RO101786B1 - Procedeu de anesteziere a animalelor care respira prin plamani - Google Patents

Abstract

Inventia se refera la un procedeu de anesteziere a porcinelor, vitelor, pasarilor si a altor animale domestice, înainte de sacrificare, prin supunerea acestora la o presiune de 150 mbar, mai scazuta decât presiunea atmosferica, în doua etape a câte 3...4 s, urmata de aducerea apoi la presiunea atmosferica, timp de 30 s. Prin aceasta se obtine o stare de anestezie în timpul sacrificarii si pâna la scurgerea sângelui.

Description

Invenția se referă ia un procedeu pentru anestezierea animalelor de tăiere care respiră prin plămâni, înainte de procesul de scurgere a sângelui, îndeosebi pentru anestezierea porcilor, vitelor, păsărilor și a altor asemenea animale, aceste animale obișnuite cu o anumita presiime a aerului înconjurător, cum ar fi, presiunea atmosferică, sunt supuse în mod trecător unei depresiuni.

Un astfel de procedeu este cunoscut din brevetul de invenție SUA nr. 2588770, în conformitae cu care animalele de tăiere sunt supuse într-o cameră de subpresiune unei astfel de depresiuni prestabilite, încât ele simt fie anesteziate, fie omorâte. în primul caz, presiunea aerului este adusă intr-un proces cu o singură treaptă la o anumită valoare a depresiunii, la care animalul rămâne supus atâta timp până ce se atinge o stare de somnolență sau de lipsă dc cune.· iță. In cel de-al doilea caz, deci atunci când se urmărește omorârea animalului, într-o a dona treaptă a procedeului presiunea aerului este coborâtă în continuare, pentru ca prin eliminarea de durata a oxigenului să se obțină omorârea animalului. După cele mai noi cunoștințe dobândite, procesul de scurgere a sângelui nu trebuie însă să fie precedat de o omorâre a respectivului animal de tăiere, pentru ca în timpul procesului de scurgere a sângelui și circulația sângelui animalului să mai poată participa în mod activ.

O altă problemă este aceea de a evita, pe cât posibil, la animalele de tăiere, înaintea sau în timpul procesului de anesteziere, apariția unei faze de durere sau de strCss. O astfel de fază, care este provocată de mecanismul firesc de apărare din corpul animalului, provoacă apariția unei stări de excitație și iritare, care poate trece într-o stare de convulsiuni. Prin convulsiuni în corpul animalului se ajunge la reacții de metabolism care sunt defavorabile pentru calitatea cărnii și se ajunge și la perturbări în procesul de scurgere a sângelui, care urmează. Procedeul cunoscut este destinat într-adevar evitării unor efecte fizice asupra animalelor de tăiere prin eliminarea oxigenului, nu ține însă seama de reacțiile fizice și psihice care sunt legate de o decompresiune necontrolată. Poate să fie la fel de dezavantajos ca și celelalte procedee cunoscute de anesteziere a animalelor de tăiere, care au, de asemenea, pretenția de funcționare fără efecte fizice esențiale asupra corpului animalului. Este vorba aici de amețirea animalelor de tăiere prin intermediul unui șoc de curent electric sau prin aplicarea de bioxid de carbon, în aceste procedee apărând faze de durere, de stress și de convulsiuni dezavantajoase.

In afară de aceasta, încercările efectuate au arătat că aplicarea unei singure trepte de depresiune de aer pentru procesul de anesteziere urmărit pentru animalele de tăiere este dezavantajos. în sine, este posibilă scurtarea procesului de anesteziere prin aplicarea unui grad înalt de depresiune a aerului, deoarece în acest caz eliminarea oxigenului este mai eficace și se atinge mai repede starea de lipsă de reflexe în corpul animalului. In acest caz, însă, corpul animalului de tăiere este supus unei relaxări foarte rapide și echilibrul de presiune care se efectuează în consecință în corpul animalului foarte repede din interior înspre exterior poate să ducă la ruperi de vase sau de țesuturi, îndeosebi în plățnâni. în consecință, în cazul reducerii presiunii aerului într-o singură treaptă nu se poate atinge un vid deosebit de mare, astfel încât întregul proces de anesteziere este întârziat.

La baza invenției sta, în consecință, problema de a îmbunătăți procedeul enunțat mai înainte, prin aceea că prin anestezierea prin depresiune de aer să se atingă cât mai repede o stare fără convulsii și fără reflexe pentru corpul animalului care mai este încă în viață.

în conformitate cu invenția, această problemă este rezolvată de un procedeu de acest fel, prin aceea că, într-o fază inițială de decompresiune, depresiunea de aer este admisă mai întâi, într-o primă treaptă, la o valoare intermediară și este coborâtă apoi, în cel puțin o treaptă ulterioară, până la o valoare finală și este menținută la această valoare finală într-o fază de izocompresie următoare, durata primei trepte a fazei de decompresiune fiind astfel calculată, ca animalele de tăiere să nu mai prezinte reacții de stare de cunoștință, ci doar reflexe, iar durata fazei de izocompresiune este astfel calculată, încât să se ajungă la o stare de lipsita de reflexe la animalul de tăiere.

Avantajul deosebit al procedeului conform invenției constă în aceea că animalele de tăiere sunt supuse unei faze de decompresiune în două trepte, prima treapta a fazei de decompresiune ducând la o încetinire a reflexului de respirație, fiindcă nu se atinge imediat valoarea de depresiune a aerului, astfel încât pot fi evitate în cea mai mare măsură influențe stresante pentru animalele de tăiere. In afară de aceasta, prima treaptă a subpresiunii mai reduse a aerului face posibilă o adaptare a corpului animalului, pentru ca să nu se permită apariția de fenomene de rupere a plămânilor. în timpul primei trepte a fazei de decompresiune apare o astfel de lipsă de oxigen în celulele care formează noduri de nervi în corpul animalului, încât deja după puține secunde nu mai apar reacții de stare de cunoștință. Dacă după aceea, în cea de-a doua treaptă a fazei de decompresiune, pentru o perioadă care durează, de asemenea, doar câteva secunde, depresiunea de aer este coborâtă la valoarea ei finală și în continuare este menținută pe o anumită perioadă de timp la această valoare în timpul fazei de izocompresiune, transportul de oxigen în circulația sângelui animalului ajunge să fie blocat și are loc o asemenea lipsă de oxigen în celulele din creierul și din șira spinării animalului, încât deja după o fază de reflexe relativ scurtă se atinge starea lipsită de reflexe, la care căilp nervoase și îndeosebi căile de transmitere a durerii sunt întrerupte. Corpul animalului cade atunci într-o stare destinsă, fără convulsiuni. Toate acestea au loc în timp ce bătăile inimii animalului de taiere mai sunt încă regulate, astfel încât circulația s&gelui animalului mai are capacitatea de a fi activă pentru procesul· de scurgere a sângelui care urmează. Prin cea dc-a doua treaptă a fazei de decompresiune, procesul de anesteziere propriu-zis se poate desfășura mai repede, deoarece acum se poate atinge o valoare finala joasă, fără ca să apară efecte nocive pentru corpul animalului, ca urmare a compensării depresiunii aerului.

încercări practice efectuate asupra unor porci au arătat că pentru prima treaptă a fazei de decompresiune, in care depresiunea de aer este coborâtă pînă îa valoarea intermediară, este suficientă o durată de cca 3 s. Acest interval de timp relativ redus este suficient pentru încetinirea reflexului de respirație și pentru adaptarea corpului animalului îa această depresiune a aerului. Pornind de la o presiune a aerului înconjurător uzuală pentru atmosferă de 1030 mbar, în timpul acestei trepte a fazei de decompresiune are loc o reducere a presiunii aerului până 1a cca 150 mbar. în treapta următoare a fazei de decompresiune, se atinge apoi într-un interval de timp de 4 s, o depresiune de aer de 30 mbar, care este menținută în continuare pe un interval de timp de cca 30 s, în timpul fazei de izocompresiune, ceea ce - după cum s-a mai spus - a fost încercat cu rezultate bune asupra unor porci. La alte animale cu sânge cald, care respiră prin plămâni, vor trebui respectate alte intervale de timp și alte valori ale depresiunii aerului. Hotărâtor este însă întotdeauna faptul că are loc totuși o reducere relativ bruscă a presiunii aerului, fiind însă respectate intervale de timp definite, pentru a se evita în mare măsură, pe de o parte, vătămări fizice, cum ar fi, rupturi ale țesuturilor pulmo101786

6 nare și ale vaselor capilare, iar pe de altă parte, faze de stress și de durere și, deci, stări de convulsiuni condiționate de acestea. Dacă sunt respectate aceste condiții, după faza de izocompresiune, în cursul căreia depresiunea de aer a fost menținută pe un anumit interval de timp la valoarea sa finală, presiunea aerului poate fi adusă în faza finală de decompresiune bruscă la presiunea inițială a aerului, după care animalele de tăiere sunt menținute atât timp în starea relaxată fără reflexe, cât este necesar pentru pornirea procesului de scurgere a sângelui, care urmează. Atât timp cât activitatea inimii animalului și, deci, circulația sanguină rămân intacte în condiții nemodificate, astfel încât la scurgerea sângelui circulația sanguină participă în mod activ, ceea ce stimulează procesul de scurgere a sângelui, în timpul fazei de decompresiune cu două trepte și a fazei de recompresiune, corpul animalului de tăiere este supus unor însemnate compensări de tensiune, care provoacă unde de presiune, care acționează asupra celulelor nervoase și din creier, lucru cu care poate fi legat un proces de anesteziere, care acționează în mod suplimentar. Aceasta presupune că. reducerea de presiune în timpul fazei de decompresiune să nu fie efectuată treptat, ci în ambele trepte, doar timp de puține secunde, în timpul fazei de recompresiune obținându-se, de asemenea, în mare măsură o creștere bruscă a presiunii.

Claims (2)

1. Procedeu de anesteziere a animalelor care respiră prin plămâni, înainte de sacrificare, în special a porcilor, vitelor și păsărilor și a altor animale do10 mesticc, prin supunerea trecătoare la o presiune mai scăzută decât presiunea atmsoferei, caracterizat prin aceea că, în scopul evitării stressului de durere, a convulsiilor, a ruperii țesuturilor pul15 monare și a vaselor capilare, animalele sunt supuse unei presiuni scăzute (decompresii) în două etape, urmată de o etapă de izocompresie și apoi de revenire (de decompresie) la presiunea atmos20 ferică inițială, ceea ce determina o stare de relaxare și o lipsă de reflexe a acestora, specifică anestezierii.

2. Procedeu, conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că, pentru

25 porcine, în prima etapă de compresie, presiunea scade de la 1030 mbar la 150 mbar în interval de 3 s, în a doua etapă de decompresie de la 150 mbar la 30 mbar în interval de 30 s și, în final,

30 decompresia respectivă, revenirea bruscă la presiunea atmosferică (1030 mbar), starea de anestezie fiind menținută pînă la sacrificare și scurgerea sângelui.