1. Cunoaşterea elementelor de bază din AutoCAD 1. CUNOAŞTEREA ELEMENTELOR DE BAZ DIN AUTOCAD 1.1. OBIECTIVE Lucrarea are ca obiective: • Cunoaşterea zonelor ecranului, respectiv, zona de stare, zona de desenare, zona de dialog, zona meniu ecran (Fig. 1.1); • Cunoaşterea următoarelor bare: bara de titlu, bara cu instrumente standard, bara cu proprietăţile obiectelor, bara cu meniuri derulante şi bara de stare (Fig. 1.1); • Apelarea şi introducerea comenzilor; • Utilizarea meniurilor; • Lucrul cu casetele de dialog; • Crearea desenelor noi, continuarea desenelor existente şi salvarea acestora (comenzile NEW, SAVE, SAVE AS) ; • Stabilirea formatului şi a unităţilor de măsură (comenzile LIMITS, UNITS, DDUNITS); • Utlizarea comenzilor LINE şi ERASE; • Utilizarea coordonatelor 2D carteziene absolute, relative şi polare; • Utilizarea ajutoarelor grafice în desen (comenzile GRID şi SNAP); • Gestionarea ecranului grafic (comenzile ZOOM şi PAN). 1.2. EDITORUL INTERACTIV DE DESENARE Imediat după lansarea AutoCAD-ului se intră în editorul interactiv de desenare, care se materializează prin afişarea unui ecran împărţit în mai multe zone (Fig. 1.1). Acesta reprezintă şi momentul începerii unui desen nou sau continuarea unuia existent. La încheierea sesiunii de lucru se va cere introducerea unui nume care va fi numele fişierului desen ce va fi salvat, acesta primind terminaţia .DWG. Pentru începerea unui desen nou se 5 poate folosi şi opţiunea New din meniul derulant File. Se va opta pentru alegerea unui desen prototip (de exemplu acadiso.dwt) care este un fişier de desen ce conţine o serie de setări implicite. Pentru continuarea unui desen existent se va utiliza opţiunea Open din meniul derulant File sau dublu clic pe numele fişierului în Explorer sau în alt editor. Bara cu instrumente Meniuri derulante Bara „Objects properties” standard ZONA DE DESENARE Bare mobile cu instrumente Cursor Fereastra de dialog Linia de stare Fig. 1.1 • Fereastra de dialog Această zonă este formată din unul sau mai multe rânduri (text) ale ecranului. Aici se desfăşoară conversaţia dintre utilizator şi sistem. În cadrul dialogului afişat de calculator se introduc comenzi, date, opţiuni etc. Pe măsură ce comenzile sunt executate, are loc o defilare în sus a textului (sub zona de desenare). 6 1. Cunoaşterea elementelor de bază din AutoCAD Prin apăsarea tastei [F2] dispar celelalte zone, putânt fi astfel vizualizate ultimile rânduri din textul dialogului introdus anterior; se intră, astfel, în ecranul "text". Comutarea în sens invers, în ecranul "grafic", se face apăsând, din nou, tasta [F2]. • Zona de desenare Zona de desenare reprezintă zona în care se realizează efectiv desenul. În această zonă, apare cursorul grafic (cele două fire reticulare), care pot fi deplasate prin mişcarea mouse-ului în direcţiile dorite şi pictograma sistemului de coordonate. • Linia de stare Zona de stare, sau zona de informaţii, reprezintă prima linie de jos a ecranului. În această zonă se afişează informaţii referitoare la modul de lucru ORTHO, activ sau nu, la modul de lucru SNAP, activ sau nu, la modurile OSNAP, la valoarile numerice a coordonatelor cursorului grafic etc. Prin apăsare butoanelor respective se pot activa sau dezactiva modurile respective. Apăsarea tastei [F6] permite vizualizarea dinamică a coordonatelor cursorului grafic în timpul deplasării acestuia. Reapăsarea ei blochează această afişare la valorile ultimei poziţii avute. • Bara cu instrumente standard şi meniurile derulante Bara cu instrumente standard şi meniurile derulante sunt foarte asemănătoare cu cele din alte aplicaţii Windows. Meniurile derulante cuprind marea majoritate a comenzilor programului, oferind în anumite situaţii şi o serie de detalii suplimentare. • Barele mobile cu instrumente Comenzile dorite pot fi lansate din barele mobile cu instrumente prin clic (stânga) pe pictograma corespunzătoare. Este modul preferat de foarte mulţi utilizatori la introducerea comenzilor, datorită desenului sugestiv pe care-l conţin acestea şi rapidităţii cu care pot fi accesate. Deschiderea sau închiderea acestor bare se poate face comod prin clic dreapta în zona unor bare deja existente pe ecran. Deplasarea lor la locul dorit se face prin « tragerea» acestora ţinând apăsat butonul din stânga al mouse-ului. 7 • Bara “Object properties” Bara “Object properties” oferă o serie de informaţii referitoare la starea curentă a straturilor de desnare, a culorilor şi tipurilor de linie utilizate etc., permiţând, de asemenea, şi o serie de operaţii cu aceste elemente. 1.3. INTRODUCEREA COMENZILOR • Introducerea comenzilor AutoCAD se face fie prin tastarea numelui comenzii, în fereastra de dialog pe promptul "Command:" urmat de apăsarea tastei [ENTER], sau [SPACE], fie prin selectarea dintr-un meniu derulant prin clic pe numele comenzii, fie prin selectarea dintr-o bară cu instrumente prin clic pe pictograma comenzii. • Majoritatea comenzilor prezintă în zona de comenzi mai multe opţiuni separate, de regulă, prin caracterul "/". Spre exemplu, comanda ZOOM va cere următoarele opţiuni: [All/Center/Dynamic/Extents/Prev ious/Scale/Window/Object] <real time>: Precizarea opţiunii dorite, în zona de comenzi, se face prin introducerea valorii implicite (apăsarea tastei [ENTER]), ERASE sau prin tastarea literei, sau a literelor de început ale opţiunii (cele afişate cu majuscule), (ex. L pentru Left), iar dintr-un meniu sau fereastră de dialog, prin selectarea lor cu cursorul. • Valorile, sau opţiunile, cuprinse Fig. 1.2 între 8 paranteze unghiulare, sunt cele 1. Cunoaşterea elementelor de bază din AutoCAD implicite, deci cele care se introduc automat la apăsarea tastei [ENTER] (↵), sau prin selectare. • Tastarea unei comenzi greşite furnizează un mesaj de eroare. • Abandonarea oricărei comenzi se face prin apăsarea tastei [Esc]. • Orice comandă utilizată anterior poate fi reluată, dacă este necesar, prin apăsarea tastei [ENTER], la promptul "Command:", ceea ce conduce la o importantă economie de timp şi comoditate în lucru. • Dacă se doreşte repetarea efectului unei comenzi, atunci înainte de introducerea ei se va tasta cuvântul MULTIPLE. În acest mod, comanda va fi lansată automat în execuţie fără a mai fi necesară apăsarea tastei [ENTER]. Tastele funcţionale pot fi utilizate cu succes în lansarea unor comenzi utile. În tabelul 1.1 este prezentat efectul acţionării acestora. Tabelul 1.1 Tasta Efect [F1] Activează caseta de dialog AutoCAD Help [F2] Comută ecranul grafic în ecran text şi invers [F3] Activează/dezactivează modurile OSNAP [F4] Schimbă succesiv planele izometrice Top, Right, Left [F5] Activarea sau dezactivarea modului SNAP (afişare în linia de stare). [F6] Activează/dezactivează afişarea a coordonatelor cursorului în linia de stare [F7] Activează / dezactivează modul GRID [F8] Activează / dezactivează modul ORTHO [F9] Activează / dezactivează modul SNAP [F10] Activează / dezactivează modul POLAR [F11] Activează / dezactivează modul Object Snap Tracking [Esc] Abandonează orice comandă în curs de execuţie 1.4. STABILIREA UNIT ILOR ŞI A SPA IULUI DE LUCRU Începerea unui desen nou, în cazul în care nu se apelează la un desen prototip (template), presupune executarea mai multor operaţii, printre care: 9 - alegerea mărimii formatului în care se încadrează desenul; - alegerea unităţilor de măsură; În AutoCAD introducerea datelor se face în adevărată mărime (unităţi de desenare), având posibilitatea ca la imprimare să se precizeze scara şi mărimea formatului. 1.4.1. Stabilirea unit ilor (UNITS, DDUNITS) Comanda UNITS sau DDUNITS permite stabilirea unităţilor şi a convenţiilor de măsurare ce vor fi utilizate în desenul respectiv. 1.4.2. Stabilirea formatului alocat desenului (LIMITS) Comanda LIMITS permite stabilirea limitelor în care se realizează desenul, respectiv, a spaţiului rectangular, precizat prin coordonatele (x, y) ale două colţuri opuse - stânga-jos şi dreapta-sus, precum şi activarea (ON) sau dezactivarea (OFF) posibilităţii de desenare în afara limitelor. Ceea ce apare pe ecran, la un moment dat, nu reprezintă întotdeauna spaţiul alocat prin comanda LIMITS. Acest spaţiu, afişat, poate fi modificat, după dorinţă, cu comenzile ZOOM şi PAN. Pentru afişarea în întregime a spaţiului alocat, trebuie introdusă comanda ZOOM, opţiunea All. 1.4.3. Exemple 1. Se lansează programul. Dacă se utilizează versiunea 2002, în caseta de dialog care se deschide la lansarea programului se apasă butonul Start from Scratch şi se bifează Metric. Se introduce comanda LIMITS şi se verifică, urmărind dialogul comenzii, valorile implicite ale coordonatelor colţului din stânga jos şi ale colţului din dreapta sus ale formatului implicit – A3. 2. Se repetă comanda LIMITS, cu introducerea valorilor 0,0 şi 210,297 (format A4) în liniile de dialog, apoi LIMITS (sau Enter) opţiunea ON. Se introduce comanda ZOOM, se alege opţiunea A, şi se activează reţeaua de puncte (GRID) prin apasarea tastei F7. Se încearcă trasarea unei linii (Comanda LINE) pornind din spaţiul alocat (vizibil prin afişarea 10 1. Cunoaşterea elementelor de bază din AutoCAD reţelei grid) în afara acestuia. Se revine, cu LIMITS, opţiunea OFF. Se repetă trasarea liniei. Se remarcă astfel activarea sau dezactivarea posibilităţii de trasare a liniei in afara limitelor. 3. Se începe un desen nou (File > New > Use a Template > Acadiso.dwt). Se răspunde No la cererea de salvare a desenului anterior. Se introduce comanda UNITS. Se stabileşte formatul (Length / type) zecimal (2), numărul de zecimale (Length / precision) - 2 (2), sistemul de măsurare a unghiurilor (Angle / type) – grade/minute/secunde (Deg/min/sec) (2), iar restul opţiunilor se lasă implicite. Se revine, prin apăsarea tastei F2, în ecranul de desenare. Se verifică dimensiunile (limitele) formatului ales (LIMITS), precum şi dacă acesta este afişat în întregime în zona de desenare (ZOOM, opţiunea A). Se salvează „desenul” (File > Save sau Save as) cu un nume (de exemplu A3.DWG). 1.5. INTRODUCEREA COORDONATELOR Majoritatea comenzilor AutoCAD cer specificarea unor puncte în scopul desenării sau editării unor obiecte (linii, cercuri, arce de cerc, etc.). Exemple de astfel de cereri sunt: From point: , Center point: etc. În continuare sunt prezentate metodele de specificare a coordonatelor unui punct. • Cu ajutorul mouse-ului Se deplasează cursorul în punctul dorit şi se apasă butonul "pick" al mouse-ului la fiecare cerere din dialogul comenzii (în general butonul "pick" este butonul din stânga; apăsarea butonului drept are acelaşi efect ca şi apăsarea tastei [ENTER]). • Coordonate absolute Un punct este definit pe desen prin specificarea coordonatelor sale x, y, separate prin virgulă (pentru virgula zecimală se foloseşte simbolul "."). Fig. 1.3 11 • Coordonate relative carteziene Punctul este definit prin raportarea lui faţă de un punct curent (cel care a fost precizat în ultima operaţie grafică). Coordonatele relative carteziene se introduc sub forma: @∆x,∆y (ex. @60,30). Fig. 1.4 • Coordonate relative polare Punctul este raportat faţă de punctul curent cu ajutorul coordonatelor polare (rază şi unghi). În AutoCAD unghiurile se măsoară, în mod normal, în grade şi în sens trigonometric. Coordonatele relative carteziene se introduc sub următoarea formă:@ R< α (ex. @65<30). Fig. 1.5 1.6. DESENAREA SEGMENTELOR DE DREAPT (LINE) Comanda LINE permite trasarea unei linii formată din segmente de dreaptă, fiecare segment fiind un obiect separat. Comanda poate fi aleasă: din meniul derulant Draw, din bara mobilă cu instrumente Draw, de la tastatură prin indicarea numelui în dreptul promptului Command. Modul ORTHO forţează trasarea liniilor după direcţii ortogonale. Activarea/dezactivarea modului ORTHO se poate face prin apăsari succesive ale tastei funcţionale [F8]. Butonul ORTHO, apăsat în linia de stare, confirmă activarea acestuia. 1.6.1. Exemplu Utilizând coordonatele carteziene absolute, relative şi polare, se realizează cu comanda LINE desenul din Fig. 1.6. Acesta se va întocmi pe fişierul desen A3.DWG, realizat în cadrul exerciţiului 3 (pag. 16). Conturul desenului se va parcurge în sensul indicat de arcul cu săgeată, pornind din punctul de coordonate absolute 100,100. 12 1. Cunoaşterea elementelor de bază din AutoCAD Pentru exemplificare, se prezintă în continuare întregul dialog: Fig. 1.6 Command: line Specify first point: 100,100 Specify next point or [Undo]: @0,40 Specify next point or [Undo]: @38,30 Specify next point or [Close/Undo]: @0,35 Specify next point or [Close/Undo]: @61.5,0 Specify next point or [Close/Undo]: @70<-30 (sau @70<330) Specify next point or [Close/Undo]: @-35.5,-50 Specify next point or [Close/Undo]: @0,-20 Specify next point or [Close/Undo]: c Dacă la mesajul From point: se răspunde cu apăsarea tastei [ENTER], calculatorul va desena o linie tangentă la ultimul obiect desenat (linie, cerc, arc de cerc, etc.). Dacă la mesajul To point: se răspunde cu C, calculatorul va desena un segment de dreaptă care uneşte primul punct precizat în cadrul comenzii LINE cu ultimul punct specificat. Se poate realiza şi introducerea direct a distanţelor. Se deplasează cursorul în direcţia dorită, cu modurile ortho sau polar activate, şi la cererea „Specify next point or [Close/Undo]:” se introduce valoarea dorită. 13 1.7. ŞTERGEREA UNUI OBIECT (ERASE) Ştergerea unui obiect din desen se poate realiza cu ajutorul comenzii ERASE. Selectarea obiectului de şters se poate face individual cu ajutorul pătratului selector care apare la lansarea comenzii, sau prin selectare colectivă de tip Windows sau Crossing. Deschiderea acestor ferestre se face prin punctarea cu mouse-ul în afara obiectului şi apoi prin indicarea colţului opus al acesteia spre stânga sau spre dreapta (ţinând apasat butonul din stânga al mouse-ului). În cazul ferestrei Windows ce apare cu linie continuă şi care se deschide atunci cand colţul opus este indicat spre dreapta, vor fi selectate numai obiectele aflate în interiorul acesteia. În cazul ferestrei Crossing ce apare cu linie întreruptă şi care se deschide atunci cand colţul opus este indicat spre stânga, vor fi selectate şi obiectele care o întretaie. Ştergerea unui obiect se mai poate face şi cu ajutorul tastei Delete, dar numai după selectarea prealbilă a obiectului. Există şi alte moduri de selectare grupată a obiectelor, moduri analizate în Cap.4. 1.8. EXERCI II PROPUSE 1. Deschideţi desenul prototip acadiso.dwt. Utilizând coordonatele carteziene absolute, relative şi polare, realizaţi cu comanda LINE, conturul, chenarul, fâşia de îndosariere şi celelalte elemente grafice ale formatului A3, conform dimensiunilor şi indicaţiilor din Fig. 1.7 (pag. 15). Desenaţi şi indicatorul conform dimensiunilor date pe desen. Utilizaţi comenzile ZOOM (opţiunile W, A, Real time) ) şi PAN pentru a mări sau micşora imaginea pe ecran sau pentru a o deplasa în diferite poziţii. Salvaţi desenul cu un nou nume, spre exemplu Format A3.DWG. 2. Deschideţi desenul realizat anterior Format A3.DWG. (Ex. 1.8.1) şi întocmiţi desenele din Fig. 1.8. 14 Fig. 1.7 1. Cunoaşterea elementelor de bază din AutoCAD 15 16 Fig. 1.8