RO120462B1 - Procedeu, element şi instalaţie de alimentare sub presiune, pentru activarea post-alimentare a pieselor turnate - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la un procedeu, la un element şi la o instalaţie de alimentare sub presiune, pentru activarea post-alimentare a pieselor turnate. Procedeul conform invenţiei prevede că, în timp ce se toarnă sau sunt umplute cavităţile pieselor turnate în nişte forme sau matriţe de turnare (6), prevăzute cu rezervoare (8) post-umplere sau de alimentare ulterioară, sunt introduse nişte lănci (1) tubulare, mai întâi cu vârful lor la o distanţă mică faţă de rezervorul (8) de umplere, după care lăncile (1) sunt puse sub presiune de la o cameră de presiune (3) şi prin intermediul unui element (5) prevăzut cu o suprafaţă înclinată, presată în jos, de-a lungul ultimei distanţe scurte, în raport cu rezervorul (8) post-umplere, în aşa fel încât să poată fi pus ulterior sub presiune. Cu acest aranjament este posibilă punerea sub presiune a rezervorului (8) de umplere ulterioară, fără a mai fi necesară echiparea formelor de turnare (6) cu echipament suplimentar şi fără riscul ca metalul să fie presurizat insuficient.

Description

RO 120462 Β1

Invenţia se referă la un procedeu de activare post-alimentare a pieselor turnate, la un element de alimentare, sub presiune şi la o instalaţie de alimentare sub presiune, pentru activarea post-alimentare a pieselor turnate.

Este cunoscut faptul că metalele atât în stare solidă, cât şi în stare lichidă, când sunt supuse răcirii, suferă o scădere a volumului, având loc aşa-numita contracţie termică. în cazul formelor de turnare sau al matriţelor în care există o distribuţie neuniformă a cantităţii de căldură, în cavitatea formei după turnare, şi în care, din acest motiv, nu toate părţile pieselor turnate se solidifică în acelaşi timp, unele porţiuni solidificându-se mai târziu, altele mai devreme, aceasta conduce la apariţia crăpăturilor în piesa turnată, numite în general "contracţii", precum şi la apariţia unor depresiuni pe suprafaţa piesei turnate sau a găurilor (cavităţi sau "microcontracţii"), în interiroul piesei turnate. în scopul eliminării acestor defecte, personalul calificatat poate parcurge o serie de etape al căror scop comun este utilizarea rezervoarelor post-alimentare, adică practicarea de cavităţi în formă de turnare, care să fie umplute cu metal, în timpul operaţiei de turnare, şi care au astfel de dimensiuni, încât permit umplerea acestor porţiuni post-alimentare cu metal lichid, în timpul solidificării piesei turnate.

Astfel de rezervoare post-alimentare sunt cunoscute, în general, sub două forme: alimentatoare sau conducte ascendente, adică sub forma unor cavităţi, de regulă, cilindrice, care pornesc de la conducta de legătură cu piesa turnată la suprafaţa superioară a formei de turnare, ca şi în interiorul sau împrejurul cavităţilor din forma de turnare, aşa-numitele "aspiratoare", amplasate în imediata apropiere a zonei de umplere a piesei turnate.

Primul tip prezintă avantajul unei presiuni metalostatice mai ridicate la locul de alimentare ulterioară, adică presiunea coloanei de metal de suprapunere la o înălţime mai mare a suporturilor de umplere ulterioară creşte, metalul de umplere fiind împins prin conducta de legătură, în piesa turnată, în timp ce, la ultimul tip, presiunea se dimininuează, în timpul procesului de alimentare ulterioară.

Pe de altă parte, ultimul tip prezintă avantajul unei producţii mai mari în procesul de turnare, adică acela al unei cantităţi mai mici de metal de separaţie pentru subfazele de retopire (reciclare), fapt ce conduce, de asemenea, la un consum redus de energie pentru topire.

Comparativ cu formele de turnare, cu suprafaţa de separaţie orizontală, suprafaţa de sus a formelor de turnare cu o suprafaţă de separaţie verticală are o arie relativ mică şi, în acest sens, ultimul tip de forme de turnare permite numai un grad redus de utilizare a alimentatoarelor destinate alimentarii ulterioare şi de ceea, se recomandă, în general, utilizarea aspiratoarelor menţionate anterior, cu dezavantajele amintite, adică presiune metalostatică relativ redusă, pentru împingerea metalului de alimentare ulterioară prin conductă la piesa de turnat. De acest inconvenient trebuie să se ţină cont, în cazul alimentării ulterioare a pieselor turnate din aluminiu sau aliajele sale, sau din magneziu şi aliajele sale, datorită greutăţii specifice relativ reduse a acestor metale.

Turnarea pieselor din metale uşoare, în forme de turnare sau matriţe cu suprafeţe de separaţie verticală, prezintă interes comercial, în special, în două cazuri: la turnarea în matriţe sau forme de turnare permanente, de exemplu, turnarea sub presiune şi la turnarea într-o uzină de matriţe complexe. în cazul aliajelor din metale uşoare, se întâmplă, deseori, ca sistemul de încărcare, în special, rezervorul post alimentare, după solidificare, să reprezinte aproximativ jumătate din greutatea piesei turnate, necesitând separarea de piesa turnată propriu-zisă şi o posibilă recirculare, ceea ce presupune o muncă suplimentară şi o mare pierdere de energie, când materialul superfluu este mai întâi topit şi apoi solidificat.

Deoarece problemele menţionate sunt cunoscute în cazul realizării pieselor de turnare de acest tip, pentru a reduce excesul de material turnat din sistemul de încărcare şi 2 RO 120462 Β1 din rezervorul de umplere ulterioară, se aplică o anumită presiune, de exemplu, un gaz sub 1 presiune, asupra rezervorului de alimentare ulterioară, în scopul împingerii metalului topit în cavitatea formei sau matriţei de turnare, în vederea compensării contracţiei părţilor soli- 3 dificate ale piesei turnate. Echipamentele prevăzute pentru astfel de procese de turnare sunt cunoscute, de exemplu, din documentul WO 95/18689. Există, în principal, două tipuri de 5 echipamente de acest fel, echipamente capabile să aplice o presiune asupra rezervorului post-alimentare sau de alimentare ulterioară, în timpul deplasării formei de turnare. 7

Unul din aceste tipuri constă din unităţi individuale, adaptate pentru a fi ataşate sau integrate în forma de turnare, unităţi capabile să creeze o presiune suplimentară indepen- 9 dentă; aceste unităţi sunt complicate şi costisitoare şi pot produce dificultăţi în procesul de fabricare a formelor sau matriţelor de turnare. 11 în schimb, celălalt tip este constituit din elemente cuplate, adaptate pentru a fi integrate în formele de turnare, în timpul fabricării acestora sau mai târziu, ulterior, fiind alimen- 13 tate cu presiune prin intermediul unui echipament complex de transfer ai presiunii care este relativ costisitor şi care poate complica procesul de construire a canalelor de turnare sau 15 poate impune schimbarea lor ulterioară. în practică, acest echipament cunoscut funcţionează corespunzător şi face posibilă 17 reducerea dimensiunilor rezervorului post-alimentare, reducând, în felul acesta, pierderile de energie din primul material topit şi apoi îndepărtarea lui de piesele turnate, în acelaşi timp 19 calitatea pieselor turnate fiind aceeaşi sau chiar mai bună, datorită faptului că rezervorul post-alimentare este alimentat cu presiune, tot timpul cât durează operaţia de solidificare a 21 piesei turnate.

Chiar dacă, până în prezent, acest echipament a funcţionat foarte bine, el prezintă 23 totuşi dezavanatajul construcţiei din unităţi relativ complicate, care trebuie să fie integrate în interiorul formelor de turnare, unităţi care conţin un echipament foarte complicat pentru apli- 25 carea, pentru fiecare matriţă, a presiunii în rezervorul post-alimentare sau un echipament foarte complicat de transfer al presiunii sau, mai mult, necesitând un aranjament şi o con- 27 strucţie specială a secţiunilor de turnare sau de răcire care, în final, pot conduce la restricţii în ceea ce priveşte construcţia formelor sau matriţelor de turnare, deoarece acestea sunt aii- 29 mentate cu presiune de la un echipament care trebuie să existe în secţia de turnare/răcire.

Astfel, încă din timpul realizării formelor de turnare, este necesar să se ţină cont nu numai 31 de rezervorul post-alimentare, dar şi de elementele de transfer al presiunii care trebuie să fie integrate în aceste forme sau matriţe de turnare unde urmează să fie, ulterior, prelucrate. 33 Problema tehnică, pe care o rezolvă invenţia, este de a face posibilă aplicarea, în mod simplu, a presiunii la cel puţin un rezervor post-alimentare la formele sau matriţele de 35 turnare, astfel încât la proiectarea matriţelor, să se ia cât mai puţin în considerare această sursă de alimentare cu presiune, datorită adaptabilităţii sporite a sursei menţionate. 37

Problema este rezolvata cu ajutorul unui procedeu de alimentare, sub presiune, pentru activarea post-alimentare a pieselor turnate în forme sau matriţe, cu ajutorul a cel puţin 39 unui rezervor post-alimentare, fiecare comunicând cu cel puţin o cavitate a formei de turnare, iar prin aplicarea unei presiuni, se menţine şi posibilitatea creşterii acesteia asupra metalului 41 topit în cel puţin unul dintre rezervoarele de alimentare, existând posibilitatea menţinerii sale, în timpul turnării, până când metalul se solidifică în cavităţile formelor sau matriţelor. 43

Procedând în acest mod, este posibilă introducerea unui echipament suplimentar, sub forma unei conducte de alimentare cu presiune, în forma de turnare, într-un punct 45 arbitrar, în timpul folosirii formei de turnare, până când presiunea este aplicată asupra rezervorului post-alimentare. Când se utilizează forme de turnare în nisip, de exemplu, într-o uzină 47 de matriţe complexe, acest lucru se realizează prin împingerea conductei de alimentare cu 3 RO 120462 Β1 presiune în interiorul formei de turnare în nisip, spre deosebire de formele de turnare permanente, care sunt prevăzute cu o gaură de conectare la rezervorul post-umplere din afara formei, gaură care, la partea sa cea mai de jos sau cea mai din interior, este prevăzută cu un cep sau cu un dop din lemn sau din ciment. O variantă constructivă este realizată sub forma unui rezervor post-alimentare, care este închis spre exterior, până când se face alimentarea cu presiune, astfel încât să devină posibilă turnarea metalului topit, în forma de turnare, în mod convenţional, fără risc şi fără oxidare suplimentară, datorită alimentării cu presiune, această presiune determinând împingerea metalului topit în forma de turnare.

La un moment dat, preferabil înainte că nivelul metalului topit în rezervorul post-umplere să înceapă să scadă datorită contracţiei piesei turnate, se aplică presiune în conducta de alimentare cu presiune care este apoi împinsă în rezervorul post umplere, astfel încât să penetreze bariera.

Prin urmare, conducta de alimentare cu presiune nu poate veni în contact cu metalul topit, până în momentul în care se aplică o presiune.

Dacă, dimpotrivă, conducta de alimentare cu presiune vine în contact cu metalul topit, înainte de aplicarea presiunii există riscul ca metalul topit să se solidifice în jurul conductei de alimentare cu presiune, drept urmare aceasta se blochează sau, mai târziu, se înfundă. O altă variantă constructivă face posibilă, într-un mod simplu, introducerea conductei de alimentare cu presiune în rezervorul post-alimentare cu ajutorul unei forţe, utilizând mijloace externe formei de turnare. într-o turnătorie cu forme de turnare complexe, presiunea este aplicată în conducta de alimentare de la o sursă de presiune staţionară printr-un sistem sau lanţ de alimentare cu presiune mobil. Această soluţie permite simplificarea construcţiei conductei de alimentare cu presiune, făcând totodată posibilă exploatarea avantajelor pe care le prezintă sursele de presiune staţionare.

Un procedeu preferat de asigurare a presiunii în conducta de alimentare cu presiune înaintea introducerii sale ulterioare în rezervorul post-alimentare prevede penetrarea materialului de turnare de către capătul conductei, în interiorul rezervorului. în timpul reducerii coloanei de metal topit este avantajos să crească presiunea în rezervorul post-alimentare din conducta de alimentare cu presiune pentru a compensa scăderea presiunii din coloana de metal topit, acest lucru putând fi realizat de exemplu prin trecerea capătului conductei prin cea de-a doua cameră de presiune, făcând astfel posibilă creşterea succesivă a presiunii de alimentare.

Un procedeu avantajos prevede asigurarea forţei de presare a conductei de alimentare cu presiune în jos şi/sau înlocuirea ei. O variantă, de asemenea, avantajoasă constă în reducerea forţei pe conducta de alimentare cu presiune când se aplică presiunea, atunci când conducta este conectată la o cameră de presiune.

Elementul de alimentare cu presiune, pentru realizarea procedeului, este de forma unei lăncii tubulare al cărei capăt posterior are o deschizătură sau un orificiu şi al cărei capăt anterior are una sau mai multe deschizături, lancea fiind adaptată pentru a putea fi introdusă în forma de turnare, în aşa fel încât deschizăturile de ieşire sau orificiile să comunice cu rezervorul post-alimentare al formei sau matriţei de turnare.

Prin construcţia elementului de alimentare cu presiune, se poate evita blocarea deschizăturilor exterioare ale elementului de alimentare cu presiune, atunci când se produce penetrarea materialului de turnare sau a cepului din interiorul rezervorului post-alimentare. 4 RO 120462 Β1

Prin utilizarea de forme variate, pentru capătul ascuţit al conductei de alimentare cu 1 presiune, realizat prin presarea într-un plan şi prin rectificarea ulterioară a laturilor în acelaşi plan, este posibilă realizarea acestui vârf ascuţit într-un mod simplu. 3 Când elementul de alimentare cu presiune este prevăzut, suplimentar, cu un inel, este facilitată montarea şi demontarea elementului de alimentare cu presiune. 5

De asemenea, prevăzând elementele de alimentare cu presiune, cu un strat de acoperire, se obţine un element de alimentare cu presiune, care nu intră în materialul de turnare, 7 dacă, de exemplu, agentul de legătură din materialul de turnare se solidifică în prezenţa elementului de alimentare cu presiune, sau chiar în metalul topit, dacă solidificarea ulterioară 9 se produce înainte ca elementul respectiv să fie îndepărtat din el.

Instalaţia de alimentare pentru realizarea procedeului conform invenţiei are, în corn- 11 ponenţă, cel puţin o cameră de presiune adaptată să fie alimentată cu presiune de la cel puţin o sursă de presiune, camera de presiune fiind prevăzută cu un canal închis de muchiile 13 elastice montate presat în canal şi care se constituie ca fiind un suport de etanşare în jurul unei suprafeţe de separaţie, canalul şi muchiile fiind astfel formate şi dimensionate, încât să 15 poată intra în ele capătul elementului de alimentare cu presiune, în aşa fel încât numitul capăt poate fi deplasat în direcţia longitudinală a canalului şi de aici în direcţia de deplasare 17 a formei sau matriţei de turnare.

Procedeul, elementul şi instalaţia conform invenţiei prezintă următoarele avantaje: 19 - permit turnarea metalului în forme, fără risc de oxidare suplimentară, datorită presiunii, 21 - asigură obţinerea de piese turnate, de calitate superioară, cu un echipament simplu şi în condiţii de siguranţă. 23

Invenţia va fi prezentată, în continuare, în mod detaliat, în legătură şi cu fig. 1 ...10 care reprezintă: 25 - fig. 1, vedere a unei forme sau a unei matriţe de turnare, cuplată de la o instalaţie de turnare complexă în care un rezervor post-alimentare de la fiecare formă sau matriţă este 27 prevăzut cu un mijloc de alimentare sub presiune; - fig. 2, secţiune parţială de-a lungul liniei A-A din fig. 1, reprezentând legăturile dintre 29 camera de presiune şi conducta de alimentare sub presiune; - fig. 3, secţiune parţială de-a lungul liniei B-B din fig. 2, reprezentând modul în care 31 conducta de alimentare sub presiune intră etanş în canalul practicat în camera de presiune; - fig. 4, vedere a unei instalaţii de alimentare sub presiune, prin care două presiuni 33 diferite pot fi asigurate în mod avantajos; - fig. 5, vedere a unei instalaţii de alimentare sub presiune într-o altă variantă de 35 realizare; - fig. 6, vedere în plan vertical a unei lănci conform invenţiei; 37 - fig. 7 şi 8, vederi ale unor vârfuri de lance; - fig. 9, vedere a unei lănci de tipul celei din fig. 6, rotită cu aproximativ 90° în jurul 39 axei sale longitudinale; - fig. 10, vedere a unui vârf de lance într-o altă variantă. 41

Procedeul conform invenţiei prevede alimentarea sub presiune a unei forme de turnare, constând din nişte semiforme de turnare 6. Forma este prevăzută cu o suprafaţă de 43 separaţie 7 situată de o parte şi de alta a semiformei respective şi care formează o jumătate a cavităţii formei de turnare respective. Asociat sistemului de încărcare sau umplere, se află 45 un rezervor post-alimentare 8, care, în timpul turnării metalului în forma de turnare, umple forma respectivă cu metalul care curge din rezervorul de post umplere 8 în cavitatea formei, 47 proporţional cu contracţia materialului de turnat în această cavitate. Pentru a face posibilă 5 RO 120462 Β1 curgerea metalului topit din rezervorul de alimentare ulterioară, în cavitatea formei de turnare, respectiv, în semiformele de turnare 6, este necesară aplicarea unei presiuni în rezervorul 8.

Presiunea de alimentare din rezervorul de alimentare ulterioară se realizează prin intermediul unei conducte de alimentare sub presiune în formă de lance 1, aceasta din urmă fiind introdusă iniţial în semiforma de turnare 6, astfel încât un vârf ascuţit 11 al lancei 1 să fie închis înainte de a pătrunde în rezervorul de alimentare ulterioară 8 fără ca acesta să penetreze ultimul strat de material sau prin introducerea unui dop înaintea rezervorului de alimentare ulterioară sau post-alimentare 8. Acest lucru este dovedit prin faptul că lancea 1 este introdusă de sus în jos în semiformele 6, în direcţia indicată de săgeata 30, deplasarea de sus în jos oprindu-se înainte ca vârful acestei lănci să străpungă ultimul strat aflat chiar în faţa rezervorului de alimentare ulterioară. în felul acesta lancea 1 se deplasează împreună cu forma de turnare multiplă în direcţia indicată de săgeata 31 către un lanţ de alimentare sub presiune sau o instalaţie de alimentare sub presiune. Dacă în acest moment, semiformele de turnare nu sunt umplute cu metal topit, acestea sunt umplute ulterior, înaintea sosirii lor la sistemul de alimentare sub presiune.

Instalaţia de alimentare sub presiune constă dintr-o sursă de presiune 4 prin care se alimentează o cameră de presiune 3 închisă de la o cameră de presiune de închidere 9, conform, figurilor 2 şi 3, şi în care este prevăzut un canal longitudinal 2, etanşat dinspre exterior de-a lungul unei suprafeţe despărţitoare 21, faţă de exterior; în camera de presiune 3 există, de asemenea, un element de presiune scăzută pentru a apăsa lancea 1 în jos, când aceasta este sub presiune. Când lăncile 1 ating sistemul de alimentare sub presiune, capătul lancei dinspre sistemul de alimentare sub presiune se află în contact cu nişte muchii 20 din canalul 2 şi separă aceste muchii 20 din jurul suprafeţelor de separaţie 21 în aşa fel, încât capătul 10 al lăncii 1 se deplasează în camera de presiune 3 şi comunică în cele din urmă cu presiunea de regim.

După ce, în felul acesta, lancea 1 face posibilă transmiterea presiunii în camera de presiune 3, aceasta se deplasează înainte, împreună cu forma de turnare multiplă, înspre elementul de presiune redusă 5, care, în exemplul prezentat, are o suprafaţă înclinată de sus în jos şi presează astfel, în jos, capătul landei, atunci când aceasta se deplasează împreună cu forma de turnare multiplă în direcţia indicată de săgeata 31. Prin această apăsare în jos a lăncii 1, vârful ascuţit 11 al acesteia străpunge ultimul strat de material sau dopul format, chiar în faţa rezervorului de alimentare ulterioară 8. în acest mod, rezervorul de alimentare ulterioară 8 se află în comunicare cu camera de presiune 3 prin intermediul lăncii 1, astfel încât presiunea este aplicată rezervorului de alimentare ulterioară. Această presiune se menţine în timpul deplasării landei în direcţia săgeţii 31 de-a lungul întregii instalaţii de alimentare sub presiune, până când lancea parcurge ultima porţiune a canalului 2. Lungimea acestei deplasări este astfel adaptată, încât metalul topit se solidifică în semiformele de turnare 6 ale matriţei. Când lăncile 1, împreună cu forma de turnare multiplă se deplasează în afara sistemului de alimentare cu presiune, lăncile 1 sunt deplasate de semiformele de turnare 6 în modul ilustrat de săgeata 32. Acest proces are loc înainte ca semiformele de turnare 6 să se deplaseze mai departe de-a lungul secţiei de răcire, de exemplu spre o staţie de extracţie. Aşa cum s-a evidenţiat anterior, lăncile 1 pot avea forma unor tuburi simple, dar aceste tuburi pot fi supuse, în mod avantajos, unor anumite procedee de prelucrare. Astfel, vârful 11 al tubului sau lăncii 1, având o deschizătură prelungită 15, poate fi realizat printr-o presare plată, ca în fig. 5, şi această comprimare a vârfului 11 al lăncii 1 poate fi realizată 6 RO 120462 Β1 sub o formă alungită, astfel încât să se termine cu o deschizătură plată 15. De asemenea, 1 este totuşi posibilă comprimarea sau aplatizarea completă a tubului, astfel încât acesta să devină închis, ca în fig. 7 şi 8. Atunci când tubul a fost comprimat, vârful ascuţit 11 va avea 3 forma prezentată de liniile întrerupte din fig. 9 şi 10, vârful iniţial 11 având forma unei spatule, aşa cum este indicat de liniile întrerupte. După aceasta, porţiunea aplatizată 16 a vârfului 5 ascuţit 11 poate fi tăiată sau prelucrată astfel, încât vârful ascuţit 11 să capete forma unei dălţi, ca în fig. 10 a sau forma unui ac de cusut, aşa ca în fig. 9. 7

Dacă lancea 1a fost complet aplatisată la capătul extrem al vârfului 11 printr-o operaţie de rectificare, se poate realiza o deschizătură prelungită pe ambele laturi ale vârfului 9 ascuţit 11, de tipul celei prezentate în fig. 7. Alternativ, lancea 1 poate fi prevăzută cu găuri străpunse 15 în zona vârfului său 11, aşa cum se vede în fig. 8. Vârful 11 al lăncii 1 şi am- 11 prenta prelungită 15 pot avea numeroase forme care pot fi foarte eficiente în funcţie de procedeul şi posibilitatea de penetrare a formelor de turnare, fără ca deschizăturile de ieşire 15 13 să fie blocate. în plus, lancea poate fi prevăzută cu un guler sau o flanşă utilizate pentru montarea 15 sau înlocuirea lăncii 1 şi/sau realizarea etanşării îmbinării faţă de latura inferioara a canalului 2 unde lancea este alimentată cu presiune de la o camera de presiune 3. La capătul opus 17 capătului cu vârf ascuţit 11, lancea 1 poate avea forma simplă a unui tub tăiat, care serveşte drept capăt de alimentare 10 sau poate fi tăiată la un anumit unghi sau poate fi prevăzută 19 cu canale sau găuri, toate depinzând de modul de realizare, cât mai eficient a introducerii lăncii între laturile 20 ale canalului 2, şi de elementul de presiune redusă 5. 21

Fig. 2 şi 3 reprezintă secţiuni parţiale ale sistemului de alimentare cu presiune, reprezentând modul în care muchiile 20 ale canalului 2 se etanşează faţă de lancea 1 în zona 23 capătului de alimentare 10.

Muchiile 20 sunt realizate din material elastic, care poate fi mai mult sau mai puţin 25 compact, material care constă, de exemplu, din spumă de cauciuc, sau pot avea forma unor tuburi flexibile la care presiunea este aplicată de la o sursă externă, astfel încât presiunea 27 se exercită asupra fiecăreia din suprafeţele de separaţie 21 sau asupra lăncii 1, aşa cum se arată în figurile 2 şi 3. 29

După cum rezultă din fig. 1, instalaţia de alimentare cu presiune are forma unei camere de presiune 3, având un canal 2, care pe o distanţă apreciabilă are forma unei linii 31 drepte, dar la celălalt capăt (în partea stânga a fig. 1) porneşte oblic în sus, opus direcţiei de deplasare a semiformelor de turnare, conform săgeţii 31. După cum se vede, în planuri per- 33 pendiculare pe planul fig. 1, canalul 2 este aproximativ drept, astfel încât lăncile se pot deplasa treptat la capătul de intrare al canalului 2 şi împreună cu capetele lor de alimentare 35 10 intră în camera de presiune 3 şi alunecă de-a lungul canalului 2 fără a fi supuse unor forţe transversale. Unitatea propriu-zisă a camerei de presiune constă din camera de presiune 3, 37 zona înconjurătoare a camerei de presiune 9, canalul 2 şi elementul de presiune scăzută 5 şi poate fi construită ca o unitate independentă capabilă sa fie reglată în funcţie de pasul şi 39 înălţimea lăncilor 1 şi de traseul străbătut de acestea precum şi de cursa de deplasare prin apăsarea în jos a acestora. Dacă elementul de apăsare în jos 5 este, de asemenea, reglabil, 41 nu mai este necesară reglarea unităţii de intrare, ci numai a înălţimii elementului 5 de apăsare în jos. 43

Elementul 5 de apăsare în jos poate fi construit în diferite moduri astfel că poate fi amplasat în afara camerei de presiune 3 şi poate fi adaptat să lucreze împreună cu un inel, 45 de exemplu, similar cu inelul sau gulerul 13 de pe lanciile 1 şi amplasat sub acesta din urmă.

El poate fi, de asemenea, mobil. Unitatea de alimentare cu presiune poate fi ea însăşi 47 7 RO 120462 Β1 alimentată de la o sursă de presiune staţionară 4, aceasta din urmă fiind conectată la camera de presiune 3 prin intermediul unui tub flexibil 22. Astfel este posibilă realizarea unui înalt grad de adaptabilitate cu sistemul de alimentare cu presiune descris şi, în cele din urmă, realizarea unui mod simplu de instalare ulterioară în uzinele deja existente.

Fig. 5 reprezintă un sistem de alimentare cu presiune, subdivizatîn două camere de presiune 3 şi 3'. Această împărţire poate fi avantajoasă, dacă se doreşte distribuirea unei presiuni mai mici decât o anumită presiune a sursei de alimentare cu presiune de-a lungul secţiunii sau când se doreşte o creştere a presiunii de-a lungul secţiunii de alimentare, aceasta din urmă fiind posibilă prin suplimentarea unei presiuni de la sursa 4 şi o presiune mai ridicată de la sursa 4'. în plus, divizarea în diferite camere de presiune poate fi, de asemenea, avantajoasă, când uzina realizează diverse tipuri de producţie precum şi acolo unde nu este necesară utilizarea întregii lungimi a secţiunii de alimentare cu presiune, de exemplu, dacă piesele turnate se solidifică înaintea ultimei secţiuni a camerei de presiune, atunci alimentarea acesteia din urma poate fi întreruptă.

Fig. 9 reprezintă o variantă constructivă avantajoasă a divizării în mai multe camere de presiune, când se obţine, suplimentar, o presiune ridicată prin intermediul unei succesiuni de camere de presiune, ultima dintre acestea fiind construită în interiorul unei camere precedente de presiune, astfel încât diferenţa de presiune de deasupra muchiilor 20, de la o cameră de presiune 3' la altă cameră de presiune 3, devine mai mică decât presiunea atmosferică existentă în afara muchiilor 20 din camera de presiune 3'. Cu acest aranjament este posibilă utilizarea camerei de presiune 3' la o presiune mai mare decât s-a putut obţine altfel şi/sau cu costuri mai reduse. în general, invenţia asigură posibilitatea utilizării conductelor de alimentare sub presiune, sub forma unor lăncii simple ce pot fi realizate prin procedeul simplu al tuburilor standard sau în alte câteva moduri. O particularitate importantă consta în posibilitatea executării lăncilor din acelaşi material ca cel utilizat pentru turnarea în cavităţile matriţelor respective. în acest mod, se realizează eliminarea parţială a contaminării pieselor turnate cu materiale "străine"; parţial, după extracţia lănciilor şi după debavurarea şi îndepărtarea asperităţilor de pe piesele turnate rezultă anumite cantităţi de metal care sunt returnate şi refolo-site pentru a fi retopite, aşadar se impune cu necesitate o verificare meticuloasă şi o sortare riguroasă a pieselor respective. în plus, este posibilă utilizarea unor aranjamente relativ avansate, pentru controlul presiunii de la sursele de presiune 4, acestea din urma putând fi alese pur şi simplu, sub forma unor surse standard de presiune 4, de exemplu compresoare cu aparatură de control adecvată. în plus, înlocuirea pieselor supuse uzurii, de exemplu, a muchiilor 20 se poate realiza foarte simplu atât timp, cât zona înconjurătoare 9 a camerei de presiune este realizată în varianta demontabilă deschisă în jurul canalului 2, astfel încât muchiile 20 pot fi demontate din canalele de fixare şi înlocuite cu noi muchii sau suprafeţe 20, acestea din urmă fiind, de exemplu, dintr-un cauciuc elastic, putând fi tăiate la lungimea necesară în funcţie de lungimea canalului 2. Instalaţia de alimentare cu presiune este foarte uşor adaptabilă atâta timp cât camera de presiune 3 sau camera de presiune 3' este/sunt făcută/făcute din unităţi deplasabile după cum este nevoie şi este sau sunt conectată/conectate la una sau mai multe surse de presiune 4,4' prin intermediul unei conducte de alimentare cu presiune 22, de exemplu sub forma unui tub flexibil, ceea ce face posibilă deplasarea şi reglarea unităţii de alimentare cu presiune în funcţie de următorul pas al semiformei de turnare 6, prin intermediul conductelor de alimentare cu presiune la rezervorul de alimentare ulterioară cu presiune, care la rândul său face posibilă adaptarea sistemului la diverse forme de turnare 8

Claims (20)

1. RO 120462 Β1 în care conductele de alimentare cu presiune 1 sub formă de lance se pot deplasa în funcţie 1 de paşii respectivi. în plus este posibilă adaptarea, într-un mod simplu, a lăncilor respective la fiecare tip de formă de turnare în parte, execuţia lăncilor 1 pentru fiecare sistem fiind o 3 problemă simplă. Faţă de aceasta, este posibilă utilizarea surselor de presiune existente sau a surselor de presiune standard 4, acestea din urmă fiind conectate la unitatea de alimentare 5 cu presiune într-un mod convenţional. Lista pieselor 7 1 - lance 2 - canal 9 2' - canal 3 - cameră de presiune 11 3' - cameră de presiune 4 - sursă de presiune 13 4' - sursă de presiune 5 - element de presiune redusă 15 6 - semiformă de turnare 7- suprafaţă de separaţie 17 8 - rezervor de alimentare ulterioară 9 - zona înconjurătoare a camerei de presiune 19 10 - capătul de alimentare cu presiune/capătul lăncii/orificiul de alimentare 11 - vârful ascuţit al lăncii 21 13 - guler sau inel 15 - deschizătură de ieşire/orificiu sau deschizătură de ieşire 23 16 - protuberanţe sau elemente în relief 20 - muchie 25 21 - suprafaţa muchiei de separaţie 22 - tub flexibil 27 30 - săgeată 31 - săgeată 29 32 - săgeată 31 Revendicări 33 1. Procedeu de alimentare sub presiune, pentru activarea post-alimentare a pieselor turnate în forme sau matriţe de turnare (6), cu ajutorul cel puţin al unui rezervor post-alimen- 35 tare (8), fiecare comunicând cu cel puţin o cavitate a formei de turnare, iar prin aplicarea unei presiuni, se menţine şi posibilitatea creşterii acesteia asupra metalului topit, în cel puţin unul 37 din rezervoarele post-alimentare, existând posibilitatea menţinerii sale, de asemenea, în timpul turnării în formă, până când metalul respectiv se solidifică în cavitatea sau în cavităţile 39 formei sau matriţei de turnare, caracterizat prin aceea că cel puţin o conductă de alimentare cu presiune sau lance (1) este introdusă în forma de turnare (6), iar presiunea este apli- 41 cată în rezervorul post-umplere (8), prin introducereacel puţin a unei conducte sau lănci (1) de alimentare cu presiune menţionate, în vreme ce, cel puţin unul din rezervoarele post-ali- 43 mentare (8) este alimentat cu presiune.
2. 2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că este prevăzută 45 amplasarea unei bariere, de exemplu, sub formă de material de turnare sau de dop sau de cep, între rezervorul post-alimentare (8) şi conducta de alimentare cu presiune sau lance (1), 47 9 RO 120462 Β1 aceasta din urmă conductă de alimentare cu presiune sau lance (1) menţionată fiind alimentată cu presiune şi executată în aşa fel, încât să penetreze numita barieră, astfel încât să realizeze comunicarea cu rezervorul post-alimentare (8).
3. 3. Procedeu conform revendicării 1 sau 2, caracterizat prin aceea că utilizează o conductă de alimentare cu presiune (1), care constă dintr-o unitate compusă din capătul de alimentare cu presiune (10), de exemplu, sub forma unui tub pe care se montează rigid o deschizătură de evacuare a presiunii (15), numita conductă de alimentare cu presiune (1) cu numitul capăt al deschizăturii de alimentare cu presiune fiind executate în aşa fel, încât să pătrundă în matriţă prin rezervorul (8) post-alimentare sau de alimentare ulterioară prin aplicarea unei forţe la conducta (1) de alimentare cu presiune la capătul (10) final închis.
4. 4. Procedeu conform revendicării 1,2 sau 3, constând în turnarea succesivă într-un anumit număr de forme sau matriţe de turnare (6), în timp ce acestea se deplasează conform săgeţii (31) cu câte un pas de mişcare, caracterizat prin aceea că, în timpul deplasării pe direcţia săgeţii (31), a formei de turnare (6), de-a lungul numitului pas de mişcare, sursa de presiune din numita conductă de alimentare cu presiune (1) este asigurată prin capătul (10) al acestei conducte (1), legată la un lanţ de alimentare cu presiune sau la un sistem de alimentare cu presiune, prin apăsarea numitului capăt între muchiile elastice (20) într-un canal (2), în aşa fel încât numitul capăt (10) să comunice cu o cameră de presiune (3) din spatele muchiilor (20) şi al canalului (2) în camera de presiune (3), asigurându-se o presiune superioară presiunii atmosferice.
5. 5. Procedeu conform revendicărilor 3 şi 4, caracterizat prin aceea că, atunci când capătul (10) conductei de alimentare cu presiune (1) este în camera de presiune (3) din spatele muchiilor (20) şi al canalului (2), capătul (10) menţionat este presat în spate înspre muchii (20), fără a părăsi camera de presiune (3), astfel încât, într-o anumită măsură, capătul (11) al conductei (1) de alimentare cu presiune, constând de fapt din deschizătura de ieşire (15) penetrează materialul de turnare, în interiorul rezervorului post- umplere (8) astfel încât conducta de alimentare cu presiune (1) asigură transmiterea presiunii între camera de presiune (3) şi rezervorul (8) prin intermediul capătului (10) şi al deschiderii de ieşire (15) prin conducta de alimentare cu presiune (1).
6. 6. Procedeu conform revendicării 4 sau 5, caracterizat prin aceea că, atunci când se utilizează un lanţ de alimentare cu presiune care are mai mult de o secţie de presiune (3, 3'), capătul (10) al conductei (1), în timpul trecerii sale prin lanţul de alimentare cu presiune, trece cel puţin prin cea de a doua cameră de presiune (3'), aceasta din urmă comunicând cu rezervorul post-alimentare (8) prin capătul (10) menţionat.
7. 7. Procedeu conform oricăreia din revendicările 3...6, caracterizat prin ceea că forţa de apăsare în jos şi/sau o forţă succesivă de extracţie este asigurată cu ajutorul unui element (13) fixat pe conducta (1) de alimentare cu presiune elementul menţionat (13) fiind situat la o anumită distanţă de capăt (10), elementul (13) având forma unui manşon sau a unei flanşe (13) speciale, adaptate în aşa fel, încât atunci când vine în contact sau când se sprijină pe forma de turnare (6), să asigure etanşarea suplimentară între forma de turnare (6) şi conducta de alimentare cu presiune (1).
8. 8. Procedeu conform oricăreia din revendicările 4 până la 7, caracterizat prin aceea că, atunci când se utilizează un sistem de alimentare cu presiune, canalul (2) sau canalele (2, 2') din camera de presiune (3, 3') este/sunt prevazut/prevazute într-o direcţie longitudinală, paralelă cu direcţia de deplasare (31) a capătului (10) conductei (1) de alimentare cu presiune, canalul (2) la capătul său de intrare se află la o primă distanţă de forma sau 10 RO 120462 Β1 matriţa de turnare, canalul (2) sau canalele (2,2') de pe numitul capăt de intrare se continuă 1 oblic cu înclinare în direcţie descrescătoare spre o a doua distanţă mai scurtă faţă de forma de turnare. 3
9. 9. Procedeu conform oricăreia din revendicările 1 ...8, caracterizat prin aceea că turnarea se realizează în forme de turnare sau matriţe (6) cu suprafeţe de separaţie orizontale 5 sau verticale (7) sau cu suprafeţe de separaţie care fac unghiuri diferite cu orizontala.
10. 10. Element de alimentare cu presiune (1), pentru realizarea procedeului, conform 7 oricăreia din revendicările 1 ...9, caracterizat prin aceea că are forma unei lănci tubulare la care capătul cel mai din spate are o deschizătură sau un orificiu (10) sub forma unui orificiu 9 de intrare, iar la capătul său cel mai din faţă are una sau mai multe deschizături (15), lancea (1) fiind adaptată pentru a putea fi introdusă într-o formă de turnare (6) în aşa fel încât des- 11 chizătura de ieşire sau numitele deschizături sau orificii (15) să comunice cu rezervorul post-alimentare (8) al formei sau matriţei de turnare (6). 13
11. 11. Element de alimentare cu presiune, conform revendicării 10, caracterizat prin aceea că lancea (1) este ascuţita la un capăt, acest capăt având o deschizătură sau un ori- 15 ficiu de ieşire (15), sau mai multe deschizături, vârful ascuţit având forma unei dălţi foarte mici într-un plan sau forma unui ac de cusut în două planuri. 17
12. 12. Element de alimentare cu presiune, conform revendicării 11, caracterizat prin aceea că forma ascuţită (11) se realizează prin presarea capătului într-un plan şi rectificarea 19 ulterioară a laturilor în acest plan.
13. 13. Element de alimentare cu presiune, conform uneia din revendicările 10...12, 21 caracterizat prin aceea că lancea (1) este prevăzută cu un element în relief (13), preferabil un inel sau o flanşă, elementul menţionat (13) fiind situat la o anumită distanţă faţă de acest 23 capăt.
14. 14. Element de alimentare cu presiune, conform uneia din revendicările de la 10...13, 25 caracterizat prin aceea că lancea (1) este prevăzută cu un înveliş sau cu o acoperire de înnegrire, cel puţin la capătul cel mai apropiat de deschizătură/deschizăturile de ieşire (15). 27
15. 15. Instalaţie de alimentare cu presiune pentru realizarea procedeului, conform uneia din revendicările 4...10, caracterizată prin aceea că cel puţin o cameră de presiune (3) este 29 adaptată să fie alimentată cu presiune de la cel puţin o sursă de presiune (4), camera de presiune (3) fiind prevăzută cu un canal (2) închis de muchiile elastice (20) montate presat în 31 canal (2) şi care se constituie ca fiind un suport de etanşare în jurul unei suprafeţe de separaţie (21), canalul (2) şi muchiile (20) fiind astfel formate şi dimensionate încât să poată intra 33 în ele capătul (10) elementului de alimentare cu presiune (1), conform oricăreia din reven-dicările10-14, în aşa fel încât numitul capăt (10) poate fi deplasat în direcţia longitudinală a 35 canalului şi de aici în direcţia de deplasare (31) a formei sau matriţei de turnare.
16. 16. Instalaţie de alimentare cu presiune, conform revendicării 15, caracterizată prin 37 aceea că numitul canal (2) sau numitele canale (2, 2') începând cu capătul din amonte este orientat înclinat în jos şi apoi perfect paralel cu direcţia de deplasare (31) a formei de turnare 39 sau a matriţei (6).
17. 17. Instalaţie de alimentare cu presiune, conform revendicării 15 sau 16, caracteri- 41 zată prin aceea că nişte de camere de presiune (3, 3') sunt prevăzute în succesiune şi că numitele camere de presiune (3,3') sunt separate reciproc prin intermediul unuia sau a două 43 canale (2, 2’) de acelaşi tip cu cele prezentate în revendicarea 15.
18. 18. Instalaţie de alimentare cu presiune, conform revendicării 17, caracterizată prin 45 aceea că în camera următoare de presiune (3') cel de-al doilea canal (2') se situează deasupra primului canal (2) al camerei de presiune precedente (3) situată în amonte în această 47 11 RO 120462 Β1 1 succesiune, în aşa fel încât cel de-al doilea canal (2*) menţionat se situează deasupra primului canal (2) menţionat din interiorul camerei alăturate (3') sau din interiorul numitei 3 camere de presiune (3, 3').
19. 19. Instalaţie de alimentare cu presiune, conform uneia sau alteia din revendicările 5 15...18, caracterizată prin aceea că muchiile (20) sunt realizate dintr-un material elastic, de exemplu din cauciuc.
20. 20. Instalaţie de alimentare cu presiune, conform oricăreia din revendicările 15...19, caracterizată prin aceea că muchiile (20) au forma unor tuburi flexibile adaptate sa fie puse 9 sub presiune de la o sursa exterioara de presiune. 12