A. Hicks

Bu ă di i eaţa. Su te extre de î â taţi să fi ai i. Este i e să e î tâl i laolaltă u s opul de a o-crea. De acord? Ştii pre is e vrei? Ca flu tuează, u-i aşa? Apre iezi contrastul are îţi ajută dori ţa să iasă î relief? Co trastul te ajută să-ţi o ştie tizezi dori ţa Câ d o dori ţă e lozează, di viaţa pe are o trăieşti, iar tu ai î redere ă a ea dori ţă se va a ifesta di pli , a ea dori ţă te fa e să te si ţi i e, u-i aşa? Dar â d o dori ţă a tot fost î lău trul tău de eva vre e iar tu nu-ţi prea dai sea a â d se va î pli i, sau u se va î pli i, sau i e ţi -o va î pli i, a ele piese-lipsă su t atât de do i a te î vi raţia ta – atu i a ea dori ţă u te fa e să te si ţi prea i e, u-i aşa… Iar otivul e a ela ă există un deza ord î tre vi raţia dori ţei şi aşteptările ori redi ţele tale î privi ţa ei. Câ d doreşti eva şi rezi î a ea dori ţă, u există a el deza ord î lău trul tău. Şi â d u există deza ord, deza ord vi raţio al, atu i u există separare î tre ti e şi ti e. Dar â d vrei eva şi te î doieşti, a u ai două vi raţii a tive î o fli t î lău trul tău. Şi otivul di are te î doieşti este a ela ă partea ai are di ti e, partea e oţio ală di ti e, partea eter ă di ti e, partea pri ipală di ti e, tu, a el tu are eşti adevăratul tu, u se î doieşte î privi ţa elor pe are le-ai cerut. A ea parte este î relaţie vi raţio ală perfe tă u eea e ai erut. Dar î for a ta u a ă „realistă”, pe ăsură e tot auţi evide ţe are să-ţi susţi ă î rederea, adesea, atu i â d u vezi evide ţa a eea e vrei, priveşti de fapt la lipsa evide ţei a eea e vrei, a tivâ d astfel vi raţia lipsei evide ţei a eea e vrei, eea e e o trar vi raţiei preze ţei a eea e vrei – şi astfel, te separi pe ti e de ti e î suţi. Î ai te a asta să î eapă să apete vreu se s î o hii tăi, tre uie să-ţi expli ă i e eşti tu de fapt. Ci e eşti tu Eşti E ergia-Sursă î orp fizi . Dar î ai te de a te î trupa î a est orp fizi , etern-vi raţio alul tu, vi râ d a olo î for ă on-fizi ă, î for ă du ezeias ă, e ergie pură, pozitivă, de ă, o ştie tă a u ăstării – acea parte exista î ai te de a fi ve it î a est orp fizi ; ulţi a eptă a est lu ru. Şi apoi, o parte di a ea o ştie ţă fa e u pas î faţă – şi iată-te! Ai ţâş it. Iar î lipa î are te-ai ivit î a est orp fizi şi î o ştii ţa a estei perso alităţi fizi e şi ai î eput să te fo alizezi – u ult î ai te de a î epe să vor eşti hiar –, ai î eput să oferi vi raţii are la î eput u erau departe de Sursa di lău trul tău. Cu alte uvi te, â d te-ai ăs ut, ai o ti uat să-ţi u oşti u ăstarea a eea e eşti, astfel ă deza ordul vi raţio al era sla . Dar u ât trăiai ai ult î a est orp fizi , u atât părea ă găseai tot ai ulte lu ruri de are să fa i az şi î privi ţa ărora să-ţi fa i griji. Şi u ât fa i asta ai ult, u atât ai ult îţi tot dezvolţi tipare de gâ dire – „ redi ţe” ar fi u uvâ t potrivit pe tru astea –, tipare de gâ dire a tive ro i e u ţi pasul, vi raţio al vor i d, u eea e eşti tu u adevărat. Dar vre să-ţi spu e , î tr-u fel pri are să î ţelegi î tr-adevăr, i e eşti tu, î a est orp fizi : reator genial, extensie a Energiei-Sursă. Aşadar erai e ergie o -fizi ă î ai te de a ve i ai i, şi deşi a u eşti ai i în acest orp, ea ai are parte di ti e este î ă e ergie o -fizi ă. Iar ai i, î a est orp, ai experie ţa – aşa u ştiai de fapt ă va fi – experie ţa ogată, o asti ă, de are i porta ţă de a explora varietatea de o trast a realităţii tale spaţio-te porale. Şi pe ăsură e fa i asta, a est o trast, î î treaga lui varietate, te ajută să s oţi î relief dori ţe. Şi expli aţia felului î are te ajută o trastul să s oţi î relief dori ţe este a eea ă, atu i â d ştii e u vrei, ştii auto at şi ce vrei; nu-i aşa? Nu ţi-e î totdeau a el ai li pede ât de ult vrei să fii să ătos to ai atu i sau i ediat după e ai fost ol av? Cu alte uvi te, a est o trast… u realizezi î totdeau a ât de ult ţi-ar plă ea prosperitatea exa t atu i â d u ai destui a i sau u ai atât de ulţi ât ai vrea? Aşadar a est o trast î experie ţa vieţii – exa t aşa u ştiai ă va fi – te ajută să realizezi are-ţi su t dori ţele. Şi felul î are se o ştie tizează a este dori ţe – despre asta vom vorbi foarte mult astăzi; felul î are se o ştie tizează a este dori ţe arată ă, atu i â d viaţa îţi arată eea e u vrei, există u ri oşeu e hivale t pe ealaltă parte a ala ţei vi raţio ale are u adevărat e o dori ţă echivalentă… egală… pre isă… Iar â d a ea dori ţă se aşte, hiar da ă tu eşti o upat u justifi ări şi raţio alizări de ge ul „de e dores a est lu ru”, î hiar a el o e t î are se aşte dori ţa, partea ai are a ta, partea are veş i ră â e fo alizată o -fizi şi stă î a el lo o -fizic al Energiei-Sursă, pri eşte a eastă dori ţă de ai i e pe care ai lansat-o a pe o ra hetă şi devi e e hivale tul vi raţio al al a elei dori ţe. A u a, u ulţi di tre ei are e aud expli â d acest lucru su t prea î â taţi să afle asta. Ei spu , „Fie u zi i tu, A raha , dar arată- i a ii”. Noi vre î să a tu să î ţelegi ă, odată u a solut fie are erere pe are o î ai tezi, hiar da ă u o fa i propriu-zis î uvi te, hiar da ă i sişti asupra elor ai adâ i, î tu e ate, eferi ite momente posi ile, â d fa i asta, la sezi ra hete-dori ţă şi Sursa di lău trul tău ştie – i e i u ar şti ai i e de ât ti e, el are te afli ai i, î pu tul experi e tării la vârf – e a u e preferi. Iar fii ţa ta i terioară, ea are e Sursă, persistă î a eastă ou-apărută dori ţă de ai i e – şi iată lu rul i porta t pe are tre uie să-l ştii: Sursa devi e, vi raţio al, î tru hiparea a elei dori ţe. Ori e a ifestare a fost ai î tâi o realitate vi raţio ală U eori, priete ii oştri fizi i spu , „Eh, asta nu-i i e ştie e î eea e e priveşte”, dar noi vre să ştii ă a solut tot eea e u oşti tu a fii d fizi , î treaga a eastă realitate spaţio-te porală, pă â tul e se roteşte pe or ita lui, î perfe tă apropiere de alte pla ete, fie are lu ruşor a fost o realitate vi raţio ală ai î tâi. Vre aşadar să-ţi preze tă a u , î tr-un fel pe care nu-l vei uita vreodată, î tr-u fel pe are ţi-l vei a i ti î profu zi e, faptul ă există o realitate vi raţio ală are pre ede a solut tot e s-a manifestat vreodată, iar ai- arele tău di e sio al este î hiar ijlo ul a elei realităţi. A eastă realitate vi raţio ală – realitate vi raţio ală, o iş uieşte-te u a eastă si tag ă – a eastă realitate vi raţio ală pre ede î treaga realitate a ifestată; a eastă „re alitate” pe are tu ţii orţiş să o u eşti „realitate” este o realitate vi raţio ală, iar oi e referi la ea pri expresia „vortex al reaţiei”, unde toate cele pe care le-ai erut vreodată su t adu ate şi păstrate î veş i ie pe tru ti e. Eh, ce î sea nă asta pentru tine? Î sea ă ă atu i â d te la e tezi ă u ai sufi ie ţi a i, pe partea ealaltă a valului se aşte elşug î a i de are E ergia-Sursă devi e o ştie tă, pe are E ergia-Sursă îi per epe. Şi pe ăsură e tu te tot plâ gi ă u ai sufi ie ţi a i, te e ţii î tr-u tipar ro i e u îţi per ite a esul la soluţia pe are o auţi… Ştii oare ă pro le a e apare î fo arul tău, pe ăsură e îţi trăieşti viaţa, este o vi raţie foarte diferită de soluţia e apare î fo ar î a elaşi ti p? Ei i e, ei ai ulţi oa e i u pri ep asta. Repetă aşadar: â d viaţa îţi adu e o pro le ă î raza ate ţiei tale, o soluţie e hivale tă pe ealaltă parte a pro le ei vi e î ate ţia ta î a elaşi ti p. Î tre area e, al ăruia di tre ele două vortexuri ale reaţiei eşti tu u parte er oopera t? Eşti u parte er oopera t al soluţiei? Ori eşti u o po e t oopera t u pro le a? Şi, da ă eşti pre u ei ai ulţi di tre oa e i, îţi petre i are parte di ti p o ti uâ d să pra ti i i siste ţa î pro le ă – ai fă ut o artă di a fi reziste t, vi raţio al vor i d, la eea e î tre ti p ai deve it. Şi u e u ai faptul ă, atâta ti p ât fa i asta, ţii la dista ţă a ii pe are îi vrei, sau ţii la dista ţă iu itul pe are îl vrei, sau ţii la dista ţă o diţia fizi ă pe are o vrei – sau o diţia fizi ă pe are u o vrei aproape de ti e… u alte uvi te, u e u ai faptul ă a ifestarea e î târziată pri o fuzia ta î privi ţa i teriorului ărui vortex îţi pra ti i i siste ţa, i pro le a este ă, pra ti ându-ţi tiparul î lău trul a estui vortex, u îţi î gădui preze ţa vi raţio ală î elălalt vortex; u alte uvi te, u poţi fi pere hea vi raţio ală a soluţiei şi a pro le ei î a elaşi ti p. Şi vre a tu să î ţelegi ă u e vor a u ai de faptul ă, atu i â d si ţi e oţii egative… e oţiile egative u su t a olo u ai pe tru ă te privezi pe ti e î suţi de a ii, ori stilul de viaţă, ori iu itul, ori vitalitatea, ori veselia pe are le auţi; e vor a de faptul ă te privezi de ti e î suţi. Tu practici o ruti ă vi raţio ală are – te-a „separat” ar fi prea ult spus – care te-a î hăţat şi u-ţi î găduie să fii el are eşti tu di pli . De i eea la e se aju ge este faptul ă viaţa ta, î a est orp, exa t aşa u ştiai ă va fa e, te deter i ă, pe fiecare zi e tre e, î virtutea rostului tău de a explora viaţa – uh , viaţă ag ifi ă, fizi ă, spaţio-te porală – te deter i ă să te exti zi. Şi î tre area, pe are a est atelier vrea să te ajute să ţi -o pui şi la are să-ţi răspu zi li pede, este: vei ava sa? Cu alte uvi te, odată e ai proie tat expa siu ea, vei erge tu ai departe? Vei ţi e tu pasul u ti e? Şi ştii ă e oţiile pe are le si ţi su t i di atorul tău pre is are-ţi arată da ă ţii pasul u ti e sau u? E oţiile tale su t i di atori vi raţio ali Vre a tu să î ţelegi ă eşti u ul e iu eşte; iar â d, î experie ţa vieţii tale, găseşti vreu otiv să urăşti, pe ăsură e te fo alizezi asupra urii – iar oi u spu e ă i ve tezi; u sugeră ă u ar fi lu ruri odioase ori detestabile cu care evide t ă u ai fi de a ord, sau are ţi-ar displă ea ori pe are hiar le-ai urî; eea e îţi spu e oi este ă, atu i â d te fo alizezi î a el vârtej al urii, te separi de iu itorul are eşti tu u adevărat. Şi, de fapt, sentimentul urii pe care îl si ţi u e i i ai ult de ât i di atorul a elei separări. Cu alte uvi te, eşti u ul are iu eşte, eşti u ul are-şi u oaşte pe depli valoarea, eşti u ul are-şi î ţelege eritoriul, eşti u ul u poftă de viaţă, eşti i itat, i teresat şi ex itat, eşti o fii ţă eter ă, eşti u reator ăiestru – iar â d, î ori are o e t di realitatea ta spaţio-te porală fizi ă, eşti fo alizat pe ori e alt eva, atu i trăieşti o experie ţă di i uată, iar a ea experie ţă di i uată este si ţită de ti e pri i terpretul tău vi raţio al, are este exa t e oţia pe are o si ţi î acel moment. E oţiile tale îţi î găduie să ştii u se î trepătru d ele două lu i ale tale – fizi ă şi o -fizi ă; da ă se î trepătru d sau u. Felul î are te si ţi este i di atorul tău î privi ţa a eptării elui are eşti tu u adevărat – ori reziste ţa î faţa elui are eşti tu u adevărat. Ceea e dori oi este să te ajută să-ţi a i teşti i e eşti de fapt. Şi u e prea greu pe tru oi, fii d ă, as ultâ du- e pe oi, î epi să si ţi rezo a ţa a eea e eşti tu, u alte uvi te, fără a ă ar să ştii, te vo atrage î vortex. Te vo atrage î vortex, a olo u de vei fi î ar o ie u el are eşti tu u adevărat – şi apoi, tot e-ţi î şiră ai i va ăpăta u se s fires pe tru ti e. Poate c-ar fi tre uit să pu e u avertis e t la uşă are spu e, „Nu te ai poţi î toar e”. Cu alte uvi te, vei aju ge î pu tul î are vei ştii prea ult, vei aju ge î pu tul î are vei fi î ar o ie u el are eşti tu u adevărat, şi tre uie să-ţi spu e ă, odată e, o ştie t şi deli erat i tri î ar o ie u el are eşti tu u adevărat, u vei ai fi ulţu it î afara a estui vortex al reaţiei di ou. Aşadar, priete ii oştri fizi i spu , „Bu , A raha , să re apitulă : a î eput a E ergie pur-pozitivă”. Noi răspu de , „Da!”. „Şi tu spui ă ai- arele eu se află î ă a olo; iu i d î ă, ştii du-le pe toate î ă, ştii du-şi valoarea î o ti uare, î rezător î o ti uare, î ă pli de viaţă, si ţi du-se tot bine. Atunci ia mai zi-i î ă o dată: de e ai a a sosit ai i? De e a vrut să ă expu a estui o trast are.. tre uie să re u oşti, u prea sea ă ă u eea e spui tu”. Iar oi spu e , „Pe tru ă ai ştiut ă î a eastă varietate, î a eastă realitate spaţio-te porală, vei ajunge la noi con luzii are te vor deter i a să te exti zi – u u ai pe tru ti e, i pe tru î treg u iversul! Ştiai ă, din acea varietate se va î ălţa valul elor pe are le vrei, şi ai ştiut ă eter itatea eter ităţii depi de de a el o trast asupra ăruia eşti tu fo alizat, şi î ijlo ul ăruia fa i, de fapt, o trea ă e aipo e it de u ă. Ştiai ă varietatea te va deter i a să te exti zi şi ai ştiai, de ase e ea, ă siste ul tău e oţio al de ghidare îţi va da de ştire, â d te -ai exti s, da ă ţii pasul u ti e au a”. Era u pla atât de si plu! Ai spus, „OK, voi ieşi î ai te, le voi a este a, voi vedea chestii pe care nu le vreau – temporar – eea e va deter i a o ri oşare auto ată pe ealaltă parte a valului, adi ă a ele hestii pe are hiar le vreau, E ergia-Sursă va per epe apoi tot eea e a erut, va apri de lu i a, va apri de fă lia u ar ve i, arătâ du- i foarte lar ă -a exti s î spre a el lo – şi tot eea e tre uie să fa , î orpul eu fizi , este să- i si t dru ul spre asă, să-mi simt drumul spre oua exti dere”. La care noi spunem, „Exa t aşa a fost! Exa t aşa este”. Şi apoi… tre uie u ai să te î tre i, „DE CE, de e a rătă it î a el o trast, de e ă pierd î u oaşterea a eea e NU vreau, de e persist î a eastă parte a e uaţiei?”. Şi oi spu e di ou, „Te iu i foarte ult, dar eşti le eş. Este ai si plu să te fo alizezi asupra realităţii a ele are su t, de ât să te fo alizezi asupra a estei realităţi vi raţio ale are u s-a a ifestat î ă. Îţi poţi folosi o hii şi ure hile şi asul şi li a şi degetele pe tru a explora realitatea – şi eşti foarte u la asta; ridi i o u e te î i stea elor are su t, s rii ărţi de istorie despre toate astea, vor eşti la esfârşit despre astea, îi î veţi şi pe alţii despre astea, o servi, o servi, fa i loguri despre toate astea, tri iţi e- ailuri şi pierzi ore pe esse ger povesti d despre toate astea, vor eşti despre ele are su t, are su t, are su t, care sunt – şi toate-s u e şi fru oase, oi vre a tu să explorezi ele are su t, dar vre să ştii ă, î pro esul tău de explorare a elor are su t, ai la sat o reaţie ouă, te-ai exti s spre oi lo uri, ai reat o realitate vi raţio ală are – şi fii atent aici; nu vei auzi i iodată de la oi eva ai i porta t de ât ur ătoarea afir aţie – ai reat o realitate vi raţio ală are ESTE; ti pul preze t… Ti pul preze t! Tu spui, „O, A raha , eva u-i î regulă; io -o pot vedea. Ad it ă a la sat-o, dar u o pot vedea. Aşa ă nu o pot numi timp preze t”. Iar oi spu e , „Ia -ai i îţi e pro le a. Da ă eşti dispus să te fo alizezi u ai asupra realităţii are s-a a ifestat deja, atu i eşti fo alizat pe ştirile de ieri. Câ d priveşti la soldul î s ris pe extrasul tău de cont – ştirile de ieri. Câ d priveşti la o diţiile tale fizi e – ştirile de ieri”. Cu alte cuvinte, ceea ce s-a manifestat este u ai deve irea a eea e ai reat poate u eva ti p î ur ă; oul tu, el pe are îl reezi – aia-i timpul prezent din punctul nostru de vedere; noile chestii pe care le -ai pus ai i, dori ţele tale arzătoare su t toate ai i, î a est vortex al reaţiei; iar oi vre a tu să fa i eva e ulţi di tre se e ii tăi -au hef să fa ă, sau i i u ar putea la î eput face – vre a tu să i tri a olo pri si gurul od posi il: vre să-ţi si ţi dru ul spre î ău tru. Nu-ţi poţi vedea dru ul spre î ău tru; u-ţi poţi auzi dru ul î tr-a olo; pe tru ă nu s-a a ifestat î ă, iar elor care sau tot o iş uit să se uite la anifestare, „Arată- i, arată- i şi u ai apoi a să ă si t i e; dă- i e vreau şi a ia apoi ă voi si ţi ai i e” et ., a elora de i le spu e , „Nu se poate astfel; e pe de -a- doaselea; tre uie să găseşti o ale de a te si ţi ai i e î ai te de a se a ifesta, fii d ă u se poate a ifesta î ai te a tu să te si ţi ai i e, pe tru ă, pâ ă e u te si ţi ai i e, u eşti o pere he vi raţio ală a oului şi î u ătăţitului tu”. Te-ai pri s oare ât? De i viaţa te deter i ă î treaga zi, zi după zi să te e xti zi spre a est lo ou; şi atu i â d si ţi iu ire, eşti î vortex; â d si ţi exaltare, eşti î vortex ; â d te si ţi pli de viaţă – eşti a olo; â d te apre iezi, pe ti e sau pe alţii, â d eşti â dru de ti e, â d îţi pla e de ti e, â d î parţi omplimente pretuti de i, eşti î vortex, iar atu i â d eşti î vortex, da ă poţi i tra î vortex – viaţa te va du e a olo î fie are zi, ă ar o dată; iar odată e eşti î vortex de i, te î urajă să î epi să pra ti i vi raţia de a fi î vortex! Antrenează-te pentru a intra acolo. Viaţa te-a pregătit pe tru vortex Vortexul de are tot vor i e starea vi raţio ală a fii ţei, u e eva e poţi vedea, u e eva e ai putea des ifra u si ţurile tale fizi e, dar e eva e poţi si ţi. Da ă te -ai focaliza asupra u ui uvâ t, asupra u ui uvâ t e oţio al, u uvâ t pozitiv e are o otaţii vi raţio ale u e, vei putea o jura vi raţia di jurul a elui uvâ t. De i aută u eori uvi te pre u „destindere” şi „curgere”; şi apoi, după e ai tre ut pri oareş e a tivităţi exte ua te, are au fost ori e î afară de „desti dere” şi „ urgere”, devi o u o po e t oopera t al „desti derii” şi „ urgerii”, hiar da ă gâ durile tale te vor aru a la î eput di vortex. Caută gâ duri are deja su t a tive î i tea ta, aşa u este ult ai uşor să des hizi televizorul şi să priveşti e e a olo de ât să auţi a u ite a ale, aşa u e ai si plu să ă â i e ţi se pu e di ai te de ât să te apu i să-ţi prepari tu eva – si te desti derea şi urgerea li ă; ele su t deja î ti e. Ceea e vre să-ţi spu e este ă, odată e alegi u vrei să te si ţi – şi alegi se ti e te de iu ire sau apre iere sau satisfa ţie, alegi a ele vi raţii are su t pere hea a eea e eşti tu u adevărat a fii ţă vi raţio ală, şi pe ăsură e alegi gâ duri are se potrives a estor se ti e te şi le e ţii sufi ie t de ult pe tru a deza tiva elelalte gâ duri di lău trul tău, a u Legea Atra ţiei tre uie să-ţi dea eea e ai erut. Şi a u , ohoho, a u eşti u o po e t oopera t tuturor lu rurilor pe care le-ai pus acolo, tuturor lucrurilor pe care Energia-Sursă le-a păstrat pe tru ti e. Nu ţi-o putem spune mai clar de-atât. Tu eşti reatorul propriei tale realităţi. Dar lu rul pe are oi rede ă u-l î ţelegi şi pe are a vrea să-l expri ă î aşa fel î ât să-l pricepi hiar astăzi, este a ela ă, atu i â d eşti viaţă pur şi si plu, pe ăsură e explorezi o trastul di jurul tău, a esta ajută o „pro le ă” să-ţi iasă î raza fo arului – şi ştii u fu ţio ează: u ât te agăţi de ea, u atât ai dură devi e; tot vor eşti despre ea, şi te gâ deşti î tru a la ea, şi î ai te de a-ţi fi dat sea a, lu ea îţi tot serveşte detalii care se potrivesc problemei – î tot a est ti p î are pro le a a i trat î fo ar, o soluţie egală şi proporţio ală, perfe tă di toate pu tele de vedere i tră de ase e ea î fo ar, ai i, î vortexul tău al reaţiei. Ş e heria – u ş e heria, i eşteşugul, arta, arta a eptării este de a te a tre a î spre fre ve ţa soluţiei, eea e î sea ă ă dai dru ul fre ve ţei pro le ei. Nu poţi seta radioul pe 107,50 FM şi să auzi e se tra s ite pe 90,90 FM. Fre ve ţele tre uie să se potriveas ă. Şi u-ţi poţi seta fre ve ţa pe „Nu a a i sufi ie ţi” şi să fii vreodată re eptorul, el are a ifestează a ii are su t deja vi raţio al ai tăi, î realitatea ta vi raţio ală. Aşadar, da ă e eva e vre să realiză , î ti pul î tâl irii oastre de azi, vre să te adu e la o a eptare o pletă a existe ţei a estei realităţi vi raţio ale. Vre a tu să a epţi ti pul preze t al a estei realităţi vi raţio ale şi vre să te i spiră , pri tot eea e ave la dispoziţie, să te î ti zi după se ti e tul are te va adu e î a est vortex; iar apoi vre a tu să pra ti i a fi a olo, odată e ai i trat a olo. Poţi să u te ai gâ deşti la a el lucru? Adevărata trea ă, după u vezi, u se referă la a folosi i e ştie e pro edee are te-ar adu e î vortex – fii d ă viaţa te va du e ai i; su t tot felul de lu ruri are te pot adu e ai i – adevărata trea ă este de a realiza ă, odată aju şi ai i, fie ă ai fost adus, fie ă ţi-ai fă ut si gur dru , tre uie să savurezi depli eea e vei găsi ai i; stai ai i şi pra ti ă-i vi raţia, ă i, u ât vei fa e ai ult asta, u atât îţi va redeve i starea ta aturală de a fi. Ştii ă ai putea avea ze e lu ruri are hiar ă te al ă pe ervi şi u ul are te-ar putea adu e u uşuri ţă î vortex, şi, ştii d ă, odată u ele ze e lu ruri e erva te s-au ăs ut şi ze e lu ruri adora ile, poţi folosi a el si gur lu ru pe tru a i tra î vortex şi ulege ele ze e soluţii la ele ze e pro le e? Î tr-atât de si plu este. Dar… re u ţă u ai la î verşu area u are îţi e ţii ate ţia asupra lu rurilor e erva te. Te a iţio ezi de o i ei să te lupţi u problemele, doar-doar le vei do orî la pă â t. Spune-ţi, „OK, iată-le; şi-au produs menirea, m-au ajutat să reez soluţiile – a u tre uie să le găses pe a elea”. Tre uie să găseşti rezo a ţa soluţiei ăreia viaţa te-a ajutat să-i dai aştere. Şi pe ăsură e te rodezi î asta, pe uşor să ră âi a olo. ăsură e î epi să jo i a est jo , devi e tot ai uşor să i tri şi tot ai A u , u vre să-ţi lăsă i presia ă a vrea a tu să i tri î vortex şi să stai a olo pe ve i; da -ai vrea să fa i asta, poţi la fel de i e să dai olţu’ – vre să fi ât se poate de lipsiţi de respe t î privi ţa „ orţii”, di o e t e u există „ oarte”. Dar tu ai ve it ai i să fa i alt fel de lu rare: ai ve it pe tru a explora; ai ve it pe tru a adu e pro le e î fo ar, fii d ă di a ele pro le e pe are le adu i î fo ar se as soluţiile are n-ar exista da ă ar fi fost a ele pro le e… Î ţelegi oare ă î treaga voastră ivilizaţie şi toată perfe ţiu ea ei este rezultatul ivilizaţiilor a terioare şi a pro le elor ărora a estea le-au dat aştere? Vre a tu să î ţelegi, di o e t e trăieşti î era trezirii, ă u tre uie să aştepţi pe tru a fi parte a u ei ivilizaţii viitoare a să e efi iezi de toate ele pe care le-ai pus î a eastă realitate vi raţio ală – le poţi avea a u . Tre uie u ai să lepezi vi raţia reziste ţei prin î răţişarea vi raţiei a eptării. Uneori, oamenii ne spun, „Bi e, i e, A raha , î ţeleg e vrei să spui şi -a să ă ai gâ des la a el lu ru care nu- i pla e vreodată. N-a să ă ai gâ des la el, -a să ă ai gâ des la el, la el, la el, la el, -a să ă mai gâ des la el – hei, ţi-a po e it de lu rul a ela? Mă gâ des la a el lu ru e erva t de eva ti p şi -a să ă ai gâ des la a el lu ru e erva t, fii d ă e u lu ru e erva t, ştii ât e de e erva t? N-a să ă ai gâ des la el, n-a să ă ai gâ desc la el, n-a să ă ai gâ des la el…” Iar oi spu e , „Câ d u te gâ deşti la lu rul a ela, te vei gâ di ă u te gâ deşti la lu rul a ela şi tot la lu rul a ela îţi stă i tea; tre uie, pur şi si plu, să te gâ deşti la alte lu ruri… Tre uie să te gâ deş ti la ceva diferit. Dar partea e pare u di his este a eea ă, da ă ai o vi raţie ha ituală are te ţi e ai i, tre uie să-ţi fa i u va dru şi să aju gi pe ealaltă parte a valului. Te poţi eli era de reziste ţă hiar a u Î tre area pe are vre să ţi-o pu e , de i, este, eşti tu u ul di tre o po e tele oopera te? Tu, î for a ta fizi ă, eşti u o po e t oopera t al tuturor elor are s-au adu at? Iar răspu sul e de găsit î felul î are te si ţi: u ât te si ţi ai i e, u atât eşti ai oopera t; u ât ai rău te si ţi, u atât ai ult te î potriveşti. Să spu e a u ă te agăţi u deva pe a eastă s ară e oţio ală u de fri a e la u apăt – fri ă şi se zaţia de eputi ţă – şi sigura ţă şi u urie la elălalt apăt, iar toate elelalte î tre a estea două. Să zi e , de i, ă te agăţi de fri ă, dar, î pro esul adu erii a elei fri i î fo ar, la sezi ra hete-dori ţă, iar Sursa di ti e a evoluat spre eva proporţio al i u at – u alte uvi te, vre a tu să î ţelegi ă u ai si ţi i te sitatea deza ordului adus de fri ă, da ă ai-marele tu nu s-ar fi dus î tr-u u totul alt lo . Cu alte uvi te, da ă expa siu ea u s-ar fi produs, da ă ai os ila u ai î tre „par ă aş vrea aia, par ă -aş vrea ailaltă” şi difere ţa u e prea are, u ai si ţi are lucru; dar, atu i â d u adevărat u vrei u a, vrei u adevărat pe ealaltă, variaţia e oţio ală e uriaşă! Să spu e de i ă te agăţi î partea asta, de disperare, ori fri ă, dar ai la sat tot soiul de ra hete -dori ţă, iar el are eşti tu u adevărat, Energie-Sursă, ti p preze t, stă di olo, he â du-te să vii î ar o ie u ti e î suţi. Iar tu auzi he area; dar ţie îţi su ă a răz u are, fii d ă răz u area te du e î dire ţia are tre uie, spre a ea u urie are eşti tu de fapt; Sursa o ti uă să te he e, şi tu ur i spre furie, Sursa o ti uă să te strige şi tu ai ur i o treaptă, a olo u de te si ţi opleşit, Sursa o ti uă să te strige şi tu aju gi pe treapta frustrării, Sursa o ti uă să te he e, şi tu aju gi pe treapta spera ţei. Iar atu i â d te găseşti î preaj a se ti e tului de spera ţă, eşti atât de aproape de vortex î ât te va trage î ău tru şi-ţi va arăta eva pe tru a-ţi î tări redi ţa. Cu alte uvi te, vre să î ţelegi ă u îţi stă î fire să fii reziste t a estui puter i vortex are te strigă ereu. Şi vre atât de ult să î ţelegi ă, u ât ai ulte e oţii egative si ţi, u atât ai ult te-ai extins – dar u ţii pasul u propria ta expa siu e, u-ţi î gădui să fii eea spre care te-ai exti s. Vre să pri epi ă, da ă viaţa u te-ar fi deter i at să te exti zi, u ai si ţi e oţii egative şi astfel, nu am vorbi de expansiune. Da ă te-ar suna cineva pe care nu-l u oşti la telefo şi ţi-ar spu e, „Alo, te-a su at să-ţi spu ă u te voi ai su a i iodată”, ai spu e, „Uh … OK!”. Cu alte cuvinte, nici nu-ţi doreai să te ai su e e u os uţi, aşa ă u vei si ţi i i di lipsa a elor telefoa e. Pri epi e vre să-ţi spu e ? Aşadar, ori e e oţie pe are o si ţi îţi i di ă ali ierea u el are eşti tu u adevărat, u el are ai deve it – sau, desigur, lipsa de aliniere. Iar a est vortex, a est veş i î expa siu e vârtej al deve irii este el are pu e ele veş i e î veş i ie. Iar tu, dragul de ti e, ai ve it î a est orp ag ifi , î a eastă realitate spaţio-te porală perfe t echili rată, u s opul expres de a te exti de pli de u urie. Eşti î tr-atât de li er, î ât poţi alege hiar şi la ţurile. Iar pe ăsură e viaţa te deter i ă să la sezi a este rachete-dori ţă, iar ţie îţi pasă de felul î are si ţi, te vei găsi î ar o ie vi raţio ală u el are eşti tu de fapt. A est pro es reativ di are fa e u toţii parte fu ţio ează astfel: - Pri ul pas: o trastul te va deter i a să eri; - Al doilea: mai- arele tu adoptă eea e ai erut şi devi e e hivale tul vi raţio al al a elui l ucru; cu alte cuvinte, mai-marele tu a devenit acel lucru, ceea ce te-a î ti s u va, iar tu poţi si ţi reziste ţa sau a eptarea a elei î ti deri; - Câ d îţi î gădui ali iere vi raţio ală u eea spre are te-ai î ti s a fi, asta î sea a t reativ. Vezi u fu ţio ează? - ă fi alizarea a a estui Prologul seminarului Abraham-Hicks din 11 dec. 2009, Gold Coast, Australia S ara e oţiilor potrivit A raha -Hicks 1. Bucurie/Cu oaştere/Î puter i ire/Libertate/Iubire/Apreciere. 2. Pasiune. 3. Entuziasm/Neră dare/Fericire. 4. Aşteptări opti iste/Î redere- redi ţă. 5. Optimism. 6. Spera ţă. 7. Mulţu ire. 8. Pli tiseală. 9. Pesimism. 10. Frustrare/Iritare/Neră dare. 11. Copleşire-î povărare. 12. Deza ăgire. 13. Î doială. 14. Griji. 15. Vi ă – î vi ovăţire a altora. 16. Descurajare. 17. Furie. 18. Răz u are. 19. Ură/Dezlă ţuire. 20. Gelozie. 21. Nesigura ţă/Vi ă – auto-î vi ovăţire/Nevrednicie. 22. Fri ă/Durere/Depresie/Disperare/Neputi ţă.