0% au considerat acest document util (0 voturi)
23 vizualizări4 paginiExerciții Despre Excepțiile Legilor Lui Mendel
Acest document prezintă 17 exerciții despre excepții de la legile lui Mendel, inclusiv codominanță, dominanță intermediară și moștenire legată de sex. Exercițiile implică caracteristici precum culoarea florilor, penele și solzii mai multor specii și cer să se determine genotipurile parentale, proporțiile fenotipice și genotipice ale descendenței și tipul de moștenire implicat.
Încărcat de
ScribdTranslationsDrepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
23 vizualizări4 paginiExerciții Despre Excepțiile Legilor Lui Mendel
Acest document prezintă 17 exerciții despre excepții de la legile lui Mendel, inclusiv codominanță, dominanță intermediară și moștenire legată de sex. Exercițiile implică caracteristici precum culoarea florilor, penele și solzii mai multor specii și cer să se determine genotipurile parentale, proporțiile fenotipice și genotipice ale descendenței și tipul de moștenire implicat.
Încărcat de
ScribdTranslationsDrepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
/ 4
Exerciț ii excepț ii de la legile lui Mendel
Codominanț ă ș i dominanț ă intermediară
1. Într-o specie de plante, florile pot fi de culoare ro ș ie, albă sau
rosa. Se ș tie că acest caracter este determinat de două gene alele,
roș u R ș i alb B, cu moș tenire intermediară. Cum vor putea fi
descendenț i ai încruciș ării între plante cu flori roz?
2. Într-o specie de plante, florile pot fi de culoare ro ș ie, albă sau
rosa. Se ș tie că acest caracter este determinat de două gene alele,
roș u R ș i alb B, cu moș tenire intermediară. Cum vor putea fi
descendenț ii încruciș ării între plante cu flori roz ș i plante cu flori
rojas?
3. Într-o specie de plante, florile pot fi de culoare ro ș ie, albă sau
rosa. Se ș tie că acest caracter este determinat de două gene alele,
roș u (Cr) y blanco (Cb), cu moș tenire intermediară. Cum vor putea fi cei
descendenț ii încruciș ării între plante cu flori roz ș i plante cu flori
roș ii albe?
4. Într-o anumită rasă de găini, alelul C Nindică culoarea neagră, CB,
culoare albă, ambele codominante, ș i când apar ambele alele în
un individuu, CNCBPenele găinii sunt de culoare albastră.
a) Cum sunt descendenț ii încruciș ării între o găină albastră ș i alta
neagră?
b) Cum sunt descendenț ii încruciș ării între două găini albastre?
c) Cum sunt descendenț ii încruciș ării unei găini albastre cu alta
blanca?
5. Ra ț ionează răspunsurile: Genotipul PP determină la găini
prezenț a penelor ondulate, în timp ce pp produce pene netede ș i Pp,
dă naș tere unui fenotip intermediar. Din încruciș area unei găini cu
pene încâlcite ș i un cocoș cu pene netede,
a) Ce propor ț ie din descenden ț a sa se a ș teaptă să aibă pene
intermediare?
b) ș i ce propor ț ie de pene intermediare se va ob ț ine din
cruce între cocoș ș i găină cu pene intermediare?
c) de ce nu pot fi aplicate legile lui Mendel organismelor
procariote?
6. La efectuarea unui încruci ș are între o fluture cu aripi gri cu altul de
aripi negre a fost obț inut o descendenț ă formată din 93 de fluturi de
aripi negre ș i 93 de fluturi cu aripi gri. Fluturele cu aripi gri se
a cruzat cu alta care prezintă aripi albe, ob ț inându-se o
descendenț ă formată din 35 de fluturi albi ș i 35 de fluturi gri.
Averizarea genotipurilor, atât ale fluturilor care se încruciș ează, cât ș i ale
descendenț ii. Raț ionează răspunsul.
7.Două plante de "dondiego de noapte" sunt homozigote pentru culoare de
florile. Una dintre ele produce flori de culoare fildeș ș i cealaltă flori
rojas. Spune cum vor fi genotipurile ș i fenotipurile generate din încruciș area
ambele plante, ș tiind că "B" este gena responsabilă pentru culoarea fildeș .
y "R" este cel care condi ț ionează culoarea ro ș ie, fiind ambele gene
echipotente.
8. Un grădinar care avea plante de dondiego de noapte cu flori
a încruciș at două dintre plantele sale cu ideea de a obț ine plante identice
culoare. Surpriza ei a fost că în descendenț ă au apărut flori roș ii,
româneș ti ș i albe în proporț ia 1:2:1.
Indică genotipul plantelor din încruciș area descrisă.
9. La în cobai există trei varietă ț i pentru blană: galben, crem ș i
blanc. La încruciș area a două cobaye de culoare crem se obț in descendenț i
dintre cele trei varietăț i. A deduce ce tip de moș tenire prezintă caracterul
plantează încruciș area.
Există varietăț i de plante cu flori albe ș i varietăț i
conflores violeta. F1 de o încruciș are între plantele celor două
varietă ț i au fost de culoare violet deschis, iar F2 a dat 1/4 violet, 2/4
violete deschis ș i 1/4 alb. Explicaț i tipul de moș tenire ș i realizaț i
încruciș are.
11. Un agricultor a încruciș at plante de ridichi lungi cu plante de ridichi.
redondo ș i a observat că toată descenden ț a era formată din
plante de ridichi ovale.
a) Explicaț i argumentat ce tip de moș tenire controlează forma de
ridichile.
b) Indica genotipurile care posedă cele trei tipuri de plante.
c) Ș i agricultorul ar încruciș a plante de ridichi ovale cu plante de
rădăcini lungi ce procent din descendenț ă s-ar aș tepta să
în afara de ridichi rotunde? Justifica ț i răspunsul reprezentând
schema posibila a traversarii.
12. Atunci când s-a realizat o încruciș are între fluturi cu aripi gri, s-a obț inut
o descendenț ă de 30 de fluturi cu aripi negre, 30 cu aripi albe
y 60 cu vai grisuri. Determina (3 puncte
a) Ce tip de mo ș tenire dă na ș tere acestor fenotipuri?
b) Propor ț iile genotipice ș i fenotipice ale descenden ț ilor.
c) Ș i dacă totalul fluturilor obț inut ar fi fost 200, câte ar fi?
albe, negre ș i gri cu o probabilitate mai mare.
13. Un piscicultor încruciș ează două exemplare pure: o femelă cu solzi
azules (A) cu un mascul de solzi roș ii (R). Fiecare dintre indivizi
de la descendenț a F1 care rezultă din încruciș are are amestec de solzi
albastre ș i roș ii.
a) Indicaț i genotipurile parentale ș i ale indivizilor din F1.
b) Explica ț i în mod ra ț ional ce tip de mo ș tenire este vorba.
c) Indicaț i proporț iile genotipice ș i fenotipice ale F2 rezultate
de la cruce a doi indivizi din F1.
14. Talasemia este un tip de anemie care apare la oameni. Prezintă două
forme, minor-major. Individizii grav afectati (major)
sunt homozigoț i recesivi (TMTM) pentru un gen. Oamenii puț in
afectate (minore) sunt heterozigote pentru acel gen. Los
indivizi normali sunt homozygote dominante pentru gena (TNTN). Si
toț i indivizii cu talasemie majoră mor înainte de a atinge
maturitate sexuală
a) ce proporț ie dintre copiii unei cupluri în care bărbatul este
normal ș i femeia suferă de talasemie minoră, vor ajunge la adulț i?
b) Care vor fi proporț iile genotipice ș i fenotipice dacă
progenitorii sunt două persoane cu talasemie minoră? În fiecare caz,
razone la răspuns.
15.O fluture negru se încruciș ează cu un fluture gri ș i se obț in 36
fluturi negri ș i 36 gri. Ulterior, se încruciș ează un fluture
gris cu o albă ș i se obț in 36 de fluturi albaș tri ș i 36 gri.
a) Explicaț i dacă este vorba despre un caz de moș tenire intermediară sau dominantă.
b) Realiza ț i cele două încruci ș ări men ț ionate anterior, indicând
care sunt genotipurile fluturilor care se încruciș ează ș i cele ale
descendenț ă obț inută.
16.Culorile blănii unei anumite rase de animale sunt datorate unui
pare de aleli codominante. Roș ul este determinat de genotipul
CRCRel roano (mezcla de rojo y blanco)RCBș i alb pentru CBCB. Ș i
am încruci ș at o pereche de culoare roano. Ce propor ț ie genotipică ș i
fenotipica sperăm de la progenitura sa?
17. La traversarea a două flori de culoare roz se obț ine o descendenț ă cu un
50% flori roz, 25% flori roș ii ș i 25% flori albe.
a) Contrazic aceste observaț ii legile lui Mendel?
b) Ce putem deduce cu privire la genotipurile
progenitori?
c) Ș i apoi se încruciș ează două flori albe obț inute în urma încruciș ării
anterior, ce procentaj de flori roz ar trebui să a ș teptăm în
descendenț ă?
