chimie

română

Etimologie

Din franceză chimie < latină chimia.

Pronunție

• AFI: /ki'mi.je/

Substantiv

Declinarea substantivului chimie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chimie	invariabil
Articulat	chimia	invariabil
Genitiv-Dativ	chimiei	invariabil
Vocativ	chimie	invariabil

1. știință care studiază compoziția, structura și proprietățile substanțelor, transformărilor lor prin regruparea atomilor componenți, precum și combinațiile noi ale substanțelor rezultate în urma acestor transformări.

Cuvinte derivate

• arheochimie
• cocsochimie

Cuvinte compuse

• chimie analitică
• chimie cuantică
• chimie fizică

Traduceri

Traduceri

engleză: chemistry (English) franceză: chimie (français)

vietnameză: hóa học (Tiếng Việt)

Referințe

• DEX '98 via DEX online