Theodoros Studites

De trei ori pe săptămână, miercuri, vineri și duminică, în zorii zilei, după slujba utreniei, Sfântul Teodor Studitul adresa un Cuvânt monahilor săi. Tematica era foarte diversă, de multe ori cuvântul fiind prilejuit de sărbători sau prăznuiri liturgice, alteori de evenimente din viața cotidiană a mănăstirilor sale. Libertatea totală pe care o arată în ele și caracterul improvizat de multe ori, dar nu lipsit de substanță, pe care îl au catehezele sale, ne descoperă din interior principiile și modul în care marele reformator bizantin al monahismului practica înnoirea acestuia.
            S-au păstrat până astăzi în manuscrise aproape 400 de cateheze (unele încă inedite), deși numărul celor ținute a fost mult mai mare, după unele calcule, până la 1500. Ele au fost organizate după moartea sfântului în 4 colecții. Colecția Catehezelor mici, datată între anii 821-826, reprezintă nu doar cea mai populară colecție de cateheze studite, păstrându-se până astăzi în peste 250 de manuscrise, ci poate cel mai important „Cateheticon” bizantin, unele piese fiind preluate și în cărțile de cult. Ediția de față reprezintă prima traducere integrală în limba română din originalul în greaca veche, tipărită, a Catehezelor mici, continuând în mod fericit colecția a II-a a Catehezelor mari, publicate deja în seria Pagini de Filocalie a colecției Viața în Hristos.

Iconoclastic disputes in Byzantium are regarded in the present paper as the crucial point in the formation of scientific thinking in the Middle Ages. I propose to compare the two approaches to understanding the theological issues in terms of logical laws, the “iconoclastic” one and that of Theodore the Studite (“iconophilistic” one), and to show the interrelations between logical and theological ideas in the process of cognition theory development in general, and logic theory in particular.

В работе рассмотрены иконоборческие споры в Византии как одна из принципиальных вех в формировании логического мышления в Средние века. В работе делается акцент на сопоставлении двух подходов к пониманию логических законов: «иконопочитательского» подхода к определению понятия тождества (Феодор Студит) и «иконоборческого» подхода к пониманию законов тождества и непротиворечия. В статье предполагается показать взаимосвязь логических и богословских идей как в процессе становления новоевропейской научной рациональности вообще, так и логической науки в частности.

Content of the issue 68 (2018) of the peer reviewed and indexed journal Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik (published by the Austrian Academy of Sciences)
Editorial Board: Christian Gastgeber, Johannes Preiser-Kapeller, Claudia Rapp, Elisabeth Schiffer

Sonderdruck aus: Liturgische Hymnen nach byzantinischem Ritus bei den Slaven in ältester Zeit …, cf. nikolaos-trunte.de/wissenschaftliche-publikationen/aufsaetze sub nr. 26
Der Beitrag thematisiert Übersetzungsprobleme aus dem Griechischen ins Kirchenslavische und zeigt, dass den slavischen Übersetzern in der Regel zumindest theologisch gute Wiedergaben gelungen sind, auch wenn sie nicht immer der Vorlage entsprechen.