institu ia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competen elor profesionale specifice programului. CAPITOLUL V Învă ământul superior medical SEC IUNEA 1 Organizarea şi func ionarea învă ământului superior medical. Învă ământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară ART. 174 (1) Învă ământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară se desfăşoară cu respectarea reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume: a) 6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretică şi practică medicală pentru domeniul medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară şi Medicină Veterinară; 5 ani pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentru programele de studii Asisten ă Medicală Generală şi Moaşe şi de 3 ani pentru alte programe de studii de licen ă din domeniul sănătate; b) fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licen ă de 3 ani, 240 de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licen ă de 4 ani, 300 de credite de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durată a studiilor de licen ă de 5 ani şi 360 de credite de studii transferabile pentru programele Medicină, Medicină Dentară şi Medicină Veterinară cu o durată a studiilor de licen ă de 6 ani; c) studiile universitare de master au între 60 şi 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT; d) studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate din cadrul şcolii doctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza în UOD şi în IOSUD realizate prin consor ii între universită i şi spitale sau clinici. (2) Institu iile de învă ământ superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară acreditate, pe baza criteriilor de calitate, pot organiza, pe lângă formele de învă ământ prevăzute la alin. (1), şi programe postdoctorale şi de formare şi dezvoltare profesională: de reziden iat, de perfec ionare, de specializare, de studii complementare în vederea ob inerii de atestate şi de educa ie medicală şi farmaceutică continuă. (3) Durata doctoratului pentru absolven ii învă ământului superior medical uman, medical veterinar şi farmaceutic este de 4 ani. (4) Institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară şi institu iile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor condi ii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale şi accesul la informa ie medicală. (5) La selec ia şi promovarea personalului didactic universitar din institu iile de învă ământ superior cu programe de studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experien a profesională medicală dovedită. În învă ământul superior din domeniul sănătate, pentru posturile didactice la disciplinele cu corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii pot accede doar persoane care au ob inut, prin concurs, în func ie de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist în specialitatea postului. (6) În învă ământul superior din domeniul sănătate nu se pot transforma în credite echivalate şi transfera studiile ob inute în învă ământul postliceal. (7) Învă ământul superior şi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unită i sanitare publice, în institute, în centre de diagnostic şi tratament, în sec ii cu paturi, în laboratoare şi în cabinete. Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe sec ii clinice, în specialită i înrudite, din spitale publice sau private, în care sunt organizate activită i de învă ământ şi cercetare ale departamentelor universitare. (8) Reziden iatul reprezintă forma specifică de învă ământ postuniversitar pentru absolven ii licen ia i ai programelor de studii medicină, medicină dentară şi farmacie care asigură pregătirea necesară ob inerii uneia dintre specialită ile cuprinse în Nomenclatorul specialită ilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru re eaua de asisten ă medicală. Organizarea şi finan area reziden iatului se reglementează prin acte normative specifice. (9) Admiterea la reziden iat a cadrelor didactice din învă ământul superior din domeniul sănătate se face în aceleaşi condi ii ca pentru orice absolvent al învă ământului superior din domeniul sănătate. (10) Medicii reziden i care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în institu ii de învă ământ superior din domeniul sănătate continuă formarea în reziden iat şi sunt retribui i pentru ambele activită i. (11) În cadrul institu iilor de învă ământ superior care organizează programe de pregătire în reziden iat se constituie un departament de pregătire în reziden iat. În institu iile de învă ământ superior care organizează programe de pregătire de medicină şi farmacie, departamentul este subordonat conducerii universită ii. SEC IUNEA a 2-a Reglementarea altor aspecte specifice ART. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activită ilor din acest domeniu se realizează prin hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului şi, după caz, ordin comun al ministrului sănătă ii şi al preşedintelui Autorită ii Na ionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguran a Alimentelor. CAPITOLUL VI Învă ământul superior militar şi învă ământul de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională SEC IUNEA 1 Organizare şi func ionare ART. 176 (1) Învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională este învă ământ de stat, parte integrantă a sistemului na ional de învă ământ, şi cuprinde: învă ământ universitar pentru formarea ofi erilor, ofi erilor de poli ie şi a altor specialişti, precum şi învă ământ postuniversitar. (2) Institu iile de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională din cadrul sistemului na ional de învă ământ, precum şi specializările/programele de studii din cadrul acestora se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calită ii, inclusiv celor legate de autorizare şi acreditare, în aceleaşi condi ii cu institu iile de învă ământ superior civil. (3) Structura organizatorică, oferta de şcolarizare care con ine profilurile, programele de studii, cifrele anuale de şcolarizare, criteriile de selec ionare a candida ilor pentru învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării Na ionale, Ministerul Administra iei şi Internelor, Ministerul Justi iei, Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării, informa iilor, ordinii publice şi securită ii na ionale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel şi formă de organizare a învă ământului, în condi iile legii. (4) Formele de organizare a învă ământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii, finalizarea studiilor, autorizarea şi acreditarea institu iilor de învă ământ, în învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională, se supun procedurilor şi condi iilor aplicabile institu iilor de învă ământ superior civil. (5) Pentru învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională, după caz, Ministerul Apărării Na ionale, Ministerul Administra iei şi Internelor, Ministerul Justi iei, Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniile apărării, informa iilor, ordinii publice şi securită ii na ionale pot emite ordine, regulamente şi instruc iuni proprii, în condi iile legii. (6) Ofi erii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare de ofi eri cu durata de 3 sau 4 ani, pot să îşi completeze studiile în învă ământul superior, pentru ob inerea diplomei de licen ă în profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialită ii militare. (7) Diplomele de licen ă, de master, de doctorat eliberate de institu iile de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională, precum şi titlurile ştiin ifice ob inute dau dreptul de inătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condi iile legii, să ocupe func ii echivalente cu cele ale absolven ilor institu iilor civile de învă ământ, cu profil apropiat şi de acelaşi nivel. (8) Planurile de învă ământ pentru învă ământul superior militar, de informa ii şi de ordine publică şi de securitate na ională se elaborează de Ministerul Apărării Na ionale, Ministerul Administra iei şi Internelor, Serviciul Român de Informa ii şi alte institu ii cu atribu ii în domeniul apărării, informa iilor, ordinii publice şi securită ii na ionale, în conformitate cu standardele na ionale stabilite de institu iile responsabile cu asigurarea calită ii. SEC IUNEA a 2-a Managementul şi finan area institu iilor ART. 177 (1) Managementul institu iilor de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se realizează în aceleaşi condi ii ca în institu iile civile de învă ământ superior. Finan area institu iilor din învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se face în condi iile legii. (2) Structurile şi func iile de conducere din institu iile de învă ământ militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională sunt aceleaşi ca şi cele din institu iile civile de învă ământ superior şi se ocupă în aceleaşi condi ii ca şi acestea, precum şi cu respectarea procedurilor specificate în actele normative specifice în domeniu. (3) Conducerea institu iilor de învă ământ militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se realizează de către rectori care sunt şi comandan ii institu iilor respective. Func ia de comandant se ocupă în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Na ionale, Ministerului Administra iei şi Internelor, Serviciului Român de Informa ii şi ale altor institu ii cu atribu ii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguran ei na ionale. (4) În învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se înfiin ează corpul instructorilor militari, de ordine şi de securitate publică, prin ordine şi instruc iuni ale Ministerului Apărării Na ionale, Ministerului Administra iei şi Internelor, Ministerului Justi iei, Serviciului Român de Informa ii şi ale altor institu ii cu atribu ii în domeniul apărării, ordinii publice şi siguran ei na ionale. SEC IUNEA a 3-a Resurse umane ART. 178 (1) Func iile didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se ocupă şi se eliberează în aceleaşi condi ii ca şi cele din institu iile civile de învă ământ superior. Cadrele didactice şi de cercetare din învă ământul superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională au acelaşi statut ca cele din institu iile civile de învă ământ superior. (2) Institu iile de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se bucură de principiul autonomiei universitare. (3) Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari, pot să îşi continue activitatea didactică, în cadrul aceleiaşi institu ii de învă ământ superior, în condi iile legii. SEC IUNEA a 4-a Via a universitară ART. 179 Via a universitară din institu iile de învă ământ superior militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru institu iile civile de învă ământ superior, adaptate mediului militar, de informa ii, de ordine publică şi de securitate na ională. CAPITOLUL VII Învă ământul superior artistic şi sportiv ART. 180 În învă ământul superior artistic şi sportiv, procesul educa ional se desfăşoară prin activită i didactice şi prin activită i practice de crea ie şi performan ă. ART. 181 Institu iile de învă ământ superior artistic şi sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate, conform legii, pot organiza forme de învă ământ prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul I - studii universitare de licen ă, ciclul II - studii universitare de master şi ciclul III - studii universitare de doctorat, incluzând doctoratul ştiin ific şi doctoratul profesional, precum şi programe de formare şi dezvoltare profesională continuă. ART. 182 În învă ământul superior artistic şi sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în func ie de programul activită ilor practice specifice. ART. 183 În învă ământul superior artistic şi sportiv, practica studen ilor se desfăşoară în universită i: în centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unită i de produc ie teatrale şi cinematografice, spa ii destinate performan ei sportive, precum şi în institu ii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe bază de parteneriat institu ional. ART. 184 În învă ământul superior artistic şi sportiv, doctoratul ştiin ific sau profesional este o condi ie pentru cariera didactică. ART. 185 Cercetarea prin crea ie artistică, proiectare şi performan ă sportivă se desfăşoară individual sau colectiv, în centre de proiectare, laboratoare şi ateliere artistice, studiouri muzicale, unită i de produc ie teatrală şi cinematografică, spa ii destinate performan ei sportive. ART. 186 Evaluarea calită ii şi clasificarea universită ilor artistice şi sportive iau în considerare criteriile specifice crea iei artistice şi performan ei sportive. ART. 187 În învă ământul superior artistic şi sportiv, alocarea pe baze competi ionale a fondurilor se face inclusiv în baza criteriilor specifice crea iei artistice şi performan ei sportive. ART. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activită ii din aceste domenii va fi realizată prin hotărâri ale Guvernului sau ordine ale ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, în concordan ă cu prevederile legii şi cu reglementările generale şi sectoriale ale Uniunii Europene. CAPITOLUL VIII Activitatea de cercetare şi crea ie universitară ART. 189 (1) Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi crea ie artistică din universită i se organizează şi func ionează pe baza legisla iei na ionale şi a Uniunii Europene în domeniu. (2) Institu iile de învă ământ superior care şi-au asumat ca misiune şi cercetarea ştiin ifică au obliga ia să creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activită ilor de cercetare şi a proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de personalul institu iei. Aceste structuri deservesc şi răspund optim cerin elor personalului implicat în cercetare. (3) Personalul implicat în activită i de cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale universită ii dispune, în limita proiectelor de cercetare pe care le coordonează, de autonomie şi de responsabilitate personală, delegată de ordonatorul de credite, în realizarea achizi iilor publice şi a gestionării resurselor umane necesare derulării proiectelor. Aceste activită i se desfăşoară conform reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar intern. ART. 190 (1) La sfârşitul fiecărui an bugetar, conducerea universită ii prezintă senatului universitar un raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi la modul în care regia a fost cheltuită. (2) Cuantumul maximal al regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finan ator sau de autoritatea contractantă şi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora. ART. 191 (1) Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Na ională pentru Cercetare Ştiin ifică, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură un avans de până la 90% din valoarea grantului din momentul semnării contractului de finan are. Pentru diferen ă, universită ile pot avansa fonduri din venituri proprii. (2) Mobilitatea interinstitu ională a personalului de cercetare după principiul "grantul urmează cercetătorul" este garantată prin prezenta lege şi se realizează prin metodologii elaborate de autorită ile contractante. Titularul grantului răspunde public, conform contractului cu autoritatea contractantă, de modul de gestionare a grantului. CAPITOLUL IX Promovarea calită ii în învă ământul superior şi în cercetarea ştiin ifică SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 192 (1) Asigurarea calită ii învă ământului superior şi a cercetării ştiin ifice universitare este o obliga ie a institu iei de învă ământ superior şi o atribu ie fundamentală a Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În realizarea acestei atribu ii, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu ARACIS, cu alte agen ii înscrise în EQAR, precum şi cu CNCS, CNATDCU, Consiliul de etică şi management universitar (CEMU) şi alte organisme cu competen e în domeniu conform legisla iei în vigoare. (2) Institu iile de învă ământ superior au obliga ia de a furniza Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului datele solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzul sau raportarea falsă încalcă principiul răspunderii publice şi duce la sanc iunile prevăzute de lege. (3) Institu iile de învă ământ superior care refuză să facă publice datele de interes public solicitate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau oricare altă persoană fizică sau juridică încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sanc ionate conform legii. (4) Studen ii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calită ii. ART. 193 (1) Evaluarea universită ilor se realizează în scopul: a) autorizării provizorii şi acreditării; b) ierarhizării programelor de studii şi clasificării universită ilor. (2) Evaluarea în scopul autorizării provizorii şi acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă agen ie înscrisă în EQAR şi are loc potrivit legii şi standardelor interna ionale în domeniu. (3) Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii şi a clasificării universită ilor se realizează pe baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Evaluarea este realizată periodic. (4) Universită ile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii: a) universită i centrate pe educa ie; b) universită i de educa ie şi cercetare ştiin ifică sau universită i de educa ie şi crea ie artistică; c) universită i de cercetare avansată şi educa ie. (5) Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către un consor iu format din: ARACIS, incluzând reprezentan i ai studen ilor, CNCS, CNATDCU şi un organism interna ional cu competen e în domeniul ierarhizării şi clasificării institu iilor de învă ământ selectat pe bază de concurs. (6) Prin excep ie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi, făcută conform prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism interna ional cu competen ă în domeniul ierarhizării şi clasificării institu iilor de învă ământ superior sau de către o agen ie de asigurare a calită ii înregistrată în EQAR, din străinătate. (7) Pentru programele de licen ă şi master, finan area institu iilor de învă ământ superior de stat, din surse publice, se face diferen iat pe categorii de universită i şi în func ie de pozi ia în ierarhie a programelor de studii, conform ierarhizării prevăzute la alin. (3), pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. Finan area programelor de doctorat se face conform prevederilor art. 160. (8) Statul poate finan a programele de excelen ă în cercetare şi educa ie din orice categorie de universită i. (9) Programele de excelen ă prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), pentru programele de licen ă şi master, şi pe baza competi iilor prevăzute la art. 160 alin. (3), pentru programele de doctorat. #M4 (9^1)ăPrinăexcep ieădeălaăprevederileăalin.ă(9),ăînăanulăuniversitară2012ă - 2013, programeleă deă excelen ă prev zuteă laă alin.ă (8)ă seă stabilescă peă bazaă evalu riiă prev zuteălaăalin.ă(3). #B (10) Sunt finan ate din fonduri publice: programe de licen ă în universită ile de stat men ionate la alin. (4) lit. a), programe de licen ă şi master în universită ile prevăzute la alin. (4) lit. b) şi programe de doctorat, master şi licen ă în universită ile prevăzute la alin. (4) lit. c). #M4 (11)ăPrinăexcep ie de la prevederile alin. (10), în anul universitar 2012 - 2013 suntăfinan ateădinăfonduriăpublice,ă inândăcontădeăevaluareaărealizat ăconformăalin.ă (3),ăprogrameădeălicen ,ămasterăşiădoctoratăînăuniversit ileădeăstatămen ionateălaă alin. (4). #B ART. 194 (1) Pentru promovarea calită ii şi creşterea eficien ei sistemului de învă ământ superior, pentru creşterea vizibilită ii interna ionale şi pentru concentrarea resurselor, universită ile de stat şi particulare pot: a) să se constituie în consor ii universitare, potrivit legii; b) să fuzioneze într-o singură institu ie de învă ământ superior cu personalitate juridică. (2) Universită ile acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru constituirea de consor ii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorb ie. Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă preferen ial resurse financiare consor iilor sau universită ilor fuzionate, conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, la propunerea CNFIS. (3) Fuziunea prin comasare sau absorb ie a institu iilor de învă ământ superior de stat se face, de regulă, în jurul institu iilor din categoria universită ilor de cercetare avansată şi educa ie şi inând cont de proximitatea geografică. (4) Evaluarea programelor de studii şi a institu iilor de învă ământ superior se face periodic, la ini iativa Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau a universită ilor. Rezultatele evaluării sunt publice, pentru informarea beneficiarilor de educa ie şi pentru transparen a institu ională. ART. 195 (1) Fiecare universitate are obliga ia să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea internă şi clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performan ă în cercetare, conform unei metodologii-cadru elaborate de CNCS şi aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. Rezultatele evaluării şi clasificării sunt publice. (2) Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluării interne, poate dispune reorganizarea sau desfiin area departamentelor ori institutelor neperformante, fără a prejudicia studen ii. ART. 196 Guvernul României înfiin ează Institutul de Studii şi Cercetări Avansate din România, având ca obiectiv principal sus inerea elitelor ştiin ifice româneşti din ară şi din diaspora. Metodologia de înfiin are a acestuia se elaborează de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. 197 Statul încurajează excelen a în institu iile de învă ământ superior prin pârghii financiare specifice, existente în prezenta lege: a) universită ilor li se alocă o finan are suplimentară, în sumă, la nivel na ional, de minimum 30% din suma alocată la nivel na ional universită ilor de stat ca finan are de bază, pe baza criteriilor şi a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Na ional al Finan ării Învă ământului Superior şi aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; b) universită ilor de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea institu ională, din bugetul alocat Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Fondul de dezvoltare institu ională se adresează celor mai performante institu ii de învă ământ superior din fiecare categorie şi se alocă după criterii competitive bazate pe standarde interna ionale. Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare institu ională se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. SEC IUNEA a 2-a Sprijinirea excelen ei individuale ART. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studen ii şi cercetătorii cu performan e excep ionale includ: a) granturi de studii sau de cercetare la universită i din ară ori din străinătate, acordate pe bază de competi ie; b) granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări, inclusiv teze de doctorat; c) aprobarea unor rute educa ionale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare; d) crearea de instrumente şi mecanisme de sus inere a inser iei lor profesionale în ară, astfel încât să valorifice la nivel superior atât talentul, cât şi achizi iile realizate prin formare. CAPITOLUL X Promovarea universită ii centrate pe student SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 199 (1) Studen ii sunt considera i parteneri ai institu iilor de învă ământ superior şi membri egali ai comunită ii academice. În învă ământul confesional studen ii sunt membri ai comunită ii academice în calitate de discipoli. (2) O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunită i universitare numai în urma admiterii şi a înmatriculării sale într-o institu ie de învă ământ superior acreditată sau autorizată să func ioneze provizoriu. (3) O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de studii, indiferent de institu iile de învă ământ care le oferă. Orice subven ie financiară sau bursă din fonduri publice se acordă, conform normelor legale în vigoare, numai într-o singură institu ie de învă ământ superior, pentru un singur program de studii. În cazul studen ilor care se transferă între universită i sau programe de studii, subven iile urmează studentul. (4) În vederea testării cunoştin elor şi a capacită ilor cognitive, respectiv artistice sau sportive, şi a admiterii într-un program de studii pentru licen ă, master ori doctorat, institu iile de învă ământ superior organizează examene de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu. SEC IUNEA a 2-a Înmatricularea studen ilor. Registrul matricol unic al universită ilor din România ART. 200 (1) O institu ie de învă ământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii numai acel număr de studen i pentru care sunt asigurate condi ii optime de calitate academică, de via ă şi de servicii sociale în spa iul universitar. (2) Oferta anuală de şcolarizare este făcută publică de către rectorul institu iei de învă ământ superior prin declara ie pe propria răspundere, cu respectarea capacită ii de şcolarizare stabilite conform art. 138 alin. (5). (3) În urma admiterii într-un program de studii, între student şi universitate se încheie un contract în care se specifică drepturile şi obliga iile păr ilor. (4) Universită ile care admit în programele lor de studii mai mul i studen i decât capacitatea de şcolarizare, aprobată conform prezentei legi, încalcă răspunderea lor publică şi sunt sanc ionate în conformitate cu prevederile prezentei legi. ART. 201*) (1) Se constituie Registrul matricol unic al universită ilor din România, denumit în continuare RMUR. RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistra i to i studen ii din România din universită ile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să func ioneze provizoriu. Registrele matricole ale universită ilor devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNFIS, elaborează un regulament de alocare a codului matricol individual, precum şi con inutul informa iilor care vor fi scrise în RMUR. (3) RMUR este un înscris oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol se sanc ionează potrivit legii. (4) RMUR, registrele matricole ale universită ilor şi sistemele informatice aferente se elaborează în termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (5) Baza de date electronică aferentă RMUR înregistrează şi păstrează eviden a diplomelor universitare emise în România, pe baza registrelor existente în universită ile acreditate. #CIN *) Conform art. 224 pct.ă4ăşiăart. 247 din Legea nr. 187/2012 (#M5), începând cuădataădeă1ăfebruarieă2014ă(dataăintr riiăînăvigoareăaăLegii nr. 286/2009 privind Codul penal), la articolul 201, alineatul (3) seăabrog . #B ART. 202 (1) Principiile care reglementează activitatea studen ilor în cadrul comunită ii universitare sunt: a) principiul nediscriminării - în baza căruia to i studen ii beneficiază de egalitate de tratament din partea institu iei de învă ământ superior; orice discriminare directă sau indirectă fa ă de student este interzisă; b) principiul dreptului la asisten ă şi la servicii complementare gratuite în învă ământul superior de stat - exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice, în afara orelor de curs, seminar sau laboratoare; consilierea în scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la principalele căr i de specialitate şi publica ii ştiin ifice; acces la datele referitoare la situa ia şcolară personală; c) principiul participării la decizie - în baza căruia deciziile în cadrul institu iilor de învă ământ superior sunt luate cu participarea reprezentan ilor studen ilor; d) principiul libertă ii de exprimare - în baza căruia studen ii au dreptul să îşi exprime liber opiniile academice, în cadrul institu iei de învă ământ în care studiază; e) principiul transparen ei şi al accesului la informa ii - în baza căruia studen ii au dreptul de acces liber şi gratuit la informa ii care privesc propriul parcurs educa ional şi via a comunită ii academice din care fac parte, în conformitate cu prevederile legii. (2) În universită ile confesionale, drepturile, libertă ile şi obliga iile studen ilor sunt stabilite şi în func ie de specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult. (3) Drepturile, libertă ile şi obliga iile studen ilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obliga iilor studentului, propus de asocia iile studen eşti în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi adoptat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin ordin al ministrului acestuia. (4) În universită ile confesionale, studen ii se organizează cu respectarea statutului şi a normelor dogmatice şi canonice ale cultului respectiv. (5) Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului drepturilor şi obliga iilor studentului. Asocia iile studen ilor prezintă un raport anual privind respectarea codului, care este public. ART. 203 (1) Studen ii au dreptul să înfiin eze, în institu iile de învă ământ superior, de stat sau particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, forma ii artistice şi sportive, organiza ii, precum şi publica ii, conform legii. (2) Studen ii sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal, direct şi secret, la nivelul diverselor forma ii, programe sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultă ilor, cât şi al universită ii. Ei sunt, de drept, reprezentan i legitimi ai intereselor studen ilor, la nivelul fiecărei comunită i academice. Conducerea institu iei de învă ământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a reprezentan ilor studen ilor. (3) În universită ile confesionale, reprezentarea studen ilor la nivelul comunită ii universitare se va face cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului respectiv. (4) Statutul de student reprezentant nu poate fi condi ionat de către conducerea universită ii. (5) Studen ii pot fi reprezenta i în toate structurile decizionale şi consultative din universitate. (6) Federa iile na ionale studen eşti, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele studen ilor din universită i, în raport cu institu iile statului. (7) Organiza iile studen eşti care reprezintă interesele studen ilor la nivelul fiecărei comunită i universitare pot avea reprezentan i de drept în structurile decizionale şi executive ale universită ii. (8) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează, în dezvoltarea învă ământului superior, cu federa iile na ionale studen eşti, legal constituite, şi se va consulta cu acestea ori de câte ori este nevoie. (9) Studen ii pot participa la ac iuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr de credite de studii transferabile, în condi iile stabilite de Carta universitară. ART. 204 (1) Studen ii care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condi iile legisla iei în vigoare, prin Agen ia de credite şi burse de studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vie ii pe perioada studiilor. (2) Absolven ii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scuti i de plata a 75% din împrumut, această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei. (3) Agen ia de credite şi burse de studii propune reglementări corespunzătoare în vederea acordării creditelor. ART. 205*) (1) Studen ii beneficiază de asisten ă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi psihologice universitare ori în policlinici şi unită i spitaliceşti de stat, conform legii. (2) În timpul anului şcolar, studen ii beneficiază de tarif redus cu minimum 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar şi naval. Studen ii orfani sau proveni i din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru categoriile de transport stabilite prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Studen ii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale şi sportive organizate de institu ii publice, în limita bugetelor aprobate. (4) Studen ii etnici români din afara grani elor ării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (3), care se desfăşoară pe teritoriul României. (5) Institu iile de învă ământ superior pot acorda, în afara cifrei de şcolarizare aprobate, cel pu in un loc pentru studii gratuite absolven ilor cu diplomă de bacalaureat proveni i din centrele de plasament, în condi iile stabilite de senatul universitar. (6) Candida ii proveni i din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere social - romi, absolven i ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai pu in de 10.000 de locuitori - pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condi iile legii. (7) Activită ile extracurriculare - ştiin ifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive, precum şi cele pentru studen ii capabili de performan e sunt finan ate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În acest scop se pot folosi şi alte surse de finan are. (8) Prevederile alin. (6) se aplică şi în cazul taberelor de crea ie, sportive şi de odihnă ale studen ilor. (9) Statutul de student cu taxă se modifică în condi iile stabilite de senatul universitar. (10) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se ob in prin concurs organizat la nivel na ional. (11) La concursurile pentru ob inerea burselor prevăzute la alin. (10) pot participa studen ii şi absolven ii institu iilor de învă ământ superior de stat şi cei ai institu iilor de învă ământ superior particular acreditate. (12) Cheltuielile de între inere a internatelor, a căminelor şi a cantinelor universită ilor se acoperă din veniturile proprii ale institu iilor de învă ământ respective şi din subven ii de la buget cu această destina ie. (13) Tarifele practicate de universită i pentru studen i la cămine şi cantine sunt cel mult egale cu diferen a dintre costurile de func ionare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilită ile, cheltuielile cu materiile prime şi consumabile şi cheltuielile de între inere curentă şi, respectiv, subven iile de la bugetul de stat. (14) În vederea asigurării transparen ei, universitatea de stat publică periodic balan a de venituri şi cheltuieli pentru fiecare cămin studen esc. (15) Pot fi acordate subven ii pentru cazare şi studen ilor care aleg altă formă de cazare decât căminele institu iilor de învă ământ superior. (16) Institu iile de învă ământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate pentru efectuarea practicii comasate a studen ilor, pe perioada prevăzută în planurile de învă ământ, cheltuielile de masă, cazare şi transport, în situa iile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar respectiv. (17) Toate actele de studii eliberate de universitate, precum şi cele care atestă statutul de student (adeverin e, carnete, legitima ii) se eliberează în mod gratuit. #CIN *) Reproducem mai jos prevederile art. 23 al art. II dinăOrdonan aădeăurgen ăaă Guvernuluiă nr.ă 80/2010,ăaprobat ăcuă modific riăprină Legea nr. 283/2011 (#M2), cuămodific rileăulterioare. #M2 "ART. 23 Cheltuielileă prev zuteă laă [...]ă art. 205 alin. (2) din Legea nr. 1/2011, cu modific rileă şiă complet rileă ulterioare,ă seă finan eaz ă prină bugetulă Ministeruluiă TransporturilorăşiăInfrastructurii." #B ART. 206 (1) Statul român acordă anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru şcolarizarea studen ilor străini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universită i şi programe de studii care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate, indiferent dacă sunt de stat sau particulare. (2) Universită ile, în baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile ob inute din şcolarizarea studen ilor străini. CAPITOLUL XI Conducerea universită ilor SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 207 (1) Structurile de conducere în institu iile de învă ământ superior de stat sau particulare sunt: a) senatul universitar şi consiliul de administra ie, la nivelul universită ii; b) consiliul facultă ii; c) consiliul departamentului. (2) Func iile de conducere sunt următoarele: a) rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universită ii; b) decanul, prodecanii, la nivelul facultă ii; c) directorul de departament, la nivelul departamentului. (3) IOSUD este condusă de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul acestui consiliu. Func ia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată func iei de prorector. Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este stabilită de Codul studiilor universitare de doctorat. (4) La nivelul departamentului, directorul de departament şi membrii consiliului departamentului sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare. (5) La nivelul facultă ii, stabilirea structurilor şi a func iilor de conducere se face după următoarea procedură: a) componen a membrilor consiliului facultă ii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare, respectiv minimum 25% studen i. Reprezentan ii cadrelor didactice şi de cercetare în consiliul facultă ii sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din facultate, iar reprezentan ii studen ilor sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către studen ii facultă ii; b) decanii sunt selecta i prin concurs public, organizat de către rectorul universită ii la nivelul facultă ii. La concurs pot participa persoane din cadrul universită ii sau din orice facultate de profil din ară ori din străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultă ii, au primit avizul acestuia de participare la concurs. Consiliul facultă ii are obliga ia de a aviza minimum 2 candida i; c) decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector; d) în universită ile multilingve şi multiculturale, cel pu in unul dintre prodecani se numeşte la propunerea cadrelor didactice apar inând minorită ii na ionale din departamentul sec iei sau liniei de predare într-o limbă a minorită ilor na ionale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu excep ia cazului în care decanul provine de la sec ia sau linia de studiu cu predare în limba minorită ii na ionale respective. Cadrele didactice apar inând sec iei sau liniei de predare trebuie să propună cel pu in 3 candida i. (6) Consiliul şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de doctorat din şcoala doctorală respectivă. (7) Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi func iilor de conducere la nivelul universită ii, al facultă ilor şi departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativită ii pe facultă i, departamente, sec ii/linii de predare, programe de studii, după caz, şi se stabileşte prin Carta universitară. (8) În cazul universită ilor confesionale, alegerea persoanelor în func iile de conducere se face cu avizul cultului fondator. ART. 208 (1) Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi din 25% reprezentan i ai studen ilor. To i membrii senatului universitar, fără excep ie, vor fi stabili i prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor studen ilor. Fiecare facultate va avea reprezentan i în senatul universitar, pe cote-păr i de reprezentare stipulate în Carta universitară. În cazul universită ilor confesionale, organizarea senatului universitar se va face cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului fondator. (2) Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedin ele senatului universitar şi reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul. (3) Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii executive a institu iei de învă ământ superior şi a consiliului de administra ie. Rapoartele de monitorizare şi de control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar, stând la baza rezolu iilor senatului universitar. ART. 209 (1) Rectorul universită ilor de stat şi particulare se desemnează prin una dintre următoarele modalită i: a) pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, conformă cu prezenta lege; sau b) prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universită ii şi al reprezentan ilor studen ilor din senatul universitar şi din consiliile facultă ilor. (2) Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la alin. (1), se stabileşte cu minimum 6 luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul universită ii şi al reprezentan ilor studen ilor din senatul universitar şi din consiliile facultă ilor. ART. 210 (1) În cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui concurs public, procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul articol. (2) Senatul universitar nou-ales stabileşte o comisie de selec ie şi de recrutare a rectorului formată, în propor ie de 50%, din membri ai universită ii şi, în propor ie de 50%, din personalită i ştiin ifice şi academice din afara universită ii, din ară şi din străinătate. Această comisie con ine minimum 12 membri, dintre care cel pu in un reprezentant al studen ilor sau un absolvent al universită ii desemnat de către studen ii din senatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea, senatul universitar nou-ales elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de selec ie şi de recrutare a rectorului, conform legii. (3) Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfăşoară în baza metodologiei prevăzute la alin. (2). Comisia de concurs este comisia de selec ie şi recrutare prevăzută la alin. (2). (4) La concursul de ocupare a func iei de rector pot participa personalită i ştiin ifice sau academice din ară şi din străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au ob inut avizul de participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorită ii simple a membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar nou-ales are obliga ia de a aviza minimum 2 candida i. Candida ii aviza i de senatul universitar nou-ales participă apoi la concursul organizat conform alin. (3). ART. 211 (1) Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 30 de zile de la data selec iei. După emiterea ordinului de confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile, diplome şi certificate. (2) Rectorul confirmat de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza consultării senatului universitar, îşi numeşte prorectorii. În universită ile multilingve şi multiculturale cel pu in unul dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice apar inând minorită ilor na ionale din departamentul sec iei sau liniei de predare într-o limbă a minorită ilor na ionale, cu excep ia cazului în care rectorul provine de la sec ia sau linia de studiu cu predare în limba minorită ii na ionale respective. Cadrele didactice apar inând sec iei sau liniei de predare trebuie să propună cel pu in 3 candida i. (3) Rectorul confirmat de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului încheie cu senatul universitar un contract de management, cuprinzând criteriile şi indicatorii de performan ă managerială, drepturile şi obliga iile păr ilor contractuale. #M7 (3^1)ăÎnăcazulăexercit riiăuneiăfunc ii de membru al Guvernului sau de secretar deăstat,ărectorulăareăobliga iaădeăaăseăsuspendaădinăfunc ieăpeăperioadaăexercit riiă respectiveiădemnit i. #B (4) Decanii sunt selecta i prin concurs public organizat de noul rector şi validat de senatul universitar. La concurs pot participa candida ii aviza i de consiliul facultă ii cu votul majorită ii simple a membrilor acestuia şi pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultă ii validează cel pu in 2 candida i. (5) Men inerea în func ie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia de sus inere executivă a planului managerial al noului rector. (6) Consiliul de administra ie al universită ilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii, directorul general administrativ şi un reprezentant al studen ilor. (7) Consiliul de administra ie al universită ilor particulare este numit de către fondatori. ART. 212 (1) Rectorul confirmat al universită ii de stat încheie un contract institu ional cu ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (2) Rectorul poate fi demis de către senatul universitar, în condi iile specificate prin contractul de management şi Carta universitară. (3) Ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului poate revoca din func ie rectorul în condi iile art. 125. SEC IUNEA a 2-a Atribu iile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administra ie, ale decanului şi ale şefului de departament ART. 213 (1) Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi deliberare la nivelul universită ii. (2) Atribu iile senatului universitar sunt următoarele: a) garantează libertatea academică şi autonomia universitară; b) elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta universitară; c) aprobă planul strategic de dezvoltare institu ională şi planurile opera ionale, la propunerea rectorului; d) aprobă, la propunerea rectorului şi cu respectarea legisla iei în vigoare, structura, organizarea şi func ionarea universită ii; e) aprobă proiectul de buget şi execu ia bugetară; f) elaborează şi aprobă Codul de asigurare a calită ii şi Codul de etică şi deontologie profesională universitară; g) adoptă Codul universitar al drepturilor şi obliga iilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului drepturilor şi obliga iilor studentului; h) aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi func ionarea universită ii; i) încheie contractul de management cu rectorul; j) controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administra ie prin comisii specializate; k) validează concursurile publice pentru func iile din consiliul de administra ie; l) aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de cercetare şi evaluează periodic resursa umană; m) aprobă, la propunerea rectorului, sanc ionarea personalului cu performan e profesionale slabe, în baza unei metodologii proprii şi a legisla iei în vigoare; n) îndeplineşte alte atribu ii, conform Cartei universitare. (3) Componen a şi mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se asigure eficien a decizională şi reprezentativitatea comunită ii academice. (4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar este de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum două ori. Pentru studen i, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară. (5) Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel pu in o treime dintre membrii senatului universitar. (6) Rectorul reprezintă legal universitatea în rela iile cu ter ii şi realizează conducerea executivă a universită ii. Rectorul este ordonatorul de credite al universită ii. Rectorul are următoarele atribu ii: a) realizează managementul şi conducerea operativă a universită ii, pe baza contractului de management; b) negociază şi semnează contractul institu ional cu Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; c) încheie contractul de management cu senatul universitar; d) propune spre aprobare senatului universitar structura şi reglementările de func ionare ale universită ii; e) propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget şi raportul privind execu ia bugetară; f) prezintă senatului universitar, în luna aprilie a fiecărui an, raportul prevăzut la art. 130 alin. (2). Senatul universitar validează raportul men ionat, în baza referatelor realizate de comisiile sale de specialitate. Aceste documente sunt publice; g) conduce consiliul de administra ie; h) îndeplineşte alte atribu ii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management, Carta universitară şi legisla ia în vigoare. (7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi institu ii de învă ământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de întreruperile acestora. (8) Atribu iile prorectorilor, numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitară. (9) Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultă ii. Decanul prezintă anual un raport consiliului facultă ii privind starea facultă ii. Decanul conduce şedin ele consiliului facultă ii şi aplică hotărârile rectorului, consiliului de administra ie şi senatului universitar. Atribu iile decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legisla ia în vigoare. (10) Consiliul facultă ii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultă ii. Consiliul facultă ii are următoarele atribu ii: a) aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea şi func ionarea facultă ii; b) aprobă programele de studii gestionate de facultate; c) controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a facultă ii, asigurarea calită ii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultă ii; d) îndeplineşte alte atribu ii, stabilite prin Carta universitară sau aprobate de senatul universitar şi în conformitate cu legisla ia în vigoare. (11) Directorul de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. În exercitarea acestei func ii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare. Directorul de departament răspunde de planurile de învă ământ, de statele de func ii, de managementul cercetării şi al calită ii şi de managementul financiar al departamentului. (12) Selec ia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea rela iilor contractuale de muncă ale personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a conducătorului şcolii doctorale sau a decanului, conform prevederilor Cartei universitare. (13) Consiliul de administra ie al universită ii asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane desemnate prin Carta universitară, în cazul universită ilor particulare şi confesionale particulare, conducerea operativă a universită ii şi aplică deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea, consiliul de administra ie: a) stabileşte în termeni opera ionali bugetul institu ional; b) aprobă execu ia bugetară şi bilan ul anual; c) aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare; d) avizează propunerile de programe noi de studii şi formulează propuneri către senatul universitar de terminare a acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea universită ii sau care sunt ineficiente academic şi financiar; e) aprobă opera iunile financiare care depăşesc plafoanele stabilite de senatul universitar, în universită ile de stat, respectiv de fondatori, în universită ile particulare; f) propune senatului universitar strategii ale universită ii pe termen lung şi mediu şi politici pe domenii de interes ale universită ii. (14) Studen ii au cel pu in un reprezentant în comisiile de etică, de cazări, de asigurare a calită ii, precum şi în alte comisii cu caracter social. ART. 214 (1) Func iile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproduc ie nu se cumulează. (2) În cazul vacantării unui loc în func iile de conducere, se procedează la alegeri par iale, în cazul directorului de departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de maximum 3 luni de la data vacantării. (3) Numărul de prorectori şi de prodecani din institu iile de învă ământ superior se stabileşte prin Carta universitară. (4) Atribu iile şi competen ele structurilor şi ale func iilor de conducere din învă ământul superior sunt stabilite prin Carta universitară a institu iei, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor facultă ilor şi ale departamentelor se iau cu votul majorită ii membrilor prezen i, dacă numărul celor prezen i reprezintă cel pu in două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de conducere au drept de vot deliberativ egal. (5) Structura administrativă a universită ii este condusă de către un director administrativ şi este organizată pe direc ii. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de consiliul de administra ie al institu iei de învă ământ superior. Preşedintele comisiei de concurs este rectorul institu iei. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea pe post, de către rector. (6) Unită ile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unită ilor respective, potrivit Cartei universitare. (7) Prin Carta universitară, universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din reprezentan i ai mediului economic şi personalită i din mediul academic, cultural şi profesional extern. #M7 ART. 215 *** Abrogat #B SEC IUNEA a 3-a Rolul statului în învă ământul superior ART. 216 (1) Statul îşi exercită atribu iile în domeniul învă ământului superior prin intermediul Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are următoarele atribu ii principale: a) propune politicile şi strategiile na ionale pentru învă ământul superior, ca parte a Ariei europene a învă ământului superior; b) elaborează reglementările de organizare şi func ionare a sistemului de învă ământ superior; c) monitorizează şi verifică direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor privind organizarea şi func ionarea învă ământului superior, cercetarea universitară, managementul financiar, etica universitară şi asigurarea calită ii în învă ământul superior; d) gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare a universită ilor şi de ierarhizare a programelor de studii ale acestora; e) controlează gestionarea RMUR; f) organizează recunoaşterea şi echivalarea diplomelor şi certificatelor conform normelor interne şi în conformitate cu normele europene; elaborează metodologia prin care se pot recunoaşte automat diplomele şi certificatele ob inute în universită i din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spa iului Economic European şi în Confedera ia Elve iană, precum şi în universită i de prestigiu din alte state, pe baza unei liste aprobate şi reactualizate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; organizează recunoaşterea automată a func iilor didactice universitare şi a calită ii de conducător de doctorat, conform unei metodologii proprii; încasează sume, în lei sau în valută, pentru recunoaşterea şi echivalarea diplomelor şi certificatelor şi pentru vizarea actelor de studii; g) elaborează şi propune proiectul de buget pentru învă ământul superior, ca parte a bugetului educa iei şi bugetului cercetării; h) verifică şi gestionează sistemul de indicatori statistici de referin ă pentru învă ământul superior şi bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evolu iei învă ământului superior în raport cu pia a muncii; i) sus ine realizarea de studii şi de cercetări în învă ământul superior; j) publică anual un raport privind starea învă ământului superior. ART. 217 (1) Pentru exercitarea atribu iilor sale, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului constituie registre de exper i şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel na ional, alcătuite pe criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior (CNSPIS), Consiliul Na ional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Consiliul Na ional al Cercetării Ştiin ifice (CNCS), Colegiul consultativ pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (CCCDI), Consiliul Na ional pentru Finan area Învă ământului Superior (CNFIS), Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etică şi management universitar (CEMU) şi Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre didactice şi cercetători, având cel pu in titlul de conferen iar sau de cercetător ştiin ific II ori titluri echivalente ob inute în străinătate, membri ai Academiei Române şi ai unor institu ii de cultură, precum şi un membru student în CEMU şi CNCU şi un student cu statut de observator în CNFIS, sau reprezentan i ai mediului de afaceri în CCCDI sau, ca observatori, în CNFIS. (2) Consiliile prevăzute la alin. (1) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie şi func ionează prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Înfiin area, regulamentele de organizare şi func ionare, structura şi componen a organismelor specializate prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executivă pentru finan area învă ământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării (UEFISCDI) şi se constituie pe bază contractuală între Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi UEFISCDI sau din alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI. (4) CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, a Consiliului Na ional al Cercetării Ştiin ifice din Învă ământul Superior. ART. 218 (1) Consiliul Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior are ca atribu ii principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învă ământului superior şi prognoza evolu iei acestuia în raport cu dinamica pie ei muncii. Acest consiliu publică anual datele corespunzătoare acestor indicatori. (2) Consiliul de Etică şi Management Universitar se pronun ă asupra litigiilor de etică universitară şi are ca principale atribu ii: a) monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învă ământ superior; b) auditarea comisiilor de etică din universită i şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară. Acest raport se face public; c) constatarea încălcării de către o institu ie de învă ământ superior a obliga iilor prevăzute de prezenta lege; d) elaborarea şi publicarea Codului de referin ă al eticii şi deontologiei universitare, care este un document public. În arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etică şi Management Universitar se bazează pe principiile şi procedurile elaborate în acest document. (3) Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării este organismul prevăzut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiin ifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare. ART. 219 (1) CNATDCU are următoarele atribu ii: a) propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învă ământul superior, a gradelor profesionale de cercetaredezvoltare, a calită ii de conducător de doctorat şi a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru ob inerea atestatului de abilitare nu depind de func ia didactică sau gradul profesional al candidatului şi sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar; b) propune metodologia-cadru prevăzută la art. 295 alin. (1); c) verifică anual, la solicitarea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i. Raportul de verificare institu ională este prezentat ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, specificând concluzii bazate pe date şi documente; d) prezintă un raport anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind resursa umană pentru activită ile didactice şi de cercetare din învă ământul superior, în baza unor indicatori specifici. Acest raport este public; e) alte atribu ii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare şi func ionare. (2) CNFIS are următoarele atribu ii principale: a) propune metodologia de finan are a universită ilor şi stabileşte costul mediu per student echivalent pe cicluri şi domenii de studii; b) verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, realizarea proiectelor de dezvoltare institu ională şi eficien a gestionării fondurilor publice de către universită i şi face propuneri pentru finan area complementară a universită ilor pe bază de proiecte institu ionale; c) prezintă anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea finan ării învă ământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public. (3) CNCS are următoarele atribu ii principale: a) stabileşte standardele, criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiin ifică, aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului; b) auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie ini iativă, cercetarea ştiin ifică universitară ori din unită ile de cercetare-dezvoltare; c) gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse pentru finan are competitivă; d) prezintă anual Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea cercetării ştiin ifice în învă ământul superior şi performan ele universită ilor. Raportul este public şi va fi afişat pe site-ul CNCS. (4) Consiliul Na ional al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are în atribu ii elaborarea strategiei de dezvoltare, evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învă ământul superior. ART. 220 (1) Pentru monitorizarea eficien ei manageriale, a echită ii şi a relevan ei învă ământului superior pentru pia a muncii, se stabileşte, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referin ă pentru învă ământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de referin ă la nivel european din domeniu. (2) Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin consultarea Consiliului Na ional de Statistică şi Prognoză a Învă ământului Superior (CNSPIS), a ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU şi a Autorită ii Na ionale pentru Calificări, şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Raportul anual privind starea învă ământului superior se bazează pe indicatorii prevăzu i la alin. (1). ART. 221 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului îşi realizează atribu iile în domeniul cercetării prin Autoritatea Na ională de Cercetare Ştiin ifică, conform legii. (2) În exercitarea atribu iilor sale, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu Consiliul Na ional al Rectorilor şi, după caz, cu autorită i şi asocia ii profesionale şi ştiin ifice na ionale şi interna ionale reprezentative, federa ii sindicale la nivel de ramură şi federa ii studen eşti legal constituite la nivel na ional. Reprezentan ii învă ământului particular sunt parteneri de dialog social. CAPITOLUL XII Finan area şi patrimoniul universită ilor SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 222 (1) Învă ământul universitar de stat este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu taxă, în condi iile legii. (2) În învă ământul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de verificare, care depăşesc prevederile planului de învă ământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru activită i neincluse în planul de învă ământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar. (3) Finan area învă ământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordan ă cu următoarele cerin e: a) considerarea dezvoltării învă ământului superior ca responsabilitate publică şi a învă ământului, în general, ca prioritate na ională; b) asigurarea calită ii învă ământului superior la nivelul standardelor din Spa iul European al Învă ământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetă eni ai unei societă i democratice bazate pe cunoaştere; c) profesionalizarea resurselor umane în concordan ă cu diversificarea pie ei muncii; d) dezvoltarea învă ământului superior şi a cercetării ştiin ifice şi crea iei artistice universitare pentru integrarea la vârf în via a ştiin ifică mondială. (4) Execu ia bugetară anuală a institu iilor de învă ământ superior de stat se face publică. (5) Finan area învă ământului superior de stat poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribu ia altor ministere, pentru acele institu ii de învă ământ superior care pregătesc specialişti în func ie de cerin ele ministerelor respective, precum şi prin alte surse, inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe. (6) Toate resursele de finan are ale universită ilor de stat sunt venituri proprii. (7) Statul poate sprijini învă ământul superior particular acreditat. (8) Institu iile de învă ământ superior de stat şi particulare pot primi dona ii din ară şi din străinătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ART. 223 (1) Institu iile de învă ământ superior de stat func ionează ca institu ii finan ate din fondurile alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare şi din alte surse, potrivit legii. (2) Veniturile acestor institu ii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe bază de contract, pentru finan area de bază, finan area complementară şi finan area suplimentară, realizarea de obiective de investi ii, fonduri alocate pe bază competi ională pentru dezvoltare institu ională, fonduri alocate pe bază competi ională pentru incluziune, burse şi protec ia socială a studen ilor, precum şi din venituri proprii, dobânzi, dona ii, sponsorizări şi taxe percepute în condi iile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institu iile de învă ământ superior, în condi iile autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din domeniul învă ământului şi cercetării ştiin ifice universitare. (3) Finan area suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru a stimula excelen a institu iilor şi a programelor de studii, atât din cadrul universită ilor de stat, cât şi al celor particulare. Finan area suplimentară se acordă conform prevederilor art. 197 lit. a). (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură finan area de bază pentru universită ile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu şi per limbă de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societă ii, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calită ii acestora, numărul de granturi de studii alocate unui program variind în func ie de pozi ia programului în această ierarhie. (5) Finan area de bază este multianuală, asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii. (6) Finan area complementară se realizează de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin: a) subven ii pentru cazare şi masă; b) fonduri alocate pe bază de priorită i şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investi ii şi repara ii capitale; c) fonduri alocate pe baze competi ionale pentru cercetarea ştiin ifică universitară. (7) Finan area institu iilor de învă ământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi institu ia de învă ământ superior respectivă, după cum urmează: a) contract institu ional pentru finan area de bază, pentru fondul de burse şi protec ie socială a studen ilor, pentru fondul de dezvoltare institu ională, precum şi pentru finan area de obiective de investi ii; b) contract complementar pentru finan area repara iilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de investi ii, precum şi subven ii pentru cazare şi masă; c) contractele institu ionale şi complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi CNFIS. (8) Finan area cercetării ştiin ifice universitare se face conform prevederilor Ordonan ei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiin ifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi legisla iei specifice domeniului cercetăriidezvoltării. (9) Fondurile pentru burse şi protec ie socială a studen ilor se alocă în func ie de numărul de studen i de la învă ământul cu frecven ă, fără taxă de studii. (10) Studen ii beneficiază de burse de performan ă sau de merit, pentru stimularea excelen ei, precum şi de burse sociale, pentru sus inerea financiară a studen ilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de către CNFIS, inând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă şi cazare. (11) Universită ile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare. (12) Categoriile de cheltuieli eligibile şi metodologia de distribuire a acestora din finan area complementară şi suplimentară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la ini iativa Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (13) Rectorii universită ilor de stat, prin contractul institu ional încheiat cu Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor institu iei, prioritar spre departamentele şi structurile cele mai performante. ART. 224 Statul român poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor români din ări învecinate şi a etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate, care doresc să studieze în cadrul unită ilor şi institu iilor de învă ământ de stat din România. ART. 225 (1) Programele de studii de master şi doctorat în ştiin e şi tehnologii avansate, cele care se desfăşoară în limbi de circula ie interna ională, precum şi doctoratele în cotutelă cu universită i de prestigiu din străinătate beneficiază de finan are preferen ială, acordată conform propunerilor CNFIS. (2) Fondurile rămase la sfârşitul anului din execu ia bugetului prevăzut în contractul institu ional şi complementar, precum şi fondurile aferente cercetării ştiin ifice universitare şi veniturile extrabugetare rămân la dispozi ia universită ilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al institu iei, fără vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea aloca iilor de la bugetul de stat pentru anul următor. ART. 226 (1) Universită ile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform legii. (2) Drepturile pe care le au universită ile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale, după caz, drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute şi superficie, potrivit dispozi iilor Codului civil*), drept de folosin ă dobândit prin închiriere, concesiune, comodat şi altele asemenea ori drept de administrare, în condi iile legii. (3) În patrimoniul universită ilor pot exista şi drepturi de crean ă izvorâte din contracte, conven ii sau hotărâri judecătoreşti. (4) Universită ile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din domeniul privat al statului. (5) Drepturile subiective ale universită ilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi de administrare, de folosin ă, de concesiune ori de închiriere, în condi iile legii. (6) Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat al statului şi transmise în proprietate universită ilor de stat, în condi iile legii. (7) Universită ile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la data intrării în vigoare a prezentei legi. Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este împuternicit să emită certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universită ile de stat pe baza documenta iei înaintate de acestea. (8) Dreptul de proprietate al universită ilor de stat asupra bunurilor prevăzute la alin. (7) se exercită în condi iile prevăzute de Carta universitară, cu respectarea dispozi iilor dreptului comun. (9) Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum şi alte drepturi reale ale universită ilor de stat sunt supuse procedurii publicită ii imobiliare prevăzute de legisla ia specială în materie. (10) În cazul desfiin ării unei universită i de stat, bunurile aflate în proprietate, rămase în urma lichidării, trec în proprietatea privată a statului. (11) Universită ile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care le exercită asupra patrimoniului, în condi iile legii. #CIN *) Vechiul Cod civil a fost abrogat. A se vedea Legea nr. 287/2009 privind Codulăcivil,ărepublicat . #B SEC IUNEA a 2-a Organizarea şi func ionarea învă ământului superior particular şi confesional particular ART. 227 (1) Institu iile de învă ământ superior particulare şi institu iile de învă ământ superior confesionale particulare sunt: a) fondate din ini iativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei funda ii sau asocia ii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educa ie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi; b) persoane juridice de drept privat. (2) Institu iile de învă ământ superior particulare au autonomie universitară, conform prevederilor prezentei legi, şi autonomie economico-financiară, având drept fundament proprietatea privată, garantată de Constitu ie. (3) Structurile universită ilor particulare şi confesionale particulare, atribu iile, durata mandatelor, precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizate de fondatori şi aprobate de senatul universitar cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi. SEC IUNEA a 3-a Înfiin area institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare ART. 228 (1) O institu ie de învă ământ superior particulară şi confesională particulară trebuie să parcurgă toate procedurile de autorizare provizorie şi acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institu iile de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare sunt acreditate prin lege, ini iată de către Guvern la propunerea Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Universită ilor acreditate li se recunoaşte perioada de func ionare legală. SEC IUNEA a 4-a Patrimoniul institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare ART. 229 (1) Patrimoniul institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare constă în patrimoniul ini ial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior. (2) Institu iile de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare, pe durata existen ei lor, dispun de patrimoniul pus la dispozi ia lor, conform legii. (3) Toate deciziile privind patrimoniul institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare sunt luate de către consiliul de administra ie. SEC IUNEA a 5-a Desfiin area institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare ART. 230 (1) Desfiin area, dizolvarea sau lichidarea institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare se face în condi iile legii. Ini iativa desfiin ării institu iilor de învă ământ superior particulare sau confesionale particulare poate apar ine şi fondatorilor. (2) În caz de desfiin are, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare revine fondatorilor. (3) Desfiin area universită ilor particulare se va face cu protec ia intereselor studen ilor. SEC IUNEA a 6-a Finan area institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare ART. 231 Sursele de finan are ale institu iilor de învă ământ superior particulare şi confesionale particulare sunt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxe de studiu şi alte taxe şcolare; c) sponsorizări, dona ii, granturi şi finan ări acordate pe bază de competi ie, exploatarea rezultatelor cercetării, dezvoltării, inovării şi alte surse legal constituite. TITLUL IV Statutul personalului didactic CAPITOLUL I Statutul personalului didactic din învă ământul preuniversitar SEC IUNEA 1 Dispozi ii generale ART. 232 Statutul reglementează: a) func iile, competen ele, responsabilită ile, drepturile şi obliga iile specifice personalului didactic şi didactic auxiliar, precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de control; b) formarea ini ială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere, de îndrumare şi de control; c) condi iile şi modalită ile de ocupare a posturilor şi a func iilor didactice, didactice auxiliare, a func iilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi condi iile şi modalită ile de eliberare din aceste posturi şi func ii, de încetare a activită ii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar; d) criteriile de normare, de acordare a distinc iilor şi de aplicare a sanc iunilor. ART. 233 (1) Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învă ământ responsabile cu instruirea şi educa ia. (2) Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condi iile de studii prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea func iei. ART. 234 (1) Încadrarea şi men inerea într-o func ie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o func ie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condi ionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătă ii. Incompatibilită ile de ordin medical cu func ia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. (2) Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptă it poate solicita o expertiză a capacită ii de muncă. (3) Nu pot ocupa func iile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală. (4) În situa ii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unită ii sau a institu iei de învă ământ poate solicita, cu acordul consiliului de administra ie, un nou examen medical complet. Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, func iilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unită ile conexe învă ământului. (5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învă ământ persoanele care desfăşoară activită i incompatibile cu demnitatea func iei didactice, cum sunt: a) prestarea de către cadrul didactic a oricărei activită i comerciale în incinta unită ii de învă ământ sau în zona limitrofă; b) comer ul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale; c) practicarea, în public, a unor activită i cu componen ă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului. ART. 235 Pentru institu iile de învă ământ militar şi învă ământ de informa ii, ordine publică şi securitate na ională, se prevăd următoarele: a) aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informa ii, ordine publică şi securitate na ională se face prin ordine, regulamente şi instruc iuni proprii; b) personalul didactic militar/de informa ii, ordine publică şi securitate na ională şi civil se constituie din personalul prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari/de informa ii, ordine publică şi securitate na ională; c) personalul didactic militar/de informa ii, ordine publică şi securitate na ională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de func ionar public cu statut special; d) pentru func iile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informa ii, ordine publică şi securitate na ională, condi iile care se cer pentru ocuparea acestora, precum şi normele didactice, competen ele şi responsabilită ile se stabilesc prin instruc iuni proprii; e) perfec ionarea pregătirii personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentei legi şi reglementărilor specific militare/de informa ii, ordine publică şi securitate na ională; f) personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informa ii, ordine publică şi securitate na ională, poate ob ine definitivarea în învă ământ şi gradele didactice, în condi iile stabilite de prezenta lege. SEC IUNEA a 2-a Formarea ini ială şi continuă. Cariera didactică ART. 236 (1) Formarea ini ială pentru ocuparea func iilor didactice din învă ământul preuniversitar cuprinde: a) formarea ini ială, teoretică, în specialitate, realizată prin universită i, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii; b) master didactic cu durata de 2 ani; c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învă ământ, sub coordonarea unui profesor mentor. #M7 (2)ăPrinăexcep ieădeălaăprevederileăalin.ă(1),ăformareaăpersonaluluiădinăeduca iaă antepreşcolar ăpentruăfunc iaădeăeducator-puericultorădinăînv mântulăpreşcolară şiă primar,ă pentruă func iileă deă educatoare/educatoră şiă înv toare/înv toră seă realizeaz ăprinăliceeleăpedagogice. #B (3) Pentru a ob ine altă specializare, absolven ii studiilor de licen ă pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă ob inerea de competen e de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licen ă. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia. ART. 237 (1) În calitatea sa de principal finan ator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de formare ini ială teoretică în specialitate a personalului didactic. (2) Programele de formare ini ială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate periodic de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin intermediul ARACIS sau al altor organisme abilitate, potrivit legii. ART. 238 (1) Studen ii şi absolven ii de învă ământ superior care optează pentru profesiunea didactică au obliga ia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani. (2) Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru func iile didactice, se aprobă de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se acreditează conform legii. (3) Studen ii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului într-o institu ie publică pot beneficia de burse de studiu finan ate de la bugetul de stat. (4) Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant. (5) Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (6) Absolven ilor masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul programului de licen ă. (7) Planurile de învă ământ ale studiilor de licen ă în specialitatea pedagogia învă ământului primar şi preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ART. 239 (1) Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este condi ionată de ob inerea diplomei de licen ă şi a diplomei de master didactic. (2) În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o re ea permanentă de unită i de învă ământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială şi inspectoratele şcolare, în condi ii stabilite prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Pe baza acestor acorduri-cadru, unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială încheie contracte de colaborare cu durata de 1 - 4 ani şcolari cu unită ile de învă ământ din re eaua prevăzută la alin. (2) pentru stabilirea condi iilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice. (4) Unită ile/institu iile de învă ământ care asigură formarea ini ială pot realiza independent parteneriate cu institu ii ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi şi palate ale copiilor, centre logopedice şi organiza ii nonguvernamentale. (5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene componenta dedicată formării ini iale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate. ART. 240 (1) Ocuparea unei func ii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se realizează prin: a) concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate; b) repartizare de către inspectoratul şcolar jude ean/al municipiului Bucureşti pe posturile rămase neocupate în urma concursului. (2) Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod corespunzător func iei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum şi toate celelalte prevederi corespunzătoare din legisla ia în vigoare. ART. 241 (1) Examenul na ional de definitivare în învă ământ este organizat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, şi cuprinde: a) etapa I, eliminatorie - realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând în evaluarea activită ii profesionale la nivelul unită ii de învă ământ, evaluarea portofoliului profesional personal şi în sus inerea a cel pu in două inspec ii la clasă; b) etapa a II-a, finală - realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte. (2) Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de practică în învă ământul preuniversitar. (3) Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat examenul de definitivare în învă ământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administra ie din unitatea de învă ământ respectivă, în condi iile legii. (4) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ pot participa la cel mult două alte sesiuni ale acestui examen, în condi iile reluării de fiecare dată, anterior sus inerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. (5) Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învă ământ pot fi reluate, în condi iile legii, într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de practică. (6) Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învă ământ, în condi iile prezentului articol, pot fi angajate în sistemul na ional de învă ământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant. ART. 242 (1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evolu ia în carieră. (2) Evolu ia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I, examene de certificare a diferitelor niveluri de competen ă. (3) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru ob inerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Gradul didactic II se ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel pu in 4 ani de la ob inerea definitivării în învă ământ, prin promovarea următoarelor probe: a) o inspec ie şcolară specială, precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente eşalonate pe parcursul celor 4 ani; b) un test din metodica specialită ii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborat pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte; c) o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educa ională. (5) Gradul didactic I se poate ob ine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel pu in 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe: a) un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte; b) o inspec ie şcolară specială, precedată de cel pu in două inspec ii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim; c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiin ifice, sub îndrumarea unui conducător ştiin ific stabilit de institu ia cu competen e în domeniu; d) sus inerea lucrării metodico-ştiin ifice, în fa a comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (6) În caz de nepromovare, examenele pentru ob inerea gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la un interval de cel pu in 2 ani şcolari. (7) Personalului didactic încadrat în învă ământul preuniversitar, care îndeplineşte condi iile de formare ini ială şi care a ob inut titlul ştiin ific de doctor, i se acordă gradul didactic I, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (8) Personalul didactic care a ob inut definitivarea în învă ământ sau gradul didactic II cu media 10 se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme fa ă de perioada prevăzută de prezenta lege. (9) În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialită i, definitivarea în învă ământ şi gradele didactice II şi I ob inute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialită ile dobândite prin studii. (10) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 243 (1) Personalul didactic care a ob inut gradul didactic I, cu performan e deosebite în activitatea didactică şi managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învă ământ preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Persoana care dobândeşte titlul de profesor-emerit beneficiază de: a) prioritate la ocuparea unui post prin transfer consim it de unită ile de învă ământ implicate; b) calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice; c) prioritate la ocuparea posturilor didactice în condi ii de medii egale; d) acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor na ionale ini iate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; e) delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribu iilor acestora în teritoriu. ART. 244 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învă ământ preuniversitar, în conformitate cu strategiile şi politicile na ionale. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele şi formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angaja ii proprii. (3) Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin direc iile de specialitate. (4) Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asisten ă educa ională şi managerială pentru cadrele didactice şi didactice auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă. (5) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde de calitate şi competen e profesionale şi au următoarele finalită i generale: a) actualizarea şi dezvoltarea competen elor în domeniul de specializare corespunzător func iei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogic şi metodic; b) dezvoltarea competen elor pentru evolu ia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi ob inere a gradelor didactice; c) dobândirea sau dezvoltarea competen elor de conducere, de îndrumare şi de control; d) dobândirea de noi competen e, prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi func ii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării ini iale; e) dobândirea unor competen e complementare prin care se extinde categoria de activită i ce pot fi prestate în activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine, consilierea educa ională şi orientarea în carieră, educa ia adul ilor şi altele; f) dezvoltarea şi extinderea competen elor transversale privind interac iunea şi comunicarea cu mediul social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilită i privind organizarea, conducerea şi îmbunătă irea performan ei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activită i şi altele. (6) Descrierea competen elor men ionate, precum şi a modalită ilor de evaluare şi certificare a acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 245 (1) Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, formarea continuă este un drept şi o obliga ie. (2) Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finan area activită ilor de formare continuă se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se realizează în func ie de evolu iile din domeniul educa iei şi formării profesionale, inclusiv în ceea ce priveşte curriculumul na ional, precum şi în func ie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare. (4) Ob inerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă. (5) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competen e didactice, pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamentat cu domeniul licen ei, prin programe de formare stabilite prin hotărâre a Guvernului. (6) Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învă ământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile. (7) Programele de conversie profesională intră în atribu iile institu iilor de învă ământ superior şi se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice. (8) Evaluarea şi validarea achizi iilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 246 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiin ează corpul na ional de exper i în management educa ional, constituit în urma selec iei, prin concurs specific, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educa ional, cu minimum 60 de credite transferabile. (2) Procedura şi criteriile de selec ie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Pot ocupa func ii de conducere, de îndrumare şi de control în unită ile de învă ământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. SEC IUNEA a 3-a Func iile didactice şi didactice auxiliare. Condi ii de ocupare ART. 247 Func iile didactice sunt: a) în educa ia antepreşcolară: educator-puericultor - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în institu iile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture; b) în învă ământul preşcolar: profesor pentru învă ământ preşcolar - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în institu iile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture; #M7 b^1)ăprinăexcep ieădeălaăprevederileălit.ăb),ăpân ăînăanulă2018,ăînăînv mântulă preşcolar:ă educator/educatoareă - seă normeaz ă ună postă pentruă fiecareă grup ă deă copii;ăînăunit ileăcuăprogramăprelungităsauăs pt mânal,ăeducatoareleăseănormeaz ă pe ture; #B c) în învă ământul primar: profesor pentru învă ământ primar - se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi; #M7 c^1)ă prinăexcep ieădeălaăprevederileălit.ăc),ăpân ăînăanulă2018,ăînăînv mântulă primar:ăînv tor/înv toareă- seănormeaz ăunăpostăpentruăfiecareăclas ădeăelevi; #B d) în învă ământul gimnazial şi liceal: profesor; #M1 d^1)ăînăînv mântulăvoca ional:ăprofesorăcorepetitor; #B e) în învă ământul preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre didactice conform specificului fiecărei alternative educa ionale; #M1 f)ă înă înv mântulă specială şiă înă comisiileă deă expertiz ă complex :ă profesoră itinerantă şiă deă sprijin,ă profesoră educator,ă profesor-psihopedagog, profesorpsihologă şcolar,ă profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoz ăşiăkinetoterapeută- seănormeaz ăcâteăunăpostăla fiecareăgrup /clas ;ă profesor,ăprofesorădeăeduca ieăspecial ăşiăprofesorăpreparatorănev z tor; #B g) în centrele şi cabinetele de asisten ă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog, profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar; h) în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie; i) în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională; j) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor; k) pentru realizarea de activită i extraşcolare: profesor; l) în unită ile de învă ământ, pentru asigurarea formării ini iale şi a inser iei profesionale a cadrelor didactice: profesor mentor; m) în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist; n) personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală, personalul didactic pensionat plătit în regim de plată cu ora sau specialişti consacra i în domeniul de specialitate al curriculei şcolare. Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau acreditarea unită ii şcolare. ART. 248 (1) Pentru ocuparea func iilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învă ământ, în func ia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condi ii minime de studii: a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licen ă în profilul postului; b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani. (2) În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei func ii didactice la nivelul inspectoratelor şcolare jude ene/al municipiului Bucureşti se constituie corpul profesorilor mentori în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Cadrele didactice care ocupă func ii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învă ători/învă ătoare, maistru-instructor, antrenor şi care au dobândit formal, nonformal sau informal competen e profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condi ia pentru ocuparea func iei didactice de profesor pentru învă ământul preşcolar, profesor pentru învă ământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaştere şi echivalare elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Absolven ilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadra i în învă ământul preşcolar şi primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licen ă, li se consideră îndeplinită condi ia pentru ocuparea func iilor didactice de profesor pentru învă ământul preşcolar, respectiv profesor pentru învă ământul primar. (5) Pentru ocuparea func iilor didactice din învă ământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condi iile prevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educa ie specială, în condi iile stabilite prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (6) Pentru ocuparea func iei de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor, se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a unei institu ii de învă ământ postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectivă. ART. 249 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar, documentarist, redactor; b) informatician; c) laborant; d) tehnician; e) pedagog şcolar; f) instructor de educa ie extraşcolară; g) asistent social; h) corepetitor; i) mediator şcolar; j) secretar; k) administrator financiar (contabil); l) instructor-animator; m) administrator de patrimoniu. ART. 250 Pentru ocuparea func iilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condi ii de studii: a) pentru func ia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei institu ii de învă ământ, sec ia de biblioteconomie, sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa func ia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi absolven i ai învă ământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei institu ii de învă ământ, sec ia de biblioteconomie, sau a altor institu ii de învă ământ ai căror absolven i au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa func ia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi al i absolven i ai învă ământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de ini iere în domeniu; b) pentru func ia de informatician - absolvirea, cu diplomă, a unei institu ii de învă ământ superior sau a unei unită i de învă ământ preuniversitar de profil; c) pentru func ia de laborant - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei institu ii de învă ământ superior, a unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu; d) tehnician - absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de ini iere în domeniu, în condi iile stabilite prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului; e) pentru func ia de pedagog şcolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat; f) pentru func ia de instructor de educa ie extraşcolară - absolvirea cu diplomă a unei institu ii de învă ământ superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru ob inerea certificatului de calificare profesională pentru această func ie; g) pentru func ia de asistent social - absolvirea unei institu ii de învă ământ superior de profil, de lungă sau de scurtă durată, cu examen de licen ă ori de absolvire, sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli postliceale de educatori-puericultori; #M1 h)ăpentruăfunc iaădeăcorepetitoră- absolvirea unui liceu de specialitate; #B i) pentru func ia de mediator şcolar - absolvirea cu diplomă de licen ă cu specializarea asisten ă socială sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, ori absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; j) pentru func ia de secretar - absolvirea unei institu ii de învă ământ superior, respectiv a unui liceu, cu diplomă de bacalaureat sau absolvirea învă ământului postliceal cu specialitatea tehnician în activită i de secretariat; k) pentru func ia de administrator financiar - îndeplinirea condi iilor prevăzute de legisla ia în vigoare pentru func ia de contabil, contabil-şef; l) pentru func ia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condi iilor prevăzute de legisla ia în vigoare pentru func ia de inginer/subinginer, economist. ART. 251 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale, este autorizat ca, în func ie de dinamica învă ământului, să stabilească şi să reglementeze noi func ii didactice, respectiv didactice auxiliare. (2) Norma didactică pentru noile func ii prevăzute la alin. (1) se reglementează de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. #M4 ART. 252 (1)ăPersonalulădidacticătitularăînăsistemulădeăînv mântăpreuniversitarălaădataă intr riiă înă vigoareă aă prezenteiă legiă îşiă p streaz ă dreptulă dobândită laă concursulă na ională unică deă titularizare,ă prină reparti ieă guvernamental ă sauă prină oriceă alt ă form ălegal . (2)ă Personalulă didactică dină sistemulă deă înv mântă preuniversitară titularizată dup ă intrareaă înă vigoareă aă prezenteiă legiă beneficiaz ă deă aceleaşiă drepturiă caă şiă personalulădidacticăprev zutălaăalin.ă(1). #B (3) În condi iile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învă ământ preuniversitar beneficiază de solu ionarea restrângerii de activitate prin: a) transferul consim it între unită ile de învă ământ preuniversitar; b) repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de inspectoratul şcolar jude ean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. (4) Prin restrângere de activitate se în elege: a) situa ia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de preşcolari şi elevi prevăzute de lege; b) situa ia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătă i de normă fără posibilitate de completare în aceeaşi unitate sau într-o unitate de învă ământ apropiată. #M4 (5)ă Cadreleă didacticeă titulareă înă sistemulă deă înv mântă preuniversitară beneficiaz ,ă laă cerere,ă deă pretransferă consim ită întreă unit ileă deă înv mântă preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din înv mântulăpreuniversitarăînăcadrulăc reiaăunăcadruădidacticătitularăînăsistemulă deă înv mântă preuniversitar,ă laă cerereaă acestuia,ă poateă treceă deă laă oă unitateă deă înv mântă preuniversitară cuă personalitateă juridic /conex ă laă oă alt ă unitate de înv mântăpreuniversitarăcuăpersonalitateăjuridic /conex ,ăcuăp strareaăstatutuluiă deăcadruădidacticăînăsistemulădeăînv mântăpreuniversitar. (6)ăPretransferulăseărealizeaz ăînăaceeaşiălocalitate,ăînălocalitateaăînăcareăîşiăareă domiciliulă cadrulă didactică titulară înă sistemulă deă înv mântă preuniversitară sauă pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea parteneriloră deă dialogă socială şiă aprobateă prină ordină ală ministruluiă educa iei,ă cercet rii,ătineretuluiăşiăsportului. #M4 ART. 253*) (1) Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursuri de titularizareăînăaniiă2008,ă2009,ă2010ăşiă2011,ăcareăauăob inutăcelăpu inănotaă7ăşiăauă ocupatăunăpost/oăcatedr ,ădevinătitulareăînăsistemulădeăînv mântăpreuniversitar,ă dac ăsuntăîndepliniteăcumulativăurm toareleăcondi iiăgenerale: a)ăseăcertific ăviabilitateaăpostului/catedrei; b) consiliul deăadministra ieăalăşcoliiărespectiveăesteădeăacord. (2)ă Condi iileă specificeă pentruă titularizareaă personaluluiă didactică careă aă participată laă concursuriă deă titularizareă înă anulă 2011,ă înă condi iileă alin.ă (1),ă seă stabilescăprinămetodologieăelaborat ăcuăconsultarea partenerilor de dialog social şiăaprobat ăprinăordinăalăministruluiăeduca iei,ăcercet rii,ătineretuluiăşiăsportului. #CIN *) Conform art. 32 alin. (2) din Legea nr. 5/2013 (#M8), de prevederile art. 253 alin.ă (1)ă dină Legeaă nr.ă 1/2011ă beneficiaz ă înă anulă 2013ă şiă candida iiă careă auă ob inutăcelăpu inănotaă7ălaăconcursulădeătitularizareăînăanulă2012,ăînăcondi iileălegii. #B SEC IUNEA a 4-a Forme de angajare a personalului didactic ART. 254 (1) În unită ile de învă ământ sau în consor iile şcolare poate fi angajat personal didactic cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condi iile legii. (2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unită ii de învă ământ sau al consor iilor şcolare se face pe baza normativelor în vigoare privind forma iunile de studiu. (3) În învă ământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat la nivelul unită ii de învă ământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea personalului didactic se iau la nivelul unită ii de învă ământ de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (5) Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi condi iile şi modalită ile de ocupare a acestora. (6) Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unită ile de învă ământ şi avizează oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate. (7) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unită ile de învă ământ respective şi pe site-ul acestor institu ii cu cel pu in 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selec ie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre. (8) Concursul prevăzut la alin. (3) constă în: a) probă practică sau inspec ie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialită ii la angajarea personalului didactic cu contract individual de muncă; b) prezentarea unui curriculum vitae şi sus inerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat. (9) Unită ile de învă ământ, individual, în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori jude ean, organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor, conform statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condi iile alin. (5). (10) Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar jude ean. În situa ia în care concursul se organizează în consor ii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori jude ean, comisiile sunt validate de consiliile de administra ie ale unită ilor de învă ământ. #M4 (11)ă Înă înv mântulă preuniversitară deă stat,ă validareaă concursuriloră pentruă ocupareaăposturilor/catedrelorădidacticeăseăfaceădeăc treăconsiliulădeăadministra ieă ală unit iiă de înv mântă careă organizeaz ă concursul.ă Angajareaă peă postă aă personaluluiădidacticăcuăcontractăindividualădeămunc ăseăfaceădeădirectorulăunit iiă deă înv mânt,ă peă bazaă decizieiă deă repartizareă semnateă deă inspectorulă şcolară general. #B (12) În învă ământul particular, validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea unită ii de învă ământ particular şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar. #M4 (13)ăCandida iiăcareăauădobânditădefinitivareaăînăînv mânt,ăprofesoriăcuădreptă deă practic ,ă şiă auă ocupată prină concursă validat,ă înă condi iileă metodologiei,ă deă consiliulă deă administra ieă ală unit iiă deă înv mântă ună postă didactică vacantă suntă titulari înăînv mântulăpreuniversitar.ăPeăbazaădecizieiădeărepartizareăsemnateădeă inspectorulă şcolară general,ă directorulă unit iiă deă înv mântă încheieă cuă aceştiaă contractulăindividualădeămunc ăpeăperioad ănedeterminat . #B (14) Pentru candida ii care nu au dobândit definitivarea în învă ământ, profesori debutan i, şi au ocupat prin concurs validat, în condi iile metodologiei, de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ un post didactic vacant, directorul unită ii de învă ământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar. În situa ia în care aceşti candida i promovează examenul pentru definitivarea în învă ământ, consiliul de administra ie poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată. (15) Pentru candida ii care au ocupat prin concurs validat, în condi iile metodologiei, de consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ un post didactic rezervat, directorul unită ii de învă ământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe post. Consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ poate decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în situa ia în care postul rămâne rezervat. #M4 (16)ă Directoriiă unit iloră deă înv mântă comunic ă înă scrisă inspectoratuluiă şcolar,ăimediatădup ăconcurs,ăurm toareleăsitua ii: a) angajarea cu contract individuală deă munc ă peă perioad ă nedeterminat ă peă posturiădidacticeăaăcandida ilorăvalida iădup ăconcurs; b)ădebutan iiăcareăauăocupatăprinăconcursăvalidat,ăînăcondi iileămetodologiei,ădeă consiliulă deă administra ieă ală unit iiă deă înv mântă ună postă didactică vacantă şiă pentruă careă consiliulă deă administra ieă ală unit iiă deă înv mântă poateă hot rîă modificareaădurateiăcontractuluiăindividualădeămunc ădinăperioad ădeterminat ăînă perioad ănedeterminat ,ăînăsitua iaăînăcareăaceştiăcandida iăpromoveaz ăexamenulă pentru definitivareaăînăînv mânt; c)ăcandida iiăparticipan iălaăconcursăşiănerepartiza i; d)ă posturileă didacticeă şiă oreleă r maseă neocupateă dup ă concursulă organizată laă nivelulăunit iiăsauăalăconsor iilorăşcolare. (17)ă Inspectoratulă şcolară centralizeaz ă laă nivelă jude ean/ală municipiuluiă Bucureştiăposturileădidacticeăşiăoreleăr maseăneocupate,ăcareăvorăfiărepartizateăînă ordineaăstabilit ăprinămetodologieăelaborat ăcuăconsultareaăpartenerilorădeădialogă socială şiă aprobat ă prină ordină ală ministruluiă educa iei,ă cercet rii,ă tineretuluiă şiă sportului. #B (18) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul unită ii sau al consor iilor şcolare. #M4 (19)ăPosturileădidacticeăr maseăneocupateăprinăconcursăsauăeliberateăînătimpulă anuluiăşcolară seă ocup ă peă perioad ă determinat ,ăprină detaşareă sauă prinăplataă cuă ora,ă pân ă laă sfârşitulă anuluiă şcolară oriă pân ă laă revenireaă peă postă aă cadruluiă didactică careă aă beneficiată deă rezervareaă postului/catedrei.ă Înă situa iaă înă careă posturileă didacticeă eliberateă înă timpulă anuluiă şcolară nuă potă fiă astfelă ocupate,ă consiliileădeăadministra ieădinăunit ileădeăînv mântăsunt abilitateăs ăorganizezeă şiăs ădesf şoareăindividual,ăînăconsor iiăşcolareăsauăînăasocieriătemporareălaănivelă local,ă concursuriă pentruă ocupareaă posturiloră didacticeă înă vedereaă angaj riiă cuă contractă individuală deă munc ă peă perioad ă determinat ă aă personalului didactic calificat.ă Înă modă excep ional,ă consiliileă deă administra ieă dină unit ileă deă înv mântăpotăorganizaătest riăprinăinterviuăşiălucrareăscris ,ăînăprofilulăpostuluiă solicitat,ă înă vedereaă angaj riiă cuă contractă individuală deă munc ă peă perioad ă determinat ăaăpersonaluluiăf r ăstudiiăcorespunz toareăpostului. #B (20) Eliberarea din func ie a personalului didactic în unită ile de învă ământ cu personalitate juridică se face de către directorul unită ii, cu aprobarea consiliului de administra ie, iar la unită ile de învă ământ particulare de către persoana juridică fondatoare. #M4 ART. 254^1 (1)ăPersonalulădidacticătitularăînăînv mântulăpreuniversitarăpoateăfiădetaşatăînă interesulă înv mântului,ă cuă acordulă s u,ă pentruă ocupareaă unoră posturiă din unit i/institu iiădeăînv mântăşiăunit iăconexe,ălaăsolicitareaăacestuia,ăprecumăşiă pentruăasigurareaăpeăperioad ădeterminat ădeăcelămultăunăanăşcolarăaăconduceriiă unit iloră deă înv mânt,ă unit iloră conexeă aleă înv mântuluiă preuniversitar,ă inspectoratelorăşcolareăşiăcaselorăcorpuluiădidacticăşiăaăfunc iilorădeăîndrumareăşiă deă controlă înă inspectorateleă şcolare.ă Detaşareaă înă interesulă înv mântuluiă seă realizeaz ăconformămetodologieiă elaborateă cuă consultareaăpartenerilorădeă dialogă socială şiă aprobateă prină ordină ală ministruluiă educa iei,ă cercet rii,ă tineretuluiă şiă sportului. (2)ă Detaşareaă laă cerereă aă personaluluiă didactică titulară înă înv mântulă preuniversitară seă realizeaz ă prină concursă sauă concursă specific,ă conformă metodologiei elaborate de Ministerulă Educa iei,ă Cercet rii,ă Tineretuluiă şiă Sportului.ă Detaşareaă laă cerereă aă personaluluiă didactică titulară înă înv mântulă preuniversitarăseărealizeaz ăpeăoăperioad ădeăcelămultă5ăaniăşcolariăconsecutivi,ăcuă p strareaăcalit iiădeătitularăînăînv mântulăpreuniversitar. (3)ăAsigurareaăconduceriiăuneiăunit iădeăînv mântăpreuniversitarăparticular,ă pân ă laă organizareaă concursului,ă dară nuă maiă multă deă sfârşitulă anuluiă şcolar,ă seă poateă realizaă deă cadreă didacticeă careă seă distingă prină calit iă profesionale,ă managerialeăşiămorale,ădup ăcumăurmeaz : a)ăprinănumireaăînăfunc iaădeăconducereădeăc treăconducereaăpersoaneiăjuridiceă finan atoare,ălaăpropunereaăconsiliuluiădeăadministra ieăalăunit iiădeă înv mântă particular,ăaăunuiăcadruădidacticădinăcadrulăunit ii deăînv mântărespectiveăsauăaă unuiă cadruă didactică pensionat;ă actulă deă numireă seă aduceă laă cunoştin aă inspectoratuluiăşcolarăpeărazaăc ruiaăîşiădesf şoar ăactivitateaăunitateaăşcolar ; b)ă prină detaşareaă înă interesulă înv mântuluiă aă cadreloră didacticeă titulare în înv mântulăpreuniversitarădeăstatăsauăaăcadrelorădidacticeătitulareăînăalteăunit iă deă înv mântă particular,ă laă propunereaă conduceriiă persoaneiă juridiceă finan atoareă şiă cuă acordulă scrisă ală persoaneloră solicitate,ă prină decizieă aă inspectorului şcolarăgeneral. #B ART. 255 (1) Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc func ii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administra iei Preziden iale, al Guvernului şi în Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc func ia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ, de cultură, de tineret şi sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice la comisiile şi agen iile din subordinea Administra iei Preziden iale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Liderii sindicatelor reprezentative din învă ământ au dreptul de rezervare a postului, conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură. (4) De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme interna ionale, precum şi înso itorii acestora, dacă sunt cadre didactice. (5) Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, conven ii guvernamentale, interuniversitare sau interinstitu ionale, i se rezervă postul didactic. (6) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice, cu rezervarea postului, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin i sau sus inătorii legali. (7) Perioada de rezervare a postului didactic, în condi iile alin. (1) - (6), se consideră vechime în învă ământ. (8) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unită ii de învă ământ sau, după caz, a inspectoratului şcolar, cu rezervarea postului pe perioada respectivă. #M4 (9)ăPersonaluluiădidacticătitularăînăînv mântulăpreuniversitarăcareăbeneficiaz ă de pensie de invaliditate de gradul III i se va rezerva catedra/postul didactic pe durataă invalidit ii.ă Contractulă deă munc ă esteă suspendată pân ă laă dataă laă careă mediculăexpertăalăasigur rilorăsocialeăemiteădeciziaăprinăcareăconstat ăschimbareaă graduluiă deă invaliditateă sauă redobândireaă capacit iiă deă munc .ă Rezervareaă catedrei/postuluiădidacticăînceteaz ădeălaădataăemiteriiădeăc treămedicul expert al asigur riloră socialeă aă decizieiă prină careă seă constat ă pierdereaă definitiv ă aă capacit iiădeămunc . #B SEC IUNEA a 5-a Func iile de conducere, de îndrumare şi de control ART. 256 (1) Func iile de conducere din unită ile de învă ământ sunt: director şi director adjunct. (2) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar general adjunct. (3) Func iile de conducere din unită i conexe ale învă ământului preuniversitar se stabilesc potrivit specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) Func iile de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar sunt: a) la inspectoratele şcolare: inspector şcolar; b) la Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: inspector general, inspector principal de specialitate şi alte func ii stabilite prin hotărâre a Guvernului. ART. 257 (1) Func ia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre didactice titulare membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional. (2) Concursul pentru ocuparea func iilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de învă ământ, prin consiliul de administra ie. (3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de sector al unită ii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului jude ean pe raza căreia se află unitatea de învă ământ. (4) Directorul şi directorul adjunct din unită ile de învă ământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada exercitării mandatului, func ia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, jude ean sau na ional. ART. 258 (1) Consiliul de administra ie stabileşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de director, respectiv director adjunct al unită ii de învă ământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al consiliului local, respectiv jude ean, în func ie de unită ile aflate în subordine. (2) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea func iei de director şi de director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Consiliul de administra ie validează rezultatele concursului de ocupare a func iilor de director, respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în func ia de director, respectiv de director adjunct. (4) Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul jude ean nu se pronun ă asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit. (5) Directorul unită ii de învă ământ de stat poate fi eliberat din func ie prin hotărârea consiliului de administra ie, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situa ie, este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar jude ean/al municipiului Bucureşti. (6) Directorul unită ii de învă ământ particular şi confesional poate fi eliberat din func ie, la propunerea consiliului de administra ie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare. (7) În condi iile vacantării func iei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administra ie, de către directorul adjunct sau un cadru didactic membru în consiliul de administra ie, care devine automat şi ordonator de credite. ART. 259 (1) Inspectorii şcolari generali, generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic sunt numi i de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza unui concurs public, reglementat prin metodologie elaborată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Inspectorii şcolari generali, generali adjunc i şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de management cu ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul păr ilor, în urma evaluării performan elor manageriale. (3) Directorii unită ilor destinate activită ilor extraşcolare sunt numi i de către inspectorul şcolar general sau de către ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora, în urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau cu ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul păr ilor, în urma evaluării performan elor manageriale. ART. 260 (1) Func iile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic se ocupă, prin concurs, de către cadre didactice titulare, cu diplomă de licen ă, membre ale corpului na ional de exper i în management educa ional, care îndeplinesc criteriile de competen ă profesională, managerială şi de prestigiu moral evaluate prin: a) curriculum vitae; b) calită i dovedite în activitatea didactică şi în func ii de conducere, de îndrumare şi de control, anterioare, în sistemul na ional de învă ământ; c) titlul de doctor sau gradul didactic I; d) calificativul "foarte bine" ob inut în ultimii 5 ani; e) interviu în fa a unei comisii de concurs privind managementul educa ional şi deontologia profesională. (2) Concursul pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct şi director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (3) Comisia ministerială pentru ocuparea func iilor de inspector şcolar general, de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic, numită prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, este alcătuită din 5 membri, dintre care: a) pentru func ia de inspector şcolar general: (i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar, în calitate de preşedinte; (ii) 3 inspectori şcolari generali din teritoriu; (iii) un director din Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu competen e în domeniu; b) pentru func ia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic: (i) secretarul de stat pentru învă ământul preuniversitar, în calitate de preşedinte; (ii) 2 inspectori şcolari generali din teritoriu; (iii) inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul; (iv) un director din Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu competen e în domeniu. (4) În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. (5) Contesta iile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia poate fi atacată la instan a de judecată competentă. ART. 261 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv inspectoratele şcolare vacantează, în condi iile legii, posturile corespunzătoare func iilor de îndrumare şi de control cuprinse în organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu, cu cel pu in 30 de zile înainte de organizarea concursului. (2) Func iile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă, prin concurs, de cadre didactice din cadrul corpului na ional de exper i. (3) Func iile de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se ocupă prin concurs. (4) Concursul pentru ocuparea func iilor de îndrumare şi de control constă în: a) curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia; b) inspec ie specială la clasă; c) probă practică, constând din asisten ă la ore, analiză de lec ii şi întocmirea procesului-verbal de inspec ie; d) interviu în fa a unei comisii de concurs privind managementul educa ional şi deontologia profesională; e) probă scrisă în profilul postului pentru care candidează. (5) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar este formată din: inspectorul şcolar general - în calitate de preşedinte; un reprezentant al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; un profesor sau un conferen iar universitar din profilul postului pentru care candidează. (6) Comisia pentru concursul de ocupare a func iilor de îndrumare şi de control din Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se află postul scos la concurs - în calitate de preşedinte; directorul general din departamentul respectiv; un profesor sau un conferen iar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (7) Reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului au drept de acces la documentele comisiilor de concurs. (8) Numirea personalului didactic admis la concurs, în func iile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare, se face de către inspectorul şcolar general, cu avizul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, iar în func iile de îndrumare şi control din cadrul ministerului, prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (9) Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. Contractul de management poate fi prelungit, cu acordul păr ilor, în urma evaluării performan elor manageriale. SEC IUNEA a 6-a Norma didactică ART. 262 (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde: a) activită i didactice de predare-învă are-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învă ământ; b) activită i de pregătire metodico-ştiin ifică; c) activită i de educa ie, complementare procesului de învă ământ: mentorat, şcoală după şcoală, învă are pe tot parcursul vie ii. (2) Activită ile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund profilului, specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa individuală a postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administra ie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă. (3) Norma didactică de predare-învă are-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activită ilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează: a) un post de profesor pentru învă ământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educa ia timpurie; b) un post de profesor pentru învă ământul primar pentru fiecare clasă din învă ământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate; c) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învă ământul secundar şi ter iar non-universitar, pentru profesorii din unită ile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unită ile cu activită i extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asisten ă psihopedagogică; d) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică; e) pentru personalul didactic din învă ământul special, norma didactică se stabileşte astfel: profesori la predare - 16 ore pe săptămână; profesor-educator şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână; f) un post pentru personalul didactic din învă ământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice interşcolare, pentru personalul didactic itinerant, pentru profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educa ia psihomotrică şi altele, în func ie de tipul şi gradul de deficien ă, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; g) un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare. (4) Norma didactică de predare-învă are-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a preşcolarilor şi a elevilor în clasă se reduce cu două ore pe săptămână în cazul cadrelor didactice care au calitatea de mentor. ART. 263 (1) Norma didactică în învă ământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învă ământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licen ă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă ob inerea de competen e de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă. (2) Prin excep ie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu men inerea drepturilor salariale. (3) În situa ia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2), aceasta se poate completa cu activită ile prevăzute la art. 262 alin. (1) lit. c). (4) Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate, în condi iile prezentei legi, de profesorii pentru învă ământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activită ilor postului, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competen ă. Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învă ământul primar de la grupa ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ă. (5) Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate, în condi iile prezentei legi, de profesorii pentru învă ământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competen ă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învă ământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora. (6) Profesorii pentru învă ământul primar de la clasele cu predare în limbile minorită ilor na ionale sunt remunera i, prin plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de învă ământ de la clasele cu predare în limba română. (7) În învă ământul primar, orele de educa ie fizică prevăzute în planurile de învă ământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate. (8) În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activită ile prevăzute în planurile de educa ie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în limitele normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3). (9) Prin excep ie, dacă norma didactică a profesorilor din învă ământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi art. 262 alin. (3), aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învă ământul gimnazial din mediul rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialită ile de bază şi completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugare de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). #M9 (10)ă Personalulă didactică deă conducere,ă deă îndrumareă şiă deă controlă poateă fiă degrevată par ială deă normaă didactic ,ă peă bazaă normeloră aprobateă prină ordină ală ministruluiă educa ieiă na ionale,ă elaborateă cuă consultareaă federa iiloră sindicale reprezentativeă dină înv mânt.ă Deă acelaşiă dreptă potă beneficiaă şiă persoaneleă desemnateă deă federa iileă sindicaleă reprezentativeă dină înv mânt,ă caă urmareă aă particip riiă laă procesulă deă monitorizareă şiă evaluareă aă calit iiă sistemuluiă deă înv mânt,ă aprobateă prină ordină ală ministruluiă educa ieiă na ionale.ă Prină acelaşiă ordinăseăstabilescăatribu iileăpersoanelorădegrevateădeănormaădidactic . (10^1)ă Personalulă degrevată potrivită alin.ă (10)ă primeşteă drepturileă salarialeă pentruă func iaă înă careă esteă încadrat,ă precumă şiă celelalteă sporuriă şiă indemniza iiă prev zuteădeălegeăpentruăactivitateaădesf şurat ,ădup ăcaz. #B (11) Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului. SEC IUNEA a 7-a Distinc ii ART. 264 (1) Personalul didactic din învă ământul preuniversitar beneficiază de grada ie de merit, acordată prin concurs. Această grada ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Grada ia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de acordare a grada iei de merit, cu consultarea federa iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de învă ământ. ART. 265 (1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiin ifică poate primi decora ii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învă ământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofi er, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învă ământ. (3) În afara distinc iilor prevăzute la alin. (2), ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului este autorizat să acorde personalului didactic din învă ământul preuniversitar următoarele distinc ii: a) adresă de mul umire publică; b) diplomă "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a; c) diplomă de excelen ă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învă ământ. (4) Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a este înso ită de un premiu de 20%, 15% şi, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelen ă este înso ită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. (5) Distinc iile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare jude /sector al municipiului Bucureşti. (6) Fondurile pentru acordarea distinc iilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. SEC IUNEA a 8-a Drepturi şi obliga ii ART. 266 Personalul din învă ământul preuniversitar are drepturi şi obliga ii care decurg din legisla ia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă. ART. 267 (1) Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacan elor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unită ii de învă ământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă. (2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administra ie, în func ie de interesul învă ământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor na ionale. (3) Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacan ele anului şcolar următor. ART. 268 (1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învă ământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. (2) Personalul didactic aflat în situa ia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activită i didactice retribuite în regim de plată cu ora. (3) În situa ia desfiin ării unei unită i de învă ământ de stat, salaria ii disponibiliza i primesc salarii compensatorii, conform legii. ART. 269 Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic beneficiază de concediu de odihnă, conform Codului muncii. ART. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului. ART. 271 Dreptul la ini iativă profesională constă în: a) conceperea activită ii profesionale şi realizarea obiectivelor educa ionale ale disciplinelor de învă ământ, prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice; b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor învă ământului, în scopul realizării obliga iilor profesionale; c) punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învă ământ. SEC IUNEA a 9-a Dreptul la securitate al personalului didactic ART. 272 (1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activită ii didactice de nicio autoritate şcolară sau publică. (2) Prin excep ie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării activită ii didactice interven ia autorită ilor şcolare şi/sau publice în situa iile în care sănătatea fizică sau psihică a elevilor ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, respectiv în timpul exerci iilor de alarmare pentru situa ii de urgen ă. (3) Înregistrarea prin orice procedee a activită ii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce. (4) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activită ii didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv. (5) Înregistrarea prin orice procedee a activită ilor desfăşurate în spa iile şcolare este permisă numai cu acordul personalului de conducere, cu excep ia celor de la alin. (3). SEC IUNEA a 10-a Dreptul de participare la via a socială ART. 273 (1) Personalul didactic are dreptul să participe la via a socială şi publică, în beneficiul propriu, în interesul învă ământului. (2) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asocia ii şi organiza ii sindicale, profesionale şi culturale, na ionale şi interna ionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii. (3) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spa iul şcolar şi poate întreprinde ac iuni în nume propriu în afara acestui spa iu, dacă acestea nu afectează prestigiul învă ământului şi demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi. ART. 274 (1) Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri extrabugetare sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori par ială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiin ifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. (2) Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unită ii de învă ământ propuneri de valorificare a rezultatelor ac iunii pentru care a primit aprobarea de deplasare. ART. 275 (1) Cadrele didactice au obliga ia morală să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obliga iilor profesionale. (2) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar au obliga ia de a respecta atribu iile prevăzute în fişa postului. (3) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar au obliga ia de a participa la activită i de formare continuă, în condi iile legii. ART. 276 Personalului didactic din unită ile de învă ământ conexe, care nu dispune de locuin ă în localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii. ART. 277 Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scuti i de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învă ământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate. ART. 278 Personalul didactic şi didactic auxiliar din învă ământ beneficiază de o compensa ie de la bugetul asigurărilor sociale de stat de 50% din valoarea cazării, mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă şi tratament. ART. 279 Personalul didactic titular care din proprie ini iativă solicită să se specializeze/să continue studiile are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situa ii sunt de competen a unită ii şcolare prin consiliul de administra ie, dacă se face dovada activită ii respective. SEC IUNEA a 11-a Răspunderea disciplinară şi patrimonială ART. 280 (1) Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovă ie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei, conform legii. (2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: a) observa ie scrisă; b) avertisment; c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemniza ia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1 - 6 luni; d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare sau pentru ob inerea gradelor didactice ori a unei func ii de conducere, de îndrumare şi de control; e) destituirea din func ia de conducere, de îndrumare şi de control din învă ământ; f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă. (3) Orice persoană poate sesiza unitatea de învă ământ/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unită ii/institu iei de învă ământ. (4) Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic, personalul de conducere al unită ilor de învă ământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor şcolare şi de personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează: a) pentru personalul didactic, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau este un reprezentant al salaria ilor, iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea; b) pentru personalul de conducere al unită ilor de învă ământ preuniversitar, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care un reprezentant al salaria ilor, iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar jude ean/al municipiului Bucureşti; c) pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care unul reprezintă organiza ia sindicală din care face parte persoana aflată în discu ie sau este un reprezentant al salaria ilor, iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea; d) pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare jude ene/al municipiului Bucureşti, comisii formate din 3 - 5 membri, dintre care un reprezentant al salaria ilor, iar ceilal i au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea. (5) Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de: a) consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi personalul de conducere al acesteia; b) ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, pentru func iile de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare jude ene/al municipiului Bucureşti. (6) În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existen a sau inexisten a vinovă iei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiin at în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declara ii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare. (7) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării acesteia, consemnată în condica de inspec ii sau la registratura generală a unită ii de învă ământ preuniversitar/institu iei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexisten a faptelor pentru care a fost cercetată. (8) Persoanele sanc ionate încadrate în unită ile de învă ământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar. Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a fost sanc ionat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (9) Normele privind componen a, organizarea şi func ionarea, precum şi atribu iile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (10) Dreptul persoanei sanc ionate de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. ART. 281 (1) Pentru personalul didactic din unită ile de învă ământ preuniversitar, propunerea de sanc ionare se face de către director sau de cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administra ie. Sanc iunile aprobate de consiliul de administra ie sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unită ii de învă ământ preuniversitar. (2) Pentru personalul de conducere al unită ii de învă ământ preuniversitar, propunerea de sanc ionare se face de către consiliul de administra ie al unită ii de învă ământ preuniversitar şi se comunică prin decizie a inspectorului şcolar general. (3) Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de sanc ionare se face de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului şi se comunică prin ordin. (4) Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, propunerea de sanc ionare se face, după caz, de ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin. ART. 282 Sanc iunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unită ii de învă ământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 283 Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a celui de conducere, de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar se stabileşte potrivit legisla iei muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se fac de conducerea unită ii sau a institu iei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel. SEC IUNEA a 12-a Pensionarea ART. 284 (1) Personalul didactic beneficiază de pensie în condi iile prevăzute de legisla ia de asigurări sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii. #M7 (2)ă Personalulă didactică deă conducere,ă deă îndrumareă şiă deă controlă dină înv mântulădeăstatăseăpensioneaz ălaădataăîmpliniriiăvârsteiălegaleădeăpensionare. #B (3) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ, respectiv al inspectoratului şcolar. (4) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activită i didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare. (5) Personalul didactic pensionat din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală şi de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice. #M7 (6)ăPrinăexcep ieădeăla prevederileăalin.ă(1)ăşiă(2),ăînăcazulăînăcareăînăunit ileădeă înv mântă normele/posturileă didacticeă nuă potă fiă acoperiteă cuă titulari,ă personalulă didacticădinăînv mântulăpreuniversitar,ăcuăgradulădidacticăIăsauăcuătitlulăştiin ifică de doctor, care dovedeşteăcompeten ăprofesional ădeosebit ,ăpoateăfiămen inut,ăcuă aprobareaă anual ă aă consiliuluiă deă administra ie,ă caă titulară înă func iaă didactic ă pân ă laă 3ă aniă pesteă vârstaă deă pensionare,ă laă cerere,ă conformă metodologieiă aprobate prin ordin al ministrului educa iei,ăcercet rii,ătineretuluiăşiăsportului. (7)ăPersonaluluiădidacticăcareăaăavutăcalitateaădeătitularăşiăcareănuăaădep şităcuă 3ăaniăvârstaădeăpensionareăiăseăpoateărecunoaşteăaceast ăcalitateădeăc treăconsiliulă deă administra ie,ă conformă metodologieiă prev zuteă laă alin.ă (6),ă cuă condi iaă renun riiălaăpensieăpeăperioadaăînăcareăr mâneătitular. #B CAPITOLUL II Statutul personalului didactic şi de cercetare din învă ământul superior SEC IUNEA 1 Norma universitară ART. 285 (1) În institu iile de învă ământ superior func iile didactice sunt: a) asistent universitar; b) lector universitar/şef de lucrări; c) conferen iar universitar; d) profesor universitar. (2) În institu iile de învă ământ superior func iile de cercetare sunt: a) asistent cercetare; b) cercetător ştiin ific; c) cercetător ştiin ific gradul III; d) cercetător ştiin ific gradul II; e) cercetător ştiin ific gradul I. (3) Echivalen a func iilor din cercetare cu func iile didactice este următoarea: a) cercetător ştiin ific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care de in o diplomă de doctor; b) cercetător ştiin ific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări; c) cercetător ştiin ific gradul II se echivalează cu conferen iar universitar; d) cercetător ştiin ific gradul I se echivalează cu profesor universitar. (4) În învă ământul superior poate func iona personal didactic asociat pentru următoarele func ii: lector universitar/şef de lucrări, conferen iar universitar şi profesor universitar. #M4 (4^1)ăPrinăexcep ieădeălaăprevederileăalin.ă(4),ăînăanulăuniversitară2012ă - 2013, înăînv mântulăsuperiorăpoateăfunc ionaăpersonalădidacticăasociatăpentruăfunc iileă didacticeăprev zuteălaăalin.ă(1). #B (5) În raport cu necesită ile academice proprii, senatul universitar poate aproba, pe o durată determinată, invitarea în cadrul institu iei de învă ământ superior a unor cadre didactice universitare şi a altor specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice universitare asociate invitate. În cazul specialiştilor fără grad didactic universitar recunoscut în ară, senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performan ei, în conformitate cu standardele na ionale. (6) Acolo unde este cazul, ob inerea permisului de muncă este sarcina institu iei de învă ământ superior angajatoare. (7) În departamente, în şcoli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare şi microproduc ie sau în alte unită i pot func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare, personal de cercetare asociat, inclusiv studen i din toate cele 3 cicluri, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii. Angajarea acestora se face conform legii. ART. 286 (1) Statele de func ii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea de norme universitare, cu cel pu in 15 zile înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot modifica în timpul anului universitar. (2) Func iile didactice şi numărul posturilor se stabilesc inând seama de: a) planurile de învă ământ; b) forma iunile de studiu; c) normele universitare. (3) În statul de func ii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau vacante, specificându-se func iile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore conven ionale repartizate pe activită i de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator, îndrumare de proiecte, îndrumare a studen ilor şi a studen ilor-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare şi activită i echivalente acestora, la disciplinele din planul de învă ământ. (4) Statele de func ii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultă ii. La departamentele cu discipline la mai multe facultă i, statele de func ii se completează pe baza notelor de comandă, avizate de conducerea institu iei de învă ământ superior. (5) Statul de func ii al personalului didactic şi de cercetare se avizează de consiliul facultă ii sau, după caz, de consiliul şcolii doctorale şi se aprobă de senatul universitar. (6) Numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar se stabileşte de senatul universitar, în func ie de bugetul şi specificul institu iei, al facultă ii, al programului de studii, al departamentului sau al şcolii doctorale. (7) Nomenclatorul general de func ii didactice şi de cercetare auxiliare din învă ământul superior, precum şi nivelul studiilor necesare pentru ocuparea acestor func ii se elaborează de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale. (8) Angajarea personalului didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat de facultate sau de şcoala doctorală, potrivit legii. (9) Atribu iile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului, avizată, după caz, de decan, de directorul departamentului sau de conducătorul şcolii doctorale şi aprobată de rector, constituind anexă la contractul individual de muncă. ART. 287 (1) Norma universitară cuprinde: a) norma didactică; b) norma de cercetare. (2) Norma didactică poate cuprinde: a) activită i de predare; b) activită i de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte de an; c) îndrumarea elaborării lucrărilor de licen ă; d) îndrumarea elaborării diserta iilor de master; e) îndrumarea elaborării tezelor de doctorat; f) alte activită i didactice, practice şi de cercetare ştiin ifică înscrise în planurile de învă ământ; g) conducerea activită ilor didactico-artistice sau sportive; h) activită i de evaluare; i) tutorat, consulta ii, îndrumarea cercurilor ştiin ifice studen eşti, a studen ilor în cadrul sistemului de credite transferabile; j) participarea la consilii şi în comisii în interesul învă ământului. (3) Norma didactică săptămânală în învă ământul superior se cuantifică în ore conven ionale. (4) Norma didactică se stabileşte conform planului de învă ământ şi se calculează ca normă medie săptămânală, indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuată. Norma medie săptămânală se stabileşte prin împăr irea numărului de ore conven ionale din fişa individuală a postului la numărul de săptămâni înscris în planul de învă ământ pentru activitatea didactică de predare şi de seminar din întregul an universitar. (5) Ora conven ională este ora didactică de activită i prevăzute la alin. (2) lit. b) din învă ământul universitar de licen ă. (6) În învă ământul universitar de licen ă, ora de activită i de predare reprezintă două ore conven ionale. (7) În învă ământul universitar de master şi în învă ământul universitar de doctorat, ora de activită i de predare reprezintă 2,5 ore conven ionale, iar ora de activită i prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă 1,5 ore conven ionale. (8) În cazul predării integrale în limbi de circula ie interna ională, la ciclurile de licen ă, master şi doctorat, activită ile de predare, seminar sau alte activită i pot fi normate cu un coeficient suplimentar multiplicativ de 1,25. Fac excep ie de la această prevedere orele de predare a limbii respective. (9) Activită ile prevăzute la alin. (2) lit. c) - j), cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore conven ionale, printr-o metodologie aprobată de senatul universitar, în func ie de programul de studii, de profil şi de specializare, astfel încât unei ore fizice de activită i să îi corespundă minimum 0,5 ore conven ionale. (10) Norma didactică săptămânală minimă pentru activită ile prevăzute la alin. (2) lit. a) - f) se stabileşte după cum urmează: a) profesor universitar: 7 ore conven ionale, dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de activită i de predare; b) conferen iar universitar: 8 ore conven ionale, dintre care cel pu in 4 ore conven ionale de activită i de predare; c) lector universitar/şef de lucrări: 10 ore conven ionale, dintre care cel pu in două ore conven ionale de activită i de predare; d) asistent universitar: 11 ore conven ionale, cuprinzând activită i prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi f). (11) Prin excep ie, norma personalului didactic prevăzut la alin. (10) lit. a) - c) care, datorită specificului disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs se majorează cu două ore conven ionale. (12) Norma didactică nu poate depăşi 16 ore conven ionale pe săptămână. (13) Norma didactică prevăzută la alin. (10) şi (11) reprezintă limita minimă privind normarea activită ii didactice. Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin regulament, norma didactică săptămânală minimă, cu respectarea standardelor de asigurare a calită ii, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (12). (14) Norma didactică a personalului didactic care nu desfăşoară activită i de cercetare ştiin ifică sau echivalente acestora este superioară celei minime, fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (12), conform deciziei consiliului facultă ii, la propunerea directorului de departament, sau deciziei consiliului şcolii doctorale. (15) Prin excep ie, în situa ia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (10) şi (11), diferen ele până la norma didactică minimă se completează cu activită i de cercetare ştiin ifică, cu acordul consiliului facultă ii, la propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul consiliului şcolii doctorale. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de cercetare este echivalentă cu 0,5 ore conven ionale. Cadrul didactic îşi men ine calitatea de titular în func ia didactică ob inută prin concurs. (16) Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin. (10) - (15) pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare ştiin ifică, men inându-şi calitatea de titular în func ia didactică ob inută prin concurs. În această perioadă, cadrul didactic are obliga iile personalului de cercetare din învă ământul superior. (17) În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul universitar stabileşte, diferen iat, norma universitară efectivă, în func ie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de specialitate a studen ilor şi de dimensiunea forma iunilor de studiu. (18) În departamente, şcoli doctorale, unită i sau centre de cercetare şi microproduc ie poate func iona pe posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau nedeterminată. (19) Personalul de cercetare din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice, stabilite în fişa individuală a postului de către conducerea departamentului sau a şcolii doctorale. (20) Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învă ământul superior desfăşoară activită i specifice stabilite în fişa individuală a postului. În institu iile de învă ământ superior de stat, timpul săptămânal de lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu func ii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. (21) Personalul care exercită o func ie de conducere în cadrul institu iei de învă ământ superior sau de îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate beneficia de o reducere a normei didactice de cel mult 30%, cu aprobarea senatului universitar. (22) Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare, realizată prin cumularea ponderilor activită ilor prevăzute la alin. (1), este de 40 ore pe săptămână. #M7 ART. 288 (1)ăActivit ileădidacticeăcareăexcedeaz ăoănorm ădidactic ăprev zut ălaăart. 287 suntăremunerateăînăregimădeăcumulăsauăplat ăcuăora. #B (2) Activită ile din granturi sau contractele de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de grant, conform legii şi prevederilor Cartei universitare. (3) Sus inerea de către personalul titular de activită i de predare şi cercetare în alte institu ii de învă ământ superior sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului universitar. (4) Activită ile de cercetare pe bază de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare şi prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabileşte atât modalitatea de plată efectivă, cât şi cuantumurile. (5) Profesorii şi conferen iarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat granturi de cercetare şi au func ionat în aceeaşi universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada anului sabatic, aceştia beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, şi îşi păstrează calitatea de titular, dar sunt scuti i de efectuarea activită ilor din fişa postului. (6) Cadrele didactice care sunt alese sau numite în institu iile publice ale statului sau desfăşoară activită i specifice func iei publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activită i didactice aferente unei norme didactice. ART. 289 (1) Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani. #M7 (2) *** Abrogat #B (3) Senatul universitar din universită ile de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de performan ă profesională şi a situa iei financiare, poate decide continuarea activită ii unui cadru didactic sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelen ă didactică şi de cercetare, cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim de plată cu ora. #M7 (4) *** Abrogat #B (5) Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de prevederile alin. (3) şi (4). #M4 (6)ăPrinăexcep ieădeălaăprevederileăalin.ă(1),ă(2)ăşiă(4),ăînăcazulăînăcareăinstitu iileă deăînv mântăsuperiorănuăpotăacoperiănormeleăcuătitulari,ăpotăhot rîămen inereaă calit iiă deă titulară înă înv mântă şi/sauă înă cercetareă peă bazaă evalu riiă anualeă aă performan elorăacademice,ădup ăoămetodologieăstabilit ădeăsenatulăuniversitar. #M7 (7)ă Personaluluiădidactică careăaăavutăcalitateaădeătitularăiăseă poateărecunoaşteă aceast ă calitate,ă anual,ă deă c treă senatul universitar, conform metodologiei prev zuteălaăalin.ă(6),ăcuăcondi iaărenun riiălaăpensieăpeăperioadaăînăcareăr mâneă titular. #B ART. 290 (1) Studen ii-doctoranzi sunt încadra i de către IOSUD sau o institu ie membră a unei IOSUD ca asisten i de cercetare ori asisten i universitari pe perioadă determinată, norma didactică fiind redusă corespunzător limitei prevăzute la art. 164 alin. (3), prin excep ie de la prevederile art. 287. Atribu iile lor sunt stabilite de senatul universitar. (2) Studen ii-doctoranzi beneficiază de toate drepturile asisten ilor de cercetare sau asisten ilor universitari, inclusiv de vechimea în muncă. ART. 291 (1) Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se în elege personalul care de ine, în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care apar ine unei institu ii de învă ământ superior şi care desfăşoară activită i didactice şi/sau de cercetare. (2) În raport cu rela iile de muncă stabilite cu institu ia de învă ământ superior, personalul didactic poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională, personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar. (3) Prin personal didactic titular se în elege personalul didactic care ocupă o func ie didactică într-o universitate, ob inută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, în condi iile legii. Salariatul optează unde are func ia de bază. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de rezervare de post, în condi iile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat. (4) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură institu ie de învă ământ superior sau cu o singură institu ie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activită i didactice sau de cercetare ştiin ifică în mai multe institu ii de învă ământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător asociat. Institu ia de învă ământ superior în care cadrul didactic este titular are obliga ia de a păstra şi de a gestiona, potrivit legii, cartea de muncă sau registrul angaja ilor, cu specifica ia calită ii de titular. (5) Func iilor de cercetare-dezvoltare din universită i şi personalului care le ocupă li se aplică prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare. (6) În cazul desfiin ării unei unită i de învă ământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat beneficiază de salarii compensatorii, conform legisla iei în vigoare. ART. 292 Forma iunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare, cu respectarea standardelor de calitate, în concordan ă cu programul şi ciclul de studii, propuse de ARACIS şi aprobate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. SEC IUNEA a 2-a Ocuparea func iilor didactice şi a posturilor didactice ART. 293 Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă şi concedierea personalului didactic şi de cercetare sunt de competen a universită ilor, în baza legisla iei în vigoare, a metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Cartei universitare. ART. 294 (1) Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei legi, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe orice func ie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de institu ia de învă ământ superior, după ob inerea titlului de doctor. (2) La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetă eni români ori străini, fără nicio discriminare, în condi iile legii. (3) Prin excep ie de la prevederile legisla iei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum 3 ani. (4) Prin excep ie, studen ii-doctoranzi pot fi angaja i pe o perioadă determinată de maximum 5 ani. (5) Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului didactic şi de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în func ie de rezultatele profesionale personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar, precum şi în func ie de nevoile de angajare şi de resursele financiare ale institu iei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ART. 295 (1) Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre a Guvernului, ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNATDCU. (2) Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau func ie didactică, cerin ele minime pentru prezentarea la concurs, cu referire la standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a), modul de organizare şi de desfăşurare a concursului, de solu ionare a contesta iilor, conflictele de interese şi incompatibilită ile, în vederea asigurării calită ii, a respectării eticii universitare şi a legisla iei în vigoare. (3) Universită ile au obliga ia să respecte această metodologie şi să publice toate posturile scoase la concurs, înso ite de programa aferentă concursului, cu cel pu in două luni înainte de concurs. Publicarea posturilor scoase la concurs se face cel pu in pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat, administrat de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către so i, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv a func iilor prin care unul sau una se află fa ă de celălalt sau cealaltă într-o pozi ie de conducere, control, autoritate sau evaluare institu ională directă la orice nivel în aceeaşi universitate. (5) Încălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) duce la invalidarea concursului şi la penalizarea celor vinova i pe baza metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). ART. 296 (1) Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de personalul didactic titular al institu iei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform prezentei legi. (2) Angajarea specialiştilor cu valoare ştiin ifică recunoscută în domeniu, prin inven ii, inova ii, premii, publica ii ştiin ifice, din ară sau din străinătate, în calitate de profesori ori conferen iari asocia i invita i, se avizează de consiliul departamentului şi se aprobă de consiliul facultă ii. (3) Func iile şi gradele de cercetător ştiin ific în re eaua învă ământului superior se ob in potrivit reglementărilor legale în vigoare. ART. 297 (1) În baza metodologiei-cadru prevăzute la art. 295 alin. (1) şi a legisla iei în vigoare, universită ile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, care este aprobată de către senatul universitar. Această metodologie nu poate face referire la vechime şi nu poate discrimina persoanele din afara institu iei sau ării fa ă de persoanele din institu ie ori din ară. (2) Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând cu prima zi a semestrului următor concursului. ART. 298 (1) Directorii departamentelor, decanii facultă ilor şi rectorul răspund în fa a senatului universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condi iile respectării normelor de calitate, de etică universitară şi a legisla iei în vigoare. (2) În condi iile constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sanc iuni specificate în metodologia proprie, mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului. ART. 299 (1) Universită ile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare. (2) În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aplica sanc iuni prevăzute de prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică şi Management Universitar. (3) În cazul în care instan ele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universită i, concursul se anulează şi se reia. ART. 300 (1) Abilitarea constă în: a) redactarea unei teze de abilitare; b) sus inerea publică a tezei de abilitare în fa a unei comisii de specialitate numite de CNATDCU şi formată din cel pu in 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în ară sau în străinătate; c) admiterea tezei de abilitare în urma sus inerii publice; d) ob inerea atestatului de abilitare. (2) Teza de abilitare relevă capacită ile şi performan ele didactice şi de cercetare. Teza prezintă în mod documentat realizările profesionale ob inute ulterior conferirii titlului de doctor în ştiin ă, care probează originalitatea şi relevan a contribu iilor academice, ştiin ifice şi profesionale şi care anticipează o dezvoltare independentă a viitoarei cariere de cercetare şi/sau universitare. (3) Pot sus ine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doctor în ştiin ă şi care îndeplinesc standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a). (4) Cererea pentru sus inerea examenului de abilitare este adresată CNATDCU. (5) Acordarea atestatului de abilitare este propusă de CNATDCU şi este aprobată prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. ART. 301 (1) Pentru ocuparea func iei didactice de asistent universitar sunt necesare ob inerea statutului de student-doctorand sau de inerea diplomei de doctor, precum şi îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice func iei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condi ii de vechime, conform legii. (2) O persoană care nu a ob inut o diplomă de doctor nu poate ocupa func ia de asistent universitar într-o anumită institu ie de învă ământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea acestui termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept. (3) Condi iile minimale pentru ocuparea func iei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt următoarele: a) de inerea diplomei de doctor; b) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice func iei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condi ii de vechime, conform legii. (4) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de conferen iar universitar sunt următoarele: a) de inerea diplomei de doctor; b) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea func iei de conferen iar universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a); c) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice func iei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condi ii de vechime, conform legii. (5) Condi iile pentru ocuparea func iei didactice de profesor universitar sunt următoarele: a) de inerea diplomei de doctor; #M7 b)ă***ăAbrogat #B c) îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea func iei de profesor universitar, standarde aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a); d) îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice func iei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condi ii de vechime, conform legii. (6) În institu iile de învă ământ superior, suplimentar fa ă de alte condi ii stabilite de lege, func ia de asistent de cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studen i-doctoranzi sau care de in diploma de doctor. (7) În institu iile de învă ământ superior, suplimentar fa ă de alte condi ii stabilite de lege, func iile de cercetare de cercetător ştiin ific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care de in diploma de doctor. (8) În învă ământul superior medical, candida ii la concursul pentru ocuparea postului de asistent universitar trebuie să aibă cel pu in titlul de medic rezident. Fac excep ie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii şi cele de la disciplinele preclinice. (9) În învă ământul superior medical, candida ii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări şi de conferen iar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist, iar candida ii la concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar. Fac excep ie posturile de la disciplinele care nu au corespondent în re eaua Ministerului Sănătă ii şi cele de la disciplinele preclinice. SEC IUNEA a 3-a Evaluarea calită ii cadrelor didactice ART. 302 (1) Datele şi informa iile privind situa ia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. Accesul la fişa personală de serviciu este permis numai persoanei în cauză, titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului institu iei de învă ământ superior. (2) Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament sau şcoală doctorală, în statul de func ii. Statul de func ii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui membru al personalului didactic şi de cercetare. ART. 303 (1) Rezultatele şi performan ele activită ilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către senatul universitar. (2) Evaluarea de către studen i a presta iei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt informa ii publice. (3) Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face şi în func ie de rezultatele şi performan ele acestuia, conform legii. (4) Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea unor standarde minime ale rezultatelor activită ilor didactice şi de cercetare şi clauze privind încetarea contractelor în condi iile neîndeplinirii acestor standarde minime. SEC IUNEA a 4-a Drepturi şi obliga ii ale personalului didactic ART. 304 (1) Personalul din învă ământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta universitară, din Codul de etică universitară, din contractul individual de muncă, precum şi din legisla ia în vigoare. (2) Protec ia drepturilor salaria ilor, precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra crea iei ştiin ifice, culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legisla ia specifică în vigoare. (3) Membrilor comunită ii universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot exprima liber opinii academice în spa iul universitar şi au libertatea de predare, de cercetare şi de crea ie, în conformitate cu criteriile de calitate academică. (4) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă, de a candida la ob inerea de granturi na ionale şi interna ionale, fără restric ii ale libertă ii academice. (5) Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asocia ii şi organiza ii sindicale, profesionale şi culturale, na ionale şi interna ionale, precum şi din organiza ii politice legal constituite, în conformitate cu prevederile legii. (6) Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ, alese în Parlament, numite în Guvern sau îndeplinind func ii de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al Cur ii Constitu ionale, al Avocatului Poporului, al Administra iei Preziden iale, al Guvernului sau în Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care îndeplinesc aceste func ii. Pe toată durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste func ii cu activitatea didactică şi de cercetare. (7) Prevederile alin. (6) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învă ământ, care îndeplinesc func ia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului jude ean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în func ii de conducere, de îndrumare şi de control în sistemul de învă ământ, de cultură, de tineret şi de sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice titulare pe un post didactic din învă ământ numite ca personal de conducere sau în func ii de specialitate specifice din cadrul autorită ilor şi institu iilor publice, comisiilor şi agen iilor din subordinea Administra iei Preziden iale, Parlamentului sau Guvernului. (8) De prevederile alin. (6) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme interna ionale, precum şi înso itorii acestora, dacă sunt cadre didactice titulare pe un post didactic din învă ământ. (9) Personalului didactic titular pe un post didactic din învă ământ, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, conven ii guvernamentale, interuniversitare sau interinstitu ionale, ori trimis pentru specializare, i se rezervă postul didactic pentru perioada respectivă. (10) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ, care din proprie ini iativă solicită să se specializeze sau să participe la cercetare ştiin ifică în ară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situa ii sunt de competen a conducerii institu iei de învă ământ superior sau, după caz, a consiliului de administra ie, dacă se face dovada activită ii respective. (11) Personalul didactic titular pe un post didactic din învă ământ poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea institu iei de învă ământ superior, cu rezervarea catedrei pe perioada respectivă. (12) Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învă ământ. (13) Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel: a) concediul anual cu plată, în perioada vacan elor universitare, cu o durată de cel pu in 40 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea institu iei de învă ământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă; normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu reprezentan ii organiza iilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învă ământului; b) perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către senatul universitar, în func ie de interesul învă ământului şi al celui în cauză. (14) Institu iile de învă ământ superior pot asigura, integral sau par ial, din surse proprii, transportul şi cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localită i. (15) Personalul din învă ământ beneficiază de asisten ă medicală în cabinete medicale şi psihologice, în policlinici şi unită i spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătă ii. (16) Personalul didactic are dreptul la întreruperea activită ii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap, conform prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părin i sau sus inătorii legali. ART. 305 Cadrele didactice şi studen ii sunt proteja i în spa iul universitar de autorită ile responsabile cu ordinea publică. Protec ia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere demnită ii umane şi profesionale a cadrelor didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor şi a obliga iilor lor. Protec ia este solicitată de persoana autorizată conform Cartei universitare. SEC IUNEA a 5-a Etica universitară ART. 306 (1) La nivelul fiecărei universită i func ionează comisia de etică universitară. (2) Structura şi componen a comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administra ie, avizată de senatul universitar şi aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional şi autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă vreuna dintre func iile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproduc ie. (3) Comisia de etică universitară are următoarele atribu ii: a) analizează şi solu ionează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare, conform Codului de etică şi deontologie universitară; b) realizează un raport anual referitor la situa ia respectării eticii universitare şi a eticii activită ilor de cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar şi constituie un document public; c) contribuie la elaborarea Codului de etică şi deontologie universitară, care se propune senatului universitar pentru adoptare şi includere în Carta universitară; d) atribu iile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare; e) alte atribu ii prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii. ART. 307 Hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universită ii. Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de etică universitară revine universită ii. ART. 308 (1) Orice persoană, din universitate sau din afara universită ii, poate sesiza Comisiei de etică universitară abateri săvârşite de membri ai comunită ii universitare. (2) Comisia de etică universitară păstrează confiden ială identitatea autorului sesizării. ART. 309 În urma unei sesizări, comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de etică şi deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării şi îi comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora. ART. 310 Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiin ifică şi activitatea universitară: a) plagierea rezultatelor sau publica iilor altor autori; b) confec ionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive; c) introducerea de informa ii false în solicitările de granturi sau de finan are. SEC IUNEA a 6-a Distinc ii ART. 311 (1) Personalul didactic din învă ământul superior beneficiază de grada ie de merit, acordată prin concurs. Această grada ie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul institu iei de învă ământ superior şi reprezintă 25% din salariul de bază. Grada ia de merit se acordă pe o perioadă de 5 ani. (2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt: a) Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofi er; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control din învă ământul preuniversitar; b) Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofi er; ordinul se acordă personalului didactic, de conducere şi de cercetare din învă ământul superior; c) Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în educa ie şi formare profesională. SEC IUNEA a 7-a Sanc iuni disciplinare ART. 312 (1) Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învă ământul superior răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învă ământului şi prestigiului unită ii/institu iei. Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie, libertă ii exprimării şi libertă ii academice. (2) Sanc iunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele: a) avertisment scris; b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemniza ia de conducere, de îndrumare şi de control; c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare ori a unei func ii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licen ă; d) destituirea din func ia de conducere din învă ământ; e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. ART. 313 (1) În institu iile de învă ământ superior, propunerea de sanc ionare disciplinară se face de către şeful de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproduc ie, de către decan ori rector sau de cel pu in 2/3 din numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultă ii sau senatului universitar, după caz. Aceştia ac ionează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei abateri constatate direct. (2) Sanc iunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. a) şi b) se stabilesc de către consiliile facultă ilor. Sanc iunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c) - e) se stabilesc de către senatele universitare. (3) Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare sanc iunile disciplinare. (4) În învă ământul superior, sanc iunile se comunică, în scris, personalului didactic şi de cercetare, precum şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar din subordine de către serviciul de resurse umane al institu iei. ART. 314 (1) Sanc iunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea celui în cauză şi verificarea sus inerilor făcute de acesta în apărare. (2) Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic, personalul din cercetare sau personalul administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3 - 5 membri, cadre didactice care au func ia didactică cel pu in egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al organiza iei sindicale. (3) Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de: a) rector, cu aprobarea senatului universitar; b) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru personalul de conducere al institu iilor de învă ământ superior şi pentru rezolvarea contesta iilor privind deciziile senatelor universitare. ART. 315 Răspunderea patrimonială a personalului didactic, de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte potrivit legisla iei muncii. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit legisla iei muncii. ART. 316 În cazul în care cel sanc ionat disciplinar nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an de la aplicarea sanc iunii, îmbunătă indu-şi activitatea şi comportamentul, autoritatea care a aplicat sanc iunea disciplinară poate dispune ridicarea şi radierea sanc iunii, făcându-se men iunea corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză. ART. 317 (1) Orice persoană poate sesiza unitatea/institu ia de învă ământ cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura unită ii/institu iei de învă ământ. (2) Dreptul persoanei sanc ionate disciplinar de a se adresa instan elor judecătoreşti este garantat. SEC IUNEA a 8-a Sanc iuni referitoare la încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în cercetare ART. 318 Sanc iunile care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru abateri de la buna conduită în cercetarea ştiin ifică sunt următoarele: a) avertisment scris; b) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemniza ia de conducere, de îndrumare şi de control; c) suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei func ii didactice superioare ori a unei func ii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru în comisii de doctorat, de master sau de licen ă; d) destituirea din func ia de conducere din învă ământ; e) desfacerea disciplinară a contractului de muncă. ART. 319 Sanc iunile care se pot aplica de către comisia de etică universitară studen ilor şi studen ilor-doctoranzi pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele: a) avertisment scris; b) exmatricularea; c) alte sanc iuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară. ART. 320 În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică şi deontologie profesională, comisia de etică universitară stabileşte, conform Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai multe dintre sanc iunile prevăzute la art. 318 sau 319. ART. 321 În cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea ştiin ifică, comisia de etică universitară stabileşte, conform Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Codului de etică şi deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare şi Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai multe din sanc iunile prevăzute la art. 318 sau 319 ori prevăzute de lege. ART. 322 Sanc iunile stabilite de comisia de etică şi deontologie universitară sunt puse în aplicare de către decan sau rector, după caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea sanc iunilor. ART. 323 (1) Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma sesizărilor sau prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovă ia ori nevinovă ia persoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovă ia, hotărârile stabilesc şi sanc iunile ce urmează a fi aplicate, conform legii. (2) Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării păstrează confiden ială identitatea persoanei care a făcut sesizarea. (3) Hotărârile Consiliului Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării sunt avizate de direc ia juridică din cadrul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării revine Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. ART. 324 Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul institu iilor de învă ământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele sanc iuni: a) avertisment scris; b) retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită; c) retragerea calită ii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare; d) retragerea titlului de doctor; e) retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea; f) destituirea din func ia de conducere din institu ia de învă ământ superior; g) desfacerea disciplinară a contractului de muncă; h) interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finan area din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării. ART. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane cu privire la care s-a dovedit că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiin ifică şi activitatea universitară, stabilite conform legii. Se anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar contractul de muncă cu universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiin ifică şi activitatea universitară. Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, conform legii. ART. 326 Sanc iunile stabilite de Consiliul Na ional de Etică a Cercetării Ştiin ifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după caz, de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de preşedintele Autorită ii Na ionale pentru Cercetare Ştiin ifică, de Consiliul Na ional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, de conducătorii autorită ilor contractante care asigură finan area din fonduri publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii institu iilor de învă ământ superior sau ai unită ilor de cercetare-dezvoltare. SEC IUNEA a 9-a Salarizarea personalului didactic şi de cercetare ART. 327 Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform legisla iei în vigoare şi hotărârilor senatului universitar. TITLUL V Învă area pe tot parcursul vie ii CAPITOLUL I Dispozi ii generale ART. 328 (1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învă ării pe tot parcursul vie ii în România. (2) Educa ia permanentă reprezintă totalitatea activită ilor de învă are realizate de fiecare persoană pe parcursul vie ii în contexte formale, nonformale şi informale, în scopul formării sau dezvoltării competen elor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupa ională. (3) Învă area pe tot parcursul vie ii cuprinde educa ia timpurie, învă ământul preuniversitar, învă ământul superior, educa ia şi formarea profesională continuă a adul ilor. ART. 329 (1) Finalită ile principale ale învă ării pe tot parcursul vie ii vizează dezvoltarea plenară a persoanei şi dezvoltarea durabilă a societă ii. (2) Învă area pe tot parcursul vie ii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competen elor-cheie şi a competen elor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări. ART. 330 (1) Învă area pe tot parcursul vie ii se realizează în contexte de învă are formale, nonformale şi informale. (2) Învă area în context formal reprezintă o învă are organizată şi structurată, care se realizează într-un cadru institu ionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învă are are asociate obiective, durate şi resurse, depinde de voin a celui care înva ă şi se finalizează cu certificarea institu ionalizată a cunoştin elor şi competen elor dobândite. (3) Învă area în contexte nonformale este considerată ca fiind învă area integrată în cadrul unor activită i planificate, cu obiective de învă are, care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca durată. Acest tip de învă are depinde de inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. (4) Învă area în contexte informale reprezintă rezultatul unor activită i zilnice legate de muncă, mediul familial, timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori sprijinului pentru învă are. Acest tip de învă are nu este dependent de inten ia celui care înva ă şi nu conduce în mod automat la certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite. (5) Certificarea cunoştin elor şi competen elor dobândite în contexte nonformale şi informale poate fi făcută de organisme abilitate în acest sens, în condi iile legii. ART. 331 (1) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte formale sunt: unită i şi institu ii de învă ământ preuniversitar şi superior, centre de educa ie şi formare profesională din subordinea ministerelor sau autorită ilor publice locale, furnizori publici şi priva i de educa ie şi formare profesională autoriza i/acredita i în condi iile legii, organiza ii nonguvernamentale ori guvernamentale care oferă programe autorizate în condi iile legii, angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angaja i. (2) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte nonformale sunt institu ii şi organiza ii prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire şi protec ie a copilului, palate şi cluburi ale elevilor, la locul de muncă, institu ii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare, cinematografe, case de cultură, precum şi asocia ii profesionale, culturale, sindicate, organiza ii nonguvernamentale. (3) Institu iile sau organiza iile în care se realizează învă area în contexte informale sunt institu iile şi organiza iile prevăzute la alin. (1) şi (2). Învă area informală este, adesea, neinten ionată şi neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii, tinerii şi adul ii desfăşoară activită i în familie, la locul de muncă, în comunitate, în re ele sociale, când se angajează în activită i de voluntariat, sportive ori culturale sau altele asemenea. ART. 332 (1) Organizarea şi func ionarea învă ământului preuniversitar sunt reglementate la titlul II din prezenta lege. (2) Organizarea şi func ionarea învă ământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege. (3) Organizarea şi func ionarea formării profesionale a adul ilor sunt reglementate de legisla ia referitoare la formarea profesională continuă a adul ilor şi ucenicia la locul de muncă. ART. 333 Statul garantează şi sus ine, inclusiv financiar, accesul la educa ie şi formare profesională continuă pentru: a) tinerii şi adul ii care nu au finalizat învă ământul obligatoriu; b) tinerii care au părăsit sistemul de educa ie înainte de a ob ine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi în nicio formă de educa ie sau formare profesională; c) absolven ii de învă ământ nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învă ământului liceal sau ale învă ământului superior în domenii şi calificări redundante ori nerelevante pe pia a for ei de muncă; d) persoanele cu cerin e educa ionale speciale; e) tinerii şi adul ii care revin în ară după o perioadă de muncă în străinătate; f) tinerii şi adul ii reziden i în comunită i dezavantajate economic şi social; g) angaja ii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educa ie, reziden i în mediul urban şi în mediul rural, cu calificare redusă sau necalifica i; h) elevii cu risc major de eşec şcolar; i) to i cetă enii care doresc să urmeze programe de educa ie permanentă. ART. 334 Finan area învă ării pe tot parcursul vie ii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat, prin finan are şi cofinan are din partea angajatorilor, organiza iilor nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educa ie permanentă şi prin contribu ia beneficiarilor. CAPITOLUL II Responsabilită i referitoare la învă area pe tot parcursul vie ii ART. 335 Statul îşi exercită atribu iile în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii prin intermediul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Na ional, Ministerului Sănătă ii, precum şi al Ministerului Administra iei şi Internelor. ART. 336 Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are ca atribu ii principale, în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) elaborarea strategiilor şi politicilor na ionale în domeniul educa iei, al formării profesionale, al cercetării, tineretului şi sportului; b) elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi func ionarea sistemului de educa ie din România; c) monitorizarea, evaluarea şi controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a func ionării sistemului educa ional şi a furnizorilor de educa ie; d) stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării; e) elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional, a politicilor în domeniul educa iei nonprofesionale a adul ilor şi vârstnicilor; f) alte atribu ii, aşa cum apar ele specificate în legisla ia din domeniul educa iei şi formării profesionale. ART. 337 Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale are ca atribu ii principale, în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) elaborarea, împreună cu Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a politicilor şi a strategiilor na ionale privind formarea profesională a adul ilor; b) reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de muncă; c) monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de formare, al ii decât cei din cadrul sistemului na ional de învă ământ; d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia din domeniul educa iei şi formării profesionale. ART. 338 Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional are ca atribu ii principale, în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii: a) stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură; b) propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorită ile administra iei publice locale şi cu structurile societă ii civile pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de institu iile şi aşezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesită ilor culturale şi educative ale publicului; c) promovarea recunoaşterii competen elor profesionale, respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor creatorilor, artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii; d) alte atribu ii prevăzute de legisla ia din domeniul educa iei şi formării profesionale. ART. 339 (1) Ministerele şi autorită ile centrale pot avea responsabilită i în domeniul educa iei şi formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale. (2) Formarea continuă a personalului din institu iile publice de apărare, ordine publică şi securitate na ională se reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine şi instruc iuni proprii emise de către conducătorii acestora. (3) Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selec ionare a candida ilor pentru învă ământul de formare continuă nonuniversitară a personalului militar, de informa ii, ordine publică şi securitate na ională se stabilesc de Ministerul Apărării Na ionale, de Ministerul Administra iei şi Internelor, de Serviciul Român de Informa ii şi de alte institu ii cu atribu ii în domeniul apărării, informa iilor, ordinii publice şi securită ii na ionale, potrivit specificului şi nivelurilor de învă ământ. ART. 340 (1) Se înfiin ează Autoritatea Na ională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului Na ional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adul ilor (CNCFPA) şi a Unită ii Executive a Consiliului Na ional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adul ilor. (2) Autoritatea Na ională pentru Calificări elaborează Cadrul na ional al calificărilor pe baza Cadrului european al calificărilor, gestionează Registrul na ional al calificărilor şi Registrul na ional al furnizorilor de formare profesională a adul ilor. Autoritatea Na ională pentru Calificări coordonează autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel na ional, coordonează sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă şi activită ile comitetelor sectoriale. Autoritatea Na ională pentru Calificări mai are următoarele atribu ii: a) elaborează, implementează şi actualizează Cadrul na ional al calificărilor, precum şi Registrul na ional al calificărilor; b) asigură compatibilitatea sistemului na ional al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la nivel european şi interna ional; c) propune Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elemente de politici şi de strategii na ionale, acte normative referitoare la sistemul na ional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane, inclusiv formarea profesională a adul ilor; d) coordonează şi controlează la nivel na ional elaborarea standardelor ocupa ionale şi a standardelor de pregătire profesională; e) coordonează asigurarea calită ii în formarea profesională a adul ilor; f) coordonează şi controlează autorizarea furnizorilor de formare profesională a adul ilor; g) întocmeşte Registrul na ional al furnizorilor de formare profesională a adul ilor, precum şi Registrul na ional al evaluatorilor de competen e profesionale; h) coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competen elor profesionale şi certificarea evaluatorilor de competen e profesionale; i) participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes na ional în domeniul calificărilor şi al formării profesionale a adul ilor; j) promovează dialogul social, sprijină şi coordonează activitatea comitetelor sectoriale. (3) Finan area cheltuielilor curente şi de capital ale Autorită ii Na ionale pentru Calificări se asigură din venituri proprii şi subven ii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (4) La nivelul Autorită ii Na ionale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ, format din reprezenta i ai institu iilor de învă ământ preuniversitar şi universitar, ai studen ilor, ai asocia iilor profesionale, ai administra iei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor şi ai comitetelor sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Na ională pentru Calificări în stabilirea strategiilor na ionale şi a planurilor de ac iuni pentru dezvoltarea Cadrului na ional al calificărilor şi a formării profesionale a adul ilor. (5) Autoritatea Na ională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Structura, organizarea şi func ionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 341 (1) Cadrul na ional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învă are atinse, al cărui scop este integrarea şi coordonarea subsistemelor na ionale de calificări şi îmbunătă irea transparen ei, accesului, progresului şi calită ii calificărilor în raport cu pia a muncii şi societatea civilă. (2) Implementarea Cadrului na ional al calificărilor vizează sistemul na ional de calificări ob inute în învă ământul secundar general, în învă ământul profesional şi tehnic, în formarea profesională continuă, în ucenicie, în învă ământul superior, atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale, din perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii. (3) Cadrul na ional al calificărilor permite recunoaşterea, măsurarea şi rela ionarea tuturor rezultatelor învă ării dobândite în contexte de învă are formale, nonformale şi informale şi asigură coeren a calificărilor şi a titlurilor certificate. Existen a unui cadru na ional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce înva ă să ia decizii în cunoştin ă de cauză privind planificarea carierei şi facilitează evolu ia profesională, în perspectiva învă ării pe tot parcursul vie ii. (4) Cadrul na ional al calificărilor contribuie la asigurarea calită ii sistemului de formare profesională. ART. 342 (1) Autoritatea Na ională pentru Calificări evaluează şi certifică evaluatorii de competen e profesionale, evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi. (2) Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competen e profesionale, a evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului. (3) Autoritatea Na ională pentru Calificări întocmeşte Registrul na ional al evaluatorilor de competen e profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certifica i. (4) Autoritatea Na ională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi. ART. 343 (1) Centrele comunitare de învă are permanentă se înfiin ează de către autorită ile administra iei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educa ie şi formare. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul învă ării pe tot parcursul vie ii la nivelul comunită ii. Func ionarea centrelor comunitare de învă are permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului, ini iată de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (2) Unită ile şi institu iile de învă ământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorită ile locale şi alte institu ii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, organiza ii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învă are permanentă, pe baza unor oferte de servicii educa ionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri- intă interesate. (3) Finan area centrelor comunitare de învă are permanentă se face din fonduri publice şi private, în condi iile legii. Toate veniturile ob inute de centrele comunitare de învă are permanentă rămân la dispozi ia acestora. ART. 344 (1) Atribu iile centrelor comunitare de învă are permanentă la nivel local sunt următoarele: a) realizează studii şi analize privind nevoia de educa ie şi formare profesională la nivel local; b) elaborează planuri locale de interven ie în domeniul educa iei permanente; c) oferă servicii educa ionale pentru copii, tineri şi adul i prin: (i) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competen elorcheie, inclusiv programe educa ionale de tip "A doua şansă" sau programe de tip "zone de educa ie prioritară" pentru tinerii şi adul ii care au părăsit timpuriu sistemul de educa ie ori care nu de in o calificare profesională; (ii) programe pentru validarea rezultatelor învă ării nonformale şi informale; (iii) programe de dezvoltare a competen elor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională, perfec ionare, specializare şi ini iere profesională; (iv) programe de educa ie antreprenorială; (v) programe de dezvoltare personală sau de timp liber; (vi) organizarea de activită i de promovare a participării la învă area permanentă a tuturor membrilor comunită ii; d) oferă servicii de informare, orientare şi consiliere privind: (i) accesul la programe de educa ie şi formare profesională; (ii) validarea rezultatelor învă ării nonformale şi informale; (iii) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă; e) oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învă ării nonformale şi informale; f) asigură accesul membrilor comunită ii la mijloace moderne de informare şi comunicare; g) promovează parteneriatul cu mediul economic; h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, paşaportul lingvistic, precum şi portofoliul de educa ie permanentă; i) gestionează informa ii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora. (2) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi func ionare a centrelor comunitare de învă are permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. ART. 345 (1) În în elesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării se definesc după cum urmează: a) rezultatele învă ării reprezintă ceea ce o persoană cunoaşte, în elege şi este capabilă să facă la finalizarea procesului de învă are şi sunt definite sub formă de cunoştin e, abilită i şi competen e; b) identificarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul personalului specializat, devin conştien i de competen ele pe care le de in; c) evaluarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştin e, abilită i şi competen e; d) validarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învă ării evaluate, dobândite de o persoană, corespund cerin elor specifice pentru o unitate de rezultate ale învă ării sau o calificare; e) certificarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învă ării dobândite de persoana care înva ă în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se finalizează printr-o diplomă sau un certificat. (2) Recunoaşterea rezultatelor învă ării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învă ării validate şi certificate prin acordarea de unită i de rezultate ale învă ării sau de calificări. (3) Identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învă ării în contexte nonformale şi informale se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale şi de Autoritatea Na ională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (4) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează şi aprobă prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului metodologia de recunoaştere a rezultatelor învă ării în contexte nonformale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite pentru educa ie şi formare profesională. ART. 346 (1) Serviciile de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învă ării pot fi oferite de institu ii de stat sau particulare autorizate în acest sens. (2) Diplomele şi certificatele acordate de institu iile autorizate în urma evaluării rezultatelor învă ării în contexte nonformale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalită i de evaluare şi certificare a cunoştin elor şi competen elor din sistemul formal de educa ie şi formare profesională în vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educa iei şi formării profesionale în sistemele formale. (3) Rezultatele învă ării în contexte nonformale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în centre de evaluare şi certificare a competen elor sau implicit prin finalizarea unui program formal de studii. ART. 347 (1) Programele de formare profesională ini ială şi continuă, precum şi sistemele de evaluare a rezultatelor învă ării în contexte nonformale şi informale vor respecta asigurarea mobilită ii ocupa ionale pe orizontală şi pe verticală prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educa ie şi formare profesională. (2) Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale, de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi de Autoritatea Na ională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (3) Rezultatele învă ării şi creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca urmare a evaluării rezultatelor învă ării nonformale şi informale, sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care înva ă. ART. 348 (1) Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competen elor profesionale ob inute în alte contexte de învă are decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat pentru ocupa ia sau calificarea respectivă. (2) În func ie de procesul de evaluare desfăşurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele tipuri de certificate cu recunoaştere na ională: a) certificat de calificare - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate competen ele asociate unei calificări sau unei ocupa ii, conform standardului de pregătire profesională ori standardului ocupa ional; b) certificat de competen e profesionale -se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru una sau mai multe competen e asociate unei calificări ori unei ocupa ii, conform standardului de pregătire profesională sau standardului ocupa ional. (3) Certificatele se eliberează înso ite de o anexă a certificatului, denumită "Supliment descriptiv al certificatului", în care se precizează unită ile de competen ă pentru care candidatul a fost declarat competent. ART. 349 (1) Portofoliul de educa ie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi formularea abilită ilor şi competen elor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi profesional şi în inser ia pe pia a muncii a fiecărui individ. (2) Portofoliul de educa ie permanentă con ine dovezi ale rezultatelor învă ării dobândite în contexte formale, nonformale şi informale de educa ie. (3) Portofoliul educa ional integrează şi instrumentele europene care eviden iază rezultatele învă ării unei persoane, cum ar fi Europass şi Youthpass. ART. 350 (1) Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vie ii se referă la totalitatea serviciilor şi activită ilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existen ei lor să facă alegeri în sfera educa ională, de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera. (2) Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unită i şi institu ii de învă ământ, universită i, institu ii de formare, servicii de ocupare a for ei de muncă şi servicii pentru tineret. Ele se pot realiza şi la locul de muncă, în serviciile sociale şi în sectorul privat. ART. 351 Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor, studen ilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. ART. 352 În sensul prezentei legi, consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de activită i: a) informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informa iile necesare pentru a planifica, ob ine şi păstra un anumit loc de muncă; b) educa ia cu privire la carieră, care se realizează în institu iile de învă ământ prin intermediul ariei curriculare "consiliere şi orientare". Sunt oferite informa ii despre pia a muncii, se formează abilită i de a face alegeri privind educa ia, formarea, munca şi via a în general, oportunită i de a experimenta diverse roluri din via a comunită ii sau din via a profesională, instrumente pentru planificarea carierei; c) consilierea în carieră, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspira iile, să îşi în eleagă propriul profil educa ional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile ac iuni, să îşi gestioneze cariera şi procesul de tranzi ie în diferite momente; d) consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea, să înve e despre abilită ile necesare pentru a căuta şi a ob ine un loc de muncă; e) plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă. ART. 353 (1) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale colaborează în scopul creşterii calită ii, pentru sincronizarea şi continuitatea activită ilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vie i. (2) Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente şi metodologii comune referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare, utilizarea instrumentelor Europass şi Youthpass, organizarea de activită i comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor, a părin ilor şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educa ie şi formarea profesională. ART. 354 Pentru asigurarea transparen ei serviciilor şi a mobilită ii persoanelor în spa iul european, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea României în re elele europene de consiliere şi orientare pe tot parcursul vie ii. ART. 355 (1) Sistemul na ional de asigurare a calită ii educa iei permanente cuprinde sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calită ii în învă ământul superior, sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională ini ială, sistemul de asigurare a calită ii în formarea profesională continuă. (2) Grupul Na ional pentru Asigurarea Calită ii în Educa ie şi Formare Profesională (GNAC), structură informală care func ionează ca punct na ional de referin ă pentru asigurarea calită ii în educa ie şi formarea profesională, coordonează armonizarea sistemelor de asigurare a calită ii în educa ie şi formarea profesională. ART. 356 (1) Statul sprijină dreptul la învă are pe tot parcursul vie ii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Na ională a României şi valabil la data plă ii, fiecărui copil cetă ean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educa ional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale. (2) Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educa ie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părin ii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere. (3) Părin ii copilului, contribuabili, pot direc iona în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condi iile legii, şi pot depune sume în acest cont. (4) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finan elor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finan elor Publice. (5) Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educa ie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părin ilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educa ia permanentă se elaborează de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. (6) Retragerea sumelor în alte condi ii decât cele prevăzute la alin. (5) şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infrac iune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an. (7) Normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educa ie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului. (8) Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educa ie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născu i după data intrării în vigoare a prezentei legi. ART. 357 (1) Personalul care lucrează în domeniul educa iei permanente poate ocupa următoarele func ii: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competen e, mediator, facilitator al învă ării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin şi alte func ii asociate activită ilor desfăşurate în scopul educa iei permanente. (2) Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale, cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional şi cu Agen ia Na ională pentru Calificări, stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educa iei permanente, aprobat prin hotărâre a Guvernului. Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învă ării permanente, precum: competen e psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învă ării, dezvoltarea competen elor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare, competen e de facilitare a învă ării în medii virtuale, utilizarea învă ării pe bază de proiecte şi portofolii educa ionale. ART. 358 (1) Guvernul înfiin ează Muzeul Na ional al Ştiin ei, în condi iile legii. (2) Muzeul Na ional al Ştiin ei are drept scop principal oferirea de experien e de învă are nonformală şi informală, prin prezentarea principalelor realizări ale ştiin ei şi tehnologiei. (3) Metodologia de înfiin are, organizare, func ionare şi finan are a Muzeului Na ional al Ştiin ei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. ART. 359 Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protec iei Sociale şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Na ional elaborează un set de indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza şi prognoza activită ilor de învă are pe tot parcursul vie ii. TITLUL VI Răspunderea juridică ART. 360 (1) Următoarele fapte constituie contraven ii şi se sanc ionează după cum urmează: a) nerespectarea dispozi iilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunită ii, prestată de părinte sau de tutorele legal; b) nerespectarea dispozi iilor art. 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei. (2) Constatarea contraven iei şi aplicarea amenzilor contraven ionale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administra ie al unită ii de învă ământ. (3) Constatarea contraven iei şi aplicarea amenzilor contraven ionale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către ofi erii sau agen ii de poli ie din cadrul Ministerului Administra iei şi Internelor, cu competen e în domeniu. TITLUL VII Dispozi ii tranzitorii şi finale ART. 361*) (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învă ământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, art. 14 alin. (2) din Ordonan a de urgen ă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calită ii educa iei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare, Ordonan a Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studen ilor înmatricula i la formele de învă ământ la distan ă sau cu frecven ă redusă de a continua studiile la programe de studii de licen ă autorizate să func ioneze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum şi orice alte dispozi ii contrare. (3) Prin excep ie de la prevederile alin. (1): a) măsura introducerii clasei pregătitoare în învă ământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013; b) măsura introducerii clasei a IX-a în învă ământul gimnazial intră în vigoare începând cu genera ia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011 - 2012; c) examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu genera ia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 - 2013; d) admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu genera ia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011 2012; e) măsura acordării a 500 de euro pentru educa ia permanentă a fiecărui nounăscut se aplică începând din anul 2013; f) măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului "finan area urmează elevul" se aplică din anul 2012; g) prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012. (4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, institu iile de învă ământ superior acreditate încetează procesul didactic la toate specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să func ioneze provizoriu sau acreditate. Continuarea procesului didactic la aceste specializări/programe de studii sau ini ierea procesului didactic la alte specializări/programe de studii neautorizate ori neacreditate reprezintă o încălcare a legii, institu ia de învă ământ superior fiind sanc ionată cu intrarea în lichidare, iar vinova ii urmând a fi sanc iona i potrivit prevederilor legale. (5) Studen ii şi absolven ii care au fost înmatricula i la specializările/programele de studii care şi-au încetat procesul didactic conform alin. (4) au dreptul să îşi finalizeze studiile la specializări/programe de studii identice sau similare din acelaşi domeniu al specializării/programului de studii, autorizate să func ioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de finalizarea studiilor men ionate în prezentul alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educa iei, cercetării, tineretului şi sportului, la propunerea ARACIS şi cu consultarea Consiliului Na ional al Rectorilor. (6) În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia. #CIN *) 1. Termenulăprev zutălaăart. 361 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 1/2011 a fost prorogat succesiv prin art. 22 al art. II dinăOrdonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă 80/2010,ăaprobat ăcuămodific riăprinăLegea nr. 283/2011 (#M2),ăşiăprinăart. 11 din Ordonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă84/2012ă(#M6)ăpân ălaădataădeă1ăianuarieă 2014. 2. Conform art. II dinăOrdonan aădeăurgen ăaăGuvernuluiănr.ă92/2012ă(#M7), prevederile art. 361 alin.ă(3)ălit.ăe)ădinăLegeaănr.ă1/2011ăseăprorog ăpân ălaădataă de 31 decembrie 2013. #B ART. 362 (1) Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, func ia de preparator universitar şi care ob ine diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă de drept func ia de asistent universitar. (2) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă func ia de preparator universitar încetează de drept. (3) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă func ia de asistent universitar sau asistent de cercetare şi nu sunt studen i-doctoranzi sau nu au ob inut diploma de doctor încetează de drept. (4) Prin excep ie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în vigoare a prezentei legi func ia de asistent universitar într-o institu ie de învă ământ superior nu li se aplică respectivele prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale respectivelor persoane, care nu au ob inut diploma de doctor, încetează de drept. (5) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă func ia de lector universitar/şef de lucrări sau o func ie didactică universitară superioară şi nu au ob inut diploma de doctor încetează de drept. (6) La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale persoanelor care ocupă, în institu ii de învă ământ superior, func ia de cercetător ştiin ific sau o func ie de cercetare superioară şi nu au ob inut diploma de doctor încetează de drept. ART. 363 La data intrării în vigoare a prezentei legi, institu iile de învă ământ superior de stat având activită i de predare în limba minorită ilor na ionale care au statut de universită i multiculturale şi multilingve, conform prezentei legi, sunt: 1. Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară şi germană; 2. Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară; 3. Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară. ART. 364 (1) Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să definitiveze noua cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi func ionare a universită ilor, în conformitate cu prezenta lege. (2) La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universită ilor se vor stabili în baza prezentei legi. ART. 365 Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt defini i în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. #CIN NOT : Reproducem mai jos prevederile art. IV - VIă dină Ordonan aă deă urgen ă aă Guvernului nr. 92/2012 (#M7). #M7 "ART. IV Absolven iloră liceeloră pedagogice,ă filieraă voca ional ,ă profilulă pedagogic,ă specializareaă înv tor-educatoare,ă aiă şcoliloră postlicealeă pedagogice,ă aiă colegiiloră universitareă deă institutoriă sauă aiă altoră şcoliă echivalente,ă încadra iă înă înv mântulă preşcolară şiă primar,ă liă seă recunoaşteă îndeplinit ă condi iaă pentruă ocupareaăfunc iilorădidacticeădeăprofesorăpentruăînv mântulăpreşcolar,ărespectivă profesoră pentruă înv mântulă primar,ă deă laă dataă intr riiă înă vigoareă aă prezenteiă ordonan eădeăurgen ,ăpeăbazaădiplomeiădeălicen ." #M7 "ART. V Pân ălaăabsolvireaămasteratuluiădidacticăprev zutălaăart. 154 alin. (1) lit. c) din Legeaă nr.ă 1/2011,ă cuă modific rileă şiă complet rileă ulterioare,ă deă c treă primaă promo ieă aă absolven iloră deă licen ă admişiă înă condi iile acestei legi, formarea pentruăcarieraădidactic ăseăasigur ăprinădepartamenteleădeăspecialitateădinăcadrulă institu iilorădeăînv mântăsuperior,ăpeăbazaăuneiămetodologiiăaprobateăprinăordină alăministruluiăeduca iei,ăcercet rii,ătineretuluiăşiăsportului." #M7 "ART. VI Educatoriiăşiăînv toriiăîncadra iăînăsistemulăna ionalădeăînv mântăauădreptulă s ă îşiă continueă activitateaă înă func iileă didacticeă dină înv mântulă preşcolar,ă respectivă înv mântulă primară peă careă leă ocup ,ă cuă condi iaă absolviriiă studiilor universitareă deă licen ,ă înă profilulă postului,ă înă celă multă 6ă aniă deă laă intrareaă înă vigoareăaăprezenteiăordonan eădeăurgen ." #B ANEXA 1 LISTA defini iilor termenilor şi a expresiilor utilizate în cuprinsul legii #M7 1.ăAbilitareaăreprezint ăcertificareaăcalit iiăuneiăpersoaneădeăaăconduceălucr riă de doctorat. #B 2. Acreditarea este procesul prin care unitatea/institu ia de învă ământ/organiza ia interesată, pe baza evaluării externe realizate în condi iile prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de desfăşurare a procesului de învă ământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite diplome şi certificate recunoscute de Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. 3. Asigurarea calită ii educa iei exprimă capacitatea unei organiza ii furnizoare de a oferi programe de educa ie în conformitate cu standardele anun ate şi este realizată printr-un ansamblu de ac iuni de dezvoltare a capacită ii institu ionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin care se formează încrederea beneficiarilor că organiza ia furnizoare de educa ie îndeplineşte standardele de calitate. 4. Autorizarea de func ionare provizorie este procesul prin care unitatea/institu ia de învă ământ/organiza ia interesată, pe baza evaluării externe realizate, în condi iile prezentei legi, de către agen iile de asigurare a calită ii autorizate să func ioneze pe teritoriul României, dobândeşte calitatea de furnizor de educa ie, prin hotărâre a autorită ii administra iei publice locale competente, respectiv prin hotărâre a Guvernului. Autorizarea de func ionare provizorie conferă dreptul de organizare a admiterii, precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învă ământ. 5. Beneficiarii direc i ai educa iei şi formării profesionale sunt antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studen ii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educa ie şi formare profesională. 6. Beneficiarii indirec i ai educa iei şi formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direc i, angajatorii, comunitatea locală şi, într-un sens larg, întreaga societate. 7. Cadrul na ional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învă are. Cadrul na ional al calificărilor are ca scop integrarea şi coordonarea subsistemelor na ionale de calificări şi îmbunătă irea transparen ei, accesului, progresului şi calită ii calificărilor în raport cu pia a muncii şi societatea civilă. 8. Cadrul na ional al calificărilor din învă ământul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învă ământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea coeren ei calificărilor şi a titlurilor ob inute în învă ământul superior. CNCIS asigură recunoaşterea na ională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea interna ională a calificărilor dobândite prin învă ământul superior. CNCIS este parte a Cadrului na ional al calificărilor definit la pct. 7. 9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este ob inut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a ob inut, ca urmare a învă ării, rezultate la anumite standarde prestabilite. 10. Calitatea educa iei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare profesională şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum şi aşteptările beneficiarilor. 11. Centrul de zi este o institu ie de stat sau a unei organiza ii nonguvernamentale în care copiii cu deficien e, transportabili, sunt găzdui i şi îngriji i în timpul zilei. 12. Centrul de educa ie este o unitate de învă ământ organizată de către Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau de organiza ii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educa iei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficien e. 13. Cercetarea ştiin ifică universitară include cercetarea ştiin ifică propriu-zisă, crea ia artistică şi activită ile specifice performan ei sportive. 14. Competen a reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştin e, abilită i şi alte achizi ii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situa ii de muncă sau de învă are, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condi ii de eficacitate şi eficien ă. 15. Competen ele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştin e şi abilită i. Cunoştin ele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, în elegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilită ile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflec ie critică şi constructivă, creativitate şi inovare 16. Competen ele transversale reprezintă achizi ii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interac iune socială, dezvoltare personală şi profesională. 17. Controlul calită ii educa iei în unită ile de învă ământ preuniversitar semnifică activită i şi tehnici cu caracter opera ional, aplicate sistematic de o autoritate de inspec ie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite. 18. Creditele pentru formare profesională reprezintă totalitatea rezultatelor învă ării dobândite de o persoană pe parcursul unui program de formare profesională, folosite pentru a indica progresele înregistrate şi completarea unui program de formare care conduce către ob inerea unei calificări. Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul şi de la un sistem de învă are la altul. 19. Creditele de studii transferabile sunt valori numerice alocate unor unită i de cursuri şi altor activită i didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate aspectele ei, efectuată de student pentru însuşirea cunoştin elor şi competen elor specifice unei discipline. 20. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi func ionare a unui/unei furnizor de educa ie/unită i/institu ii furnizoare de educa ie în procesul autorizării de func ionare provizorie/acreditării/evaluării şi asigurării calită ii. 21. Cunoştin ele reprezintă rezultatul asimilării, prin învă are, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii. 22. ECTS/SECT - Sistemul european de credite transferabile. 23. ECVET/SECTEFP - Sistemul european de credite transferabile pentru educa ie şi formare profesională. 24. Educa ia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activită ilor de învă are şi formare de competen e academice sau profesionale. Educa ia include atât activită ile de învă are în context formal, cât şi în context nonformal sau informal. 25. Educa ia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activită i şi experien e de învă are prin care trece subiectul învă ării pe întreaga durată a traseului său educa ional-formativ. 26. EQF/CEC - Cadrul european al calificărilor pentru învă are pe tot parcursul vie ii - este un instrument de referin ă pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care promovează atât învă area de-a lungul vie ii, cât şi egalitatea de şanse în societatea bazată pe cunoaştere, precum şi continuarea integrării cetă enilor pe pia a europeană a muncii, respectând în acelaşi timp marea diversitate a sistemelor na ionale de educa ie. 27. Evaluarea institu ională a calită ii constă în examinarea multicriterială a calită ii educa iei, a măsurii în care un furnizor de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referin ă. Atunci când evaluarea calită ii este efectuată de organiza ie, aceasta însăşi ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calită ii este efectuată de o agen ie na ională sau interna ională specializată, aceasta ia forma evaluării externe. 28. Evaluarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit anumite cunoştin e, deprinderi şi competen e. 29. Indicatorul de performan ă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activită i desfăşurate de furnizorul de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie prin raportare la standarde, respectiv la standardele de referin ă. Nivelul minim al indicatorilor de performan ă corespunde cerin elor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor de performan ă corespunde cerin elor unui standard de referin ă, este op ional şi diferen iază calitatea în mod ierarhic, progresiv. 30. Îmbunătă irea calită ii educa iei semnifică evaluarea, analiza şi ac iunea corectivă continuă din partea furnizorului de educa ie/unită ii/institu iei furnizoare de educa ie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referin ă. 31. Învă ământul este un serviciu public organizat în condi iile unui regim juridic de drept public în scopul educării şi formării profesionale a tinerei genera ii. 32. Învă ământul cu frecven ă, cu frecven ă redusă şi la distan ă sunt forme de organizare a proceselor didactice care implică: a) frecven ă obligatorie pentru învă ământul cu frecven ă; b) înlocuirea orelor de predare cu activită i de studiu individual şi întâlniri periodice, de regulă săptămânal, cu elevii/studen ii/cursan ii pentru desfăşurarea activită ilor aplicative obligatorii prevăzute în planurile-cadru de învă ământ/planurile de învă ământ, pentru învă ământul cu frecven ă redusă; c) înlocuirea orelor de predare cu activită i de studiu individual şi întâlniri periodice, desfăşurarea seminarelor prin sistem tutorial şi, obligatoriu, a tuturor activită ilor didactice care dezvoltă competen e şi abilită i practice în sistem fa ă în fa ă pentru învă ământul la distan ă. 33. Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o func ie de conducere, la nivelul unei unită i/institu ii de învă ământ din cadrul sistemului na ional de învă ământ, pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani. 34. Organiza ia interesată în furnizarea de servicii de educa ie este o persoană juridică ce cuprinde în statutul său activită i de învă ământ şi se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educa ie. 35. Programele educa ionale de tip "A doua şansă" sunt programe educa ionale care au ca scop sprijinirea copiilor/tinerilor/adul ilor care au părăsit prematur sistemul de educa ie, fără a finaliza învă ământul primar şi/sau gimnazial, depăşind cu cel pu in 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor niveluri, astfel încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza învă ământul obligatoriu, precum şi să poată ob ine o calificare profesională. 36. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educa ională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrise în Registrul na ional al calificărilor. 37. Programele de studii concretizează oferta educa ională a unei organiza ii furnizoare de educa ie. 38. Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplineşte cerin ele minime ale standardelor şi indicatorilor de performan ă ai acreditării. 39. Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil şi care îndeplineşte condi iile autorizării provizorii. 40. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importan ei unei unită i de rezultate ale învă ării raportate la o calificare. 41. Registrul matricol unic al universită ilor din România (RMUR) este o bază de date na ională electronică în care sunt înregistra i to i studen ii din institu iile de învă ământ superior de stat, particulare sau confesionale, acreditate ori autorizate să func ioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza registrelor matricole ale institu iilor de învă ământ superior. 42. Registrul na ional al calificărilor este o bază de date na ională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România. 43. Rezultatele învă ării reprezintă ceea ce o persoană în elege, cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea unui proces de învă are. Rezultatele învă ării se exprimă prin cunoştin e, abilită i şi competen e dobândite pe parcursul diferitelor experien e de învă are formală, nonformală şi informală. 44. Sistemul na ional de învă ământ este constituit din ansamblul unită ilor şi institu iilor de învă ământ de stat particulare şi confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activită ii de educare şi formare profesională. 45. Sistemul tutorial semnifică organizarea activită ilor didactice în învă ământul la distan ă de către un cadru didactic tutore şi asigură: a) desfăşurarea activită ilor de învă are şi evaluare atât la distan ă, cât şi în sistem fa ă în fa ă; b) organizarea pe discipline şi grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studen i/cursan i. 46. Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi. 47. Standardul reprezintă descrierea cerin elor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activită i în educa ie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enun şi se concretizează într-un set de indicatori de performan ă. Standardele sunt diferen iate pe criterii şi domenii. 48. Standardul de referin ă reprezintă descrierea cerin elor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activită i de către furnizorul de educa ie/unitatea/institu ia furnizoare de educa ie, pe baza bunelor practici existente la nivel na ional, european sau mondial. Standardele de referin ă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei institu ii, sunt op ionale şi se situează peste nivelul minim. 49. Statele ter e reprezintă orice stat, cu excep ia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spa iului Economic European şi a Confedera iei Elve iene. 50. Unitatea reprezintă o unitate de învă ământ din învă ământul preuniversitar. 51. Unitatea de rezultate ale învă ării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştin e, deprinderi şi competen e generale, care pot fi evaluate şi validate. 52. Unitatea/Institu ia furnizoare de educa ie/Furnizorul de educa ie sunt unită ile şi institu iile de învă ământ acreditate. 53. Validarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învă ării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerin elor specifice pentru o unitate sau o calificare. 54. Transferul rezultatelor învă ării şi al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învă ării şi creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care înva ă. 55. Recunoaşterea rezultatelor învă ării şi a creditelor asociate reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învă ării şi creditelor dobândite, evaluate şi validate, în vederea acordării certificatului de calificare profesională. 56. Certificarea rezultatelor învă ării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învă ării dobândite de persoana care înva ă, în urma unui proces de evaluare. 57. Învă ământul public este echivalentul învă ământului de stat, aşa cum este definit în Constitu ia României, republicată. 58. Învă ământul privat este echivalentul învă ământului particular, aşa cum este definit în Constitu ia României, republicată. #M9 59.ăDegrevareaăreprezint ăscutireaăpar ial ădeăefectuareaăatribu iilorăprev zuteă la art. 262 pentruăpersonalulădidacticădeăconducere,ădeăîndrumareăşiădeăcontrol,ăcaă urmareă aă îndepliniriiă unoră responsabilit iă specificeă func iiloră deă conducere,ă deă îndrumareă şiă deă control,ă precumă şiă pentruă persoaneleă desemnateă deă federa iileă sindicaleă reprezentativeă dină înv mântă caă urmareă aă particip riiă laă procesulă deă monitorizareăşiăevaluareăaăcalit iiăsistemuluiădeăînv mânt. #B ---------------