muc

română

Etimologie

Refăcut din pl. muci (< latină mucci)

Pronunție

• AFI: /muk/

Substantiv

Declinarea substantivului muc
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	muc	muci
Articulat	mucul	mucii
Genitiv-Dativ	mucului	mucilor
Vocativ	mucule	mucilor

1. vârf (înnegrit prin ardere) al unui fitil de lampă, de lumânare, de candelă; p. gener. fitilul întreg; bucățică rămasă dintr-o lumânare aproape consumată sau dintr-o țigară fumată
2. secreție (vâscoasă) produsă de glandele nazale și eliminată prin nări
3. (pop.) creasta curcanului.

Expresii

• A ajunge la mucuri de țigară - a sărăci cu totul
• (Fam.) A-i pica mucul (sau mucii) undeva (sau la cineva) - se spune despre cineva care merge prea des undeva
• A-i pica mucul (sau mucii) după cineva = a fi foarte îndrăgostit de cineva
• Nu dai nici mucii pe el - se spune despre o persoană lipsită de orice valoare

Sinonime

• mucarniță (~ de lumânare.), chiștoc (~ de țigară) (1)
• mucus, pituită, sevă, suc (2)
• (pop., glumeț) untură (2)

Traduceri

Traduceri

bretonă: mukus (brezhoneg) cehă: sliz (čeština) m. chineză: 粘液 (中文) daneză: slim (dansk) engleză: mucus (English) esperanto: muko (Esperanto) finlandeză: lima (suomi) franceză: mucus (français), mucosité (français) germană: Schleim (Deutsch) m. (der Schleimhäute) ido: muko (Ido)

islandeză: slím (íslenska) n. italiană: muco (italiano) m. neerlandeză: mucus (Nederlands) latină: mucus (Latina) poloneză: śluz (polski) m., wydzielina (polski) f. portugheză: muco (português) m. rusă: слизь (русский) f. (sliz’) spaniolă: moco (español) m., mucosidad (español) vietnameză: nước nhầy (Tiếng Việt)

Referințe

DEX Online

---

galeză scoțiană

(Gàidhlig)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului muc
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	muc	muca
Articulat	-	-
Genitiv-Dativ	mucului	mucilor
Vocativ	a mhuc	a mhuca

muc f.

1. porc