Comunicare socială Curs IDD

Comunicare socială CursăIDDă ă Tematicaă ă 1. Comunicareaă uman :ă concepteleă deă baz ă şiă principaleleă abord riă înă studiulă comunic riiăumaneă 2. Comunicareăşiăinterac iuneaăsocial :ăSineleăşiăcomunicareaă 3. Comunicareăşiăinterac iuneaăsocial :ămecanismeleăperceptiveăşiăascultareaă 4. Limbajăşiăinterac iuneăsocial ă 5. Comunicareaănonverbal ă 6. Comunicareăînăvia aăsocial .ăInterac iuneaăsocial ăcaăactădeăcomunicare.ă 7. Managementulărela iilorăinterpersonaleă 8. Comunicareaăînăorganiza iiă 9. Managementulăcomunic riiăeficienteăînăstructurileăorganiza ionaleă 10. Comunicareaăpublic ă 11. Tipologiaădiscursuluiăpublică 12. Tehniciădeăanaliz ăşiădeăeficientizareăaăcomunic riiă ă Cursul 1 Comunicarea umană: conceptele de bază şi principalele abordări în studiul comunicării umane ă ă ă ă Comunicare şi comunicare socială Comunicareaăreprezint ăunăprocesăextremădeăcomplexăşiătotodat ăuniversalăşiă definitoriuă pentruă via aă social .ă Înă afaraă comunic riiă fiin aă uman ă nuă poateă existaă laă felăcumăsocietateaăşiărela iileădintreăindiviziănuăpotăfiăconceputeăînăafaraăprocesuluiădeă comunicare.ăUniversalitateaăşiădiversitateaăcomunic riiăfacădinăacestădomeniuăspecifică ală vie iiă socialeă ună universă deă cercetareă extremă deă divers,ă multi-ă şiă pluridisciplinar.ă Dină acestă motiv,ă înă cercetareaă şiă analizaă problematiciiă comunic riiă esteă utilizat ă adeseoriăsintagmaădeăştiinţe ale comunicării,ăcuăreferireălaămultitudineaădeădisciplineă careăîşiăpropunăcaăobiectădeăstudiuăcomunicarea.ăNuătrebuieăs ăneăfacemăîns ăiluziiăc ă acestă corpusă deă disciplineă formeaz ă într-adev ră ună domeniuă unitară deă cercetare.ă Înă realitateă exist ă oă multitudineă deă discipline,ă careă nuă presupună deă regul ă rela iiă sistematiceă întreă ele,ă fiindă vorbaă înă specială deă perspectiveă diferiteă şiă deă focaliz riă specificeă asupraă unoră aspecteă particulareă aleă comunic rii.ă Universalitateaă acestuiă tipă deăprocesăfaceăcaăcercetareaăsaăs ăfieăunaăcareăs ăimpliceăoămultitudineădeămodalit iă deăabordare.ăă ă Trebuieămaiăîntâiăs ădistingemăîntreămaiămulteădisciplineăcareăseăautodefinescă caă ştiin eă aleă comunic rii,ă înă sensulă c ă îşiă definescă comunicareaă caăobiectă centrală deă cercetare,ăşiăoăserieăîntreag ădeăalteădisciplineăcareăîşiăpropunăs ăstudiezeăcomunicareaă caădomeniuădistinctădeăanaliz ,ăcuăreferireăînăspecialălaăanumiteăaspecteăaleăprocesuluiă comunica ional.ă ă Înăprimaăcategorieăputemăincludeădisciplineădiverseăprecumăsemiotica,ădefinit ă deăUmbertoăEcoădreptăştiin ăaăsemnelor,ălingvistica,ăcareăstudiaz ăcomunicareaăprină intermediulă limbajului,ă dară şiă cibernetica,ă ştiin ă aă sistemeloră deă comunicareă şiă comunica ii,ăstudiindăînăbazaăunorămodeleă matematico-formaleăconexiunile,ărela iile,ă controlulăşiăcomenzileăînăsistemeleătehnice.ăă ă Înă aă douaă categorieă includemă multă maiă multeă discipline,ă careă îşiă propună capitoleădistincteădeăanaliz ăaăcomunic rii.ăPsihologia,ăsociologia,ăpsihologiaăsocial ,ă etologiaă sauă antropologiaă suntă doară câtevaă dină disciplineleă careă seă preocup ă deă diverseleă aspecteă aleă comunic rii,ă uneoriă prină impunereaă uneiă problematiciă pluridisciplinareă deă genulă psihologieiă comunic rii,ă sociologieiă comunic rii,ă psiholingvisticiiăetc.ă ă Comunicareaă nuă reprezint ă doară ună obiectă deă studiuă academic,ă ciă şiă ună domeniuăspecificăalăpracticiiăsociale.ăOăproblematic ădistinct ăoăreprezint ădeăregul ă eficientizareaă proceseloră deă comunicare,ă existândă chiară disciplineă sauă domeniiă deă ac iuneă social ă careă îşiă propună prioritară acestă tipă deă interven ii.ă Oratoriaă şiă retoricaă suntă celeă maiă vechiă exempleă aleă acestuiă tipă deă interven ieă asupraă procesuluiă deă comunicare,ădarăputemădaănumeroaseăalteăexempleădeăaplica iiămoderneăaleăstudiiloră deă comunicareă înă domeniiă precumă publicitatea,ă rela iileă publice,ă managementulă organiza iilorăetc.ă ă Datorit ă faptuluiă c ă oriceă component ă aă vie iiă socialeă presupuneă proceseă specificeă deă comunicare,ă s-aă monetizată înă diferiteă disciplineă ideeaă existen eiă maiă multoră formeă deă comunicareă dup ă domeniulă laă careă neă raport m.ă Seă utilizeaz ă adeseoriă sintagmeă deă genulă “comunicareă organiza ional ”,ă “comunicareaă politic ”,ă “comunicareă deă grup”ă sauă “comunicareă intercultural ”ă etc.ă Indiscutabilă c ă putemă decupaăoricândăunădomeniuăspecificădeăcercetareălaănivelulăc ruiaăs ăstudiemăprocesulă deă comunicare,ă fieă c ă esteă vorbaă deă oă organiza ie,ă deă institu iileă politiceă sauă deă alt ă natur .ăăAşaăcumăoăs ăvedem,ăacestăgenădeăabordareăareăunăanumităcon inutăarbitrar,ă adeseoriăfiindăproblematic ădefinireaăprecis ăaăobiectuluiăparticularădeăstudiuăalăunoră asemeneaădiscipline.ă ă Comunicareaă esteă prină naturaă eiă ună fenomenă social.ă Nuă esteă vorbaă doară deă faptulă c ă acestă procesă areă locă înă modă obligatoriuă înă cadreă sociale,ă ciă maiă mult,ă comunicareaă esteă definitorieă pentruă existen aă rela iiloră socialeă şiă aă structuriloră organiza ionaleăaleăsociet ii.ăPeădeăoăparte,ăcon inutulăoric reiăinterac iuniăsocialeăareă oăbaz ăcomunica ional ,ăiarăcaracteristicileăcomunic riiăsuntădependenteăăîntotdeaunaă deă naturaă interac iuniloră dintreă indivizi.ă Semnifica iileă careă compună con inutulă oric ruiă procesă deă comunicare,ă aşaă cumă oă s ă vedem,ă suntă construite,ă modificateă şiă redefiniteă exclusivă deă interac iunileă sociale.ă Toateă interac iunileă deă tipă socială dintreă indiviziă auă ună con inută simbolic.ă Asupraă tuturoră acestoră problemeă vomă reveniă cuă detaliiăpeăparcursulăacestuiăcurs.ăă ă ă ă ă Definiţia comunicării. Exist ăunănum răimensădeădefini iiădateăcomunic rii.ăAceastaădeoareceăexist ,ă aşaă cumă amă ar tat,ă oă multitudineă deă abord riă înă cercetareaă acestuiă tipă deă proces.ă Înă primulă rând,ă ară trebuiă s ă spunemă c ă putemă vorbiă laă modulă foarteă generală deă comunicare,ă caă schimbă deă informa iiă întreă dou ă sisteme,ă sensă careă esteă desigură maiă largădecâtăcomunicareaăuman .ăPotrivităuneiăasemeneaăabord ri,ăcircula iaăinforma ieiă întreă calculatoră şiă imprimant ă esteă ună procesă deă comunicareă întreă dou ă sisteme.ă Seă prefer ăadeseoriăpentruăacestătipădeăcomunicareătehnic ătermenulădeăcomunica ii,ădară nuătrebuieăs ăexcludemăfaptulăc ăfiin aăuman ăpoateăfiăparteăîntr-unăastfelădeăproces.ă Atunciă cândă neă oprimă laă culoareaă roşieă aă semaforuluiă primimă oă informa ieă prină intermediulăunuiăsistemătehnic,ăiarăinforma iileărespectiveănuăsuntătransmiseădeăregul ă deăoăfiin ăuman ,ăciădeăunăcomputerăînăbazaăunuiăprogram.ăă ă Dină punctulă nostruă deă vedere,ă ală domeniuluiă peă careă ne-amă propusă s -lă investig mălaăaceast ădisciplin ,ănuăsuntemăinteresa iădecâtădeăcomunicarea umană,ă adic ă deă studiulă proceseloră prină careă seă transmită ună mesajă sauă ună sistemă deă mesajeă întreăunăemi torăşiăunăreceptor,ăîntr-unăanumităcontextăsocietalădat.ăEvident,ăşiăaceastaă esteăoădefini ieăfoarteăgeneral .ăPentruăaăputeaăîns ăîn elegeămaiăbineănaturaăprocesuluiă deă comunicareă esteă nevoieă s ă analiz mă şiă s ă definimă separată principaleleă concepteă presupuseădeăunăastfelădeăproces.ăAmăamintitădejaătreiăconcepte:ăemi tor,ăreceptorăşiă mesaj.ă Maiă exist ă îns ă şiă altele.ă Pentruă aă leă prezentaă maiă simpluă oă s ă utiliz mă ună modelăclasicăalăprocesuluiăcomunica ional.ăăă ă ă ă Modelul procesului comunicaţional ă Celămaiăsimpluămodelăalăunuiăprocesăcomunica ionalăpleac ădeălaăexisten aăaă doiăactoriăprincipali,ăemi torulăşiăreceptorulăşiăaăuneiărela iiăîntreăeiădat ădeăexisten aă unuiămesaj.ăăă ă ă ă ă ă Figuraă1.1ăModelulăprocesuluiăcomunica ional.ă ă ă ă ă ă Feed-back la sursă zgomotă Emi toră ă Codare/decodareă ă ă ă Mesajă Canală ă Feedbackă Receptoră ă Codare/decodare Contextulăcomunic rii ă ă ă ă ă ă Intenţionalitate:ăă Cognitiv ă Persuasiv ă Afectiv ă Efecteălaăreceptoră Cognitiveă Persuasiveă Afectiveă Dup ă cumă seă vedeă înă figuraă deă maiă susă întreă emi toră şiă receptoră circul ă ună mesaj.ăAcestaăreprezint ăunăsistemădeăsemne,ăcareăareăoăsemnifica ieăindependent ădeă ceaă aă semneloră careă îlă compun.ă Semnulă reprezint ă oriceă lucruă careă poart ă oă semnifica ie,ăsau,ăaşaăcumăl-aădefinităfoarteăplasticăUmbertoăEco,ăreprezint ăoriceăesteă pusăpentruăaltceva.ăUnăcuvântărostităsauăscris,ăunăgestăcuămânaăsauăculoareăroşieăaăuneiă bariereăsuntăcuătoateăexempleădeăsemne.ăPentruăaăseăputeaăîns ătransmite,ăunăsemnăareă nevoieă deă ună suportă fizic.ă Acestaă esteă semnalul.ă Semnalulă reprezint ă suportulă fizică prină careă seă transmiteă semnifica ia.ă Fonemeleă peă careă leă auzim,ă luminaă roşieă aă semaforuluiă sauă comportamentulă concretă ală unuiă individă reprezint ă semnale.ă Cuă alteă cuvinte,ă dac ă dumneavoastr ă citi iă înă acestă momentă cuvântulă “câine”,ă grafemeleă caă atareă reprezint ă semnalul,ă iară semnifica iaă cuvântului,ă careă seă refer ă laă ună tipă deă animală domestică careă areă patruă labe,ă faceă parteă dinăordinulă canineloră etc.,ă reprezint ă semnul.ă Laă fel,ă luminaă roşieă aă semaforuluiă reprezint ă semnalul,ă iară semnifica iaă ataşat ,ă aceeaă deă aă neă opri,ă reprezint ă semnul.ă Semneleă şiă semnaleleă suntă independente.ăAltfelăspus,ăaceeaşiăsemnifica ieăpoateăfiătransmis ăpeăbazaămaiămultoră tipuriădeăsuporturi.ăDeăexemplu,ăsemnifica iaădeă“oprire”ăpoateăs ăfieădat ădeăluminaă roşie,ădeăgestulăspecificăalăuniăpoli ist,ădeăunăindicatorădeăcircula ie,ăcaăşiădeăcuvântulă “oprire“ă caă atare.ă Peă deă alt ă parte,ă acelaşiă semnală poateă s ă fieă purt torulă maiă multoră semnifica ii.ă Luminaă roşieă poateă însemnaă oprire,ă dară şiă cas ă deă toleran ,ă caă s ă r mânemă laă acelaşiă exemplu.ă Mesajeleă suntă compuseă dină maiă multeă semne,ă dup ă anumiteă reguli,ă scopulă fiindă acelaă deă aă seă compuneă semnifica iiă complexeă independenteă deă semnifica iileă semneloră componente.ă Propozi iaă “Câineleă aă mâncată pr jitura”ă reprezint ă ună mesajă evidentă diferită deă semnifica iaă cuvinteloră saleă componente.ăă ă Pentruă aă seă puteaă formaă mesajeă complexeă şiă pentruă aă puteaă utilizaă implicită semneleă înă comunicareă suntă necesareă câtevaă condi ii.ă Înă primulă rândă suntă necesareă dou ăcategoriiădeăreguli.ăRegulileăsemantice,ăcareăsuntăreguliădeăcoresponden ăîntreă semnăşiăreferentulălaăcareăelăfaceătrimitere.ăAdic ălaăuniversulăculturalădefinitădeăacelă semn.ăCuăalteăcuvinte,ăregulileăsemanticeăfacăleg turaăîntreăsemnăşiăacelăcevaăpeăcareă elă îlă semnific .ă Acelă cevaă poateă existaă cuă adev rată înă realitate,ă caă înă exemplulă cuă câinele,ădarăpoateăs ăaib ădoarăoăsemnifica ieăcultural ,ăneexistândăcuăadev rat,ăcumă esteăcazulăcuvântuluiă“dinozaur”.ăă Aădouaăcategorieădeăreguliăsuntăregulileăsintactice,ăadic ăregulileădup ăcareăseă combin ă semneleă întreă ele.ă Pentruă aă formaă propozi iaă “Câineleă aă mâncată pr jitura”ă esteănecesarăs ăavemăoăserieădeăreguli,ăcareăs ăneăspun ăcumăanumeăputemăcombinaă semneleă respectiveă pentruă aă creaă oă anumeă semnifica ie.ă Dac ă reducemă discu iaă laă limbajulănatural,ăatunciăgramaticaăoric reiălimbiănaturaleăesteăexemplulătipicădeăsistemă deăreguliăsintactice.ăă ă Pentruăaăputeaăîns ăcomunicaăesteănecesarăs ăexisteăunăsistemălaănivelulăc ruiaă s ă func ionezeă regulileă respective.ă Acestă sistemă poart ă numeleă deă limbaj.ă Definită înă modulă celă maiă simpluă posibilă elă reprezint ă ună ansambluă deă semneă şiă deă reguliă deă utilizareă ală lor.ă Celă maiă simpluă exempluă esteă oferită deă limbajulă natural,ă adic ă deă oricareădintreălimbileănaturale.ăVorbimăîns ădeălimbajeăoriădeăcâteăoriăavemădefinităună asemeneaă sistemă deă semneă şiă deă reguliă deă operareă cuă ele,ă deciă totă limbajă esteă şiă limbajulă morse,ă şiă limbajulă utilizată deă surdomu i,ă şiă limbajulă informatic.ă Dară putemă vorbiăşiădeăunălimbajăalăflorilor,ăînăsensulăc ăanumiteătipuriă deăfloriătransmităanumiteă mesaje,ăînăanumiteăcontexte.ăCuăsiguran ăc ădiverseleătipuriădeălimbajeăsuntădefiniteă maiăprecisăsauămaiăvag,ăauăperforman eădiferiteăşiăsuntăutilizabileăpentruăaătransmiteă doarăsauăînăspecialăanumiteătipuriădeămesaje.ăă Pentruăaăexistaăunăprocesădeăcomunicareăîntreăunăemi torăşiăunăreceptorăesteă absolută necesarăcaă ambiiă actan iă înă procesă s ă posedeă acelaşiă limbaj.ă Cuă alteă cuvinte,ă esteă nevoieă caă şiă emi torulă şiă receptorulă s ă aib ă oă competenţ ă comunicaţional ă compatibil .ă Esteă vorbaă deă capacitateaă deă aă receptaă şiă emiteă mesaje,ă înă sensulă percep ieiă semnaleloră şiă aă în elegeriiă semnifica iilor,ă şiă totodat ă esteă necesară s ă fieă cunoscute,ădarăşiăopera ionale,ăregulileăsemanticeăşiăsintactice.ăTrebuieăs ăspunemăc ă înă acestă procesă suntă importanteă deopotriv ă atâtă percep iaă semnalelor,ă câtă şiă cunoaştereaăregulilorăsintacticeăşiăsemanticeăaleăunuiălimbajădat.ăPercep iaăesteăextremă deăimportant ăpentruăc ,ăînărealitate,ăînăprocesulădeăcomunicareănuăcircul ărealădecâtă semnaleleă şiă niciodat ă semnifica iile.ă Cuă alteă cuvinte,ă semnifica iileă cuvintelor,ă şiă înă generală aleă oric roră semne,ă nuă exist ă decâtă înă minteaă noastr .ă Ceeaă ceă circul ă suntă doarăsemnaleleădeănatur ăfizic ,ăsunete,ălumin ,ămirosuriăetc.ăLaănivelulăemi toruluiă şiă receptorulă identific mă astfelă ună sistemă complexă deă codareă /ă decodare,ă careă reprezint ă expresiaă func ional ă aă limbajului,ă aşaă cumă esteă elă asimilată şiă opereaz ă laă nivelulă unuiă subiect.ă Prină urmare,ă înă bazaă reguliloră limbajuluiă anumiteă semnifica iiă suntăcodateăşiătransmiseăprinăsemnaleăspecifice,ăceleăcareăajungălaăreceptorăşiăcareăsuntă decodateă înă bazaă unuiă sistemă deă codareă /ă decodareă analogă celuiă utilizată laă emisie.ă Desigură apareă oă problem .ă Cumă ştimă c ă ceeaă ceă s-aă codată într-ună anumeă felă esteă decodatăexactălaăfel?ăR spunsulăpoateăp reaăşocant.ăNuănumaiăc ănuăputemăcunoaşteă exactă diferen eleă întreă mesajulă codată şiă celă decodat,ă dară putemă spuneă c ă întotdeaunaă exist ăoădiferen ăîntreăceleădou ămesaje,ăadic ăîntotdeaunaămesajulădecodificatăvaăfiă diferită deă celă codificată laă surs ă (laă emi tor).ă Nuă exist ă ună procesă deă comunicareă perfect ădecâtăpentruălimbajeleăsimple,ăformalizate,ăaşaăcumăesteălimbajulăutilizatădeă calculatoare.ăLaănivelulălimbajuluiănaturalăîntotdeaunaăaparădiferen e.ăAceastaădinămaiă multeă motive.ă Înă primulă rândă pentruă c ă nivelulă competen eiă lingvisticeă esteă diferit,ă neexistândăniciodat ădou ăpersoaneăcareăs ăaib ăoăcompeten ăidentic .ăMaiăimportantă decâtă acestă aspectă esteă îns ă acelaă careă pleac ă deă laă ună altă elementă neprezentată pân ă acum.ăEsteă vorbaădeăcontextulă comunic riiăşiădeădefinireaăsubiectiv ăaă acestuia.ăAmă amintită maiă devremeăfaptulă c ă acelaşiăsemnalăpoateăs ă aib ăsemnifica iiădiferite.ăEraă cazulă luminiiă roşiiă aă semaforului,ă dară esteă cazulă oric roră omonime.ă “Coşul”ă esteă ună obiectăînăcareătransport măanumiteălucruri,ăcevaăprinăcareăieseăfum,ăcaăşiăoăexcrescen ă nepl cut ăpeăpiele.ăCuătoateăacesteaăcuvântulărespectivătrebuieăs ăfieădecodificatăîntrunăanumitămesajădoarăcuăunulădinăsensurileăsale.ăCumăseăfaceăacestălucru?ăÎnăprimulă rândăcuăajutorulăcontextuluiăcomunic rii.ăAcestaăesteădeămaiămulteătipuri.ăă Esteăvorbaămaiăîntâiădeăunăcontextălingvistic,ăunăcuvântăapareăîntr-oăanumit ă asociereălingvistic ,ăcareăîiăconfer ăoăanumeăsemnifica ie.ăCuvântulă”mor”ădinămesajulă “morădeărâs”ănuăneătrimiteăcuăsiguran ălaăfenomenulănaturalăalăîncet riiăvie ii.ăă Peădeăalt ăparteăavemăunăcontextăfizicăînăcareăareălocăprocesulăcomunica ională şiă careă ajut ă uzuală laă definireaă unuiă anumită sens.ă Dac ă afar ă plou ă şiă cinevaă spuneă “Bineă c ă nuă plou !”,ă evidentă sensulă mesajuluiă esteă unulă ironic,ă înă sensulă înă careă subiectulă accentueaz ă inconvenientulă faptuluiă c ă afar ă plou ,ă adic ă mesajulă esteă decodificatăexactăinvers.ăă Exist ă îns ă şiă ună contextă subiectiv,ă careă ineă deă modulă înă careă ună subiectă (emi toră sauă receptor)ă îşiă defineşteă situa iaă înă careă seă afl .ă Cândă oă fat ă spuneă “nu”,ă ştimă foarteă bineă c ă acestă cuvântă poateă însemnaă atâtă “nu”,ă câtă şiă “da”.ă Contextulă subiectivă esteă celă careă areă celă maiă mareă poten ială deă aă deterioraă comunicarea.ă Defini iileă peă careă oameniiă leă dauă aceloraşiă situa iiă potă s ă fieă uimitoră deă diferite.ă Cinevaă poateă sim iă oă situa ieă caă amenin toare,ă înă timpă ceă oă alt ă persoan ă seă poateă sim iăstimulat ădeăacelaşiăcadruăfizic.ăă ă Pierdereaădeăinforma iiăîntreăemi torăşiăreceptorăpoateăs ăseădatorezeăatâtăunoră sistemeă deă codareă necompatibile,ă câtă şiă datorit ă unoră factoriă exterioriă procesuluiă deă comunicare,ădarăcareăinfluen eaz ătransmitereaăşiăreceptareaăsemnalelor.ăEsteăvorbaăînă specială deă ună altă elementădină figuraă noastr ,ăşiă anumeă deă zgomot.ăAcestaă reprezint ă oriceăsemnalăcareăesteăperceputădeăc treăunăsubiectăşiăcareănuăareăsemnifica ie,ăsauăcelă pu ină nuă areă oă semnifica ieă asimilabil ă înă mesajulă receptat.ă Peă scurt,ă esteă vorbaă deă semnaleăcareănuă auăsemnifica ie.ăP c niturileăpeăcareă leă auzimă atunciăcândăascult mă peăcinevaălaătelefonăsuntăunăexempluăextremădeăobişnuitădeăzgomot.ăDarăşiăcinevaăcareă vorbeşteăgermana,ăpentruăcelăcareănuăcunoaşteăaceast ălimb ,ăreprezint ătotăzgomot.ăă Aşaăcumăamăprecizat,ătrebuieăre inutăfaptulăc ăavemăde-aăfaceăcuăzgomotăşiăînă cazulă semnaleloră careă teoretică auă semnifica ie,ă dară eaă nuă esteă integrabil ă înă mesajulă transmisădeăemi tor.ăDac ăvorbimăcuăunăprietenăşiăauzimăşiăoăalt ăvoceălaăradio,ăacelă mesaj,ăchiarădac ăteoreticăpoateăfiădecodificat,ăreprezint ătotuşiăunăzgomot,ăatâtătimpă câtănuăneăintereseaz ădecodificareaălui.ă ă Dac ăneăîntoarcemălaăfiguraă1.1ăvomăobservaăc ămesajulăcircul ăîntreăemi toră şiă receptoră peă ună anumită canal.ă Ceeaă ceă circul ă deă faptă suntă semnalele,ă şiă deă aceeaă canaleleăsuntădefiniteăînăfunc ieădeăsistemeleăperceptiveăuzualeăpeăcareăfiin aăuman ăleă utilizeaz .ă Esteă vorbaă înă principală deă canaleleă vizual,ă auditiv,ă olfactiv,ă gustativ.ă Înă realitate,ă doară dou ă canaleă suntă cuă adev rată importante:ă celă vizuală şiă celă auditiv.ă Canaleleădeăcomunicareăsuntăimportanteăînăprocesulăcomunica ionalăpentruăc ăeleăauă caracteristiciă diferite,ă careă facă eficient ă transmitereaă anumitoră tipuriă deă semnifica ii.ă Spreăexemplu,ăcanalulăvizualăareăunăpoten ialăincomparabilămaiă mareăînătransmitereaă mesajeloră persuasive,ă comparativă cuă canalulă auditiv,ă careă esteă unulă predominantă cognitiv.ă Imaginileă suntă multă maiă persuasiveă decâtă sunetele,ă înă acelaşiă timpă înă care,ă sistemulă cognitivă func ioneaz ă performantă doară înă bazaă caracteristiciloră oferiteă deă canalulăauditiv,ăcelăcareăpermiteăprelucr riăşiăproceseăcognitive.ăOăs ărevenimăasupraă acestorăaspecte.ăă ă Revenindă laă figuraă modeluluiă comunic rii,ă observ mă c ă traiectoriaă comunic riiăesteăunaăbivalent ,ăînăsensulăînăcareătransmitereaămesajelorăseăfaceăatâtăînă sensulăEă–ăR,ăcâtăşiăinvers,ăadic ăactan iiăprocesuluiăcomunica ionalăde inăpeărândărolulă deăemi tor,ărespectivăreceptor.ăMaiămultădecâtăatâtăîns ,ăînăprocesulădeăcomunicare,ălaă transmitereaă unuiă mesaj,ă exist ă oă reac ieă deă r spunsă fa ă deă acesta,ă reac ieă careă seă concretizeaz ăîntr-unătimpăspecialădeămesajăcareăpoart ănumeleădeăfeed-back.ăAcestaă poateă fiă clasificată dup ă maiă multeă criterii.ă Distingemă astfelă întreă feed-back-ulă propriu-zisă şiă feed-back-ulă laă surs .ă Celă dină urm ă seă refer ă laă recep iaă propriiloră mesajeă deă c treă ună emi tor.ă Atunciă cândă vorbimă sauă cândă scriemă neă auzimă şi,ă respectiv,ă vedemă ceeaă ceă scriem.ă Maiă mult,ă neă corect mă şiă neă adapt mă mesajeleă înă bazaăaăceeaăceărecept măînăurmaăproprieiănoastreăemisii.ăă Feed-back-ulămaiăpoateăfiăpozitivăsauănegativ.ăFunc iaăprincipal ăaăfeed-backuluiăesteăaceeaădeăaăconstituiăoăreac ieăfa ădeămesajeleătransmise.ăLaămodulăgeneral,ă elă poateă atunciă încurajaă comunicarea,ă valorizândă pozitivă mesajeleă transmiseă sauă dimpotriv ăelăpoateăreprezentaăoăreac ieănegativ ăînăraportăcuămesajulătransmis.ăDac ă lu mă înă considera ieă durataă înă careă seă produceă feed-back-ulă înă raportă cuă ună anumită mesajădat,ăatunciădistingemăîntreăfeed-back-ulăimediat,ăcareăseăproduceăînătimpulăsauă imediatădup ătransmitereaăunuiăanumitămesajăşiăfeed-back-ulămediat,ăcareăseăproduceă dup ă ună intervală deă timpă dat.ă Înă timpă ceă vorbimă cuă ună colegă observ m,ă celă pu ină laă nivelulăexpresieiăfaciale,ăreac iiăpeăcareăleăinterpret măcaăfavorabile,ăsauănu,ămesajuluiă transmis.ă Dac ă scriemă oă scrisoare,ă oă posibil ă reac ieă fa ă deă mesajulă nostruă vaă veniă doarădup ăunăintervalădeătimpăşiădeăregul ăîntr-unăaltăcontextăcomunica ional.ă ă Amă prezentată maiă devremeă oă serieă deă cauzeă pentruă careă înă oriceă procesă deă comunicareă exist ă oă anumit ă pierdereă deă informa ii.ă Aceast ă pierdereă esteă datorat ă uneiă multitudiniă deă factori,ă careă ină atâtă deă naturaă limbajuluiă utilizat,ă deă contextulă comunic rii,ăcâtăşiădeăcompeten eleăcomunicatorilor.ăCuătoateăacestea,ăînăcomunicareaă dină via aă social ă nuă apară deă regul ă problemeă semnificative.ă Aceastaă fiindc ă exist ă oă serieă întreag ă deă mecanismeă prină careă procesulă comunica ională esteă controlată şiă maiă alesă optimizat.ă Unulă dintreă acesteă mecanismeă esteă chiară sistemulă feed-back-ului.ă Ună altăelementăimportant,ăcareăareăunărolăcrucialăînăoptimizareaăcomunic rii,ăîlăreprezint ă redundanţa.ă Aceastaă seă refer ă laă faptulă c ă într-ună mesajă seă transmiteă ună anumită volumă deă informa ieă înă plusă fa ă deă necesar.ă Adic ă oă anumit ă informa ieă esteă transmis ădeămaiămulteăori,ăînăaceeaşiăform ,ăsauăînăformeădiferite,ăînăacelaşiămesaj.ă Redundan aă esteă ună mecanismă deă control,ă careă asigur ă decodificareaă optim ă aă mesajuluiă chiară înă condi iileă pierderiiă uneiă p r iă dină informa iileă transmise.ă S ă lu mă spreăexempluăcazulăsemaforuluiăpentruăpietoni,ăcareăînăafaraăculoriiăroşiiăsauăverzi,ăareă desena iăşiădoiăoameniăcareăstau,ărespectivămerg.ăLaănivelulălimbajuluiănaturalăutiliz mă înă scopulă asigur riiă redundan eiă fieă preciz riă careă suntă deă prisos,ă deă exempluă “noiă suntemăaici”,ăcareăesteăidenticăcuă“suntemăaici”,ăfieăutiliz mălimbajulănonverbalăpentruă aăînt riămesajeleăverbale.ăRedundan aăesteăfunc ional ădoarădac ăesteăprezent ăîntr-ună anumită grad,ă gradă careă depindeă deă complexitateaă mesajeloră transmise,ă contextulă comunic rii,ă nivelulă zgomotuluiă etc.ă Dincoloă deă ună anumită prag,ă redundan aă îngreuneaz ărecep iaăşiămaiăalesăproduceăunăconsumăsuplimentarădeătimpăşiăenergieălaă actan iiăprocesuluiădeăcomunicare,ăconsumăcareănuăseăjustific .ăă ă ă Cognitiv şi persuasiv în comunicare Dac ă neă întoarcemă laă figuraă 1.1.,ă vomă puteaă observaă c ă oriceă emi toră areă oă anumeăinten ionalitateădeăaăemite,ăareădeciăunăanumităscopăînăcomunicare,ălaăfelăcumă laă nivelulă receptoruluiă putemă vorbiă deă anumiteă efecteă aleă procesuluiă deă comunicare.ă Focalizându-neă aten iaă maiă întâiă asupraă emi torului,ă distingemă întreă treiă tipuriă mariă deă inten iiă deă comunicare.ă Peă de-oă parte,ă emi torulă poateă doriă s ă modificeă câmpulă cognitivă ală unuiă poten ială receptor,ă înă sensulă înă careă elă doreşteă s ă transmit ă pură şiă simpluă informa ii,ă peă deă alt ă parteă elă poateă doriă s ă determineă laă nivelulă receptoruluiă anumiteă atitudiniă sauă comportamenteă (oriă blocarea/inhibareaă lor),ă ori,ă nuă înă ultimulă rând,ăelăpoateăurm riădeclanşareaăunorăreac iiăafective.ăUltimulătipădeăreac iiă inăînăfaptă totădeădimensiuneaăpersuasiv ,ădarăauăunărolădistinctăînăcomunicare.ăDac ă inemăcontă deă aceast ă precizareă vomă distingeă practică dou ă dimensiuniădistincteă aleăcomunic rii,ă ceaă cognitiv ă şiă ceaă persuasiv .ă Comunicareaă cognitiv ă seă refer ă laă transmitereaă deă informa iiă capabileă s ă modificeă câmpulă deă cunoaştereă ală unuiă receptor.ă Informa ia,ă potrivităteorieiăinforma iei,ăpoateăfiăm surat ăprinăanalogieăcuăm surareaăentropieiăînă fizic .ă Putemă vorbiă astfelă deă oă unitateă deă informa ie,ă m suraă acesteiaă fiindă bitul.ă Elă esteă dată deă situa iaă înă careă ună receptoră primeşteă oă informa ieă careă îiă reduceă oă incertitudineă deă 0,5ă laă 1,ă adic ă laă nivelulă certitudinii.ă Dac ă neă folosimă deă calcululă probabilit ilor,ăatunciăputemăspuneăc ăpentruăoăsitua ieăcareăareădoarădou ăposibilit i,ă şansaă fiec reiaă esteă deă 0,5.ă Dac ă arunc mă cuă oă moned ă şiă aceastaă nuă esteă trucat ,ă atunciăfiecareăfa ăaăacesteiaăareăşansaădeă1/2ă(0,5)ăs ăias .ăDac ăcinevaăneăspuneăc ăaă ieşităoăanumeăfa ăaămonedeiăatunciăprobabilitateaădeă0,5ădevineăcertitudine,ăadic ă1.ă Informa iaătransmis ăînăaceast ăsitua ieăesteădeăunăbit.ăDac ăarăfiăfostăvorbaădeăunăzar,ă atunciă probabilitateaă fiec reiă fe eă aă zaruluiă ară fiă fostă deă 1/6.ă Prină urmare,ă pentruă aă ajungeălaă1ăesteănevoieădeămaiămult ăinforma ie.ăAşaăcumăseăobserv ,ănuăvorbimăreală deă informa ieă decâtă atunciă cândă eaă nuă esteă cunoscut ă deă c treă receptor.ă Cuă alteă cuvinte,ăatunciăcândăcinevaăneăspuneăc ă afar ăplou ăşiănoiăştimă acestă lucru,ănuăniăseă transmiteă niciă oă informa ie.ă Maiă trebuieă s ă remarc mă c ă informa iaă exist ă şiă mecanismulăfunc ioneaz ăindiferentădac ăelăseărefer ălaăunăaspectăalărealit ii,ăsauănu.ă ă Comunicareaă persuasiv ă esteă dat ă deă func iaă prioritară social ă aă comunic rii.ă Rela iileăinterumaneădinăoriceăsocietateăsuntăînăprimulărândărela iiădeăcomunicare.ăPrină urmare,ă ac iunileă şiă interac iunileă indivizilor,ă caă şiă normativitateaă social ,ă auă oă puternic ăbaz ăcomunica ional .ăNuăcomunic mădoarăpentruăaătransmiteăinforma ii,ăciă şiăpentruăaădeterminaăanumiteăac iuniăşiăanumiteăreac iiăatitudinaleălaăsemeniiănoştri.ă Originar,ă func iaă persuasiv ă aă fostă prioritar .ă Eaă esteă esen ial ă şiă ast ziă laă nivelulă oric reiă limbiă naturale.ă Oriceă întrebareă esteă ună exempluă banală deă mesajă persuasivă (pentruă c ă seă urm reşteă declanşareaă unuiă r spuns).ă Uneoriă mesajeleă persuasiveă suntă evidenteălaănivelulăformal,ăadic ălaănivelulăformeiălingvistice.ă“Vino,ăteărog!”ăesteăună exempluăelocvent.ăUneoriădimensiuneaăpersuasiv ănuăesteămanifest ălaănivelăformal.ă “Uiteăscrumiera!”ăpoateăînsemnaădeăfaptă“D -miăscrumiera!”.ăLaăfel,ădac ăprietenaăneă spuneă“nuăteămaiăiubesc”,ăeaănuăîncearc ăs ăneătransmit ăoăinforma ie,ăprobabilăfals ,ă ciăurm reşteăs ăneădeclanşezeăoăanumit ăreac ie.ăDecodificarea,ăînăfunc ieădeăcontext,ă caă şiă deă alteă caracteristiciă aleă procesuluiă comunica ional,ă duceă laă interpretareaă cognitiv ăsauăpersuasiv ăaăunuiăanumitămesaj.ăă ă Mesajeleă persuasiveă sauă cognitiveă ducă laă anumiteă efecteă laă nivelulă receptorului.ăÎnăplanăcognitivăesteăposibilăs ăseămodificeăgradulădeăcunoaştereăasupraă uneiă situa iiă dateă prină achizi iaă deă informa ii.ă Înă plană persuasivă esteă posibilă s ă fieă stimulat ă oă reac ieă comportamental ă sauă atitudinal ,ă ori,ă prină extensie,ă unaă afectiv .ă Esteăevidentăc ăunămesajăpersuasivănuăconduceăobligatoriuălaăreac iaăcomportamental ă scontat .ăPierderileăînăcomunicareăînăplanulăcomunic riiăpersuasiveăsuntăincomparabilă maiă mari.ăUneoriăseăob inăalteăreac ii,ăalteoriă mesajeleănuăsuntădecodificateădelocăpeă dimensiuneaă persuasiv .ă Acestă procesă areă locă şiă pentruă c ă laă nivelulă oric ruiă semnă distingemăîntreămaiămulteătipuriădeăsemnifica ii.ăUneleăsemnifica iiăsuntădeăbaz ,ăsuntă definitoriiăpentruăsemnulărespectiv,ăşiăleăvomădenumiădenotative,ăalteleăsuntăauxiliare,ă func ioneaz ăocazionalăşiăcontextual,ăşiăleăvomădenumiăconotative.ăEleăpotăfunc ionaă îns ă şiă simultan.ă Deă multeă oriă comunicareaă persuasiv ă seă exprim ă conotativă şiă nuă denotativ.ă Altfelă spus,ă semnifica iaă ac ional ă aă semneloră esteă conotativ ă şiă definit ă contextual,ăsauăimpus ădeăoăanumit ăexperien ălocal ădeăcomunicare.ă“Vineăprofu’!”ă reprezint ă ună mesajă careă laă nivelă formală neă transmiteă oă informa ie,ă iară înă plană denotativă elă nuă areă decâtă oă dimensiuneă cognitiv .ă Într-oă şcoal ă îns ,ă semnifica iileă asociateă conotativăsintagmeiă înăcauz ăsuntăprintreă altele:ă “Aten ie,ăvineăprofesorul!”,ă “Linişti i-v !”,ă “Ascunde iă ig rile!”,ă “Intra iă înă clas !”,ă “Da i-v ă josă deă peă catedr !”ă etc.ăăă ă Tipurile de comunicare ă Aşaăcumăamăamintitădeja,ăexist ămaiămulteătipuriădeăcomunicareăînăfunc ieădeă nivelulă sauă domeniulă socială laă careă neă raport m.ă Putemă vorbiă astfelă deă comunicareaă organiza ional ăsauădeăcomunicareaăpolitic .ăDac ălu măînăconsidera ieăutilizareaăsauă nuăaălimbajuluiăarticulat,ăputemădistingeăîntreăcomunicareaăverbal ăşiăceaănonverbal .ă Acesteaă suntă dou ă tipuriă fundamentaleă şiă leă vomă trataă separat.ă Dac ă neă vomă raportaă îns ă laă tipulă deă cadruă socială înă careă seă produceă actulă comunica ional,ă atunciă vomă identificaăcâtevaătipuri,ădup ăcumăseăobserv ăînăfiguraă1.2.ă ă ă ă Figuraă1.2.ă Comunicareaădeămas ă Comunicareaăpublic ă Comunicareaăorganiza ional ă Comunicareaăînăgrupă Comunicareaăinterpersonal ă Comunicareaăintrapersonal ăă ă ă ă ă Primulătipădeăcomunicare,ăstrictăbazal,ăesteădoarălaălimit ăunătipădeăcomunicare.ă Comunicareaăintrapersonal ăseărefer ălaăcomunicareaăintern ăaăfiec ruiăindivid.ăOriceă omăposed ăşiăutilizeaz ăunălimbajăintern.ăPsihologiaăesteăinteresat ăpredilectădeăacestă tipă deă comunicare,ă noiă nuă vomă insistaă delocă asupraă ei.ă Comunicareaă interpersonal ă esteă tipulă deă comunicareă careă fundamenteaz ă via aă social ,ă eaă esteă esen ial ă înă definireaătuturorătipurilorădeăinterac iuniăumane.ăNeăvomăocupaăseparat,ăînămaiămulteă capitole,ădeăacestătipădeăcomunicare.ăLaăunănivelăsuperiorădeăcomplexitate,ădarăşiăîntrună cadruă socială maiă restrâns,ă seă afl ă comunicareaă specific ă rela iiloră careă auă locă înă grupurileă sociale.ă Urmeaz ă comunicareaă specific ă cadreloră formaleă deă organizare,ă careăareăoăarieădeămanifestareămaiăredus ădecâtăprecedenteleăşiăoăcomplexitateăsporit .ă Comunicareaă public ă esteă ceaă careă areă locă înă spa iulă public,ă înă situa iaă înă careă ună comunicatoră transmiteă mesajeă uneiă audien eă formateă dină maiă mul iă receptori,ă f r ă aă utilizaămijloaceăaleăcomunic riiădeămas .ăUltimulătipădeăcomunicareăesteăasem n tor,ă cuămen iuneaăc ăsuntăutilizateămijloaceădeăcomunicareădeămas ,ăpentruăaăseătransmiteă mesajeăuneiăaudien eăfoarteălargi.ăă ă Înăfigur ăsuntăprezentateăşiăraporturileădintreăacesteătipuriădeăcomunicare.ăCeleă deăjosăsuntăconsiderateăbazale.ăTotodat ăeleăauăoăarieădeăextindereămaiălarg ăînăvia aă social .ă Tipurileă bazaleă deă comunicareă suntă dină acestă motivă considerateă “naturale”.ă Abilitateaădeăcomunicareăinterpersonal ,ăspreăexemplu,ăesteăoăcaracteristic ăesen ial ăaă oric ruiă individ,ă ob inut ă covârşitoră înă cursulă socializ riiă primare,ă comparativă cuă formeleă superioare,ă careă presupună abilit iă speciale,ă înv ateă înă urmaă uneiă preg tiriă speciale,ă adeseaă fiindă vorbaă deă abilit iă deă comunicareă profesionalizate.ă Comunicatorul,ă înă cadrulă comunic riiă deă mas ,ă esteă ună profesionist,ă specializată înă acestătipădeăcomunicare.ă ă Înăcadrulăacestuiăcursănoiăvomăprezentaăproblematicaătuturorăacestorătipuriădeă comunicare,ăcuăexcep iaăcomunic riiăintrapersonale.ăăă ă ă ÎNTREB RI:ă 1. Ceăesteăunălimbaj?ă 2. Exemplifica iăregulileăsintacticeăşiăsemantice.ă 3. Ceăesteăunămesaj?ă 4. Careăsuntătipurileădeăfeed-back?ă 5. Ceăesteăzgomotul?ă 6. Analiza iăcontextulăcomunic riiăpentruăoăsitua ieăparticular ădeăcomunicare.ă 7. Ceărela ieăesteăîntreăsemnăşiăsemnal?ă 8. Cumăpute iădefiniăcomunicareaăpersuasiv ?ă 9. Cumăpute iădefiniăcomunicareaăcognitiv ?ă 10. Careăsuntăprincipaleleătipuriădeăcomunicare?ă 11. Înăceăconst ăproblematicaăcod riiăşiăaădecod riiămesajelor?ă Cursul 2 Comunicarea verbală şi interacţiunea socială: Sinele şi comunicarea Sinele în procesul de comunicare ă Personalitateaăuman ,ăconştiin aădeăsine,ăomul,ăîntr-unăcuvânt,ăseăformeaz ăcaă fiin ă uman ă doară înă cadrulă uneiă societ iă dateă şiă numaiă caă urmareă aă unuiă procesă complexă deă socializare,ă procesă prină careă suntă asimilateă elementeleă şiă complexeleă culturaleă specificeă uneiă anumiteă societ i.ă Pivotulă centrală înă acestă demersă deă socializareăîlăconstituieăachizi iaălimbajului.ăAchizi iaălimbajuluiănuăreprezint ădecâtăoă component ă aă acestuiă mecanism.ă Înă realitate,ă procesulă deă socializareă areă înă sineă oă structur ăcomunica ional .ăInterac iunileădintreăindiviziăstauălaăbazaăoric ruiăprocesădeă socializare,ăinterac iuniăcareăsuntăînăesen aălorăproceseădeăcomunicare.ăLumeaădevineă uman ă pentruă ună subiect,ă devineă cognoscibil ă şiă opera ional ,ă numaiă înă condi iileă înă care,ăprinăcomunicareaăcuăceilal i,ăreuşimăs ăneădefinimăcaăfiin eăumane.ăAcestăprocesă seărealizeaz ăobligatoriuăprinăachizi iaăunorălimbajeă(nuădoarălimbajulăverbal).ăă ă ă Sinele şi interacţionalismul ă Dezvoltareaă personalit iiă umaneă caă procesă deă construc ieă aă sineluiă prină intermediulă proceseloră deă comunicareă s-aă impusă înă gândireaă social ă peă laă începutulă secoluluiăXX.ăUnulădinăprecursoriiăinterac ionalismuluiăsociologic,ăCharlesăCooley,ăaă lansată teoriaă “sineluiă oglind ”,ă propunândă ună modelă ală construc ieiă sineluiă prină raportareaă constant ă laă imagineaă peă careă ceilal iă dină jurulă nostruă ne-oă furnizeaz .ă Permanent,ăpotrivităluiăCooley,ănoiăneăprivimăşiăneăanaliz măimaginileăpeăcareăceiădină jurulănostruăniăleătransmităasem n torăunorăoglinziăînăcareăneăobserv m.ăOglinzileăsuntă diferiteăîntreăeleăşiăneăpropunăimaginiădiferite.ăRaportareaăcontinu ălaăacesteăimaginiă neăfaceăs ăavemăanumiteăcomportamente,ăanumiteăreac iiăşiăanumiteătipuriădeămodeleă deăac iune.ă Oăteorieămultămaiăelaborat ăprivitoareălaădezvoltareaăsineluiăaăpropus-oăG.ăH.ă Meadă înă lucrareaă saă fundamental ,ă “Mind,ă Selfă andă Society”.ă Elă propuneă oă teorieă stadial ăaăformariiăsinelui.ăPentruăelăexist ădouaăniveleădeădezvoltareăaăsinelui.ăPrimulă esteăstrictăpsihologicăşiătotodat ăexteriorăcomunic riiăverbale,ăstadiulăimitaţiei,ăînăcareă copilulă imit ă comportamenteleă altora,ă f r ă caă acesteă comportamenteă s ă aib ă semnifica ieă pentruă el.ă Ală doileaă nivelă esteă deă natur ă sociologic ă şiă presupuneă laă rândulăs uădou ăstadiiădistincte.ăEleăsuntădeăfaptăautenticeleăstadiiădeăformareăaăsineluiă peă careă Meadă leă iaă ină discu ie.ă Esteă vorbaă deă stadiulă altuia semnificativă siă deă celă ală altuia generalizat.ă Primulă esteă stadiulă ină careă ună subiectă iaă caă referin ă comportamenteleă unuiă altuiaă semnificativ.ă Cuă alteă cuvinte,ă seă reproducă comportamenteleă altuiaă semnificativ,ă prină urmareă seă reproducă anumiteă comportamenteăaăc rorăsemnifica ieăexist ăpentruăsubiect.ăAcestaăesteătotodat ăstadiulă înăcareăseăachizi ioneaz ăsemnifica iileăşiăseăasimileaz ăsemneleăspecificeăunuiăuniversă cultural.ăă Stadiulă altuiaă generalizată esteă stadiulă înă careă seă achizi ioneaz ă nuă doară semnifica iile,ăciăşiăregulileădeăinterac iuneăsocial ăpentruăanumiteăcontexteăsocietaleă date,ă stadiuă înă careă subiec iiă înva ă rolurileă tuturoră celorlal iă actan iă socialiă dintr-ună anumităcadru.ăAcestaăesteătotodat ăstadiulăînăcareăsuntăasimilateăregulileădeărela ionareă social ăşiădeăcomunicare.ăă ă Interacţionalismul simbolic Naturaă comunica ional ă aă interac iuniloră socialeă aă fostă pus ă înă eviden ă multă maiă pertinentă laă aproapeă patruă deceniiă dup ă Meadă deă ună altă importantă sociologă interac ionalist,ă Herbertă Blumer.ă Acestaă aă monetizată deă altfelă termenulă deă interac ionalismă simbolic.ă Dup ă H.ă Blumer,ă laă bazaă interac ionalismului,ă dină perspectiv ă teoretico-metodologic ,ă stauă câtevaă premise.ă Înă primulă rândă trebuieă men ionatăfaptulăc ăoameniiăseăraporteaz ălaălumeaăsocial ăpeăbazaăsemnifica iilorăpeă careăaceastaăleăareăpentruăei.ăÎnăalădoileaărând,ăinterac ionalismulăsimbolicăconsider ă c ăacesteăsemnifica iiăseăconstituieăşiăseădezvolt ăexclusivăînăprocesulă interac iuniloră sociale.ă Înă fine,ă interpret rileă careă suntă dateă semnifica iiloră variaz ă înă func ieă deă condi iileă interac ionaleă aleă situa iiloră concreteă înă careă oameniiă ac ioneaz .ă Cuă alteă cuvinte,ă bazaă interac iuniloră socialeă esteă dat ă deă ună mecanismă comunica ional.ă Ună mecanismădeănatur ăsimbolic ăprinăcareăseăcreeaz ,ăseăschimb ăşiăseăimpunăanumiteă semnifica iiăînăvia aăsocial .ăOameniiădefinescălumeaănatural ăşiăsocial ăprinăsimboluriă şiă seă raporteaz ă laă lumeă peă bazaă semnifica iiloră peă careă leă auă pentruă aceasta.ă Acesteă semnifica iiă suntă produseă exclusivă social,ă prină comunicareaă presupus ă deă interac iunileădintreăoameni.ăMaiămult,ăsemnifica iileăseăschimb ăsauăsuntăadaptateăînă func ieă deă naturaă diferiteloră contexteă situa ionaleă înă careă oameniiă seă afl ă într-ună anumită momentădat.ăTeoriaă luiăBlumeră este,ăîntr-oăoarecareă m sur ,ă maiăsociologic ă decâtă ceaă aă luiă Mead,ă careă eraă deă factur ă psihosociologic ,ă centrat ă peă proceseleă subiectiveă prină careă seă creaz ă sinele.ă Pentruă Blumer,ă esen ial ă esteă interac iuneaă social ,ăcaăşiăgenezaăsimbolic ăaărealit iiăsociale.ă ăă Tipologia sinelui ă TeoriaăluiăMeadăaăpropusăintrinsecăşiăoătipologieăaăsinelui,ălegat ,ăesteădrept,ădeă etapeleădeădezvoltareăaleăacestuia.ăDac ăanaliz măsineleădinăperspectivaăcomunic rii,ă într-oămodalitateămultămaiăsimpl ,ăplecândădeălaăfaptulăc ăelăesteăunăcomplexădeătr iri,ă sentimente,ăemo ii,ăcunoştin e,ădeprinderi,ăcareăpotăfiăcunoscuteăsauănuădeăc treăceilal iă şiă chiară deă c treă subiectulă înă cauz ,ă atunciă putemă s ă construimă oă matriceă careă tipologizeaz ă sineleă înă func ieă deă acestă criteriuă ală cunoaşterii.ă Neă ajut mă pentruă aă în elegeăaceast ătipologieădeămatriceaădinăfiguraă2.1.ă ă Figuraă2.1.ăModelulăJoharryăă ALTER ă ă ă Cunoaşteă ăCunoaşteă Sineădeschisă nuăcunoaşteă sineăorbă ăNuăcunoaşteă Sineăascunsă sineănecunoscută EGO ă ă ModelulăJoharry,ădeălaăprenumeleăautorilorălui,ăJosephăLuftăşiăHarryăIngham,ă neă propuneă patruă tipuriă deă sine,ă înă faptă p r iă distincteă aleă sineluiă uneiă persoane,ă s ă spunemăego.ăSinele deschis esteădatădeăaceaăparteăaăsineluiăcareăesteăcunoscut ăatâtădeă ego,ăcâtăşiădeăunăalterăluatăcaăreferin .ăEsteăvorbaădeăceeeaăceăştimănoiădespreănoiăşiă ştiuăşiăal iiădespreănoi.ăSinele ascunsăesteăaceaăparteăaăsineluiăpeăcareănoiăoăcunoaştem,ă darăpeăcareăal iiă(unăalterădat)ănuăoăcunosc.ăOriceăpersoan ăareăvise,ăsentimente,ăst riă deă spirit,ă atitudiniă sauă opiniiă peă careă al iiă nuă leă cunosc.ă Sinele orbă esteă dată deă aceaă parteăaăsineluiăpeăcareăal iiăoăcunoscăfa ădeăunăego,ădarăpeăcareăacestaănuăoăcunoaşte.ă Putemă avea,ă deă exemplu,ă anumiteă ticuri,ă anumiteă tipuriă deă reac iiă deă careă s ă nuă fimă conştien i,ădarăpeăcareăal iiăs ăleăcunoasc .ă ă Înăfine,ăultimaăcategorieăesteămaiădelicat .ăSinele necunoscutăseărefer ălaăaceaă parteăaăsineluiăcareănuăesteăcunoscut ăniciădeăegoăşiăniciădeăalter.ăEvident,ădac ănuăoă cunoaşteă nimeniă atunciă neă putemă întrebaă deă undeă ştimă c ă exist .ă R spunsulă esteă simplu.,ăNiciănuăştim,ădoarăpresupunem.ăDeăfapt,ătrebuieăs ăîn elegemăc ănoiădiscut mă teoretic,ă luândă ună anumită alteră caă referin .ă Esteă evidentă c ă acestă alteră esteă unulă multiplu,ă adic ă exist ă maiă mul iă alteri,ă fiecareă cunoscândă doară anumiteă aspecteă aleă sineluiă unuiă ego.ă Prină urmare,ă ceeaă ceă poateă fiă ună sineă orbă pentruă uniiă poateă s ă fieă necunoscută pentruă al ii.ă Maiă mult,ă putemă s ă argument mă înă favoareaă sineluiă necunoscută şiă peă bazaă m rturiiloră peă careă leă facă oamenii,ă careă descoper ă despreă eiă lucruriă peă careă nuă leă cunoşteau,ă aşaă cumă seă întâmpl ,ă spreă exemplu,ă înă cadrulă şedin elorădeăpsihanaliz .ă ă Careăesteăavantajulăacesteiătipologii?ăÎnăprimulărândătrebuieăs ăspunemăc ăceleă maiăimportante,ădarăşiămaiăconsistenteăp r iăaleăsineluiăsuntăprimeleădou ,ăadic ăsineleă deschisăşiăsineleăascuns.ăCapacitateaăşiăperforman eleăgeneraleăaleăcomunic riiă inăînă mareă m sur ă deă raportulă dintereă acesteă dou ă p r iă aleă sinelui.ă Magnitudineaă sineluiă deschisă esteă directă propor ional ă cuă capacitateaă deă comunicare.ă Cuă alteă cuvinte,ă comunic mă cuă atâtă maiă bine,ă cuă câtă avemă ună sineă deschisă maiă mare.ă Aceast ă capacitateăesteădiminuat ăînăcondi iileăunuiăsineăascunsădominant.ăDeducemădinăacesteă afirma iiăc ăunaădinăm surileădeăeficientizareăaăcomunic riiăesteăaceeaădeămaximizareă aă sineluiă deschis.ă Aceast ă creştereă aă sineluiă deschisă seă poateă realizaă atâtă peă bazaă transferuluiă unoră p r iă aleă sineluiă ascunsă înă zonaă deschis ,ă câtă şiă prină descoperireaă unorăp r iăaleăsineluiă(orb)ădespreăcareănuăştiamănimic.ăPrimulădemersăesteăîns ămultă maiă important,ă dată fiindă c ă laă oriceă persoan ă normal ă exist ă întotdeaunaă multă maiă multeăelementeăcomponenteăaleăsineluiăascunsădecâtăaleăsineluiăorb.ă ă Creştereaăsineluiădeschisăpresupuneăcâtevaătipuriădeăinterven iiăposibile:㠙 Autodezv luireaă (trecereaă unoră componenteă aleă sineluiă ascunsă înă zonaă deschis )㠙 Practicareaăascult riiăactiveăpentruăaăaflaăopiniileăcelorlal iăfa ădeănoi,ăimplicită analizaădiferi iloră“sine”ăpeăcareăîiăpropunemăcelorlal i.ă㠙 Monitorizareaăpropriilorăac iuniăşiăcomportamente.ă ă Fiecareăindividăareăpropriulăraportăîntreăceleăpatruăp r iăaleăsinelui.ăExist ăîns ă şiă anumiteă tipuriă deă factoriă careă influen eaz ă structuraă raportului,ă înă specială întreă componentaădeschis ăşiăceaăascuns ăaăsinelui.ăSpreăexempluăvârstaăesteăunăasemeneaă factor,ă personeleă tinereă tindă s ă aib ă oă component ă maximizat ă aă sineluiă ascunsă înă raportăcuăpersoaneleăînăvârst .ăDeăasemenea,ăfemeileăauădeăregul ăunăsineădeschisămultă maiămareădecâtăb rba ii,ăaceştiaădinăurm ăavândămaiămulteălucruriădeăascuns,ăînăprimulă rândă datorit ă unoră “prohibi ii”ă culturale,ă careă suntă impuseă b rba ilor.ă Ună singură exempluă doar:ă înă practică toateă culturile,ă b rba iiloră liă seă impună prohibi iiă înă manifestareaăvizibil ăaăsentimentelor,ăînăexprimareaăunorădorin eăetc.ăă ă Autodezvăluirea şi funcţiile ei sociale ă Celă maiă importantă procedeuă deă maximizareă aă sineluiă deschisă îlă reprezint ă autodezv luirea.ăAceastaăseărefer ălaăsitua iaăînăcareăunăegoăcomunic ăcuăunăalterăşiăîşiă prezint ăacestuiaăp r iăaleăsineluiăascuns,ăcareădevineăastfelă deschis.ăAutodezv luireaă esteă totodat ă şiă unulă dină procedeeleă centraleă deă eficientizareă aă abilit iloră deă comunicare.ăAutodezv luireaănuăseăproduceăoricum,ăci,ăînămodăuzual,ăînăaceleătipuriă deă structuriă socialeă undeă exist ă oă anumeă profunzimeă aă rela iilor,ă ună anumită nivelă deă încredere,ăanumiteăatitudiniăfavorabileăfa ădeăalter.ăAutodezv luireaăesteădependent ă deă structurileă deă grup,ă înă careă apareă celă maiă adesea,ă esteă prezent ă înă specială înă grupurileă deă tipă primar,ă esteă deă celeă maiă multeă oriă ună procesă diadic,ă înă sensulă c ă seă produceămaiăcuăseam ăîntreădoiăsubiec iăşiăesteăpoten at ăde efectul de reciprocitate.ă Esteă vorbaă deă faptulă c ,ă dac ă ună subiectă faceă oă autodezv luire,ă aproapeă automată celă careă aă receptată informa iileă respectiveă areă tenta iaă deă aă faceă laă rândulă luiă oă autodezv luire,ăcomparabil ăcaăimportan ăcuăceaăreceptat .ă ă Exist ăîns ămul iăal iăfactoriăcareăcondi ioneaz ăcapacitateaăcuivaădeăaăfaceăsauă nuăautodezv luiri.ăEnumer măcâ ivaădintreăceiămaiăimportan i:㠙 Tipulădeăgrupăsocial㠙 Atractivitatea㠙 Experien a㠙 Vârsta㠙 Nivelulăîncrederiiăfa ădeăalter㠙 Tipulădeăpersonalitate㠙 Efectulădeăreciprocitate㠙 Tipulădeăsubiect㠙 Sexulă Autodezv luirea,ă aşaă cumă neă aştept m,ă seă produceă multă maiă greuă pentruă subiecteă prohibite,ă deă natur ă intim ă (înă specială sexual )ă sauă careă vizeaz ă puterniceă dezirabilit iă sociale.ă Deă asemenea,ă seă produceă maiă greuă laă persoaneă cuă oă mic ă experien ă sauă /ă şiă cuă vârst ă redus .ă Laă fel,ă atractivitatea,ă caă şiă nivelulă ridicată ală încredereii,ămaximizeaz ăprocesulădeăautodezv luire.ăTrebuieăs ămaiăspunemăc ăexist ă diferen eă majoreă întreă b rba iă şiă femeiă înă ceeeaă ceă priveşteă capacitateă deă autodezv luire.ăÎnăgeneral,ăautodezv luireaăseăpractic ămultămaiăuşorădeăc treăfemei,ă comparativăcuăb rba ii.ăAceastaădeoareceăistoric,ăînăpracticătoateăsociet ileăcunoscute,ă b rba iiă auă fostă subiec iă aiă controluluiă socială într-oă m sur ă incomparabilă maiă mareă decâtăfemeile.ăUnulădinăinstincteleădominanteăaleăb rba ilor,ăvalorizatăşiăasumatăsocial,ă esteăinstinctulăsexual.ăElăesteămultămaiăputernicălaăb rba iădecâtălaăfemei,ălaăcareăexist ă ună altă instinctă dominant,ă careă practică nuă esteă delocă prezentă laă b rba i,ă instinctulă matern.ăInstinctulăsexualăaăfostăistoricăprimulăinstinctăcontrolatădeăc treăsocietate,ăamă puteaă spuneă chiară c ă societateaă uman ă aă începută prină gestionareaă rela iiloră sexuale,ă deciă prină asumareaă cultural ă aă instinctuluiă sexuală ală b rba ilor.ă Instinctulă maternă nuă esteăşiănuăfostăniciodat ăsubiectărealădeăcontrolăsocial.ăÎnăgeneral,ăînăoriceăsocietateăelă esteăvalorizatăpozitivăşiăatât.ăÎnărealitate,ăblocajeleăpeăcareăleăauăb rba ii,ăînăspecialăfa ă deă problemeă şiă aspecteă intime,ă sexualeă sauă rela ionale,ă suntă multă maiă mariă decâtă aleă femeilor.ă Peă deă alt ă parte,ă trebuieă s ă spunemă c ă teamaă deă autodezv luire,ă prezent ă practică laăto iăoamenii,ăceaă careăneă faceăs ă avemă întotdeaunaăoă anumit ă component ă ascuns ăaăsinelui,ăareăunăcon inutădiferităpentruăfemeiăşiăpentruăb rba i.ăB rba iiăevit ă s ăfac ăautodezv luiriăînăspecialăpentruăc ăleăesteăteam ăs ănuăpiard ăcontrolulăasupraă celorlal i,ăsauăasupraăuneiăsitua ii,ăînătimpăceăfemeileănuădorescăs ăfac ăautodezv luiriă deăteam ăs ănuăr neasc ăanumiteăpersoaneăşiăs ăîşiăafectezeăastfelărela iileăpeăcareăleă au.ă ă Autodezv luirea,ădincoloădeăeficientizareaăcomunic rii,ăîndeplineşteăoăserieădeă func iiăspeciale.ăÎncercâmăs ăleăprezent măsintetic.ăEsteăvorbaăde:㠙 Func iaăterapeutic 㠙 Disponibilizareaăenergiilor㠙 Eliminareăaăcomplexelor㠙 Rezolvareaăunorăproblemeăcuăajutorăextern㠙 Optimizareăşiăcreştereăaăăprofunzimiiărela iiloră㠙 Eficientizareăaăcomunic riiă Func iaă terapeutic ă esteă dat ă deă faptulă c ă întotdeaunaă autodezv luirileă auă posibilitateaă s ă neă fac ă bineă dină punctă deă vedereă psihic.ă Înă general,ă ceeaă ceă inemă ascunsădeăceilal iăneăconsum ădinăpunctădeăvedereăpsihic.ăEsteăvorbaăatâtădeăunăefortăşiă ună consumă psihic,ă necesară protec ieiă anumitoră informa ii,ă câtă şiă temeriloră asociateă ideiiăc ăp r ileăascunseăaleăsineluiăarăputeaăfiădescoperiteădeăunăalter.ăEsteăevidentăc ă atunciăcândăacestălucruăseăîntâmpl ăseădisponibilizeaz ăînăprimulărândăenergiileăalocateă men ineriiă secretelor,ă dară totodat ă individulă seă elibereaz ă psihologică deă temeri.ă Aceast ă func ieă esteă cuplat ă deă regul ă cuă urm toareaă dină list .ă Cuă to iiă ştiamă cândă eramăcopiiăc ,ăoriădeăcâteăoriăf cusemăunălucruăr u,ăparteaăceaămaiăstresant ăeraăatunciă cândăacestălucruănuăseăaflase,ăşiăchiarăneăsim eaăuşura iăatunciăcând,ăeventual,ăp rin iiă descopereauăproblema.ăParadoxal,ădeşiăabiaăatunciăputeaăurmaărealăoăsanc iune,ănoiăneă sim eamă deă regul ă multă maiă bine.ă Aceastaă tocmaiă pentruă c ă seă performauă înă acelă momentă celeă dou ă func iiă aleă autodezv luiriiă despreă careă amă vorbit.ă Func iaă terapeutic ă seă manifest ă celă maiă clară înă specială înă tratamenteleă psihanalitice,ă psihanalizaă fiindă înă principală oă modalitateă deă comunicareă asistat ă înă careă seă maximizeaz ăsineleădeschis.ăă Eliminareaă complexeloră esteă ună altă mareă avantajă ală autodezv luirii.ă Trebuieă spusă înă primulă rândă c ă bazaă oric roră complexeă st ă înă componentaă ascuns ă aă sinelui.ă Nuă exist ă complexeă laă persoaneleă ceă îşiă aducă problemaă (sursaă complexelor)ă înă zonaă deschis ăaăsinelui.ăOriădeăcâteăoriăreuşimăs ăaducemăoăproblem ăînăzonaădeschis ,ăvomă eliminaăposibilitataăacesteiaădeăaăneăgeneraăcomplexe.ăAcestaăesteămotivulăpentruăcareă admir mă şiă apreciemă persoaneleă careă auă curajulă s ă fac ă “hază deă necaz”ă şiă s ă îşiă prezinteădeschisădiferiteleăprobleme.ăRâdemăîntotdeaunaăatunciă cândăcinevaăcareăesteă miopăneăpovestşteăamuzatăcumăaăurm rităoăfemeieăjum tateădeăor ăpeăstrad ăşiăcândăsaă apropiată aă v zută c ă eraă b rbat.ă Râdemă deă regul ă pentruă c ă noi,ă laă rândulă nostru,ă avemăpropriileăcomplexe,ăşiănuădeăaceaăpersoan .ăRâdemădatorit ăfaptuluiăc ăsubiectulă înă cauz ă aă invalidată ună complexă (deă faptă oă situa ieă sauă ună faptă careă culturală impuneă complexe),ăiarăodat ăcuăpersoanaărespectiv ătindemăşiănoiăs ăinvalid măalteăcomplexeă peăcareăleăavem.ă ă Rezolvareaă unoră problemeă cuă sprijinulă altoraă esteă oă func ieă evident ă aă autodezv luirii.ă Atunciă cândă neă prezent mă problemeleă altoraă avemă şansaă s ă primimă sprijină înărezolvareaălor.ăEsteă evidentă c ăşansaădeă aăprimiădeă laă ceilal iăr spunsuriă laă întreb riăpeăcareănuăleăpunemăesteăfoarteămic .ăă Înăfine,ăoptimizareaăşiăprofunzimeaărela iilorăsuntădependenteădeăcapacitateaădeă aăfaceăautodezv luiri.ăProfunzimeaărela iilorăesteăoăcaracteristic ăesen ial ăaăacestora.ă Eaă ineă deă maiă mul iă factori,ă unulă dintreă aceştiaă fiindă capacitateaă deă aă faceă autodezv luiri.ă Func iaă deă eficientizareă aă comunic riiă amă prezentat-oă maiă devreme.ă Autodezv luireaăpermiteăînăesen ăoăreducereăaăpierderilorădeăinforma ii,ăcaăşiăoămaiă bun ădecodificareăşiăîn elegereăaămesajelorăpeăcareăleărecept mădeălaăceilal i.ăTotodat ,ă neă permiteă s ă oferimă celorlal iă ună feed-backă multă maiă performant.ă Toateă celelalteă func iiăaleăautodezv luiriiăauăîns ăunăanumităpoten ialăînăoptimizareaăcomunic rii.ă ăă Limitele şi pericolele autodezvăluirii ă Cuătoateăacestea,ăesteălesneădeăobservatăpentruăoricineăc ăautodezv luirea,ădeşiă îndeplineşteăatâteaăfunc iiăşiăprezint ăatâteaăavantajeăevidente,ăseăpractic ătotuşiădestulă deărar,ăexistândădeăregul ălaăoriceăindividăoătem ăputernic ădeăaăfaceăautodezv luiri.ă Trebuieă spusă c ă acestă lucruă esteă normal.ă Esteă normală pentruă c ă exist ă evidentă şiă pericoleă peă careă autodezv luireaă leă prezint .ă Cuă alteă cuvinteă exist ă şiă aspecteă disfunc ionaleă aleă procesuluiă deă autodezv luire.ă Esteă vorbaă înă principală deă treiă categoriiădeăproblemeăpeăcareăautodezv luireaăleăpoateăgenera:㠙 Reprobareaăindividual ăşiăsocial 㠙 Poateăprovocaăpierderiămateriale㠙 Poateăgeneraăsauăpoten aăinadaptarea.ă Esteă evidentă pentruă oricineă c ă potă existaă anumiteă aspecteă aleă sineluiă ascunsă careă s ă contravin ă normativit iiă sociale,ă iară autodezv luireaă înă aceast ă situa ieă nuă poateă fiă valorizat ă pozitiv.ă Dac ă sim imă oă bucurieă imens ă s ă omorâmă pisici,ă cuă siguran ă c ă prieteniiă noştri,ă celă pu ină ceiă careă auă animale,ă neă voră reprobaă asemeneaă porniri.ăDac ăavemăoăsimpatieădeosebit ăpentruădiferiteălucruriăsauăidei,ăcareănuăsuntă dezirabileă înă societate,ă laă felă reprobareaă vaă înso i,ă foarteă probabil,ă procesulă deă autodezv luire.ă Peă deă alt ă parte,ă nuă trebuieă s ă pierdemă dină vedereă faptulă c ă uneoriă autodezv luireaăpoateă aveaăconsecin eăpecuniareă negativeăimediate.ăDac ăparticip mă laăunăconcursăşiăfacemăoăautodezv luire,ăspunândăc ănuăcunoaştemăfoarteăbineălimbaă englez ăsauăoricareăalta,ăcareăseăcereăpentruăacelăpost,ăesteăfoarteăposibilăs ănuălu mă concursulă respectiv.ă Ştimă laă felă deă bineă c ă exist ă multeă alteă situa iiă înă careă autodezv luiirileă neă potă pricinuiă pierderiă deă ordină material.ă Toateă acesteă posibileă disfunc iiă aleă autodezv luiriă producă dreptă concesin ă poten ial ă oă alt ă disfunc ie,ă şiă anumeă inadaptareaă social .ă Reprobareaă celorlal i,ă neacceptareaă unoră experien eă trecute,ă aă unoră opiniiă sauă atitudini,ă eventuală înso iteă deă anumiteă pierderiă rela ionaleă sauă materiale,ă potă conduceă înă finală laă creştereaă incapacit iiă deă adaptareă laă situa iileă socialeălaăcareăsuntemăparte.ă ă Nuăputemăîncheiaăîns ăaceast ăprezentareăaăproblematiciiăautodezv luiriăf r ăaă precizaătotuşiăcareăesteăraportulăîntreăfunc iileăşiădisfunc iileăautodezv luirii.ăNuăputemă reduceă aceast ă problematic ă laă ideeaă c ă autodezv luireaă areă şiă p r iă buneă şiă proaste.ă Autodezv luireaă areă precump nitoră func iiă pozitiveă şiă dină acestă motivă eaă trebuieă promovat ă sistematic.ă Zonaă deă disfunc iiă exist ,ă îns ă eaă esteă întotdeaunaă secundar .ă Componenteleăsineluiăascunsăcareăpotăprovocaădisfunc iiăsuntădeăregul ăprezenteăîntr-oă propor ieăinsignifiant ,ăcomparativăcuăceleăcareăauămenireaăs ă neăoptimizezeărela iileă socialeăînăcazulăînăcareăsuntădezv luite.ăPrinăurmare,ăautodezv luireaăr mâneăunulădină procedeeleăimportanteăprinăcareăputemăm riăabilit ileădeăcomunicareăşiădeărela ionareă social .ăUnăinstrumentăperformatăpentruăaăm suraăcapacitateaădeăautodezv luireăvaăfiă prezentatăînăcadrulăultimuluiăcurs.ă ă ă ă ÎNTREB RI:ă 1. Înăceăconst ămodelulăinterac ionalistăalăsinelui?ă 2. Careăsuntăprincipiileăinterac ionalismuluiăsimbolic?ă 3. Ceăesteăsineleădeschis?ăExemplifica i.ă 4. Ceăesteăsineleăascuns?ăExemplifica i.ă 5. Ceăesteăsineleăorb?ăExemplifica i.ă 6. Ceăesteăsineleănecunoscut?ăExemplifica i.ă 7. Ceăesteăautodezv luirea?ă 8. Careăsuntăfunc iileăautodezv luirii?ă 9. Careăsuntădisfunc iileăpoten ialeăaleăautodezv luirii?ă 10. Cumăpute iăs ăcreşte iăcapacitateădeăautodezv luire?ă 11. Da iătreiăexempleădeăautodezv luiriă Cursul 3 Comunicarea verbală şi interacţiunea socială: mecanismele perceptive şi ascultarea Importanţa comunicării verbale ă Comunicareaăverbal ăseărefer ălaăcomunicareaărealizat ăcuăajutorulălimbajuluiă naturală (limbaă natural ).ă Esteă vorbaă deă comunicareaă semnificant ă careă utilizeaz ă limbajulă articulat.ă Nuă oriceă suneteă peă careă leă utiliz mă înă comunicareă apar ină comunic riiă verbale.ă Aşaă cumă oă s ă vedem,ă paralimbajulă reprezint ă ună tipă deă comunicareă nonverbal ,ă careă utilizeaz ă canalulă auditivă şiă opereaz ă prină intermediulă sunetelor.ăComunicareaăverbal ăareăîntotdeaunaăoădimensiuneăintrinsec ăsemnificant ,ă utilizândăsemneă(cuvinteălaănivelulălimbiiănaturale)ăşiăreguliădeăcombinareăaăsemnelor,ă capabileă deă aă poten aă capacitateaă deă generareă deă semnifica ii.ă Comunicareaă verbal ă esteă fundamental ă pentruă fiin aă uman ,ă dată fiindă c ă eaă st ă laă bazaă gândirii,ă prină intermediulălimbajuluiăinternăcuăajutorulăc ruiaăinterpret măşiăanaliz mărealitatea.ă Comunicareaăverbal ăst ălaăbazaăsistemuluiăcognitivădatorit ăunorăcaracteristiciă peă careă leă de ine.ă Maiă întâi,ă ă esteă vorbaă deă caracteristiciă generateă deă particularit ileă canaluluiă auditiv,ă particularit iă careă seă refer ă laă faptulă c ă suneteleă articulateă potă fiă emiseădoarăsuccesiv,ăceeaăceăpermiteăexisten aăunuiăsistemădeăăgestionareăaăsuneteloră dup ăunăcriteriuăexteriorăşiăconstantă-ătimpul.ăAceast ăordonareătemporal ăobligatorieă aă suneteloră permiteă gramatica,ă caă sistemă deă reguliă sintacticeă capabilă s ă poten ezeă capacitateaă semnificant ă aă limbajului.ă Înă cazulă canaluluiă vizual,ă emisiaă şiă receptareaă semnaleloră seă poateă faceă simultan,ă adic ă putemă emiteă şiă maiă alesă receptaă ună num ră extremă deă mareă deă semnaleă vizualeă (inclusivă semnifica ii)ă înă acelaşiă timp.ă Evident,ă putemăreceptaăşiămaiămulteăsuneteăînăacelaşiătimp,ăîns ăînămodănormalăoăsingur ăserieă deă suneteă semnificanteă suntă definitoriiă pentruă ună procesă dată deă comunicare.ă Canalulă auditivăare,ădinăacesteă motive,ăună poten ialăuriaşădeă aăvehiculaă informa ii,ă adic ă esteă ună canală predominantă cognitiv.ă Înă schimb,ă canalulă vizuală areă oă dimensiuneă predominantăpersuasiv ,ăavândăslabeăvalen eăcognitive.ă ă Trebuieă s ă spunemă îns ă c ă limbajulă natural,ă careă st ă laă bazaă comunic riiă verbale,ăpoateăfiăexprimatăatâtăprinăcanalulăauditiv,ăadic ăprinăcomunicareaăoral ă(cumă maiă esteă eaă numit ă înă cazulă limbiiă naturale),ă cuă ajutorulă unoră semnaleă auditiveă articulateă(foneme),ăcâtăşiăcuăajutorulăcanaluluiăvizual,ăprinăintermediulăscrierii.ăFormaă deă baz ă aă comunic riiă verbaleă esteă dat ă îns ă deă comunicareaă careă utilizeaz ă canalulă auditiv.ăScriereaăesteăînăistoriaăumanit iiăoădescoperireărelativătârzie.ăAsupraăacestoră aspecteăvomăreveniăpeălargăînăcadrulăuneiătemeăviitoare.ă ă Dac ă ară fiă s ă rezum mă celeă dou ă func iiă majoreă peă careă leă îndeplinescă celeă dou ă tipuriă mariă deă comunicare,ă cognitiv ă şiă persuasiv ,ă atunciă trebuieă spusă c ă dimensiuneaă cognitiv ă aă comunic riiă esteă responsabil ă deă dezvoltareaă sistemuluiă cognitivă umană şi,ă deci,ă deă totă ceeaă ceă reprezint ă dezvoltareaă intelectual ă uman ,ă înă timpă ceă dimensiuneaă persuasiv ă esteă responsabil ă deă interac iunileă sociale,ă deă stabilitateaă unuiă anumită tipă deă rela iiă dintreă oameni,ă înă afaraă comunic riiă persuasiveă neputândăexistaăniciăoăform ădeăorganizareăsocial .ă ă Comunicareaă verbal ă areă înă primulă rândă oă dimensiuneă cognitiv ,ă dară presupuneă evidentă şiă oă component ă persuasiv ă laă nivelă denotativ.ă Comunicareaă nonverbal ă areă înă primulă rândă oă dimensiuneă persuasiv ă şiă într-oă foarteă mic ă m sur ă capacit iădeăordinăcognitiv.ă ă Pentruă aă existaă îns ă comunicareă verbal ,ă pentruă aă puteaă utilizaă semneleă presupuseă deă oă limb ă natural ,ă esteă nevoieă nuă doară s ă avemă capacitateaă deă aă emiteă semnaleleă semnificanteă (semnele),ă ciă şiă peă aceeaă deă aă leă puteaă recepta.ă Exist ă dou ă proceseă careă neă intereseaz ă înă modă deosebită înă cadrulă recept rii.ă Esteă vorbaă deă percep ieăşiădeăascultare.ăă Percepţia şi rolul ei în comunicare Înă modă clar,ă vorbimă deă percep iaă mesajeloră (aă semnifica iilor)ă şiă nuă doară aă suneteloră (semnalelor).ă Percep iaă acestoraă dină urm ă ineă maiă multă deă ceeaă ceă în elegemăînăpsihologieăprinăpercep ie,ăşiăînăacestăcazănuăneăreferimădecâtălaăprocesulă deăpercep ieăaăunorăsunete,ăprelucrateăapoiălaănivelăcognitiv.ă ă Înă celeă ceă urmeaz ă vomă încercaă oă abordareă dină perspectivaă strict ă aă comunic riiă şiă neă vomă referiă exclusivă laă percepţiaă mesajeloră înă procesulă deă comunicare.ă Termenulă deă percep ieă esteă utilizată prină urmareă independentă deă defini aă saădinăpsihologie.ăDincoloădeădecodareaămesajelor,ăcareăareălocălaănivelulăsistemuluiă cognitiv,ă eleă suntă receptateă într-ună procesă complex,ă careă influen eaz ă prină modulă deă func ionareădecodificareaădeălaănivelulăsistemuluiăcognitiv.ăAltfelăspus,ăexist ăoăserieă deă factoriă careă influen eaz ă analizaă şiă interpretereaă semnnifica iiloră mesajeloră receptate,ăcaracteristiciăcareă inădeămodulăînăcareăsuntăperceputeămesajeleăcaăatare.ăÎnă celeăceăurmeaz ăvomăfaceăoăprezentareăaăunoraădintreăaceştiăfactori,ăf cândămen iuneaă c ă prelucrareaă informa iiloră laă nivelă cognitivă seă faceă îns ă şiă înă bazaă altoră factori,ă independen iădeăcaracteristicileăperceptive.ăă Factorii care influenţează percepţia mesajelor a. Factorul temporal. ă Oriceămesajăesteăreceptatăîntr-oăanumit ăsecven ătemporal .ăAceastaăpoateăfiă maiămareăsauămaiămic ,ăînăfunc ieădeădimensiuneaămesajuluiăşiădeăfluxulădeătransferăală informa iilor.ă Semnifica iaă mesajuluiă esteă construit ă deă receptoră şiă înă func ieă deă ordineaărecept riiădiferitelorăcomponenteăaleămesajului.ăFactorulătemporalăseărefer ălaă faptulăc ăaceast ăordineăpoateăinfluen aăsemnifica iaăgeneral ăaămesajului.ăă Seăproducădou ăefecteăposibile:ă efectulăprimar,ăatunciăcândăînădecodificareaă mesajuluiă esteă maiă important ă primaă saă parte,ă comparativă cuă aă doua,ă şiă efectulă secundar,ăcareăseărefer ălaăsitua iaăopus .ăÎnăfunc ieădeătipulădeămesaj,ăesteăposibilăs ă avemăfieăunăefectăprimar,ăfieăunulăsecundar.ăCeeaăceăesteăimportantăesteăfaptulăc ăună mesajă deă genul:ă “Grigoreă esteă inteligent,ă muncitor,ă rapid,ă critic,ă invidios”ă nuă esteă decodificată exactă laă felă caă mesajul:ă “Grigoreă esteă invidios,ă critic,ă rapid,ă muncitor,ă inteligent”.ăă Acestă efectă esteă importantă şiă într-oă dimensiuneă metodologic ,ă întrucât,ă deă exemplu,ăoăîntrebareădeălaăunăchestionarăpoateăproduceăr spunsuriădiferiteăînăfunc ieă doarădeămodulăînăcareăaăfostăconstruit .ăDac ăpunemăoăîntrebareădeăgenulă“Crede iăc ă esteăbineăs ăliăseăpermit ăungurilor,ăromilor,ăevreilorăşiăgermanilorăcareăsuntăcet eniă româniăs ăsoliciteădreptulădeăaăînv aălimbaămatern ăînăşcoalaă primar ?”,ăeaăvaăaveaă posibilăalteărezultateădecâtăîntrebareaăidentic ,ădarăformulat ăinvers:ă“Crede iăc ăesteă bineă s ă liă seă permit ă germanilor,ă evreilor,ă romiloră şiă unguriloră careă suntă cet eniă româniă s ă soliciteă dreptulă deă aă înv aă limbaă matern ă înă şcoalaă primar ?”ă Posibilă rezultateădiferiteăarăfiăfostăşiădac ăp stramăordineaăetniilor,ădarăîncepeamăconstruc iaă întreb riiă cuă men ionareă cet eniei.ă Exist ă numeroaseă studiiă dedicateă acesteiă problematiciădeăfactur ămetodologic .ăPentruămulteăalteăexemplific riăpute iăapelaălaă lucrareaăprofesoruluiăSeptimiuăChelcea,ă“Chestionarulăînăinvestiga iaăsociologic ”.ă ă b. Acentuarea percepţiilor. Diferiteleăcomponenteăaleăunuiămesaj,ăindependentădeădimensiuneaătemporal ,ă suntă receptateă neuniform,ă cuă alteă cuvinteă accentu mă anumiteă secven eă datorit ă unoră factoriă contextuali,ă careă neă influen eaz ă aten iaă şiă interesulă deă aă receptaă mesajeleă respective.ăZickăRubinăaăf cutăunăexperimentăînăcareăunorăstuden i,ăîmp r i iăaleatorăînă dou ăgrupuri,ăle-aădatăs ăciteasc ăcâteăunătext.ăPrimulăgrupăaăcitităunătextădespreăfemei,ă ală doileaă despreă stridii.ă Dup ă aceasta,ă ambeloră grupuriă liă s-aă dată aceeaşiă fotografie,ă reprezentândăoăfemeie,ă şiăliăs-aă cerutăs ăconstruiasc ăoăcaracterizareă aă acesteia.ăCeleă dou ă descrieriă aleă grupuriloră s-auă diferen iată substan ial.ă Grupulă careă citiseă anterioră textulă despreă femeiă aă f cută oă caracterizareă înă careă aă accentuată cuă multă atributeleă sexuale,ăînătimpăceădescriereaăceluiădeăalădoileaăgrupăaăfostăunaăneutr .ăDiferen eleăsauădatoratăinfluen eiădiferiteăpeă careăcontextulădeă comunicareă prealabilă aăavut-oăînă aă accentuaă anumiteă tipuriă deă mesajeăînă raportă cuă altele.ă Accentuareaă seărefer ă înă acestă exempluă laă faptulă c ă ună grupă aă reuşită s ă observeă detaliiă aleă fotografiiloră peă careă cel laltăgrupăleăignorase.ă c. Autoprofeţia (legea lui Thomas) Oriceăomăîşiădefineşteăîntotdeaunaălaănivelăsubiectivăsitua iaăînăcareăseăafl .ăÎnă aceast ădefini ieăaăsitua ieiăexist ăoăcomponent ăcomunica ional ,ăînăsensulăc ,ăpotrivită uneiă anumiteă situa iiă specifice,ă neă aştept mă laă anumiteă tipuriă deă mesajeă dină parteaă actan iloră dină situa iaă dat .ă Datorit ă acestoră aştept riă înă percep iaă mesajelor,ă suntemă multămaiăsensibiliăşiăfocaliza iăpeăacesteămesajeăşiăavemăprinăurmareăşansaăreal ăs ăleă şiă recept mă maiă rapid,ă deă regul ă alocându-leă oă importan ă maiă mareă înă raportă cuă diferiteleăalteăcomponenteăaleămesajelorăreceptate.ăPeădeăalt ăparte,ătendin aăesteăcaăînă feed-back-ulă peă careă îlă d m,ă sauă pură şiă simpluă înă propriileă mesaje,ă s ă transmitemă mesajeăconsonanteăcuădefini iaăpeăcareăamădat-oăsitua iei,ăceeaăceăpoateăfaceăcaăîntr-oă suit ădeăschimburiădeămesajeăîntreăemi torăşiăreceptorăs ăseăajung ălaătransformareaă defini ieiăsubiectiveăaăsitua ieiăîntr-oăsitua ieăreal .ăDac ăne-amădefinităsitua iaăcaăunaă deăconflictăpoten ialăînăraportăcuăunăaltăsubiect,ăatunciăexist ădou ătipuriădeăimplica iiă laănivelăcomunica ional.ăPrimulăesteăacelaădeăaăaccentuaăşiăaăacordaăoăimportan ămaiă mareă componenteloră deă mesajă aleă interlocutoruluiă careă suntă consonanteă cuă defini iaă situa ieiăcuăcareăoper m,ăadic ăaceloraăcareăneăprobeaz ăstareaădeăconflict.ăAlădoileaă tipă deă implica ieă const ă înă tendin aă deă aă transmiteă ună feed-backă avândă mesajeă “deă ap rare”ăsauă“deăatac”,ăşiăeleăconsonanteăcuădefini iaăcuăcareăoper m.ă Înăurmaăschimbuluiădeămesajeăîntreănoiăşiăinterlocutor,ăesteăposibilăs ăseăajung ă înă finală laă oă situa ieă conflictual ă datorit ă unuiă atribută fundamentală ală comunic rii,ă men ionatăînăprezentareaăteorieiăinterac ionaliste,ăşiăanumeăacelaăpotrivităc ruiaăîntr-ună procesă deă comunicareă intervină permanentă gestion riă şiă calibr riă deă semnifica ii,ă negocieriă şiă reglajeă meniteă aă reduceă pierdereaă deă informa ii.ă Oră tendin aă fireasc ă înă oriceă procesă deă comunicareă interpersonal ă esteă aceeaă deă aă ajungeă laă ună numitoră comun,ă impunându-seă deă regul ă defini iileă celuiă careă areă oă capapacitateă persuasiv ă maiămare.ăă d. Stereotipurile. ă Stereotipurileăsuntăatributeăpeăcareăleăconsider măcaăapar inândăuneiăpersoaneă peăbazaăfaptuluiăc ăaceast ăpersoan ăapar ineăunuiăanumitătipădeăgrupăsocialăsauăuneiă anumiteă categorii.ă Cuă alteă cuvinte,ă exist ă atributeă peă careă leă consider mă culturală caă fiindă legateă deă anumteă grupuri.ă Esteă vorbaă deă grupuriă etniceă sauă rasiale,ă dară şiă deă categoriiă socioprofesionale.ă Pentruă aă existaă stereotipuriă esteă necesară s ă existeă ună anumită gradă deă vizibilitateă aă grupuluiă sauă categorieiă respectiveă laă nivelulă uneiă comunit iă sauă societ ii.ă Exist ă uneoriă şiă oă baz ă real ă aă stereotipurilor,ă îns ă deă celeă maiă multeă oriă eleă func ioneaz ă înă comunicareă înă sensulă influen riiă percep ieiă mesajelorăpotrivităstereotipurilorăpeăcareăleăavemăînăraportăcuăemi toprul.ăDac ăspreă exempluănişteămesajeădeăgenul:ă“Gândireaăesteăcafeauaăsufletului”ăsauă“Bog iaăfaceă s r cia”ăsuntăspuseădeăc treăunăchinez,ăatunciăexist ătenta iaă deăaăconsideraăastfelădeă mesajeă caă fiindă complexe,ă “plineă deă tâlc”,ă şiă leă vomă c utaă semnifica iiă latente,ă conotative.ăDac ăastfelădeămesajeăsuntălansateădeăunăindividăoarecare,ăvomăaveaăatunciă tendin aăs ăleăinterpret mălaănivelulălorădenotativăşiăeventualăs ăleăconsider mălipsiteă deă sens,ă sauă oricumă caă fiindă multă maiă pu ină importante.ă Nuă esteă îns ă vorbaă doară deă interepteareaăşiădecodificareaămesajelorăpotrivităunorăcontexteădiferiteăaleăcomunic rii,ă ciăşiădeăaten iaăşiăinteresulădiferităacordatămesajelor.ă Stereotipurileămaiăac ioneaz ăînăcomunicareăşiăprinăfaptulăc ădefinescăanumiteă aştept riă aleă receptoruluiă înă raportă cuă emi torulă caracterizată stereotipal.ă Dină acestă motivă percepemă multă maiă accentuată aceleă mesajeă careă suntă consonanteă cuă modelulă culturală sterotipală peă careă îlă avemă înă minteă şiă careă intervineă înă selec iaă şiă analizaă mesajelor.ă ă e. Atribuirea şi eroarea fundamentală de atribuire. Prină atribuireă în elegemă alocareaă subiectiv ă aă unoră cauzeă comportamenteloră noastreă sauă aleă altora,ă oriă situa iiloră înă careă neă afl mă noiă sauă al ii.ă Atribuireaă func ioneaz ăcaăunăelementăesen ialăalăsistemuluiănostruăcognitiv,ăfiindăunămecanismă careăfunc ioneaz ăuneoriăinvoluntar.ăCauzeleăpeăcareăleălu măînăconsidera ie,ălaămodulă general,ă potă fiă interneă sauă externe.ă Adic ă potă s ă in ă deă aspecteă deă personalitate,ă deă abilit iă sauă deă performan eă intelectuale,ă sauă potă s ă in ă deă contextulă exterioră individului.ă Dac ă lu mă înă calculă celeă dou ă criterii,ă naturaă intern ă sauă extern ă aă cauzelor,ărespectivăreferin aăcomportamenteloră/ăsitua iilorălaănoiăsauălaăceilal i,ăatunciă putemăformulaăcazurileăînăcareăseăproduceăeroareaăfundamental ădeăatribuire.ăAceastaă seă manifest ă caă oă tendin ă deă alocareă aă unoră cauzeă interneă comportamenteloră sauă situa iiloră careă suntă evaluateă pozitivă atunciă cândă referin aă esteă personal ă (adic ă suntă comportamenteleănoastreăsauăsitua iileăgenerateădeănoi),ărespectiv,ăsuntăalocateăcauzeă externeădac ărespectiveleăcomportamenteăsauăsitua iiăsuntăconsiderateănegative.ăă Atunciăcândăesteăvorbaădeăcomportamenteleăaltoraăsauădeăsitua iileăproduseădeă alteă persoane,ă eroareaă fundamental ă deă atribuireă seă produceă exactă invers,ă adic ă atribuimăfactoriăexterniăreuşitelorăşiăinterniănereuşitelor.ăDac ălaăunăexamenăamăluatăoă not ăfoarteăbun ,ăavemătendin aăs ăconsider mă rezultatulăcaăfiindădatoratăunorăcauzeă interneă(amăştiutăfoarteăbine,ăsuntemăinteligen iăşiăştimăs ăr spundemălaăoăsitua ieădeă examen,ăsuntemăiste iăşiăştimăs ăacoperimăşiăceeaăceăăpoateănuă cunoaştem).ăDac ăamă luată oă not ă mic ,ă tindemă s ă consider mă c ă aă fostă ună contextă nefavorabilă (amă avută ghinionă şiă ne-aă c zută singurulă subiectă laă careă nuă puteamă faceă nimic,ă profesorulă eraă sup ratăetc.).ăDac ăeraăvorbaădeăunăcoleg,ăatunciăoănot ămaxim ăaăacestuiaăesteăînso it ă deăregul ădeăcaracteriz riădeăgenulă“Ceănorocăfantasticăaăavut!”,ăiarădac ăesteăvorbaădeă ună insuccesă avemă tendin aă s ă spunemă fieă c ă “neă aşteptam”,ă fieă c ă “niciă nuă s-aă descurcat”.ă Eroareaă deă atribuireă seă produceă evidentă tenden ială şiă nuă esteă obligatorieă pentruă oriceă procesă deă atribuire.ă Eroareaă ac ioneaz ă laă nivelă comunica ională prină influen aă peă careă oă areă înă percep iaă mesajeloră şiă înă decodificareaă acestora.ă Cuă alteă cuvinte,ă tindemă s ă pecepemă şiă s ă decodific mă prioritară aceleă informa iiă sauă componenteă aleă mesajeloră careă neă confirm ă tendin eleă presupuseă deă eroareă fundamental ădeăatribuire.ă ă Ascultarea Dină timpulă totală înă careă oă persoan ă comunic ,ă parteaă ceaă maiă mareă oă ocup ă ascultarea,ă respectivă 53%.ă Urmeaz ,ă cuă valoriă relativă apropiate,ă citirea,ă vorbireaă şiă scrierea,ă avândă 17%,ă 16%ă şi,ă respectiv,ă 14%.ă Evident,ă esteă vorbaă deă oă tendin ă manifestat ă laă nivelulă lumiiă civilizate.ă Ceaă maiă mareă parteă aă timpuluiă şi,ă implicit,ă aă vie iiăascult măpeăceilal i.ăPrinăurmare,ăcalitateaădeăreceptorăesteămaiăimportant ădecâtă aceeaădeăemi tor,ăastaădac ălu măînăcalculăc ăascultareaăşiăcitireaăreprezint ă70%ădină timpulătotalădeăcomunicare.ăă ă Fiindăatâtădeăimportant ,ăascultareaăneăvaăpreocupaăînămodădeosebităînăceleăceă urmeaz .ăEaăreprezint ăunătipăspecialădeărecep ieăaămesajelor.ăEsteăvorbaădeămesajeleă careă circul ă peă canalulă auditiv.ă Exist ă celă pu ină dou ă niveluriă laă careă func ioneaz ă ascultarea.ăDistingemăastfelăîntreăpseudoascultareăşiăascultareaăpropriu-zis .ă ă Pseudoascultareaăseărefer ălaăsitua iaăînăcareăreceptorulăprimeşteămesajeleăpeă canalulă auditiv,ă f r ă aă seă focalizaă cognitivă asupraă acestora.ă Recep iaă exist ă şiă chiară exist ăposibilitateaădeăînregistrareăşiăstocareăaăinforma iilor,ăeventualădeăredareăîntr-oă alt ămodalitate,ăcaăatunciăcândăscriemăautomatăceeaăceăauzimăc ăseăpred ălaăunăcurs,ă darănuăavemăoăfocalizareăcognitiv ăasupraăsemnifica iilorămesajelorăşiănuăesteăprezent ă niciăoăvalidareăaăeventualuluiăcon inutăpersuasivăalăacestora.ă Pseudoascultareaă seă diferen iaz ă îns ă deă nonascultare,ă adic ă deă situa iaă înă careănuăseădecodific ăsemnifica iaămesajelorăreceptateăşiăcând,ăevident,ănuăseăpotăstocaă informa iile.ăNonascultareaănuăesteăpropriu-zisăoărecep ieădeămesaje,ăciăcelămultădoarăoă recep ieă deă suneteă (semnale).ă Exist ă îns ă şiă situa iaă înă careă nuă suntă receptateă niciă m carăsunetele.ăă ă • Pseudoascultareaăareăcâtevaăfunc ii.ăEaăpresupune:ăă oă form ă deă protec ieă împotrivaă mesajeloră persuasive,ă înregistrareaă “mecanic ”ă aă informa iilorăavândăcapacitateaădeăaăeliminaăconota iileăafectiveăsauăpersuasiveăaleă • mesajelor.ăă Peădeăalt ăparte,ăpseudoascultareaăreprezint ăoămodalitateădeăaăeficientizaăprocesulă deă comunicareă prină disponibilizareaă aten ieiă şiă aă resurseloră cognitiveă c treă alteă nevoi,ă fiindă vorbaă deă oă receptareă deă mesaje,ă careă implic ă consumă minimă deă resurseădinăparteaăreceptorului.ăEaăfunc ioneaz ăprinăurmareăpar ialăinvoluntar,ăcaă oă form ă deă automatismă şiă deă aceeaă eaă reprezint ă oă form ă deă raţionalizareă aă resurselorăcognitiveăaleăreceptorului.ăă • Pseudoascultarea,ă fa ă deă nonascultare,ă areă capacitateaă deă aă seă activaă înă oriceă momentăînăcareăinforma iaăvehiculat ădevineăinteresant ,ăfocalizându-seălaănevoieă peăceeaăceăesteărelevant,ătocmaiăpentruăc ăinforma iileăsuntădecodificateăşiăstocate,ă celă pu ină laă nivelulă memorieiă deă scurt ă durat .ă Ceaă maiă bun ă modalitateă deă aă sesizaă dac ă ună receptoră practic ă nonascultareaă sauă pseudoascultareaă esteă s ă introducemă înă mesajulă transmisă oă informa ieă careă ieseă dină registrulă generală ală mesajuluiă transmisă şiă peă careă oă consider mă important ă pentruă receptor.ă Dac ă acestaă neă transmiteă imediată ună feed-back,ă verbală sauă nonverbal,ă atunciă cuă siguran ă practicaă pseudoascultareaă şiă nuă nonascultarea.ă Amă dată acestă exempluă pentruăc ăînăpracticaăcomunic rii,ălaănivelulăcomportamentelorănonverbale,ădeăceleă maiă multeă oriă nuă putemă distingeă înă niciă ună felă întreă nonascultareă şiă pseudoascultare.ă Ascultareaă propriu-zis ă seă refer ă laă situa iaă înă careă receptorulă nuă doară decodific ă mesajele,ă dară seă şiă focalizeaz ă asupraă lor,ă fiindă preocupată deă analizaă mesajuluiă şiă deă creştereaă capacit iiă deă în elegereă aă semnifica iiloră presupuseă deă acesta.ă Ascultareaă presupuneă decodificareaă mesajeloră atâtă laă nivelă cognitiv,ă câtă şiă persuasiv,ăavândăpeădeăalt ăparteăatâtăoădimensiuneăra ional ,ăcâtăşiăempatic .ăTocmaiă pentruăc ăexist ăoăfocalizareăpeămesajulăreceptatăascultareaăpoateăs ăfieăşiădeătipăcritic.ă Adic ă receptorulă s ă îşiă propun ă atâtă oă filtrareă aă informa iilor,ă câtă şiă oă evaluareă aă acestora,ă înă bazaă unoră criterii.ă Evidentă acesteă dimensiuniă nuă exist ă înă cazulă pseudoascult rii.ă Esteă clară c ă fa ă deă aceastaă dină urm ,ă ascultareaă esteă indiscutabilă multă maiă eficient .ă Cuă toateă acestea,ă nuă trebuieă s ă pierdemă dină vedereă faptulă c ă eaă consum ă foarteă multeă resurseă cognitiveă şiă deă comunicareă şi,ă înă condi iileă înă careă reeptorulănuăesteăinteresatădeăinforma iileărespective,ăsauăacesteaănuăauăvaloareăpentruă el,ăascultareaăpoateădeveniădisfunc ional .ă Oăconsecin ăpractic ,ăcareădecurgeădinăceeaăceăamăprezentatăpân ăacumăesteă aceeaăc ăpentruăa-iăfaceăpeăceilal iăs ăneăasculteăesteăimportantăs ăleăbloc mătendin aă deăaăpracticaăpseudoascultarea.ăPentruăaceastaăputemăutilizaăcâtevaătehnici.ăă㠉 Stimulareaăinteresuluiăfaţ ădeămesaj.ăSeăpoateăsugeraăverbalăimportan aă şiă nevoiaă deă informa ie,ă inclusivă prină sublinieraă clar ă aă valoriiă pentruă receptorăaăacesteia.㠉 Utilizareaădeăpolariz riăşiădeăexager ri.ăLimbajulăpolarizatăesteămultămaiă uşorăreceptatăşi,ămaiămult,ăcândăesteăînso itădeăexager ri,ăreuşeşteăs ăatrag ă aten iaăsubiec iloră ‰ Utilizareaă deă elementeă adiacenteă înă mesaj,ă capabileă deă aă deterioraă temporară cursivitateaă şiă continuitateaă mesajului.ă Acesteă întreruperiă atragă aten iaă subiec iloră înă modă automat.ă Eleă potă fiă produseă cuă ajutorulă paralimbajului1,ă dară potă s ă fieă şiă elementeă verbale,ă glumeă povestiri,ă exemple,ă invocareaă unoră numeă deă persoaneă cunoscute,ă sauă chiară ală receptoruluiăetc.㠉 Utilizareădeăformuleăregulatorii,ăînăcareăseăsolicit ădirectăreceptoruluiăs ă urm reasc ămesajul.ăEsteăvorbaădeăformuleădeăgenul:ă“Fiiăatentăacumăceăsa….”,ă“Priveşte,ăteărog,ăcâtăde….ă“Nuăcredăc ăvreiăs ăauziăcumă….”,ădarăşiă formuleăşiămaiădirecteădeăgenul:ă“M ăurm reşti?”,ă“Vreiăs ăfiăpu inăatent”ă etc.ăă Dincoloădeăceleădou ătipuriădeăascultare,ăs ăleăspunemă“naturale”,ăpentruăc ăseă refer ălaăcaracteristiciădeărecep ieăcomuneălaăto iăoamenii,ădobânditeăprinăprocesulădeă socializare,ămaiăexist ăunătipădeăascultare,ăcareănuăesteănatural ,ăascultareaăactiv .ăEaăă esteăunătipă deăcomunicareă “profesional ”,ăînăsensulă c ănecesit ă înă modăobligatoriuă oă preg tireăspecial ăpentruăaăputeaăfiăpracticat .ă Ascultareaăactiv ăesteămaiămultădecâtăsimplaăascultare.ăEaăreprezint ăoăform ă deăascultareăînăcareănuădoarăc ăexist ăoăfocalizareăasupraămesajelor,ădarăexist ăşiăsuntă aplicateăoăserieădeătehniciăpentruăaăcontrolaăprocesulăîn elegeriiăşiăpentruăaăeficientizaă procesulădeăcomunicare,ăchiarăînătimpăceăacestaăseădesf şoar .ăă Ascultareaăactiv ăareăcâtevaăfunc iiămajore:㠉 Asigur ă ună controlă optimă ală înţelegeriiă mesajelor,ă datorit ă unuiă feedbackăactiv,ăcareăcorijeaz ădisfunc ionalit ileădinăcircula iaămesajelorăchiară înătimpulăprocesuluiădeăcomunicare.㠉 Asigur ă oă înţelegereă şiă oă decodificareă performant ă aă mesajelor,ă maiă alesă pentruă componentaă conotativ ă dat ă deă elementeleă afectiveă şiă persuasiveă aleă mesajelor.ă Deă asemenea,ă eaă esteă capabil ă s ă decodificeă mesajeleălatente,ăcareănuăsuntăexprimateăclarădeăc treăemi toriădinădiverseă motive.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 1 ă Seă refer ă laă oă form ă deă comunicareă nonverbal ă careă prveşteă emisiileă verbaleă nearticulateă şiă caracteristicileă generleă aleă comunic rii:ă verbale,ă ton,ă intensitate,ă accentă etc.ă Voră fiă tratateă într-ună altă capitol.ăă ‰ Eaă esteă capabil ă s ă decodificeă mesajeă transmiseă involuntară deă ună emi tor,ă datorit ă capacit iloră comunica ionaleă aleă componenteiă sineluiă orb.㠉 Încurajeaz ăcomunicareaăşiăcreşteăprofunzimeaărelaţiilorăsociale.ă ă ă Ascultareaă activ ă esteă eficient ă pentruă oriceă procesă deă comunicareă interpersonal ,ă îns ă eaă esteă practicat ă sistematică doară înă anumiteă domenii.ă To iă comunicatoriiăprofesioniştiă(careăauăactivit iăînăcareăcomunicareaăcuăal iăindiviziăesteă oăcerin ăcentral ăaăprofesiunii)ăarătrebuiăs ăpracticeăascultareaăactiv .ăEaăesteăesen ial ă înă domeniiă precumă psihologia,ă metodologiaă deă cercetareă social ă calitativ ,ă psihiatriaă sauă psihanaliza,ă aceastaă dină urm ă fiindă înă mareă m sur ă oă dezvoltareă aă tehniciloră deă ascultareăactiv .ă ă Esteă evidentă îns ă c ă oricineă lucreaz ă într-ună sectoră publică şiă rela ioneaz ă profesională şiă comunica ională cuă oameniiă ară trebuiă s ă aib ă abilit iă deă comunicareă activ .ăLaăfelădeăevidentăesteăşiăfaptulăc ăascultareaăactiv ăesteăutil ăînămanagementulă conflictelorăinterpersonaleăsauădeăgrup.ă Tehnici de ascultare activă Exist ăcâtevaătehniciăsimpleăprinăcareăpoateăfiăcultivat ăabilitateaădeăaăpracticaă ascultareaăactiv ăşiăneăvomăfocalizaăasupraălor.ăEleănuăsuntăsingurele,ăînămodăevident,ă îns ăvomă insistaăasupraă acestora,ă înă primulărândăpentruă aăputeaăîn elegeă mecanismulă ascult riăactive.ă Celeămaiăimportanteătehniciăsunt:㠉 Parafrazareaă emiţ torului.ă Pentruă aă reuşiă s ă de iiă ună controlă optimă ală în elegerii,ă esteă simpluă s ă emi iă ună feed-backă deă controlă laă anumiteă intervaleă (legată deă mesajeă evaluateă caă polivalenteă sauă complexe),ă careă s ă consteaă înă repetareaă (retransmiterea)ă mesajuluiă receptat,ă înă alteă cuvinteă decâtă celeă utilizateă deă surs .ă Esteă evidentă c ă fa ă deă acestă mesajă putemă primiă laă rândulă nostruă ună feed-back,ă careă s ă neă confirmeă c ă amă în elesă exact,ăsauănu,ămesajulăini ial.ăă ă ăExemplu:ăCinevaăneăspune:ă“Amăfostălaăşcoal ădoarăcaăs ăv dădac ăPopescuăaă maiăvenităşiăast zi.”ăă Ascultareaăactiv ăpresupuneăoăparfrazareădeăgenul:ă“Vreiăs ăspuiăc ăte-aiădusălaă şcoal ădoarăpentruăaăvedeaăc ăPopescuă(eventualăşiăprenumele)ăaărevenităast ziăacolo?”ă Eăclarăc ăputemăprimiăunăr spunăsimpluădeăgenulă“Da”,ădarădac ă aplic măună astfelădeăexempluăînăpractic ăoăs ăvedemăc ădeăceleămaiămulteăoriăob inemăr spunsuriă careăcompleteaz ăinforma iileăini iale,ădeăgenulă“ăA,ănu,ăc ăvroiamăşiăs …”,ă“Deăfapt,ă m ăinteresaăs ăv dăşiădac ăIoanaăs-aăîntâlnităcuăPopescu”,ăsauă“Dac ăPopescuăaăvorbită cuăX”ăetc.ă㠉 Exprimareaăînţelegeriiăsentimentelor.ăCeaămaiăîntâlnit ăgreşeal ăpeăcareă oăfacemăînăcomunicareaăobişnuit ăesteăaceeaădeăaăinvalidaăst rileăafectiveă peăcareăleăexprim ăinterlocutoriiănoştri.ăMaiăalesăcîndăaceştiaăexprim ăst riă psihiceă şiă emo ionaleă negative.ă Înă astfelă deă situa iiă neă sim imă datoriă s ă îiă încuraj m,ăs ăleăspunemăc ăto iătrecăprinănecazuri,ăc ăşiănoiăamăp itănuăştiuă ce,ăc ănuăeăunăcapădeă ar ăetc.ăAcestaăesteăunăexempluătipicădeănepracticareă aăascult riiăactive.ăÎnăceleămaiămulteăsitiua iiăexprimareaăst riiăafectiveăesteă f cut ă deă subiec iă tocmaiă pentruă aă oă comunicaă celorlal i,ă oriă invalidareaă acestuiă tipă deă mesajă duceă deă faptă laă invalidareaă caă emi toră aă individuluiă respectiv.ăÎnă modănormal,ăneăexprim măoăstareă afectiv ăînăraportăcuăunulă sauămaiămul iăreceptori,ăaşteptîndădinăparteaălorăînăprimulărândănişteăreac ii,ă ună anumită tipă deă empatie,ă oă sensibilizareă fa ă deă oă problem .ă Evident,ă putemăs ăaştept măs ăfimăşiăîncuraja i,ădarăînainteădeăoriceăneăaştept măs ă fimăvalida iăcaăemi tori.ăDac ăamătransferaăaceast ăsitua ieălaănivelăverbală arăfiăcaăşiăcumăcinevaăne-arăcereăajutorulăpentruăaăduceăoăcutieămaiămareăşiă noiăi-amăr spundeăc ănu-iăaşaădeăgreu,ăc ăşiănoiăamădusăcutiiăalt ădat ,ăc ăoă s ă reuşeasc ă pân ă laă urm ă etc.ă Exprimareaă în elegeriiă nuă înseamn ă c ă trebuieă s ă fimă neap rată deă acordă cuă subiectul,ă ciă doară c ă în elegemă componentaă afectiv ă aă mesajuluiă transmis.ă Parafrazareaă esteă ună mijlocă importantăpentruăaărealizaăacestălucru.ă Exemplu:ăăDup ăpierdereaăunuiăcontract,ăunăprietenăalădumneavoastr ăv ăîntâlneşteăşiă vaă declara:ă "M ă simtă atâtă deă singur,ă parc ă to iă auă fostă împotrivaă proiectuluiă meu.ă Efectivănuăştiuăceăs ăfacădeăacumăîncolo"ă.ă Unăposibilămodădeăvalidareăaăafectelorăexprimateăarăputeaăfi:ă “Suntă convinsă c ă teă sim iă groaznic.ă Aiă trecută printr-oă situa ieă dificil .ă În elegă c ă eştiă sup ratăşiăcredăc ăaiătotădreptul.ăCredăc ăesteănormalăs ăteăsim iăastfel.ăNuăcredăc ăpo iă înăacestămomentăs ăteăgândeştiălaăunăaltăproiect,ăproibabilăvaătrebuiăs ămaiăaştep i.”ăă 㠉 Formulareaă deă întreb ri. Esteă evidentă ună mijlocă simpluă şiă obligatoriuă pentruă practicareaă ascult riiă active.ă Esteă vorbaă deă formulareaă deă întreb riă privitoareălaăoriceăcomponant ăaămesajuluiăfa ădeăcareăexist ăsuspiciuniădeă proast ă în elegere.ă Întreb rileă suntă utileă şiă dac ă seă focalizeaz ă asupraă în elesuluiă particulară ală unoră cuvinteă înaltă polisemiceă (careă auă multeă semnifica iiăconotative).ăExist ămulteăcuvinteăcareăreclam ăuzualăîntreb riă pentruăprecizareaăsensuluiăutilizatăînăcontextulărespectiv.ăSpreăexempluă“aă aranja”,ă “aă cunoaşte”,ă ”aă în elege”,ă “aă juca”,ă “aă iubi”,ă caă şiă “posibil”,ă “probabil”,ă“trebuie”ăetc. ă ă ÎNTREB RI:ă 1. Careăsuntăfunc iileăcomunic riiăverbale?ă 2. Cumăinfluen eaz ăfactorulătemporalărecep iaămesajelor?ă 3. Laăceăseărefer ăaccentuareaăpercep iilorăînăcomunicareaăverbal ?ă 4. Cumăinfluen eaz ădefinireaăsitua ieiăcomunicareaăverbal ?ă 5. Cumăinfluen eaz ăsterotipurileăcomunicareăverbal ?ă 6. Laăceăseărefer ăeroareaăfundamental ădeăatribuire?ă 7. Careăsuntăprincipaleleăformeădeăascultare?ă 8. Careăsuntăfunc iileăascult riiăactive? ă 9. Careăsuntăprincipaleleătehniciădeăascultareăactiv ? ă 10. Exemplifica iăpentruădiverseătipuriădeămesajeăreceptateăascultareaăactiv .ă Cursul 4 Limbaj şi interacţiune socială Înăceaămaiăsimpl ăaccep iune,ălimbajulăesteăunăsistemădeăsemneăşiădeăreguliădeă operareă cuă aceleă semne.ă Aşaă cumă amă ar tată laă primaă lec ieă aă acestuiă curs,ă exist ă oă multitudineă deă tipuriă deă limbaje,ă înă primulă rândă datorit ă faptuluiă c ă putem,ă relativă simplu,ăs ăconstruimăoricâteăastfelădeăsisteme.ăÎnăceleăceăurmeaz ăsuntemăinteresa iăînă specială deă ceeaă ceă numimă limbajulă natural,ă adic ă ună tipă deă limbajă înv ată prină socializare,ă într-oă comunitate,ă careă utilizeaz ă suneteă articulateă caă suportă ală semneloră (careă suntă înă faptă cuvinteă aleă uneiă limbiiă naturale).ă Limbajulă naturală st ă laă bazaă interac iuniloră dină societate.ă Elă poateă s ă func ionezeă atâtă înă form ă verbal ,ă câtă şiă scris .ă Istorică şiă func ional,ă formaă verbal ă esteă primordial .ă Limbaă natural ă nuă esteă îns ăsinguraăform ădeălimbajănatural.ăComportamenteleă(nonverbale)ăsemnificanteăsauă simboliceă (gestica,ă mimica,ă postura),ă dac ă func ioneaz ă într-ună sistemă unitară potă formaăunălimbajă(nonverbal),ăcare,ăînăm suraăînăcareăesteăachizi ionatăprinăsocializareă şiănuăesteăconstruităarbitrar,ăesteătotănatural.ăCaracterulănaturalăseărefer ădeciălaăfaptulă c ălimbajulăînăcauz ăexist ăindependentădeăunădemersăvoluntarădeăconstruc ie.ă Limbajulă naturală preexist ă oameniloră careă îlă utilizeaz ă şiă careă îlă asimileaz ă prină procesulă deă socializare.ă Acestă dină urm ă proces,ă laă nivelulă s uă primar,ă const ă înă primulă rândă înă achizi iaă limbajului.ă Laă nivelulă oric reiă societ iă exist ă deă regul ă oă presiuneă semnificativ ă pentruă men inereaă nealterat ă aă sistemuluiă deă semneă şiă aă reguliloră specifice,ă stabilitateaă limbajuluiă fiindă oă presiuneă cultural ă central .ă Epocaă modern ăaăpropusăchiarăinstitu iiăcareăs ăveghezeălaăconservareaă(men inerea)ălimbiloră naturale,ăscopulăcentralăalăAcademiilorădinădiverseă riăeuropeneăfiindădeăfaptăacelaădeă aămen ineăcanoaneleăşiădeăaăcultivaăgrijaăpentruălimbaăna ional .ăă ă Cuă siguran ă interac iunileă socialeă nuă seă rezum ă laă comunicareaă prină intermediulălimbajuluiănatural,ăîns ăacestaădinăurm ăreprezint ăelementulăfundamentală ală oric ruiă tipă deă interac iune.ă Desigur,ă lu mă înă calculă laă nivelulă limbajuluiă atâtă componentaăcognitiv ,ăcâtăşiăpeăceaăpersuasiv .ăă Caracteristicile limbajului Limbajulă areă oă serieă deă caracteristici,ă careă facă caă elă s ă poat ă jucaă ună rolă esen ialăînăvia aăsocial .ăDintreăacestea,ăceleămaiăimportanteăsunt:ă a. Productivitatea;ă b. Caracterulădeschis;ă c. Carcterulăarbitrarăşiăindependen aăfa ădeărealitate;ă d. Autonomicaăîntreăform ăşiăcon inut;ă e. Dependen aădeăutilizatori.ă ă Leăvomătrataăpeărând:ă a. Productivitatea.ăSeărefer ălaăfaptulăc ăoriceălimbajănaturalăesteăunăsistemăproductiv,ă înă m suraă înă careă oă parteă aă normeloră saleă priveşteă procesulă deă creareă deă noiă semnifica ii,ănoiăsemneăşiăimplicităreguliădeăutilizareăaăacestora.ăLimbajulănaturală areă deciă capacitateaă deă aă seă dezvolta,ă atâtă înă planulă produceriiă deă noiă semnificaţii,ă câtă şiă înă planulă normativit ţii.ă Aceast ă caracteristic ă esteă responsabil ăpentruăcapacitateaălimbajuluiănaturalădeăaăseăadaptaălaăevolu iaăculturiiă şi,ăînăgeneral,ăaăsociet iiădinăcareăfaceăparte.ăÎnăoriceălimb ănatural ăaparăconstantă noiă semnifica ii,ă noiă cuvinteă şiă expresiiă meniteă aă transmiteă noileă semnifica ii,ă înă acelaşiă timpă înă careă suntă modificateă constantă oă parteă aă semnifica iiloră existente.ă Caracterulăcreativăalălimbajuluiăseămanifest ăinclusivălaănivelulăregulilorăsemanticeă şiăsintacticeăpeăbazaăc roraăfunc ioneaz . b. Caracterulă deschis.ă Deriv ă directă dină caracteristicaă anterioar .ă Limbajulă esteă ună sistemă deschisă înă m suraă înă careă num rulă semnifica iiloră careă seă potă creaă (neă referimă inclusivă laă semnifica iileă supraordonateă aleă mesajelor,ă careă suntă compuseă dină semneă deă baz ă –ă cuvinte)ă esteă nelimitat.ă Dină acestă motivă putemă spuneă c ă num rulă deă semnificaţiiă careă potă fiă createă laă nivelulă limbajuluiă naturală esteă infinit,ăînăsensulănuăalăuneiăvaloriăabsolute,ăciăalăabsen eiălimitelor.ăPrinăurmare,ănuă doară c ă seă potă produceă noiă semnifica iiă şiă noiă reguli,ă dară maiă mult,ă laă nivelulă oric ruiălimbajănaturalăseăpotăproduceăoricâtădeămulteănoiăasemeneaăsemnifica ii. c. Caracterulăarbitrar.ăSeărefer ălaăfaptulăc ăsemneleăcuăcareăopereaz ălimbajulăsuntă independenteă deă referen iiă laă careă eleă seă raporteaz .ă Cuă alteă cuvinte,ă pentruă aă desemnaăanumiteăelementeădinărealitateăsauăanumiteăunit iăculturale,ăcumăarăspuneă UmbertoăEco,ăputemăutilizaăoriceăfelădeăsemne.ăPrinăurmareălaănivelulălimbajuluiă unăcuvântăesteăalesăabsolutăarbitrarăpentruăaădesemnaăceva.ăAceastaăînseamn ă c ă limbajulă esteă absolută independentă deă realitateă şi,ă maiă mult,ă poateă fiă laă felă deă opera ionalăatunciăcândăseărefer ălaărealitate,ăcâtă iăatunciăcândăseărefer ălaăceeaăceă nuăexist .ăMaiămult,ălaănivelulălimbajuluiănuăputemădistingeăniciodat ăîntreăceeaă ceăexist ăşiăceeaăceănuăexist ,ăîntreăadev răşiăfals.ăLingvisticăvorbind,ăpropozi iiaă “IeriălaăcinciăaăavutălocămeciulădeăfotbalăîntreăRomâniaăşiăItalia”ăesteăechivalent ăcuă oă propozi ieă careă seă refer ă laă lucruriă careă nuă exist ă înă realitate,ă deă genulă “Ieriă laă cinciă aă avută locă luptaă întreă farengiă şiă klingonieni”.ă Maiă multă decâtă atât,ă aceast ă caracteristic ă aă limbajuluiă presupuneă oă alt ă implica ieă major ,ă şiă anumeă posibilitatea,ă înă faptă abilitatea,ă deă aă minţi.ă Aceast ă abilitate,ă într-ună sensă larg,ă esteă oă abilitateă intelectual ă esen ial ă careă neă permiteă deăfaptă gândireaă abstract ă şiă dezvoltareaă deă teorii.ă Dep rtareaă deă realitate,ă sauă operareaă cuă cogni iiă înă bazaă limbajuluiăînăabsolut ăindependen ădeărealitate,ăesteăoătr s tur ămajor ăaăevolu ieiă umane.ă Abilitateaă deă aă min iă esteă întotdeaunaă ună indicatoră ală dezvolt riiă intelectuale,ă inclusivă laă nivelulă individului.ă Noiă trat mă minciunaă într-ună sensă maiă largă decâtă celă dată deă moral ,ă laă nivelulă c reiaă minciunaă priveşteă ascundereaă adev ruluiăcuăbun ăştiin ăînăvedereăob ineriiăunorăavantaje,ăsauăpentruăaăprovocaă anumiteăconsecin eăpentruănoiăsauăpentruăal ii.ăă d. Autonomiaăîntreăform ăşiăcon inut.ăSemnifica iileăcuvintelorăsuntăindependenteădeă formaă loră lingvistic ă verbal ă sauă scris .ă Cuă alteă cuvinte,ă deşiă auă oă form ă relativă stabil ,ă semnifica iileă potă s ă aib ă propriaă evolu ie.ă Prină cuvântulă “corup ie”ă seă în elegeaă înă evulă mediuă procesulă deă stricareă aă c rnii,ă laă felă cuvântulă “himen”ă eraă numeleă unuiă cântec,ă parteă aă ceremonialuluiă deă c s torieă laă vechiiă greci,ă şiă cuă siguran ăputemăg siămulteăalteăexempleădeăacestăfel.ăSemnifica iileăseăpotăschimbaă radicală înă timpă pentruă c ă eleă potă aveaă oă evolu ieă diferit ă înă raportă cuă formeleă lingvisticeăprinăcareăsuntăvehiculate.ăEste,ădeăaltfel,ăposibilăşiăprocesulăinvers,ăacelaă deăapari ieăaăunorăformeănoiăpentruăvehiculareaăaceloraşiăsemnifica ii.ăÎnăRomâniaă aniloră ‘80ă utilizamă cuvântulă “meserie”,ă folosită conotativ,ă pentruă aă apreciaă pozitivă unălucru.ăAcelaşiătipădeăsemnifica ieăesteăvehiculatăast ziămaiădegrab ăprinăcuvântulă “marf ”.ă Trebuieă s ă spunemă c ă nuă esteă vorbaă niciă oă dat ă deă oă identitateă perfect ă semniifica iilor,ăciămaiădegrab ădeăoăechivalen .ăă Aceast ăautonomieăesteăposibil ăînăprimulărândăpentruăc ăsemnifica iileănuă circul ăînărealitateăînăprocesulădeăcomunicare.ăPutemăspuneăchiarăc ăsemnificaţiileă suntă înă oameni,ă eleă exist ă doară laă nivelulă sistemuluiă nostruă cognitiv.ă Ceeaă ceă circul ă reală întreă emi toră şiă receptoră esteă doară ună simpluă semnal,ă careă esteă codificat,ă respectivă decodificat.ă Decodificareaă presupuneă deă faptă atribuireaă uneiă semnifica iiă înă bazaă unoră reguliă aleă limbajului.ă Semnificaţiileă exist ă doară atâtă timpă câtă exist ă comunicare,ă înă sensulă c ă eleă suntă produse,ă transformateă şiă modificateădoarăprinăintermediulăcomunic riiădintreăoameni.ăă Maiă mult,ă corijareaă semnifica iilor,ă presiuneaă spreă atingereaă unuiă numitoră comună înă atribuireaă deă semnifica iiă seă faceă doară caă rezultată ală comunic riiă dintreă indivizi.ă Psihologiiă cognitiviă potă explicaă deă altfelă c ă acestaă esteă deă faptă procesulă realăprinăcareăseăachizi ioneaz ălimbajulăînăprimiiăaniădeăvia ,ăpeăbazaăcomunic riiă cuăceilal i,ăşiăprinăajust riăaleăsemnifica iilorăpeăbazaăfeed-back-uluiăşiăaăschimbuluiă generalădeămesaje,ăcareăesteăşiăunăschimbădeăsemnifica ii.ăPutemăspuneăc ălumeaă esteă creat ă (laă nivelă semnificant)ă doară prină intermediulă comunic riiă dintreă oameni,ăînăabsen aăacesteiaănuăputemăaveaăunălimbajăperformantăşiănuăputemăaveaă niciăoărealitateăpeăcareăs ăoăanaliz m.ăE.ăSapirăşiăB.ăWorf,ăcuăaproapeăşapteădeceniiă înă urm ,ă auă ar tată înă teoriaă relaitvismuluiă lingvistică c ă nivelulă deă dezvoltareă ală limbajuluiă impuneă şiă oă anumit ă performan ă aă sistemuluiă cognitivă şi,ă implicit,ă oă anumit ăimagineăasupraălumii.ăMaiămult,ăexisten aăşiăperforman eleăunuiălimbajăseă leag ă deă tipulă şiă cantitateaă comunic riiă existenteă într-oă comunitate,ă deă semnifica iileăcareăsuntăconstruiteălaănivelulăcomunit ilorădeăcomunicare2.ăăă ă e. Dependen aă deă utilizatori.ă Dină totă ceeaă ceă amă prezentată rezult ă c ă limbajul,ă deşiă esteă definită cultural,ă fiindă înă faptă pivotulă oric reiă culturi,ă elă esteă dependentă deă indiviziiăcareăîlăutilizeaz ,ăadic ădeăceiăcare,ăprinăpermanentulăprocesădeăconstruc ieă şiăreconstruc ieăaăsemnifica iilor,ăîlăfacăs ăfieăoperant.ăLimbajul,ăprinăurmare,ăesteă ună organismă viu,ă careă tr ieşteă prină indiviziiă careă îlă utilizeaz ă şiă careă depindeă deă modulă înă careă aceştiaă comunic .ă Iat ă deă ceă modul,ă cantitateaă şiă calitateaă comunic riiă ă suntă deă maxim ă importanţ ă pentruă bunaă funcţionareă aă unuiă sistemăculturalăşiăimplicităsocietal.ă Pattern-uri de comunicare verbală ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 2 ă Neă referimă pură şiă simpluă laă comunit ileă socialeă dină perspectivaă uneiă paradigmeă deă comunicareă peă careă oă au.ă Esteă vorbaă deă ună profilă şiă oă serieă deă caracteristiciă peă careă comunicareaă leă areă laă nivelulă oric ruiătipădeăcomunitateăuman .ă Exist ă anumiteă modeleă aleă comunic riiă verbale,ă modeleă dependenteă deă anumiteăcadreăsocialeăsauăsitua ii,ăşiăcareăimpunăanumiteăreguliăcareăparticularizeaz ă acesteă proceseă deă comunicare.ă Vomă prezentaă câtevaă astfelă deă pattern-uriă deă comunicareăprezenteăfrecventăînăvia aăsocial ,ăatâtăînăcomunicareaăinterpersonal ,ăcâtă şiăînăalteătipuriădeăcomunicareăspecificeăgrupurilor,ăorganiza iilorăetc.ă Comunicareă ascendent ă vs.ă comunicareă descendent .ă Emi torulă şiă receptorulă seă potăaflaăfrecventăînărela iiăierarhiceăpotrivităstatusurilorăpeăcareăeiăleăde in.ăDinăacestă punctă deă vedereă distingemă dou ă criteriiă deă ierarhizareă posibile.ă Primulă esteă dată deă statusulă comunica ională ală subiec ilor,ă cuă alteă cuvinte,ă înă specială înă cadreă organiza ionale,ăsubiec iiăpotăs ăaib ăroluriăcomunica ionaleăclarăprecizate,ăcareăs ăfieă ierarhică diferen iate.ă Ală doileaă tipă deă criteriuă esteă dată deă pozi iaă propriu-zis ă aă statusurilor,ăindependent ădeăoăpozi ieădeterminat ăîntr-unăprocesădeăcomunicare.ăÎntreă statusulădeăp rinteăşiăcelădeăcopilăexist ăoădiferen ăierarhic ,ăindependent ădeărolurileă comunica ionale.ă Întreă doiă membriă aiă uneiă echipeă deă muncitoriă potă existaă rela iiă ierarhice,ă careă privescă eventualulă rolă persuasivă ală unuiaă înă raportă cuă cel lat,ă f r ă aă existaăoădiferen iereăreal ăaăstatusurilorăprofesionale.ăÎnăceleămaiămulteăsitua iiăexist ă îns ăoăcoresponden ăîntreăceleădou ăcriteriiădeădiferen iere,ăiarăatunciăcândăaceastaănuă exist ,ă eaă devineă oă surs ă poten ial ă deă conflict,ă înă specială înă situa iaăînă careă raportulă dintreă statusurileă profesionaleă esteă contrară raportuluiă întreă statusurile,ă respectivă rolurileă ataşate,ă comunica ionale.ă Spreă exemplu,ă osp tarulă într-ună restaurantă areă înă modănormalăunăstatusă maiăsc zutădecâtăbuc tarulăsauăbarmanul,ăcomunica ionalăîns ă osp tarulă comand ă acestoraă dină urm ă oă serieă deă ac iuniă (servicii),ă esteă dreptă pentruă clien i,ădarălaănivelăcomunica ionalăeiăsuntăemi toriiărespectivelorămesajeăpersuasive.ă Dină acestă motivă suntă necesareă adeseaă oă serieă deă tehniciă specialeă pentruă aă reducereă poten ialulădeăconflict.ă Comunicareaădescendent ăesteăoăcomunicareădeăsusăînăjos,ăînăcareăemi torulă aflată înă pozi ieă superioar ă areă tendin aă deă aă emiteă maiă multeă mesajeă persuasive,ă iară receptorulă areă tendin aă deă aă decodificaă prioritară conota iileă persuasiveă aleă mesajelor,ă chiarădac ănuăacestaăfuseseăregimulălorălaăsurs .ăEmi torulăareăoăcapacitateămaiămareă deăaăcontrolaăprocesulăcomunica ional,ădeăa-şiădefiniămodalitateaădeăadresareăfa ădeă receptor,ă existândă totodat ă oă tendin ă deă negativizareă aă informa iiloră transmise3.ă Comunicareă ascendent ,ă deă josă înă sus,ă esteă oă comunicareă predominantă centrat ă peă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 3 ăAspectăpeăcareăoăs -lădezvolt măînăcadrulătemeiăprivitoareălaăcomunicareăinterpersonal ..ă transmitereaă deăinforma ii,ă slabă persuasiv ,ă cuă tendinteă deă pozitivareă aă informa iilor.ă Esteă ună tipă deă procesă comunica ională înă careă emi toirulă areă ună controlă slabă ală procesuluiă deă comunicareă (nuă poateă definiă formuleleă deă adresare,ă emiteă doară înă dependen ădeăanumiteămesajeăreceptate,ănuăpoateăcontrolaăfluxulădeăinforma iiăetc).ăă ă Exist ă înă modă firescă şiă situa iaă comunic riiă peă orizontal ,ă comunicareă desă întâlnit ăînăvia aăsocial ,ăşiăînăcareăceiădoiăactan iăcomunica ionaliăseăafl ăîntr-oărela ieă deă putereă egal .ă Trebuieă s ă spunemă îns ă c ă pozi iileă ierarhiceă despreă careă amă vorbită potăexistaălaăunănivelăobiectiv,ăfiindădefiniteădeănormeleăspecificeăaleăunuiăcadruăsocială dat,ădarăeleăpotăexistaăşiălaăunănivelăsubiectiv,ăcareăesteădatădeămodulăînăcareăactan iiă cadruluiă respectivă îşiă definescă rolurile.ă Înă practic ă întâlnimă adesea,ă dină acestă motiv,ă jocuriădeăputere,ămanifestabileălaănivelăcomunica ional,ăprinăcareăseănegociaz ăputerea,ă pozi iileă ierarhiceă aleă celoră doiă actan iă aiă procesuluiă comunica ional.ă Asupraă acestuiă aspectă vomă reveni,ă pentruă c ă elă presupuneă şiă elementeă careă ină deă comunicareaă nonverbal .ăJoculădeăputereălaănivelăverbalăseămanifest ăînăspecialăprinătendin aădeăaă controlaă procesulă comunica ional.ă Celeă maiă desă întâlniteă metodeă suntă aceleaă deă întrerupereă aă interlocutorului,ă deă acordareă aă dreptuluiă deă aă emite,ă f r ă s ă fiă existată oă solicitareă aă acestuia,ă deă emisieă continu ă aă unuiă feed-backă negativ,ă invalidareaă emi toruluiăetc.ă Validareă vs.ă Invalidare.ă Înă modă normal,ă într-ună procesă deă comunicareă valid mă ună emi torăatunciăcândăpractic măascultareaă(laălimit ăpseudoascultarea,ădarăînăm suraăînă careă ac ion mă datorit ă unoră mesajeă persuasiveă impliciteă aleă acestuia,ă deă exempluă atunciă cândă lu mă noti e).ă Ascultareaă critic ă esteă totă ună tipă deă validare,ă prină urmareă invalidareaă nuă seă refer ă laă situa iaă înă careă avemă alteă opiniiă fa ă deă emi tor,ă ciă laă situa iaă înă careă nuă accept mă statutulă deă emi toră ală unuiă subiectă pentruă categoriaă deă informa iiă peă careă leă transmite.ă Înă modă normală invalidareaă esteă înso it ă deă mesajeă verbaleă şiă nonverbaleă prină careă discredit mă statutulă deă emi toră ală sursei,ă eaă nereducându-seădoarălaănonascultare.ă Comunicareă factual ă vs.ă comunicareă inferenţial .ă Comunicareaă careă transmiteă informa iiă despreă realitateă esteă deă regul ă factual ,ă eaă referindu-seă laă fapte.ă Seă potă transmiteăîns ăinforma iiăşiăîntr-oămodalitateăinferen ial ,ăadic ăinforma iileăsuntărodulă unoră inferen eă careă pornescă deă laă alteă informa iiă factualeă sauă inferen iale.ă Laă nivelă lingvisticăformaămesajelorăpoateăs ăfieăidentic ăşiădinăacestămotivăadeseaăseăpotăfaceă confuziiăîntreăfapteăşiăinferenţe.ăSpreăexempluăîntreăpropozi iileă“Gigelăareăbarb ”ăşiă “Gigelăesteăprost”ăexist ăoămareădiferen ,ădatăfiindăc ăprimaăpropozi ieăesteăfactual ,ă eaăputândăfiăadev rat ăsauăfals ,ăînătimpăceăceaădeăaădouaăesteăînăfaptăoăinferen ăcareă poateă fiă corect ă sauă incorect ă şiă poateă aveaă premiseă falseă sauă adev rate.ă Cuă alteă cuvinte,ăînăbazaăanumitorăfapteăsauăac iuniăseăpoateătrageăcorectăsauăincorectăconcluziaă c ă Gigelă esteă prost.ă Multeă dină tehnicileă deă persuasiuneă seă bazeaz ă peă acestă tipă deă confuzie.ă Etichetarea.ăÎnăcadrulăcomunic riiăşi,ăimplicit,ăalărela iilorăsocialeăpeăcareăleăavem,ădeă foarteămulteăoriăutiliz măeticheteăpentruăaădefiniăanumiteăpersoane,ărela iiăsauăac iuniă într-ună modă careă s ă permit ă în elegereaă rapid ă şiă neproblematic ă aă acestora.ă Etichetareaă presupuneă aplicareaă uneiă etichete,ă adic ă aă unuiă anumită în elesă socială definit,ă descriptibilă cognitivă şiă stereotipală într-ună anumită cadruă social,ă uneiă anumiteă ac iuni,ăpersoaneăsauăsitua ii.ăEtichetareaăesteăunăprocesăcomunica ional,ăprinăcareăseă atribuieă oă semnifica ieă complex ă uneiă anumiteă realit i,ă înă bazaă aă câtorvaă elementeă considerateă definitoriiă pentruă aceaă realitate.ă Etichetareaă func ioneaz ă atâtă timpă câtă exist ă anumiteă în elesuriă culturaleă fa ă deă anumiteă tipuriă deă comportamente,ă ac iuniă sauă situa ii,ă în elesuriă careă suntă definiteă prină intermediulă unoră elementeă centraleă reprezentative.ă Eticheteleă neă ajut ă înă rela iileă interpersonale,ă caă şiă înă diferiteă cadreă sociale,ăs ăputemăac ionaăşiărela ionaăînăafaraăunorăinforma iiăsuficiente,ădarăpeăbazaă asocia iilorăşiăconstruc iilorăcognitiveăpeăcareăleăputemăoperaăcuăajutorulăetichetelor.ăÎnă aceaşiăm sur ăeticheteleăneăsimplific ăorizontulăaştept rilorăfa ădeăac iunileăposibilăaă seădesf şura,ăfa ădeăanumiteăreac iiăsauăcomportamente.ăDac ăaplic măuneiăpersoaneă etichetaă deă “be iv”,ă cuă siguran ă c ă avemă anumiteă comportamenteă specificeă fa ă deă aceaă persoan ,ă caă şiă ună anumită setă deă aştept ri.ă Eticheteleă suntă ună factoră esen ială înă decodificareaămesajelor,ăîns ăele,ălaărândulălorăsuntăproduseăexclusiveăaleăcomunic rii.ăă ă Interac ionalismulă aă demonstrată îns ă şiă ună altă aspectă semnificativ.ă Eticheteleă nuădoarăc ăsimplific ărealitateăsocial ,ădarăauăşiăcapcitateaădeăaăoăcrea.ăAplicareaăuneiă eticheteăpresupuneăunăanumităregimăcomunica ionalăşiărela ionalăfa ădeăcelăetichetat.ă Aceastaă faceă posibilă ună efectă deă autoidentificare,ă celă etichetată c utândă adeseaă s ă confirmeă eticheta.ă Dac ă îiă spunemă unuiă copilă c ă esteă curajos,ă elă vaă deveniă foarteă probabilăcurajos,ăinternalizândăetichetaăşiăc utândăs ăoăconfirme.ă Polarizarea.ă Gândireaă uman ă func ioneaz ă peă principiulă polariz rii,ă înă sensulă c ă atributeleă acordateă cognitivă uneiă realit iă dateă seă asimileaz ă polar.ă Cuă alteă cuvinte,ă diferen iereaăşiăprelucrareaăinforma iilorăseăfaceăprinăaplicareaăuneiăscaleădihotomice,ă nuan eleăşiădetaliileăfiindăgânditeăprinăraportareaălaătermeniiăpolariăaiăscalei.ăDinăacestă motivăcopiiăînva ăprimaădat ăs ăreprezinteărealitateaăexclusivăînătermeniăpolari,ăurât-ă frumos,ă bine-r u,ă cuminte-neasat mpârat,ă lumin -întunerică etc.ă Tendin aă natural ă aă oamenilorăesteăaceeaădeăaăgândiăpolarăşiădinăacestămotivărealitateădescris ăînătermeniă deăpolaritateăesteăînaltăcognoscibil ăşiăuşorădeăasimilat.ăDinăacestămotivăînăcomunicareă exist ă oă mareă dispobnibilitateă pentruă polarizareaă semnifica iiloră cuă careă seă opereaz ,ă comunicareaă înă termeniă polariă fiindă extremă deă facil .ă Maiă multă îns ,ă seă potă produceă adeseaăefecteădeăpolarizare,ăadic ădeăsimplificareăaărealit iiăînătermniăpolari,ătocmaiă pentruăc ăaceştiaăsuntă maiăuşorăaccepta i.ăÎnăanumiteătipuriădeăcomunicare,ăcumăesteă ceaăspecific ăsfereiăpolitice,ăcomunicareaăpolarizat ăreprezint ăunăinstrumentăesen ială alăconstruc ieiădiscursului.ăă Comunicarea ritualică Esteăoăform ăspecial ădeăcomunicare,ăcareăpriveşteătrasmitereaăanumitorătipuriă deă mesajeă predefinite,ă specificeă unoră cadreă socialeă înă careă comunicareaă areă loc.ă Formuleleă deă salută suntă ună bună exempluă înă acestă sens.ă Comunicareaă ritualic ă func ioneaz ălaănivelulăformeiăşiănuăalăcon inutului,ăînăsensulăc ănuăesteădecodificatăşiă nuăintereseaz ăcon inutulăpropriu-zisăalămesajelorătransmise.ăCuăalteăcuvinteăîntreb mă adeseaă “Ceă faci?”,ă f r ă aă neă interesaă reală r spunsulă laă aceast ă întrebareă şiă primimă eventualulă r spunsă “Bine!”,ă f r ă caă elă s ă reprezinteă ună mesajă careă defineşteă situa iaă real .ăFormuleleădeăsalut,ămaiăgeneralăcomunicareaăritulaic ,ăfunc ioneaz ăînăanumiteă cadreăsocialeăcaămecanismeăcareămediaz ăşiădefinescărela iileădintreăindivizi.ăă Comunicareaăritualic ăîndeplineşteăcâtevaăfunc ii:㠙 Înlocuieşteă comunicareaă înă situa iileă înă careă nuă dorimă s ă rela ion mă cuă ceilal i.ă Exemplulăanteriorăesteăilustrativăînăacestăsens.ă㠙 Esteă ună instrumentă pentruă negociereaă relaţieiă deă putereă dintreă oameni,ă sauă aă acestoraăînăraportăcuăinstitu iile.㠙 Esteă utilizată caă instrumentă pentruă definireaă situaţiei.ă Spreă exemplu,ă mediculă defineşteăcomunica ionalăsitua iaădeăconsultăefectuândăanumiteă comportamenteăşiă lansândăanumiteămesaje,ădeăregul ăindependentădeăfunc iaălorăprofesional .ă㠙 Îndeplineşteăunărolăprofesionalăînăcadrulărelaţiilorăformaleăînăorganizaţiiăsauăînă cadreădeăorganizareăformal .ăă ă Esteă evidentă c ă acesteă func iiă nuă suntă îndepliniteă obligatoriuă înă modă concomitent.ăPeădeăalt ăparte,ătrebuieăspusăc ăritualurileăcomunica ionaleăauăimplicit,ă dincoloădeăfunc iileăprezentate,ăunărolăcentralăînăpoten areaănormativit iiăsociale.ăă Limbajul ofensiv Esteă ună tipă deă comunicareă înă careă emi torulă lanseaz ă mesaje,ă careă vizeaz ă discreditarea,ă amenin area,ă lezareaă înă oriceă form ă aă receptoruluiă sauă receptorilor.ă Limbajulă ofensivă poateă fiă gândită caă oă form ă deă violen ă simbolic .ă Înjur turile,ă limbajulă obscen,ă sauă oriceă tipă deă limbajă interzis,ă amenin rile,ă blestemeleă etc.ă suntă exempleădeăcomunicareăofensiv .ăBazaăoriginar ăaăcomunic riiăofensiveăst ăînăfunc iaă persuasiv ă aă comunic rii,ă predominant ă înă majoritateaă societ iloră istorice.ă Rolulă centralăesteăacelaăalăgestion riiărela iilorădeăputere,ăşiădeăaăsubstituiăviolen aăfizic .ăÎnă formeă preligvisticeă exist ă oă asemeneaă func ieă chiară şiă laă animale,ă careă înainteă deă aă luptaă pentruă teritoriuă sauă resurseă auă ună schimbă strictă comunica ională deă “mesaje”ă ofensive.ăÎnjur turile,ăderivateăînăprincipalădinăjur minteăşiădinăblesteme,ăauăşiăeleăună astfelă deă rol.ă Jur minteleă suntă expresiaă comunica ional ă aă accept riiă anumitoră raporturiă deă putereă sauă rela iiă sociale.ă Eleă auă fostă originară parteă aă unoră ritualuriă maiă complexe.ăÎnjur turileăutilizeaz ăfrecventăcuvinteăşiăexpresiiăobsceneăsau,ămaiăgeneral,ă interzise.ă Acesteaă formeaz ă categoriaă maiă larg ă aă tabu-uriloră lingvistice.ă Utilizareaă acestora,ăcaăşiămaiăgeneralăaălimbajuluiăofensiv,ăareăşiăoădimensiuneăritualic ,ăînămulteă situa iiăeleăfunc ionândăcaăautenticeăritualuriădeăcomunicare.ă Tabu-urile lingvisticeăă Interdic iaă utiliz riiă anumitoră cuvinteă areă oă origineă sacr ă şiă seă leag ă deă normativitateaăsocial ,ăcareăinterziceăanumiteătipuriădeăac iuniăsauădeăcomportamente.ă Înăsociet ileăînăcareăcomunicareaăesteăpredominantăpersuasiv ăinterdic iileădeăac iuneă suntăşiăinterdic iiădeăcomunicare,ăexistândăoăcoresponden ăîntreăcuvântăşiăobiectulăsauă ac iuneaălaăcareăseărefer .ăDac ănuăaiăvoieăs ăatingiăunăanumităobiect,ăatunciănuăaiăvoieă niciă s -lă rosteşti,ă dac ă nuă aiă voieă s ă faciă ună anumită lucru,ă atunciă nuă aiă voieă niciă s ă vorbeştiădespreăacelăgenădeăac iune.ăă Restric iileă deă comunicareă suntă diferen iateă peă categoriiă deă popula ieă înăoriceă societate.ă Femeileă auă maiă multeă restric iiă deă comunicareă decâtă b rba ii,ă copiiă comparativăcuăadul ii,ăetc.ăDeăregul ,ăpentruăaăevitaăpronun areaăcuvintelor/expresiiloră interziseăseăutilizeaz ăeufemismeleăsauă/ăşiăporeclele.ăPeădeăalt ăparte,ăanumiteăcadreă socialeăsuntămaiă multăsauă maiăpu inărestrictiveăfa ădeăacestătipădeălimbaj.ăUtilizareaă cuvinteloră sauă expresiiloră interziseă esteă ună tipă deă limbajă ofensiv,ă pentruă c ă violeaz ă regulileă deă comunicareă instituite.ă Dină acestă punctă deă vedere,ă utilizareaă limbajuluiă ofensiv,ă înă aceast ă manier ,ă poateă fiă ună instrumentă func ională înă gestionareaă raporturilorădeăputereădintreăindivizi.ă Limbaje şi sublimbaje Pânaă acumă amă prezentată diferiteă tipuriă deă limbajă inândă contă deă anumiteă particualrit iă peă careă comunicareaă leă areă înă anumiteă cadreă sauă situa iiă sociale.ă Maiă putemădistingeăunăcriteriuădeăclasificareăaălimbajului,ăînăfunc ieădeătipulădeăutilizatoriă defini iăcategorial.ăLaănivelulăaceleiaşiălimbiănaturaleăexist ăoăserieădeăsublimbajeăsauă limbajeă specifice,ă careă seă diferen iaz ă uneleă deă altele.ă Putemă astfelă s ă distingemă laă nivelă generală întreă oă limb ă numit ă adeseaă “cult ”ă şiă unaă “popular ”.ă Aceast ă distinc ieă areă celă maiă probabilă oă baz ă sacr ,ă laă mareaă majoritateă aă popoareloră cunoscuteălimbajulăreligiosăfiindăunulăcuăvalen eăsacre,ăinterzise,ămergându-seăpân ălaă utilizareaă uneoriă aă alteiă limbiă decâtă ceaă utilizat ă deă popula ie.ă Prină contagiune,ă administra ia,ăcaăîntreagaăelit ,ăareăînăoriceăsocietateătendin aădeăaăpromovaăunălimbajă diferen iatădeăcelăutilizatădeărestulăpopula iei.ăEsteăvorbaădesigurădeăunăfondămaiămareă deăcuvinte,ăcaăşiădeăinrterdic iiădeăutilizareăaăunorăexpresiiăsauăcuvinte.ă Maiă putemă distingeă îns ă întreă diferiteă moduriă deă utilizareă aă limbajuluiă înă func ieădeăanumiteăregiuniăculturale,ăşiăatunciădistingemădialecteleăşiăregionalismele,ă careăsuntăvaria iiăsocioculturaleăaleăuneiăanumiteălimbi.ăAlteădou ătipuriăimportanteădeă sublimbajeă suntă dateă deă jargonă şiă deă argou.ă Primulă esteă ună sublimbajă profesional,ă utilizatăînăbazaăuneiălimbiănaturale,ăîntr-unăanumitădomeniuădeăactivitate.ăPutemăvorbiă deăunăjargonăalămedicilor,ăavoca ilor,ădarăşiăalăho ilorădeăbuzunareă(deciănuăneăreferimă doară laă profesiuniă legale).ă Argoulă esteă limbajulă specifică dezvoltată deă comunit iă sauă grupuriă marginaleă (inclusivă devianate,ă dară nuă obligatoriu).ă Ambeleă acesteă tipuriă deă sublimbajeă auă oă func ieă identic ,ă aceeaă deă aă protejaă comunica ională şiă deă aă construiă identitateaă profesional ,ă comunitar ă sauă grupal ă aă anumitoră colectivit i.ă Utilizareaă unoră astfelă deă sublimbaje,ă dincoloă deă func iaă protectiv ,ă asigur ă şiă oă creştereă aă prestigiuluiăînăraportăcuăceiădinăafaraăstructurilorărespective.ă ă ă ă ÎNTREB RI:ă 1. Ceăesteălimbajul?ă 2. Prezenta iăprincipaleleăcaracteristiciăaleălimbajuluiă 3. Prezenta iăprincipaleleăpattern-uriădeăcomunicare.ă 4. Exemplifica iăprincipaleleăpattern-uriădeăcomunicare.ă 5. Ceăesteăcomunicareăritualic ?ă 6. Ceăsuntătabu-urileădeăcomunicare?ă 7. Defini iăşiăexemplifica iălimbajulăofensiv.ă 8. Careăsuntăprincipaleleătipuriădeăsublimbajeă 9. Careăesteăraportulădintreăjargonăşiăargou?ă Cursul 5 Comunicarea nonverbală ă Comunicareaă verbal ă şiă limbajulă articulată nuă epuizeaz ă gamaă posibil ă aă comunic riiă umane.ă Al turiă deă eaă exist ă oă palet ă foarteă larg ă şiă totodat ă complex ă reprezentat ă deă tipurileă deă comunicareă nonverbal .ă Înă celeă ceă urmeaz ă neă vomă focalizaăaten iaăasupraăcelorămaiăimportanteătipuriădeăcomunicareănonverbal .ăăă Tipurile de comunicare nonverbală ă Distingemă câtevaă categoriiă mari.ă Înă primulă rândă trebuieă s ă eviden iemă comportamenteleă simboliceă (neă referimă laă comportamenteleă nonverbaleă cuă rolă semnificant,ă utilizateă caă semneă înă comunicare).ă Urmeaz ă categoriaă obiecteloră semnificanteă(esteăvorbaădeăobiecteleăsemn,ăadic ădeăobiecteleăutilizateăînăcomunicareă pentruăaătransmiteămesaje).ăMaiăputemăpriviăşiăgestionareaăspaţiuluiăşiăaătimpuluiăcaă oă categorieă aă comunic riiă nonverbale.ă Înă fine,ă oă ultim ă categorieă oă reprezint ă paralimbajul.ă Înainteă deă aă trataă separată diverseleă tipuriă aleă comunic riiă nonverable,ă vomăinsistaăasupraăfunc iilorăpeăcareăacestătipădeăcomunicareăleăîndeplineşteălaămodulă general.ă Funcţiile comunicării nonverbale Identific măurm toareleăfunc iiăaleăcomunic riiănonverbale:㠙 Deă accentuareă aă comunic riiă verbale㠙 Deăcomplementaritate㠙 Deăprecizareăaăcontextului㠙 Deăregularizareăaăcomunic rii㠙 Func iaăsubstitutiv ă ă ă Funcţiaă deă accentuareă aă comunic riiă verbaleă seă refer ă laă faptulă c ,ă laă nivelă nonverbal,ă foarteă frecventă înt rimă mesajeleă verbaleă cuă uneleă nonverbaleă asigurândă redundan aănecesar ăîn elegerii.ăPutemăspuneădespreăcinevaăc ăaăluat-oăînăstângaăşiăs ă şiăar t măcuămânaăacestălucru,ălaăfelăputemăpovestiăcuivaăc ăamăfostăsurprinşiădeăună anumită lucruă şiă înă acelaşiă timp,ă laă nivelulă expresieiă faciale,ă s ă suger mă stareaă deă mirare.ă ă Funcţiaă deă complementaritateă esteă dat ă deă capacitateaă comunic riiă nonverbaleă deă aă precizaă anumiteă informa ii,ă careă nuă suntă transmiseă verbal.ă Spunemă cuivaă c ă “Gigelăaă luat-oăîncolo”ăşiăar t mă cuă mânaădirec ia,ăpentruăc ă altfelă mesajulă verbală nuă poateă fiă eficient.ă Complementaritateaă esteă utilizat ă frecventă pentruă aă economisiăresurseleăverbaleădeăcomunicare.ă Precizareaăcontextuluiăcomunic riiăseărealizeaz ăcelămaiăfrecventăcuăajutorulă comunic riiănonverbale.ăExpresiaăverbal ,ăgestica,ăpostura,ădarămaiăalesăparalimbajulă suntă utilizateă frecventă pentruă aă precizaă contextulă comunic riiă şiă aă indicaă sensurileă conotativeă sauă denotativeă aleă semnelor.ă Mesajulă verbală “Suntă terminat”ă poateă fiă decodificatăînănenum rateăsensuriăînăfunc ieădeădefini iaăcontextual ăcareăseărealizeaz ă cuă ajutorulă mesajeloră nonverbale.ă Evidentă mesajulă areă sensuriă diferiteă dac ă cinevaă plângeă sauă dac ă râde,ă dac ă areă oă postur ă relaxat ă sauă închis ,ă dac ă accentueaz ă verbeleăsauăsubstantivele4ăetc.ă Funcţiaăregulativ ăseărefer ălaăfaptulăc ălaănivelănonverbalărealiz măceleămaiă adeseaă regularizareaă comunic rii,ă atâtă verbaleă câtă şiă nonverbale.ă Spreă exempluă cuă ajutorulă comunic riiă prină ochiă realiz mă foarteă uşoră acestă lucru.ă Ştimă foarteă bineă deă altfelăc ăprivireaăspreăoăpersoan ăsemnaleaz ăinten iaădeăemisie,ămotivăpentruăcareăînă şcoal ănuăneăuitamălaăprofesorăciăpeăundevaăprinăcaietăatunciăcândănuăştiamălec ia.ăă Funcţiaăsubstitutiv ăseărealizeaz ăatunciăcândă mesajulănonverbalăînlocuieşteă unămesajăverbal.ăPutemăindica,ădeăexemplu,ăoădirec ieăf r ăaăspuneănimic,ăar tândăcuă mânaăsauăuitându-neăînăaceaădirec ie.ă Toateăacesteăfunc iiăvorăfiădetaliateăşiăexemplificateăpeălargăpeăparcursulăacesteă temeăşiădinăacestămotivănuăinsist mămaiămultăînăacestămoment.ă ă Caracteristicile comunicării nonverbale Laăfelăcaăşiăcomunicareaăverbal ăşiăceaănonverbal ăareăoăserieădeăcaracteristiciă peă careă trebuieă s ă leăstudiemă pentruăaă puteaă în elegeă modulă înă careă eaă func ioneaz .ă Celeămaiăimportanteăsunt:㠉 Comunicabilitateaăcomportamentelor.㠉 Sincronismulăcomportamentală ‰ Comunicabilitateaăobiectelor㠉 Comunicareaănonverbal ăesteăşiăeaăcontextuual 㠉 Ascenden aăfa ădeăcomunicareăverbal 㠉 Consisten aăcuăcomunicareaăverbal 㠉 Guvernat ădeăreguliă Vomătrataăpeăscurtăacesteăcaracteristici.ăă Comunicabilitateaă comportamentelor.ă Seă refer ă laă faptulă c ă oriceă comportamentăpoateătransmiteăsemnifica iiăşiămaiăalesăoric ruiăcomportamentăiăseăpotă atribuiă semnifica ii.ă Oă mareă problem ă apareă tocmaiă dină acestă motivă laă nivelulă comunic riiănonverbaleăşiăanumeăaceeaăc ăpotăfiădecodificateăcuăanumiteăsemnifica iiă comportamenteănonsimboliceăcareădeăfaptănuăauăfostăemiseăinten ionatăşiădeciăpentruă careă nuă aă existată şiă oă etap ă deă codificare.ă Cinevaă neă poateă faceă cuă ochiulă şiă putemă interpretaăacestălucruăcaăunămesajăcareăniăs-aăadresat,ăputemăchiarăr spunde,ădarăesteă posibilăcaăgestulăs ăfiăfostăinvoluntarăsauălegatădeăunăelementăexteriorăcumăarăfiăunăfiră deăpraf.ăAcestăgenădeăsitua ieănuăseăîntâlneşteăînăcazulăcomunic riiăverbale,ăundeăodat ă emise,ă mesajeleă erauă obligatoriuă codificateă şiă existaă automată şiă oă inten ionalitateă aă sursei.ă Înă cazulă comunic riiă verbaleă seă poateă puneă celă multă problemaă decodific riiă greşite,ă înă timpă ceă înă cazulă comunic riiă nonverbaleă seă poateă puneă problemaă decodific riiăaăceeaăceănuăaăfostăniciodat ăcodificatăsauătransmisăinten ionat.ă Sincronismulă comportamental.ă Într-oă rela ieă deă comunicareă dintreă dou ă persoaneă exist ă tendin aă caă laă nivelă nonverbală celeă dou ă persoaneă s ă aib ă comportamenteă similareă înă func ieă deă m suraă înă careă eleă seă apreciaz ,ă seă atragă reciproc.ă Uzual,ă atrac iaă nuă esteă perfectă reciproc ă şiă deciă şiă similaritateaă comportamentelorătindeămaiămultăspreăunăgenădeăimita ieăaăinterlocutorului,ăconform ă cuă atrac iaă fa ă deă acesta.ă Deă altfelă acestă efectă tindeă s ă seă produc ă par ială şiă laănivelă verbal,ănumaiăc ălaănivelulăparalimbajului,ăalăposturiiăsauăală gesticiiăelăesteămultămaiă vizibilă şiă totodat ă maiă important,ă pentruă c ă fa ă deă limbajulă verbală laă acestă nivelă controlulăesteăpu inăoperant.ăă Sincronismulăcomportamentalăesteăuşorădeăsurprinsădatorit ăfaptuluiăc ăatunciă cândăexist ărealăoăatrac ieăîntreădou ăpersoaneăexist ătendin aăcaăceiădoiăs ăaib ăposturiă şiăgesturiăsimilareă(înăoglind ).ăEvidentăcaracteristicileăparalimbajuluiătindăs ăfieăşiăeleă similare.ăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 4 ăOăs ăd măexplica iaăpentruăaceast ădiferen ăînăcadrulătemeiăprivitoareălaăcomunicareaăpublic ă Comunicabilitateaăobiectelor.ăNuădoarăcomportamentele,ădarăşiăobiecteleăpotă fiă purt toareă deă semnifica ii.ă Deă altfelă obiecteleă potă fiă importanteă mijloaceă deă comunicare.ăEleăsuntăutilizateăîns ăşiăpeăpostădeăsemne.ăăă Comunicareaă nonverbal ă esteă şiă eaă contextual .ă Comunicareaă nonverbal ă esteădecodificat ăşiăea,ălaăfelăcaăşiăceaăverbal ,ătotăcontextual.ăCuăalteăcuvinteăacelaşiă gestăsauăaceeaşiăpostur ăpotăs ăsemnificeălucruriăfoarteădiferiteăînăcontexteădiferite.ăă Ascendenţaă faţ ă deă comunicareaă verbal .ă Comunicareaă nonverbal ,ă dată fiindăc ăutilizeaz ăprioritarăcanalulăvizual,ăareăcaracteristiciăpersuasiveănetăsuperioareă înă raportă cuă comunicareaă verbal .ă Deă altfelă esteă bineă cunoscută faptulă c ă şiă înă via aă obişnuit ă încredereaăînă informa iileă vizualeă esteămultă maiă mareădecâtă înăceleăprimiteă auditiv,ă celă pu ină înă sensulă c ă exist ă oă posibil ă îndoial ă fa ă deă ceeaă ceă auzim,ă dară extremă deă rară fa ă deă ceeaă ceă vedem.ă Dac ă st mă înă cas ă spreă exempluă şiă auzimă c ă afar ăplou ,ăadmitemătotuşiăc ăneăputemăînşelaăasupraăacestuiăfaptădac ănuăputemăpriviă peă fereastr .ă Esteă oă problem ă îns ă deă natur ă patologic ă dac ă neă uit mă peă geamă şiă vedemăc ăafar ăplou ăşiăcuătoateăacesteaăneăîndoimădeăacestălucru.ăAlbertăMehrabianăaă ar tatăspreăexemplu,ăînăurmaăunorăcercet riăexperimentale,ăc ăimpactulăunuiămesajăînă comunicareaă interpersonal ă (înă sensulă deă capacitateă deă convingereă şiă validare)ă seă datoreaz ă 7%ă comunic riiă verbale,ă 38%ă caracteristiciloră vocaleă (careă ină deă paralimbaj)ăşiănuămaiăpu inădeă55%ăexpresieiăfaciale.ăCuăalteăcuvinteă93ă%ădinăimpactă esteă datorată comunic riiă nonverbale.ă Acestaă esteă dealtfelă motivulă pentruă careă atunciă cândă min imă suntemă celă maiă adeseaă depista iă foarteă uşor.ă Min imă multă maiă greuă laă nivelănonverbalăşiăevidentăcredibilitateaănoastr ăverbal ăesteă insignifiant ăcomparativă cuăceaănonverbal .ăă Consistenţaă cuă comunicareaă verbal .ă Înă modă normal,ă înă comunicareaă interpersonal ,ănoiătransmitemăînăacelaşiătimpăatâtăverbalăcâtăşiănonverbal.ăAl turiădeă informa iileă verbaleă noiă transmitemă informa iiă prină intermediulă expresieiă faciale,ă printr-oăanumit ăpostur ,ăprinăgesturiăşiănuăînăultimulărând,ăprinătoateăcaracteristicileă vocaleăaleăcomunic riiăverbale.ăCapacitateaădeăcontrolăşiădeămanevrareăaăcomunic riiă verbale,ă tocmaiă datorit ă bazeiă saleă prioritară cognitive,ă esteă atâtă deă mareă încâtă putemă transmiteă informa iiă cuă oă mareă fidelitate,ă înă afaraă oric reiă leg turiă cuă realitatea.ă Dină acestă motivă laă nivelulă comunic riiă verbaleă avemă posibilitateaă s ă transmitemă practică oriceătipădeămesaj,ăinclusivălucruriăcareănuăsuntăadev rate.ăLaănivelănonverbalăaceast ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă persuasiv ă capacitateă deă manevrareă aă limbajuluiă esteă incomparabilă maiă mic .ă Oă mareă parteă aă instrumentelorăpeăcareăleăutiliz m,ăexpresieăfacial ,ăgestic ,ă paralimbaj,ăauăoăbaz ădeă func ionare,ă careă areă elementeă condi ionateă genetică şiă prină urmareă greuă deă manevrată voluntar.ă Exist ă spreă exempluă mişc riă aleă ochilor,ă careă suntă totală independenteă deă controlulă nostru,ă laă felă cumă oă mareă parteă aă mişc riloră fe eiă suntă dificilă deă controlată voluntar.ăÎnăcomunicareaădirect ,ădeătipăinterpersonal,ăoriceăreceptorăprimeşteăinclusivă mesajeănonverbaleăşiăesteăobişnuităs ăleădecodificeăsimultanăcuăceleăverbale.ăDinăacestă motivăseăpuneăproblemaăconsisten eiămesajelorăreceptateălaăceleădou ăniveluri,ăverbală şiănonverbal.ăPrioritateaăabsolut ăoăareăîns ăcomunicareaănonverbal ,ăînăsensulăînăcare,ă atunciăcândăesteăsesizat ăoăinconsisten ,ăesteăinvalidatăunulădinămesaje,ăiarăacestaăesteă celă maiă probabilă celă verbal.ă Acestă fenomenă ală invalid riiă mesajeloră verbaleă datorit ă inconsisten eiă despreă careă amă vorbită esteă identificată şiă definită celă maiă adeseaă caă intuiţie,ă inclusivă înă variantaă intui ieiă feminine.ă Deă altfel,ă trebuieă spusă c ă femeileă auă tendin aăs ăposedeăcapacit iămaiămariădeăaădecodificaămesajeleănonverbale,ămaiăalesă celeă deă laă nivelulă paralimbajului.ă Vomă explicaă într-ună altă contextă deă ceă seă produceă acestălucru.ă Universalitate.ă Comunicareaă nonverbal ,ă fa ă deă comunicareaă verbal ă exprimabil ăprinălimbaănatural ,ăareăoăbaz ămultămaiăgeneral .ă Aceastaădeoarece,ăcelă pu ină oă parteă dină comportamenteleă careă transmită semnifica iiă auă oă baz ă genetic ă şiă deciă func iiă identiceă înă comunicareă indiferentă deă ras ă sauă etnie.ă Nuă întâmpl toră s-aă spusă deă exempluă despreă filmulă mut,ă careă eraă ancorată puternică înă zonaă comunic riiă nonverbaleă c ă aă reprezentată oă form ă deă art ă multă maiă profund ,ă avândă ună gradă deă universalitateăpeăcareăfilmulăsonorănu-lămaiăpoateăaveaăniciodat .ă Comunicareaă nonverbal ă esteă guvernat ă deă reguli.ă Esteă oă ultim ă caracteristic ă asupraă c reiaă insist m.ă Laă felă caă şiă înă cadrulă comunic riiă verbaleă şiă laă nivelănonverbalăexist ăreguliăşiădinăacestămotivăputemăvorbiădeăunălimbajănonverbal.ă Cuă siguran ă îns ,ă performan eleă acestuiă tipă deă limbajă suntă multă maiă sc zute,ă cuă excep iaăunorălimbajeăartificialeădeătipănonverbal,ăaşaăcumăesteădeăexempluălimbajulă surdomu ilor.ăă ă ă ă ă Comportamentele simbolice ă În elegemă prină comportamenteă simboliceă oriceă comportamenteă careă suntă utilizateă pentruă aă transmiteă semnifica ii.ă Exist ă maiă multeă tipuriă deă astfelă deă comportamente.ăEsteănecesar ădesigurăoăclasificare.ăVomăluaăînăconsidera ie:ă • • • Mişc rileăcorpuluiă(înăprimulărândăceleăaleămâinilor)ă Expresiaăfacial ă(cuăoăreferin ăspecial ăasupraăochilor)ă Posturaă Leăvomătrataădistinct.ăMişc rileăcorpuluiăsuntălaărândulălorădeămaiămultătipuri.ă Dup ă Paulă Ekmană exist ă cinciă categoriiă deă mişc riă aleă corpului.ă Acesteaă suntă mişc rile:㠙 substitutive,ă㠙 ilustrative,ă㠙 deădispunereăaăafectelor,ă㠙 regulative,ă㠙 adaptoare.ă ă Mişc rileă substitutiveă suntă dateă deă aceleă mişc riă peă careă leă facemă pentruă aă transmiteămesajeănonverbaleăînăloculăunoraăverbale.ăDatulădinăcapăînăsensădeăacordăsauă dezacordăesteăexemplulăcelămaiăsimpluădeăastfelădeămesaje.ăExist ădeăasemeneaămulteă mişc riăaleămâiniloră(prinăurmareăgesturi),ăcareăstauăpentruăanumiteătipuriădeă mesajeă verbale.ăă Ilustr rileăseărefer ălaăutilizareaăcorpului,ăînăspecialăaămâinilorăpentruăaăoferiăoă imagine,ăcareăilustreaz ăoăcalitate,ăoăînsuşireăsauăunăaspectăalăunuiălucru.ăDac ăar iăcuă mânaăoăanumit ădimensiuneăşiăspuiă“uiteăatâtădeămareăera”,ăacestaăesteăunăcazăsimpluă deă mişcareă deă ilustrare.ă Acesteă mişc riă func ioneaz ă celă maiă adeseaă înă sistemă deă complementaritateăcuăunămesajăverbal.ăă Mişc rileădeădispunereăaăafectelorăsuntămişc riăcareăauădeăfaptăoăbaz ăgenetic ,ă comun ă laă to iă oamenii.ă Tremuratulă esteă ună exemplu.ă Dară şiă mâinileă duseă laă fa ,ă anumiteă mişc riă aleă capuluiă etc.ă Esteă dreptă îns ,ă c ă afecteleă suntă celă maiă bineăă exprimateăcuăajutorulăexpresieiăfacialeăşiăaceastaăvaăfiătratat ădistinct.ăă Mişc rileă regulativeă suntă aceleă mişc riă careă nuă auă atâtă rolulă deă aă transmiteă informa ii,ă câtă peă acelaă deă aă reglementaă comunicareaă sauă naturaă rela ieiă cuă interlocutorii.ăPutemăpuneămânaăpeăoăpersoan ăatunciăcândăvremăs ănuămaiăvorbeasc ,ă sauădimpotriv ,ăs ăîntoarcemăcapulăspreăcinevaăpentruăa-iădaăacordulăs ăemit .ăă Înăfine,ămişc rileădeăadaptareăsuntăaceleămişc riăpeăcareăleăfacemăpentruăaăneă adaptaălaăoăsitua ieăspecial ădeăcomunicare.ăEleăsuntămişc riăsecreteăpeăcareăleăfacemă pentruă aă mascaă oă anumit ă stare,ă opinieă sauă atitudine.ă Spreă exempluă atunciă cândă suntemălaăunăcursăşiăsim imănevoiaădeăaăc scaăîncerc măs ămasc măacestălucruăprintr-oă serieă deă mişc ri,ă careă s ă estompezeă imagineaă peă careă oă producem.ă Dară şiă cur atulă unoră scameă imaginareă deă peă picior,ă atunciă cândă neă afl mă într-oă situa ieă stresant ,ă înă careănuăavemăputereaădeăaăcomunica,ăreprezint ătotăastfelădeămişc riădeăadaptare.ă Aşaăcumăseăpoateăobserva,ăînăcadrulămişc rilorăcorpuluiăintr ăînămodăprioritară mişc rileă mâinilor,ă dară şiă postura,ă caă şiă expresiaă facial .ă Acesteaă fiindă îns ă foarteă importanteăsuntăanalizateăseparat.ăăă Posturaăă Seă refer ă laă modulă înă careă cinevaă îşiă dispuneă corpulă într-ună spa iu.ă Evident,ă putemăs ăst măînăpicioareăsauăpeăunăscaun.ăPutemăs ăst măînăgenunchiăsauăculca iăetc.ă Pentruăfiecareăpozi ieăposibil ăexist ămaiămulteătipuriădeăposturi,ăcareăpotăfiăalese,ăînă func ieă deă dispunereaă mâinilor,ă aă picioareloră şiă aă capului.ă Dac ă privimă posturaă laă modulăgeneralăîns ,ăvomădistingeăîntreăposturileăînchiseăşiădeschise,ăînăsensulăînăcareă mâinileă şiă picioareleă potă fiă manevrateă deă aşaă natur ă încâtă s ă ocupeă maximumă sauă minimumă deă spa iu.ă Oă postur ă deschis ă “tr deaz ”ă oă stareă deă confortă psihic,ă deă relaxare,ădeăîncredere,ădeăsuperioritate.ăOăpostur ăînchis ămarcheaz ădeăregul ăstresul,ă neîncrederea,ăoădefini ieănegativ ădat ăsitua ieiăînăcareăseăafl ăsubiectulărespectivăetc.ă Evident,ăatributeleăprezentateăsuntăcondi ionateădeăoăserieădeăelementeăsecundareăcumă arăfiăorientareaăprivirii,ăutilizareaăunorăgesturiăspeciale,ăetc.ăă Expresia facială şi comunicarea prin ochi Esteă oă form ă deă comunicareă nonverbal ă esen ial ă pentruă rela iileă interpersonale.ăEaăesteăfoarteăimportant ăînăprimulărândăpentruăc ăareăoăbaz ăgenetic .ă Dină acestă motivă expresiaă fe eiă reprezint ă oă form ă universal ă deă comunicare.ă Dup ă Ekmanăceleăşaseăafecteăprimareăcareăsuntăexprimateălaănivelulăexpresieiăfacialeăsunt:ă • • • • • • Bucuriaă Teamaă Dezgustulă Mâniaă Triste eaă Fricaă Acesteă şaseă tipuriă deă expresieă facial ă suntă cuă adev rată universale,ă studiileă ar tândă c ă oameniă extremă deă diferi i,ă apar inândă unoră culturiă şiă raseă diferite,ă potă identificaăacesteăst riădoarăînăbazaăexpresieiăfaciale.ăAcestălucruăseărealizeaz ăchiarăşiă înăcondi iileăînăcareăesteăvorbaădeăoameniăcareăapar inăunorăraseăaiăc rorămembriănuăsauă întâlnită niciodat .ă Bazaă genetic ă esteă extremă deă important ă şiă dină acestă motivă nuă trebuieăs ă lu mă înă calculă doară universalitatea,ă ciă şiă ună altă aspect,ă acelaă ală dificult iiă deosebiteă deă manevrareă aă expresieiă facialeă pentruă aă puteaă exprimaă voluntară oă stareă psihic .ăă Dinăacestămotivăpoateăceaămaiăimportant ăşcoal ădeăteatru,ădinăîntreagaăistorieă aă acesteiă institu ii,ă esteă ceaă careă aă pusă accentă peă rolulă “tr irii”ă situa ieiă dramatice,ă tr ireaă fiindă ună instrumentă cuă ajutorulă c ruiaă s ă po iă transmiteă consistent,ă laă nivelă nonverbală aceleă mesajeă presupuseă caă fiindă normaleă pentruă ună personajă aflată într-oă anumit ăsitua ie.ăă Totă aceast ă baz ă genetic ă neă faceă s ă fimă foarteă performan iă înă decodareaă mesajeloră deă laă nivelulă expresieiă facialeă chiară şiă înă absen aă conştientiz riiă exacteă şiă detaliateă aă mişc riloră peă careă leă percepem.ă Pentruă acestă motivă “ştim”ă c ă cinevaă nuă râdeă sincer,ă sauă c ă esteă maiă sup rată decâtă pare,ă sauă c ă esteă deă faptă bucurosă deă ună anumitălucru.ăă ă Laă nivelulă expresieiă facialeă ună rolă cuă totulă deosebită îlă joac ă ochii.ă Comunicareaă prină ochiă esteă ună tipă centrală deă comunicareă nonverbal .ă Aceastaă nuă doarăpentruăc ăochiiăsuntăcelă maiăimportantăanalizatorăînăcomunicareaădirect ,ădarăşiă pentruă c ă suntă extremă deă pu ină controla iă voluntară înă timpulă comunic rii.ă Esteă de-aă dreptulă fascinantă câteă lucruriă seă potă transmiteă prină acestă tipă deă comunicare.ă Tocmaiă pentruăc ăoricineăştieăintuitivăacestălucru,ăexist ălaăto iăoameniiăoătendin ăuniversal ,ă atâtădeăaăevitaăs ăfimăprivi iăînăochi,ăcâtăşiădeăaăpriviălaărândulănostru.ăCercet rileăauă ar tatăspreăexempluăc ăoameniiăseăprivescăînăochiăf r ăîntrerupereăînămedieăaproapeă3ă secunde.ăMaiămult,ăprivireaăreciproc ăînăochiăseăfaceăuzualăf r ăîntrerupereăînămedieă doarăpentruă1,18ăsecunde.ăEsteăcuăsiguran ăuimitorădeăpu in.ăPentruăaăevitaăprivitulăînă ochiă avemă maiă multeă strategiiă posibileă cumă ară fiă clipitul,ă focalizareaă vederiiă “peste”ă sauă“dincolo”ădeăinterlocutor,ăprivitulăînăalt ădirec ie,ămişc riăaleăcapului,ăochelariiădeă soareăetc.ăPrivitulăînăochiăareăoădurat ămaiămareăînăcazulăfemeilorădecâtăalăb rba ilor,ă înă specială pentruă motivulă c ă femeileă au,ă dină punctă deă vedereă cultural,ă maiă pu ineă lucruriădeăascuns.ăă Dup ăMarkăKnappăexist ăpatruăfunc iiămajoreăaleăcomunic riiăprinăochi:ă • • • • Func iaădeăc utareăaăfeed-back-uluiă Func iaădeăpermitereăaăcomunic rii,ădeăvalidareăcaăemi torăaăunuiăsubiectă Func iaădeăprecizareă(definire)ăaărela ieiădintreăemi torăşiăreceptoră Func iaădeăcompensareă(reducere)ăaădistan eiăfiziceăă C utareaă feed-back-uluiă reprezint ă oă ac iuneă careă seă desf şoar ă aproapeă involuntară înă comunicareaă interpersonal .ă Ochiiă suntă ună instrumentă esen ialăpentruă aă transmiteă sauă receptaă mesajeă privitoareă laă modulă înă careă suntă sauă auă fostă validateă informa iileătransmise.ăFemeileăauătendin aădeăaăurm riăînămaiă mareăm sur ăacestătipă deăfeed-back,ăaceastaăşiăpentruăc ăuzualăprivescămaiămultătimpăînăochiăinterlocutorului,ă darăşiăpentruăc ăsuntămaiădispuseăs ăseăorientezeădup ăfeed-backulăpeăcareăîlăprimesc.ă S ă nuă uit mă îns ă c ă dină punctă deă vedereă genetică îngrijireaă copiiloră foarteă miciă presupuneăabilit iăfoarteămariădeăcomunicareădeăacestătip.ă Ceaădeăaădouaăfunc ieăseărefer ădeăfaptălaăsitua iaăfamiliar ăînăcareăpermisiuneaă deă aă emiteă esteă condi ionat ă deă privireaă înă ochi.ă Ştimă deă laă şcoal ă spreă exempluă c ă evitamăs ăneăuit măînăochiiăprofesorilorăcândănuăştiamălec iaădeăteam ăs ănuăneăpun ă s ăvorbim.ăNuăeraădeăfaptăoăsupersti ie,ăpentruăc ăexperien eleăarat ăc ăprivitulăînăochiă declanşeaz ăaproapeăautomatăoărela ieădeăcomunicare.ă Precizareaărela ieiădintreăemi torăşiăreceptorăseărealizeaz ăînămaiămulteăforme.ă Laă nivelulă comunic riiă prină ochiă seă poateă realizaă foarteă bineă negociereaă rela ieiă deă putereă dintreă dou ă persoane,ă dată fiindă c ă celă careă reuşeşteă s ă fac ă managementulă acestuiă tipă deă comunicareă areă ună ascendentă asupraă celuilalt.ă Semnulă vizibilă şiă universalăalăpierderiiăautorit iiăesteăprivitulăînăjosăsauăevitareaăpriviriiăceluilalt.ă Înă fine,ă extremă deă interesantă esteă faptulă c ă privitulă înă ochiă maiă areă oă func ieă foarteăimportant ăaceeaădeărelativizareăaăspa iului.ăDistan eleăperceputeăîntreăindiviziă depindă deă faptulă c ă aceştiaă seă privescă sauă nu.ă Privitulă înă ochiă micşoreaz ă distan eleă percepute.ă Acestaă esteă motivulă pentruă careă seă produceă ceeaă ceă poateă fiă denumită “efectulă deă lift.”ă Acestă lucruă seă petreceă maiă alesă laă noiă undeă lifturileă suntă destulă deă strâmte.ăÎnăliftăoameniiăsuntăconstrânşiăs ăsteaăîntr-unăspa iuăîngust,ăcareăfaceăcaăeiăs ă îşiă încalceă reciprocă spa iileă personale.ă Înă acesteă condi iiă privitulă înă ochi,ă chiară accidental,ă ară faceă s ă seă înregistrezeă laă nivelă perceptivă oă înc lcareă aă spa iuluiă intim.ă Dină acetă motivă înă liftă oameniiă alegă s ă seă comporteă ciudat,ă s ă seă uiteă laă pantofi,ă laă scameăimaginareădeăpeăhaine,ălaăbecule eleăcareăindic ăetajeleăsauăeventualălaăoglind .ăă ă Oă întrebareă r mâne.ă Cumă putemă comunicaă prină ochi?ă Ceă în elegemă deă faptă prină aceast ă sintagm ?ă Pentruă aă r spundeă trebuieă s ă spunemă c ă laă nivelulă ochiloră exist ă înă realitateă ună num ră foarteă mariă deă mişc riă şiă transform ri,ă careă deşiă nuă suntă aproapeă niciodat ă conştientizateă caă atare,ă suntă perceputeă şiă decodificateă deă oriceă subiect.ă Dintreă acesteă transform riă celeă maiă importanteă suntă dateă deă dilatareaă şiă deă manevrareaă pupilei.ă Dilatareaă sauă contractareaă pupileiă esteă oă ac iuneă 100%ă involuntar ,ăeaăneputândăfiăcontrolat ăînăniciăoăsitua ie.ăCauzeleăacestorămişc riăsuntă multiple,ă dară dincoloă deă cerin eleă deă adaptareă laă mediuă eleă indic ă şiă anumiteă st riă psihiceăşiăatitudiniăpeăcareăleăputemăavea.ăCercet rileăauăar tatăspreăexempluăc ăoriceă b rbat,ă atunciă cândă vedeă oă femeieă atr g toareă sexual,ă sufer ă imediată oă dilatareă aă pupileiăabsolutănecontrolat .ăÎnăcazulăfemeilorăacestăefectăseăproduceăînăspecialăatunciă cândă privescă ună copilă foarteă mică sauă oriceă obiectă deă dimensiuniă rotundă şiă deă dimensiuniăreduse.ăEvident,ăexist ăoăcondi ionareăgenetic ,ăcareănuăpoateăfiăcontrolat ă voluntar.ăă Maiă mult,ăînăgenerală interesulăsexuală(şiă înă anumiteăformeă chiară curiozitatea)ă esteămarcatăprinădilatareaăpupilelor.ăDinăacestămotivăînăevulămediuăfemeileăîşiăpuneauă beladon ă (deă laă “bellaă dona”,ă femeieă frumoas ă înă limbaă italian )ă înă ochiă pentruă a-şiă dilataă pupileleă şiă aă fiă maiă atr g toare.ă Dilatareaă îns ă caă atareă nuă esteă conştientizat ă niciodat ,ă înăfaptă eaăpresupunândătransform riăgreuăperceptibile.ăAl turiădeădilatareaă sauă contractareaă pupileiă exist ă şiă alteă tipuriă deă mişc riă aleă ochilor,ă careă auă aceleaşiă func iiă deă exprimareă aă unoră st riă psihice.ă Clipitulă esteă spreă exempluă ună altă element.ă Exist ăchiarăoăcorela ieăîntreăcâtădeădesăclipimăşiăstareaădeătensiuneăînăcareăneăafl mă Uzuală clipimă celă pu ină oă dat ă laă câtevaă minute,ă îns ă putemă ajungeă s ă clipimă şiă laă câtevaăsecunde.ă Comunicarea prin obiecte Oriceă obiectă poateă fiă utilizată înă comunicareă pentruă aă vehiculaă semnifica ii.ă Atunciăcândăneăl s măplasaăpeăscaunulădinăautobuzăpentruăaăneăcompostaăunăbilet,ănuă facemă altcevaă decâtă s ă semnal mă cuă ajutorulă aceleiă plaseă faptulă c ă acelă locă esteă ocupat.ă Oriceă cadou,ă chiară şiă oă floare,ă areă intrinsecă oă anumit ă semnifica ie.ă Îmbr c mintea,ă diverseleă acesoriiă peă careă leă utiliz mă zilnic,ă auă capacitateaă deă aă transmiteă anumiteă semnifica ii.ă Oă mareă parteă dină obiecteleă dină jurulă nostruă suntă utilizateă semnificantă f r ă caă noiă s ă fimă conştien iă deă acestă lucru.ă Înă diferiteă cadreă socialeăînăcareăneăafl măneădefinimăuzualăsitua iileăînăbazaăunorăobiecte,ăcareăauăpentruă noiă diverseă semnifica ii.ă Spreă exempluă ochelariiă sauă oă geant ă diplomată neă facă s ă neă definimăoăsitua ieădiferităfa ădeăcazulăînăcareăacelaşiăpersonajănuăpoart ăochelariăşiăareă spreăexempluăoăgeant ăsport.ăDac ăîntr-oăfotografieăseăafl ăacelaşiăpersonaj,ăînăaceaşiă postur ,ăîns ăînăspateleăs uăpeăpereteăseăafl ăobiecteădiferite,ăs ăspunemăspreăexempluă oăicoan ăsauăunăcalendar,ăceiăcareăprivescăfotografiaăauătendin aădeăaădefiniăcompletă diferităsitua iaădatorit ădoarăcelorădou ătipuriădiferiteădeăobiecte.ăă Unătipăspecialădeăobiecteăcuărolăsemnificantăîlăconstituieă marcatorii.ăAceştiaă suntăînăspecialăobiecte,ădarăpotăfiăşiăsimboluri,ădeseneăsauămesajeăscriseăpeăunăsuport,ă careăsuntăutilizateăpentruăaămarcaăceva.ăPlasaădinăprimulăexempluăesteăunămarcator.ăOă mareă parteă aă marcatoriloră auă caă semnifica ieă principal ă interdic ia.ă Marcatoriiă seă utilizeaz ăşiăpentruămarcareaăteritoriilor,ăcumăesteăcazulăcuădeseneleăf cuteădeăunăgrupă deă tineriă peă pere iiă blocurilor,ă dară şiă caă gestă deă ostilitateă sauă deă violen ă simbolic ă pentruă aă marcaă putereaă sauă superioritateaă fa ă deă alteă persoane.ă Marcatoriiă suntă utiliza iă astfelă pentruă aă “profana”ă ună anumită teritoriu,ă cumă esteă cazulă marc riiă prină texteă sauă deseneă pere iiă sauă diferiteă obiecteă apar inândă unoră institu iiă publiceă sauă private.ă Evident,ă discut mă despreă func iaă deă marcatoră aă unuiă obiect,ă cuă alteă cuvinteă maracareaă nuă esteă oă calitateă intrinsec ,ă ciă doară asociat ă posibilă unuiă anumită obiect.ă Dină acestă motivă func iaă poateă fiă asociat ă şiă unuiă mesajă scris,ă unuiă comportamentă simbolicăetc.ă ă Gestionarea spaţiului şi teritorialitatea Spa iul,ă înă formaă distan eloră interpersonaleă sauă aă teritorialit iiă areă ună rolă importantăînăcomunicare,ăînăspecialăînădefinireaăcontextuluiăcomunic rii.ăOriceărela ieă social ă presupuneă ună spa iuă înă careă actan iiă sociali,ă careă suntă deă regul ă şiă actan iiă comunica ionali,ăseăafl .ăÎntreăaceştiaăexist ăoădistan ăfizic ăcareăareăunărolăesen ialăînă definreaăraporturilorăsocialeăşiădeăcomunicare.ăDup ăăEdwardăHallăexist ăpatruătipuriă deădistan e:ăintime,ăpersonale,ăsocialeăşiăpublice,ăfiecareădintreăeleăavândădou ăniveluriă dup ăcumăurmeaz :ă º º º º º º º º Distan aăintim ădeămaxim ăapropriereă(primar )ăă0-ă15ăcmă Distan aăintim ăsecundar ăă ă ă 15-45ăcmă Distan ăpersonal ăprimar ă ă ă 45-75ăcmă Distan ăpersonal ăsecundar ă ă ă 75-120ăcmă Distan ăsocial ăprimar ă ă ă ă 1,2-2,1ămă Distan ăsocial ăsecundar ă ă ă 2,1-3,6ămă Distan ăpublic ăprimar ă ă ă ă 3,6-7,5ămă Distan ăpublic ăsecundar ă ă ă pesteă7,5ăm ă Distan aă intim ă esteă distan aă laă careă atingereaă esteă foarteă accesibil ,ă eaă reprezint ă spa iulă peă careă îlă ap ramă cuă maxim ă energieă şiă esteă totodat ă distan aă înă cadrulăc reiaăsuntăutilizabileătoateăcanaleleleădeăcomunicare.ăÎnămodănormalănuăl s mă decâtăăfoarteăpu ineăpersoaneăşiăextremădeărarăs ăp trund ăînăacestăspa iu.ăă Distan aăpersonal ăesteădistan aăînăcadrulăc reiaăseăînscriuămajoritateaărela iiloră interpersonale.ă Comunicareaă vizual ă şiă auditiv ă func ioneaz ă cuă maximumă deă eficien .ă Atingereaă esteă posibil ,ă dară nuă esteă laă felă deă facil .ă Înă cadrulă niveluluiă secundarăfiindăchiarănevoieăcaăambeleăpersoaneăs ăîşiămanevrezeămâinileăpentruăaăseă atingeăreciproc.ăSpa iulăimpusădeădistan eleăpersonaleăesteăşiăelăprotejat,ădarăînc lc rileă luiănuăsuntădecodificateăcaăpericuloase,ăchiarădac ăpotăfiăstresante.ăă Înă func ieă deă naturaă rela iei,ă gradulă atractivit ii,ă tipulă deă statusă şiă naturaă subiectuluiă deă comunicare,ă exist ă oă distan ă predeterminat ă înă comunicareă întreă emi torăşiăreceptor,ădistan ăcareăseăînscrieăînălimiteleădefiniteămaiădevreme.ă Distan eleă socialeă suntă distan eă deă rela ionareă întreă indivizi,ă careă nuă presupună obligatoriuărela iiăinterpersonale.ăComunicareaăseărealizeaz ăoptimălaănivelăvizual,ădară cuă absen aă unoră componenteă careă nuă maiă suntă performante,ă cumă esteă cazulă comunic riiă prină ochi.ă Comunicareaă verbal ă func ioneaz ă acceptabil,ă îns ă cuă ună coeficientămareădeăpierdereădeăinforma ii.ăă Distan aăăpublic ăesteăoădistan ămareăînăcareăcomunicareaăinterpersonal ădintreă indiviziănuămaiăpoateăfiăfunc ional ,ăfiindăînlocuit ăeventualăcuăunăaltătip,ăcomunicareaă public .ăSpa iulăimpusădeădistan aăpublic ăesteăunulădeămaxim ăpermisivitate,ăfa ădeă careănuăexist ăniciăunăfelădeăprotec ie,ăesteăunăspa iuăînăcareăactoriiănuăîşiăpropunădeă regul ă s ă comuniceă şiă înă careă doară anumiteă componenteă aleă comunic riiă nonverbaleă suntăprezente.ă Exist ă evidentă anumi iă determinan iă culturali,ă careă facă caă expresiaă acestoră distan eăs ăfieădiferit .ăÎnăculturileăorientale,ăspreăexemplu,ătoateăacesteădistan eătindăs ă fieă maiă miciă decâtă celeă enumerateă deă noi.ă Exist ă deă asemeneaă abateriă sistematiceă înă func ieădeăsexăşiădeăvârst .ăFemeileătindăs ămen in ădistan eămaiămiciădecâtăb rba ii,ălaă felăcopiiiăauătendin aădeăaămen ineădistan eămaiămici,ăcomparativăcuăadul ii.ă Ună aspectă multă maiă interesantă esteă acelaă datădeă faptulă c ă persoaneleă careă auă oă dispozi ieă superioar ă spreă comunicareă persuasiv ă -ă şiă careă uzuală auă şiă personalit iă puterniceă -ă înă sensulă înă careă potă fiă considerateă comunica ională caă persoaneă active,ă dinamice,ă cuă ună coeficientă persuasivă mare,ă auă tendin aă deă aă înc lcaă distan eleă personaleă sauă chiară intimeă aleă altora.ă Aceast ă tendin ă esteă poten at ă înă cazulă atractivit iiăfa ădeăcealalt ăpersoan .ăă Distan aă personal ă nuă esteă uniform .ă Eaă areă oă form ă maiă degrab ă oval ,ă înă sensulăînăcareădistan eleăprezentateădeănoiăseăafl ăînărealitateădoarăînăfa aăindivizilor,ă posturaă normal ă deă comunicare.ă Eleă auă valoriă maiă miciă peă laterală şiă foarteă miciă înă spateleănostru.ăă ăNaturaă şiă con inutulă comunic riiă dintreă doiă indiviziă influen eaz ă întotdeaunaă distan aădintreăaceştia.ăDistan aănuăpoateăfiămen inut ădecâtăprintr-unăprocesăcontinuuă deă negociereă întreă celeă dou ă persoane.ă Fiecareă dintreă subiec iă caut ă deă regul ă s ă men in ăoădistan ăpotrivitămoduluiăînăcareăeiăîşiădefinescărela ia.ăDac ărela iaănuăesteă echilibrat ă atunciă esteă vizibilă întotdeaunaă ună efectă deă pendulareă sauă deă deplasareă aă subiec ilorărespectivi,ăcareăseăplimb ăunulădup ăaltulăpeădistan eădesigurăfoarteămici.ăă Peădeăalt ăparte,ădincoloădeădistan eleăpeăcareăleădefinimăpân ălaăsubiec iiăcuăcareă interac ion m,ă exist ă ună procesă maiă general,ă legată deă modulă înă careă neă definimă teritoriulăînăcareăneăafl m.ăAcesteăproceseăpoart ănumeleădeăteritorialitate.ă Teritorialitateaă esteă oă component ă aă procesuluiă deă definireă aă situa iei.ă Ună teritoriuăpoateăfiădefinităcaăintim,ădeămaxim ălibertate,ădarăşiădeămaxim ăprotec ieăfa ă deă alteă persoaneă sauă poateă fiă definită caă personal,ă iară atunciă -ă deşiă esteă ap rată şiă revendicată caă proprietateă -ă elă esteă ună teritoriuă deă accesă şiă pentruă al ii,ă înă condi iiă deă controlăpeăcareăniăleăasum m.ăExist ăteritoriuădeăgrupăsauăcomunitar,ăadic ăteritoriulă careăesteăconsideratăproprietateaăunuiăgrupăsauăaăuneiăcomunit iălaăcareăsuntemăparteă şiăînăcareăadmitemăf r ărestric iiăoriceăaltămembru.ăÎnăfineăexist ăteritoriuăpublic,ăcareă nuă esteă ap rat,ă esteă ună teritoriuă fa ă deă careă nuă emitemă preten iiă deă pozi ionare,ă teritoriuăcareăesteădeămaxim ăpentrabilitate.ă Teritorialitateaă esteă studiat ă înă numeroaseă ştiin eă sociale,ă caă şiă înă cadrulă etologiei,ăacestăprocesăfiindăprezentălaămajoritateaăanimalelorăsuperioare.ăLaăomăesteă interesant ă teritorialitateaă careă seă manifest ă atîtă înă spa iileă deă locuire,ă câtă şiă înă celeă profesionale.ă Tendin aă general ă esteă aceaă ca,ă indiferentă deă naturaă obiectiv ă aă unuiă teritoriu,ăutilizareaăfrecvent ăs ădetermineătendin aădeăaădefiniăînămodătreptatăteritoriulăă respectivă-ăchiarădac ăesteăpublică-ăcaăfiindăpersonalăsauăintim.ăPentruăaceastaădeămulteă oriăsuntăutiliza iămarcatorii. Paralimbajul ă Paralimbajulă seă refer ă laă toateă caracteristicileă comunic riiă verbaleă caă şiă laăă toateă emisiileă sonoreă nearticulate.ă Esteă vorbaă peă deă oă parteă deă caracteristiciă deă tipulă volumului,ă accentului,ă ritmului,ă tonalit iiă etc.,ă iară peă deă alt ă parteă deă gamaă larg ă aă sunetelorăspeciale,ăcareăînso escăsauăsubstituieăcomunicareaăarticulat .ăEsteăvorbaădeă gâfâit,ă suspin,ă tuseă sauă deă alteă tipuriă deă manifest riă sonoreă careă înso escă actulă comunic riiăverbale.ăSeăconsider ăc ăînămodănormal,ăînăaproximativă15ăsecundeădeălaă debutulăunuiăprocesădeăcomunicare,ăputemăidentificaăexactădoarăînăbazaăparalimbajuluiă stareaăpsihic ăaăinterlocutorului.ăă Informa iileă peă careă leă primimă prină paralimbajă suntă decodificateă automată înă procesulă comunic riiă verbale,ă ajutândă atâtă laă definireaă contextuluiă câtă şiă laă transmitereaădeăinforma ii,ăoăparteăaăacestoraăfiindătransmiseădoarălaăacestănivel.ă ă Evidentă toateă caracteristicileă suntă importante,ă îns ă noiă neă vomă opriă doară laă câtevaădintreăacestea.ăă Vitezaă deă vorbireă esteă important ă maiă alesă pentruă comunicareaă persuasiv ,ă datăfiindăc ăpersuasiuneaăunuiămesajăcreşteăodat ăcuăvitezaădeătransmitereăaăcuvintelor.ă Înămodănormalăvorbimăcuăoăvitez ădeăciraă120-140ădeăcuvinteăpeăminut.ăGradulăoptimă deă persuasiuneă seă ob ineă îns ă înă jură deă 190ă deă cuvinteă peă minut.ă Dincoloă deă 200ă deă cuvinteă peă minută procesulă în elegeriiă esteă pusă înă pericol,ă iară laă oă vitez ă deă 280ă deă cuvinteă peă minută apară problemeă deă în elegere,ă aproximativă 10%ă dină mesajă nemaiputândăfiăîn eles.ăDincoloădeă300ădeă cuvinteăpeă minutăprocesulă în elegeriiă esteă profundăafectat.ăă Tonalitateaăcaăşiăvolumulăauăşiăeleăunărolăînădefinireaăcomponenteiăpersuasiveă aăcomunic rii,ăcaăşiăînăexprimareaăunorăst riăpsihice.ăTonalit ileăjoase,ăcaăşiăvolumulă ridicat,ă asigur ă atâtă transmitereaă maiă eficient ă aă unuiă mesaj,ă câtă şiă oă capacitateă persuasiv ămaiămare.ăă Accentulăesteăimportatădinămaiămulteăpuncteădeăvedere.ăPutemăvorbiădeăaccentă laă nivelulă silabeloră oric ruiă cuvântă dară şiă deă accentuareaă anumitoră cuvinte.ă Dac ă deă exempluă acelaşiă mesajă areă substantivele,ă respectivă verbele,ă accentuate,ă elă vaă fiă decodificatădiferit.ăAccentuareaăverbelorăfaceăcaămesajulăs ăfieămaiădinamic,ămaiăuşoră receptabil,ă dară maiă ales,ă aceast ă formul ă deă accentuareă favorizeaz ă decodificareaă conota iiloră persuasive.ă Accentulă areă îns ă oă func ieă esen ial ă înă definireaă contextuluiă deă decodificareă operantă pentruă ună anumită cadruă dat,ă caă şiă înă exprimareaă anumitoră figuriă stilisticeă necesareă transmiteriiă unoră mesajeă latente.ă S ă nuă uit mă c ă formaă lingvistic ă aăuneiă întreb riăfa ădeăoăafirma ieăpoateăfiă aceaşi,ădiferen aăfiindădat ădeă multeăoriădoarădeăutilizareaăaccentului.ă Diferiteleă suneteă peă careă leă emitemă înă timpulă comunic riiă auă şiă eleă func iiă comunica ionale.ă Ceaă maiă important ă fiindă aceeaă deă precizareă aă st riiă psihiceă aă emi torului.ăComplementaritateaăcuămesajulăverbalăesteăunăaltăelementăimportant.ăă Paralimbajulă poateă fiă studiată foarteă precis,ă comparativă cuă alteă formeă deă comunicareă nonverbal ,ă dată fiindă faptulă c ă parametriiă comunic riiă verbaleă potă fiă înregistra iă şiă cuantifica iă cuă ajutorulă aparatelor,ă inclusivă prină prelucrareaă computerizat .ă Deă altfel,ă înă anumiteă domeniiă posibilitateaă prelucr riiă acestoră caracteristiciăaădevenităoăpractic ăprofesional ,ăfiindăutilizateă largăînăcadrulăefecteloră specialeăproduseăpentruăfilmăsauăreclame,ălaăteleviziuneăsauălaăradio.ă ă ă ÎNTREB RI:ă ă 1. Ceăesteăcomunicareaănonverbal ?ă 2. Careăsuntăfunc iileăcomunic riiănonverbale?ă 3. Careăesteătipologiaăcomportamentelorăcuărolăsemnificant?ă 4. Careăsuntăfunc iileăcomunic riiăprinăochi?ă 5. Careăsuntătipurileădeăexpresieăfacial ?ă 6. Ceăesteăposturaăşiăcareăesteătipologiaăei?ă 7. Înăceăconst ăcomunicareaăprinăobiecte?ă 8. Careăesteătipologiaămarcatorilor?ă 9. Careăesteătipologiaădistan elorăşiăaăteritorialit ii?ă 10. Ceăesteăparalimabajul?ă 11. Oferi iăexempleăpentruătoateătipurileădeăcomunicareănonverbal .ă ă Cursul 6 Comunicarea în viaţa socială. Interacţiunea socială ca act de comunicare. Caracteristicile relaţiilor sociale ă Rela iileă socialeă privescă raporturile,ă caă şiă proceseleă deă comunicare,ă ceă seă stabilescăîntreăoameniăînăanumiteăcadreăsociale.ăExist ăîntotdeaunaăoăbaz ănormativ ,ă potrivită c reiaă func ioneaz ă oriceă rela ieă social ,ă laă felă cumă exist ă obligatoriuă oă dimensiuneă implicit ă comunica ional ă înă acesteă raporturi.ă Ceaă maiă simpl ă form ă deă rela ieăsocial ăesteăceaădat ădeăoădiad ,ăadic ărela iaăexistent ăîntreădou ăpersoane.ă Schemaă comunic riiă peă careă amă prezentat-oă laă începutulă acestuiă cursă reprezentaă oă diad ,ă pentruă c ă aveamă ună emi toră şiă ună receptor.ă Înă fapt,ă întodeaunaă ambeleăroluriăexist ălaăaceaşiăpersoan ,ăfiindăperformateăsuccesivăsauăconcomitent.ăOă rela ieă social ă esteă întotdeaunaă ună construct,ă eaă apareă şiă seă men ineă prină proceseă deă comunicare.ă Naturaă rela iiloră dinteă indiviziă sufer ă transform riă înă timpă datorit ă evolu ieiă personalit ilor,ă aă experien elor,ă aă defini iiloră subiectiveă dateă deă subiec iă situa iilorălaăăcareăparticip ,ădarăşiăproceselorădeăcomunicareădintreăindivizi.ăEvident,ă totăcomunicareaăpoateăstaăşiălaăbazaădeterior riiăsauăchiarădisolu ieiărela iilor.ăAbsen aă comunic riiăesteăunăindicator,ădarăşiăunăfactorăesen ialăalădeterior riiărela iilorăsociale.ă ă Rezult ăprinăurmareăc ărela iileăsocialeăsuntăunăconstructăcare,ăatunci,ăcîndăneă raport mă laă oă diad ,ă exprim ă oă procesualitateă ceă presupuneă trecereaă prină celă pu ină câtevaă stadii.ă Înă principală distingemă cinciă stadiiă înă evolu iaă uneiă rela iiă sociale:ă Contactul,ă implicarea,ă intimitatea,ă deteliorareaă şiă disolu ia.ă Evident,ă nuă toateă stadiileă suntăobligatorii.ă Contactul.ă Reprezint ă modalitateaă prină careă seă definescă pozi iile,ă naturaă rela iilor,ă tipulă deă comunicareă şiă seă facă primeleă schimburiă deă informa iiă întreă dou ă persoane.ăDeăregul ,ăaceast ăetap ăesteăînso it ăşiădeăunăjocădeăputere,ăcaăşiădeăproceseă deă invalidareă aă roluriloră comunica ionaleă peă careă şiă leă arog ă subiec ii.ă Exist ,ă peă deă alt ăparte,ăanumiteăformuleăcomunica ionaleăritualice,ăcareădefinescăcontacteleădintreă oameni,ăuneleăavândăoăfunc ieăprofesional ,ăalteleăfiindăformuleăuniversale.ăă Înăaceast ăfaz ăsubiec iiăîşiăformeaz ăoăp rereăgeneral ădespreăinterlocutori,ăîşiă definescă şiă negociaz ă registrulă comunica ional,ă careă permiteă ulterioră comunicareaă (tipulă deă comunicare,ă tipulă deă limbajă utilizat,ă categoriaă tematic ă aă comunic rii,ă tipulă deăstilăadoptatăetc.).ă Implicarea.ăAceast ăaădouaăetap ăsurvineădoarăînămomentulăînăcareăceleădou ă persoane,ă înă urmaă contactuluiă ini ial,ă decidă s ă continueă procesulă deă comunicare.ă Înă aceast ăetap ăcreşteăcantitateaădeăcomunicare,ăseădiversific ăsubiectele,ăasist măcuăalteă cuvinteă laă oă creştereă cantitativ ă aă procesuluiă deă comunicare.ă Paralel,ă desigur,ă creşteă nivelulăimplic riiăafectiveăşiăemo ionaleăînărela ie,ăavândăşiăoădimensiuneăcalitativ ăaă creşteriiăprocesuluiădeăcomunicare,ăînăsensulăcreşteriiăprofunzimiiărela iilor.ă Intimitatea.ăEsteăunăstadiuălaăcareănuăajungăîntotdeaunaăsubiec iiărela iilor.ăElă reflect ă oă creştere,ă precump nitoră calitativ ,ă aă procesuluiă deă comunicare.ă Nuă atâtă timpulă sauă volumulă deă informa iiă vehiculateă cresc,ă câtă maiă alesă seă schimb ă tipulă deă informa ii,ă maiăgeneralătipulădeă comunicare.ăSeăvehiculeaz ă maiă multeăinforma iiădeă factur ă personal ,ă informa iiă etichetateă caă secrete,ă seă comunic ă sauă seă exprim ă st riă emo ionale,ă elementeă componenteă aleă sineluiă ascunsă etc.ă Intimitateaă înseamn ă oă schimbareăaăregistruluiădeăcomunicare,ăînăprimulărândătematic,ăcaăşiăoădeplasareăc treă zonaăcomunic riiăafectiveăşiăpersuasive.ă Deteriorarea.ăEsteăunăstadiuăînăcareăaparăproblemeăîntr-oărela ie.ăProblemele,ă oă s ă vedem,ă potă aveaă multeă cauze,ă uneleă potă fiă chiară deă natur ă comunica ional .ă Indiferentădeăcauze,ădeteriorareaăseăpoateăobservaăuşorăprinăindicatoriăcomunica ionaliă deă genulă timpuluiă deă comunicare,ă raportuluiă dintreă comunicareaă normal ă şiă ceaă ritualic ,ăaădurateiădeăprivireăînăochiăaăparteneruluiăetc.ăă Disoluţia.ă Reprezint ă etapaă înă careă oă rela ieă iaă sfârşit.ă Indiferentă deă motive,ă disolu iaăpresupuneăoriăîncetareaădeăfactoăaăcomunic riiăîntreăceleădou ăpersoane,ăoriă înlocuireaăprocesuluiănormalădeăcomunicareăcuăunulăstrictăritualic.ă ă Dup ă cumă s-aă observat,ă exist ă dou ă caracteristiciă imporatanteă aleă uneiă rela iiă interpersonale.ăEsteăvorbaădeăl rgimeaăşiădeăprofunzimeaăacesteia.ăL rgimeaărelaţieiă seă refer ă laă num rulă deă subiecteă sauă deă teme,ă careă suntă specificeă înă procesulă deă comunicare.ă Dou ă persoaneă potă comunicaă peă ună singură subiect,ă despreă fotbală s ă spunem,ă sauă potă comunicaă peă ună num ră multă maiă mareă deă subiecte.ă Implicareaă şiă intimitateaă presupună obligatoriuă şiă oă l rgireă aă rela iiloră dină punctă deă vedereă comunica ional.ă Re inemă îns ă c ă pentruă oriceă relaţieă social ă exist ă anumiteă subiecteă sauă temeă prohibitive.ă Cuă alteă cuvinte,ă chiară dac ă cunoaştemă bineă oă persoan ,ănuăavemăposibilitateaăs ădiscut măoriceătipădeăsubiectăcuăaceaăpersoan .ăă Prohibi iileă tematiceă exist ă chiară şiă pentruă rela iiă foarteă puterniceă sauă chiară intime,ă cumă esteă spreă exempluă cazulă copiilor,ă careă vorbescă despreă anumiteă subiecteă exclusivăcuăalteăpersoaneădecâtăpropriiăp rin iăsauărude.ăDeăfaptătocmaiănaturaărela iei,ă istoriculă şiă importan aă sa,ă suntă principalulă factoră prohibitiv.ă Înă mareă parte,ă lucrurileă stauă inversă decâtă suntemă tenta iă s ă consider mă laă nivelulă cunoaşteriiă comune.ă Celeă maiăpuţineăprohibiţiiătematiceăavemăfaţ ădeăstr ini,ăiarăceleămaiămulteăprohibiţiiă aparătocmaiădatorit ăunuiăanumităgenădeăimplicareărelaţional .ăă Nuătrebuieăs ăîn elegemănicidecumăc ăvorbimămaiămultăcuăstr inii,ăciădoarăc ă suntemămaiădispuşiădeăaăabordaăunăsubiectădelicatăfa ădeăpersoaneăcuăcareănuăamăavută unăistoricăalărela iilor,ăistoricăceăarăac ionaălimitativ.ăAceast ăsitua ieăapareădeoareceăînă oriceărela ieăsocial ăl rgimeaătematic ăcreşteădoarăpân ălaăunăanumitănivel,ădincoloădeă careă modific rileă nuă maiă suntă semnificative.ă Deă regul ,ă înă cazulă uneiă diade,ă ceiă doiăă actan iă rela ionaliă îşiă pierdă înă timpă disponibilitateaă deă aă maiă deschideă alteă capitoleă tematiceăaleăcomunic riiăinterpersonale.ă ă Profunzimeaărelaţieiăseărefer ălaăgradulăimplic riiăşiălaănaturaăpersonal ăsauă intim ăaăcomunic rii.ăDou ăcupluriăpotăvorbiădespreăexperien aălorăprofesional ,ăîns ă esteăoădiferen ămareăîntreăceiăcareăîşiăcomunc ădoarăresponsabilit ileălorădeălaăloculă deămunc ăşiăceiăcareăîşiăfacăm rturisiriădespreăanumiteăgreşeliăsauăilegalit iăpeăcareăleauăf cut,ădespreădiverseăsubiecteă considerateăuzualădeănatur ănepublic .ăÎnădefinereaă uneiărela iiăconteaz ăprinăurmareănuădoarăl rgimea,ănum rulămareăsauămicădeăsubiecteă deăcomunicare,ăciăşiănatura,ătipulădeăcomunicareăcareăareălocăîntreăsubiec i.ăUnăprocesă deă comunicareă poateă s ă exprimeă oă rela ieă social ă foarteă puternic ă f r ă s ă exprimeă comunica ionalăoăl rgimeădeosebit .ăă ă Deăregul ,ăatunciăcândăoărela ieăsocial ăajungeăînăstadiulăintimit iiăs-aădefinită dejaăoăanumit ăl rgimeăşiăoăanumit ăprofunzimeăaăcomunic riiădintreăsubiec i.ăDincoloă deăacesteălimiteănuăseămaiătreceădecâtăfoarteăgreu.ă ă Exist ă maiă mul iă factoriă careă influen eaz ă l rgimeaă caă şiă profunzimeaă comunic rii,ăimplicităaărela ieiădintreădou ăpersoane:ă º º º º Atractivitateaăinterpersonal ă Proximitateaă Recompensaă Similaritateaă º Complementaritateaă Atractivitateaăinterpersonal .ăAtractivitateaăareăoăbaz ăfizic ăşiăunaăcareă ineă deămanifestareaăpersonalit ii.ăDinăpunctădeăvedereăfizic,ăexist ăoăserieădeăstimuliăcareă neă trezescă interesulă fa ă deă semeniiă noştri.ă Desigur,ă atractivitateaă apareă şiă datorit ă moduluiă înă careă potrivită unuiă anumită profilă ală personalit ii,ă diverşiă indiviziă îşiă prezint ă dramatică rolurileă socialeă înă anumiteă cadre.ă Tenta iaă deă aă comunicaă şi,ă implicit,ă deă aă rela ionaă creşteă peă m sur ă ceă exist ă oă atractivitateă reciproc ă întreă indivizi.ă Nuă neă referimă doară laă atractivitateaă deă tipă sexual,ă deşiă evidentă aceastaă esteă ceaămaiăimportant .ă Proximitatea.ă Apropiereaă dintreă indiviziă esteă ună factoră careă stimuleaz ă creştereaăcantit iiiădeăcomunicare,ăimplicitătendin aădeăini iereăşiădeăimplicareăîntr-oă rela ie.ă Într-ună experimentă celebru,ă L.Festingeră aă demonstrată c ă simpatiaă fa ă deă anumiteăpersoaneăprezentateăînănişteăfortografiiăcreşteaădirectăcuănum rulădeăexpuneri.ă Cuăalteăcuvinte,ăpersoaneleăcareăsuntăv zuteămaiădesăneăsuntămaiăsimpatice.ăMaiămult,ă tendin aădeăaăini iaărela iiăinterpersonaleăcreşteădatorit ăexpuneriiăîndelungate.ăCelămaiă ilustrativă exempluă esteă dată deă situa iaă specific ă c l torieiă cuă trenulă într-ună compartiment,ă undeă odat ă cuă creştereaă durateiă deă c l torie,ă creşteă şiă cantitateaă deă comunicareădintreăpasageriăînăunitateaădeătimp.ă Recompensa.ă Recompensareaă persoaneloră cuă careă interac ion mă esteă ună factorăstimulativăalăcomunic rii,ăimplicităalăcreşteriiăprofunzimiiărela iilor.ăExist ăîns ă patruă situa iiă posibileă înă managementulă aloc riiă deă recompense.ăPeădeă oă parte,ă avemă situa iaă înă careă cinevaă recompenseaz ă permanent,ă adic ă într-ună intervală deă timpă dată atribuieă succesivă aceleaşiă recompense.ă Aă douaă situa ieă esteă dat ă deă cazulă înă careă înă dou ămomenteădeătimpăsuccesiveăcinevaăîntâiăsanc ioneaz ăşiăapoiărecompenseaz .ăOă alt ă situa ieă esteă dat ă deă cazulă opus,ă înă careă cinevaă întâiă recompenseaz ă şiă apoiă sanc ioneaz ,ăiarăultimaăsitua ieăesteăceaăaăsanc ion riiăînăambeleămomente.ă Apreciereaă fa ă deă celă careă sanc ioneaz ă sauă recompenseaz ă esteă dependent ă deă tipulă deă utilizareă ală strategiiloră respective.ă Într-ună astfelă deă experiment,ă înă careă subiec iiăauăfostăpuşiăînăceleăpatruătipuriădeăsitua ii,ăceaămaiăprostăapreciat ăpersoan ăaă fostăceaăcareăîntâiăaărecompensatăşiăapoiăaăsanc ionat,ăpeăoăsacl ădeălaă1ălaă10ăprimindă notaă 0,87.ă Aă urmată celă careă aă sanc ionată totă timpul,ă cuă oă not ă deă 2,52,ă urmată deă celă careăaărecompensatătotătimpulăcuănotaă6,42.ăCelămaiăbineăv zutăaăfostăcelăcareăîntâiăaă sanc ionatăşiăapoiăaărecompensat,ăcareăaăprimitănotaă7,60.ăăObserv măcâtădeăimportantă esteă ca,ă înă managementulă rela iiloră interpersonale,ă ceiă înă posturaă deă lideriă s ă nuă îşiă laudeă subalternii.ă Crediteleă loră voră fiă astfelă pierduteă rapidă înă condi iileă înă careă voră trebuiălaăunămomentădatăs ăcriticeăactivitateaăsubalternilor.ăÎn elegemăabiaăacumăceeaă ceă amă precizată într-ună altă capitol,ă şiă anumeă necesitateaă negativiz riiă comunic riiă înă comunicareaădescendent ,ădeăsusăînăjos.ăă Esteă evidentă c ă ultim ă varianta,ă ceaă careă determin ă apreciereaă maxim ă aă persoaneiă careă recompenseaz ,ă esteă şiă situa iaă înă careă seă maximizeaz ă comunicareaă dintreăceleădou ăpersoane.ă Similaritatea.ăÎnăm suraăînăcareăpersoaneleăseăaseam n ăcaănivelăeduca ional,ă stilă deă via ,ă caă şiă tipă deă statusuriă de inute,ă sauă înă cazulă particulară ală cupluriloră înă condi iileă existen eiă homogamiei,ă tendin aă deă creştereă aă profunzimiiă niveluluiă deă comunicareăşiărela ionareăesteămaiămare.ă Complementaritatea.ă Deşiă similaritateaă esteă extremă deă important ă caă factoră poten atorăalăcomunic rii,ăexist ăşiăsitua iaăînăcareănevoileăcomplementareăpeăcareăşiăleă potă satisfaceă subiec iiă s ă constituieă factorulă semnificativă ală tendin eiă acestoraă deă aă maximizaănivelulăcomunic riiădintreăei.ăExempleleăsuntămultipleăşiăînăacestăcaz.ăăă Factorii care determină nevoia de comunicare. Aşaă cumă amă men ionat,ă laă bazaă oric reiă rela iiă socialeă st ă ună procesă deă comunicareăcareăfundamenteaz ărespectivaărela ie.ăNevoiaădeăcomunicare,ăimplicitădeă rela ionare,ăesteădat ădeăoăserieădeăfactoriădup ăcumăurmeaz :ă º º º º Evitareaăsingur t iiă Nevoiaădeăsecuritateă Curiozitateaă Principiulămaximiz riiăpl ceriiăşiăaăminimaliz riiădurerii.ă Evidentăcauzeleăpentruăcareăoameniiăcomunic ăsuntămaiămulte,ăexistândăcadreă normative,ă careă potă impuneă comunicarea,ă situa iileă deă rela ionareă profesional ă etc.ă Factoriiăînăcauz ăseărefer ăexclusivălaănevoileă”naturale”ăaleăoamenilorădeăaăcomunicaă şiădeăaăini iaărela ii.ăă ă Verbal şi nonverbal în demararea unei relaţii sociale. Aşaă cumă amă ar tat,ă primaă etap ă înă evolu iaă uneiă rela iiă esteă aceeaă aă ini ieriiă contactului.ăÎnăaceast ăetap ,ăactan iiăcomunica ionaliăcaut ăs ăîşiăexaminezeăreciprocă calit ile,ăstatusulădominant,ăcaăşiămarcatoriiăsauădiverseleăelementeăpeăcareăceiădoiăleă utilizeaz ă caă mijloaceă aleă managementuluiă impresiei.ă Dină punctă deă vedereă comunica ionalădistingemăcâtevaăcomponenteădeăbaz :ă㠙 lansareaăformulelorădeăsalut;ă㠙 alegereaăunuiăsubiectădeădiscu ie;ă㠙 negociereaăsemnifica iilorăcentraleăaleămesajelor.ăă Laănivelănonverbalăsuntăesen iale:ă㠙 prezen aăuneiăposturiădeschise;ă㠙 contacutulăvizual;㠙 lansareaăunuiăfeed-backăpozitiv;ă㠙 manevareaă spa iuluiă pentruă a㠙 promovareaă definiă distan aă optim ă întreă sincronismuluiă comportamental.ăă subiec i;ăă Toateă acesteă elementeă suntă totodat ă repereă aleă unuiă managementă performantă ală ini ieriiă rela iilorăinterpersonale.ăÎnă aceast ă ordineă deă idei,ă esteă esen ială s ă fieă evitat ă supraexpunerea,ăatâtăverbal ,ăcâtăşiănonverbal .ăă Tehnici de eficientizare a relaţiilor sociale ă Înăm suraăînăcareădorimăs ăoptimiz măreal iileăinterpersonaleăînăaceast ăfaz ăaă ini ieriiăarătrebuiăs ă inemăcontădeăcâtevaăreguli:ă º º º º º º º º Introduce-teăsingură º Alegeăunăsubiectăneutruă º Discut ădespreăaltcinevaă Regulaăfeed-back-uluiăpozitivă º Practicareaăascult riiăactiveă Regulaăatitudiniiăpozitiveă Limiteaz ăautodezv luirileă Evit ă mesajeleă categoriceă sauă absolute.ă Identific ă elementeleă Consisten aă emaptic ă aă feed- subiecteleă deă back-uluiă comuneă Afişeaz ă disponibilitateaă şiă energiaăînărela ieă º şiăă comunicareă Stabilaşteă optimulă durateiă primeiă intilniri.ă ă Vomătrataăpeălargăfiecareăregul .ă Introduce-teăsingur.ăEsteăextremădeăbeneficăpentruăcelăcareădoreşteăini iereaă uneiă rela iiă s ă seă prezinteă singur,ă direct,ă asumându-şiă inten iaă deă aă comunicaă şiă rela ionaă cuă ună alter.ă Formuleleă genă şablonă nuă suntă deă dorită înă niciă ună caz.ă (“V-amă întâlnită parc ă lunaă trecut ...”ă ă “V ă ştiuă deă undeva…”ă etc.)ă Asumareaă comunic riiă înă scopulă declarată ală ini ieriiă unuiă procesă deă comunicareă şiă aă stabiliriiă uneiă rela iiă interpersonaleă esteă eficient ă maiă alesă atunciă cîndă seă insist ă asupraă identit ii,ă motiva ieiăinteresuluiăşiădorin eiădeăaăcomunicaăşiărela iona.ă Alegeăună subiectăneutru.ă Esteă utilă caă procesulă deă comunicareă s ă înceap ă cuă ună subiectă neutru,ă careă nuă areă şanseă mariă deă aă introduceă efecteă şiă evalu riă negative.ă Subiecteleăuzualăincitanteăsauăînaltăpolarizatoareăaleăopinieiă publiceăpotăs ădetermineă reac iiănegativeălaăinterlocutoriăînăcondi iileăînăcareănuăputemăcunoaşteăînăaceast ăfaz ă aărela ieiăatitudinileăpreexistenteăfa ădeăaceleăsubiecte.ăăă Discut ă despreă altcineva.ă Înă strâns ă corela ieă cuă regulaă anterioar ă avemă oă alta,ăpotrivităc reiaănuăesteădeădorităs ădiscut mălaăprimaăîntâlnireădespreănoiăşiăcuăatâtă maiă pu ină despreă interlocutor.ă Nefiindă definită ună nivelă ală autodezv luiriiă dezirabile,ă oriceă comunicareă centrat ă peă persoaneleă careă rela ioneaz ă esteă disfunc ional .ă Dină acestămotivăesteăpreferabilăs ăseădiscuteădespreăaltcineva,ăcareănuăesteăparteăaăcadruluiă deăcomunicareărespectiv.ă Regulaăfeed-back-uluiăpozitiv.ăăPeătotăparcursulăcomunic riiăînăaceat ăfaz ădeă debutăaărela iilorăinterpersonaleătrebuieălansatăpermanentăunăfeed-backăpozitiv,ăcapabilă deă aă încurajaă comunicareaă şiă deă aă sporiă încrederea.ă Feed-back-ulă pozitivă seă asigur ă atâtăverbal,ăcâtămaiăalesălaănivelănonverbal,ăprinăexprsieăfacial ăşiăpostur ădeschis .ă Practicareaăascult riiăactive.ăAscultareaăactiv ăesteănecesar ăpentruăaăreceptaă rapid,ă dară maiă alesă pentruă aă decodificaă corectă mesajeleă transmiseă deă interlocutor,ă inclusivă laă nivelă empatic,ă caă şiă laă nivelulă semnifica iiloră latente.ă Toateă avantajeleă peă careă leă ofer ă ascultareaă activ ă suntă îns ă beneficeă înă fazaă deă ini iereă aă uneiă rela iiă interpersonale.ă Consistenţaă emaptic ă aă feed-back-ului.ă Regulaă feed-back-uluiă pozitivă esteă condi ionat ădeăregulaăconsisten eiăempaticeăaăfeed-back-ului.ăEsteădeădorităcaăpeăbazaă ascult riiăactiveăs ăseădefineasc ărapidăstareaăpsihic ăaăinterlocutoruluiăşiăs ăseălansezeă unăfeed-backăconsistentăcuăaceast ăstare.ăAcestăfeed-backăesteădeăregul ăpozitiv,ăchiară dac ăinterlocutorulănuăesteăîntr-oădispozi ieăpozitiv .ăă Trebuieă avută îns ă înă vedereă c ,ă înă cazulă înă careă interlocutorulă îşiă defineşteă negativă situa ia,ă esteă posibilă caă ună feed-backă pozitivă s ă fieă disfunc ional.ă Nuă esteă normală s ă zâmbeştiă dac ă celuiă cuă careă doreştiă s ă rela ioneziă tocmaiă iă s-aă furată portofelul.ăă Afişeaz ă disponibilitateaă şiă energiaă înă relaţie.ă Peă toat ă durataă fazeiă deă ini iereă esteă deă dorită s ă seă manifesteă energieă şiă dinamism,ă dovadaă uneiă personalit iă puternice,ă aă voin eiă şiă aă voluntarismului.ă Persoaneleă energice,ă hot râte,ă plineă deă dinamism,ă placă întotdeauna.ă Timiditatea,ă re inerile,ă blocajeleă înă comunicareă suntă decodificateă deă regul ă deă c treă interlocutor,ă înă aceast ă etap ,ă caă temeriă deă aă ini iaă rela ia,ăcaăre ineriărela ionaleădatorateăunorăcauzeăascunse.ă Regulaă atitudiniiă pozitive.ă Esteă înă generală benefică pentruă oă rela ieă s ă fiiă pozitiv,ăs ăevi iănega iileăşiăexpresiileăcareăcon inăparticuleădeănega ie,ăchiarăşiăatunciă cândă exprimiă ună lucruă negativ.ă Atitudineaă critic ă nuă esteă deă dorită laă primaă întâlnire,ă niciărefuzurileăoriăscepticismul,toateăacesteaăcontribuindălaăblocareaăcomunic rii.ă Limiteaz ă autodezv luirile.ă Limitareaă autodezv luiriloră esteă necesar ă deoarece,ă peă bazaă efectuluiă diadic,ă oă autodezv luireă aă unuiaă dintreă subiec iă preseaz ă peă interlocutoră s ă fac ă laă rândulă luiă oă autodezv luire,ă oră înă aceast ă etap ă celă maiă probabilăesteăcaăsubiec iiăs ănuăfieădispuşiăs ăfac ăacestălucru.ăLimitareaănuăseărefer ă doarălaăceeaăceăconsider mănoiăaăfiăautodezv luire,ăciăşiălaăceeaăceăconsider măc ăară puteaăaveaăacestăstatutălaăinterlocutor.ăă Evit ă mesajeleă categoriceă sauă absolute.ă Mesajeleă categoriceă sauă absoluteă pună înă pericolă rela iileă înă fazaă aceastaă deoareceă eleă nuă maiă las ă locă laă negocieriă şiă redefiniri.ă Esteă deă dorită s ă fimă tranşan iă înă exprimareaă unoră gratifica iiă laă adresaă interlocutorului,ă înă alocareaă deă recompense,ă dară înă restă nuă esteă deă dortiă s ă fimă categorici.ă Aceast ă regul ă esteă valabil ă doară pentruă fazaă deă ini iere,ă înă fazeleă urm toareă atitudinileă tranşante,ă dublateă deă oă intercunoaştereă înalt ,ă putândă fiă chiară foarteăfunc ionale.ă Identific ă elementeleă şiă subiecteleă deă comunicareă comune.ă elulă finală ală primeiăîntâlniriăeste,ădincoloădeăini iereaărela iei,ădefinireaăsubiectelorădeăcomunicareă comune,ă acceptateă deă ambiiă interlocutori.ă Esteă vorbaă deă ună registruă tematică ală comunic riiăconsonant,ăcapabilădeăaăsus ineăcomunicareaăpeăviitor.ăRegistrulăcomunăală comunic riiăseărefer ăînăprimulărândălaătemeăşiăsubiecte,ădarăşiălaăstilulădeăcomunicare,ă laă tipulă deă limbaj,ă laă ritualuriă lingvistice,ă formuleă deă adresare,ă reguliă specialeă deă comunicare.ă Stabileşteăoptimulădurateiăprimeiăintilniri.ăIni iereaătrebuieăs ăaib ăoădurat ă precisădelimitat ,ădarămaiăalesătrebuieăevitat ăsupraexpunerea.ăPrimaăfaz ăaărela iiloră interpersonaleă trebuieă s ă fieă redus ă temporal.ă Pentruă aceastaă trebuieă observateă cuă aten ieăsemneleănonverableăaleăsupraexpunerii,ălaănivelădeălimbajăsauăparalimbajă(spreă exemplu,ă apari iaă unuiă “da”ă repetitiv,ă nedifern iată laă oriceă mesajă lansat,ă anumiteă suneteăsauăsemneăaleăacorduluiăcareănuăsuntădifern iateăînăfunc ieădeămesajulătransmisă etc.)ă Creştereaă profunzimiiă rela iilor,ă înă sensulă m ririă niveluluiă implic riiă şiă intimit ii,ăseărealizeaz ăînămodăobligatoriuăîntr-unăcontextăsitua ionalăulterior,ădefazată temporalădeăprimaăîntâlnire.ăEsteăutilăcaălaăprimaăîntâlnireăaăactan ilorărela ionaliăs ăseă stabileasc ăcelăpu inăprincipialăoăaădouaăîntâlnire.ăă Pentruăaăseăob ineăoăcreştereăaăprofunzimiiărela ieiăinterpersonaleăesteănecesar ă respareaăaltorăcâtevaăreguli.ăPrezent măilustrativăcâtevaădintreăceleămaiăimportante:ă º º º º º Planificareaă tematic ă aă comunic riiă Asumareaă reguliloră deă laă fazaădeăini iereă Analizaă feed-back-uluiă º º º Efectuareaă deă autodezv luiriă Declarareaă inten iiloră rela ionaleă Subliniereaădisponibilit iiă mesajelorăcontrolateă deă aă investiă timpă şiă Manevrareaăspa iuluiăă energieăînărela ie.ă Contactulăvizualăactivă ă Vomătrataăpeălargăfiecareăregul .ă Planificareaă tematic ă aă comunic rii.ă Comunicareaă ulterioar ă ini ieriiă rela ionaleă esteă unaă ceă areă întotdeaunaă oă component ă planificat ,ă înă sensulă c ă neă propunemăs ătransmitemăanumiteămesajeăîntr-oăanumit ăform ăşiăavemădefiniteăchiară şiă aştept riă fa ă deă modulă înă careă interlocutorulă neă vaă r spunde.ă Peă bazaă cunoaşteriiă reciproce,ă aă experien eiă deă rela ionare,ă subiec iiă auă dejaă anumiteă roluriă comunica ionaleă definiteă şiă chiară scenariiă par ialeă aleă desf şur riiă acestoră roluri.ă Rezult ăprinăurmareăc ăeficientizareaăcomunic riiăconst ăinclusivăînăcapacitateaădeăaă planificaărolurileăcomunica ionaleăînărela iileăinterpersonale.ăăă Asumareaăregulilorădeălaăfazaădeăiniţiere.ăAproapeătoateăregulileădeălaăprimaă faz ă suntă aplicabileă şiă înă acesteă etape,ă aleă implic riiă şiă intimit ii.ă Exist ă desigură excep ii,ă dateă înă primulă rândă deă presiuneaă incomparabilă maiă mic ă pentruă menajareaă interlocutorului.ăă Analizaă feed-back-uluiă mesajeloră controlate.ă Pentruă aă m riă profunzimeaă rela iiloră esteă neceară s ă lans mă constantă mesajeă careă s ă testezeă disponibilitateaă subiec iloră pentruă ună asemenaă proces,ă mesajeă careă suntă controlateă şiă laă careă esteă esen ialăs ăfieăanalizatăfeed-back-ulăpentruăaăseăevaluaădac ăinterlocutorulăesteădispusă s ă participeă laă acestă proces.ăEsteă posibilă s ă seă micşorezeăvoită distan aă (eventuală prină trecereaădeălaădistan aăsocial ălaăceaăpersonal ,ăsauăprinăreducereaădistan eiăpersonale),ă s ă seă schimbeă accidentală registrulă deă adresare,ă s ă seă lansezeă bruscă diferiteă mesajeă pozitiveă deă apreciere,ă f r ă oă leg tur ă direct ă cuă mesajeleă vehiculateă într-ună anumită moment.ă Manevrareaă spaţiului.ă Înă strâns ă leg tur ă cuă regulaă anteriaor ,ă deă maxim ă importan ă esteă şiă manevareaă spa iuluiă laă modulă general.ă Esteă vorbaă atâtă deă manevrareaă distan elor,ă câtă şiă deă manevrareaă teritoriului.ă P trunderileă înă teritoriulă intrerlocutorului,ăcomportamentulăfamiliarăfa ădeăacestăteritoriuăetc.ăăă Contactulă vizuală activ.ă Contactulă vizuală esteă esen ial.ă Nuă trebuieă s ă existeă niciăînăacesteăfazeăsupraexpunere,ădarăesteădeădorităcaăînăoriceăprocesădeăcomunicareăs ă existeă oă component ă puternic ă deă contactă vizual.ă Privireaă înă ochiă încurajeaz ă comunicarea,ă dară maiă alesă sporeşteă credibilitateaă surseiă deă comunicare.ă Peă deă alt ă parte,ămesajeleăafectiveăsauăpersuasiiveăf r ăunăsuportălaănivelulăcomunic riiăprinăochiă nuăauăefecteăsemnificative.ă Efectuareaădeăautodezv luiri.ăEsteăobligatoriuăcaăînăacestăprocesădeăcreştereă aăprofunzimiiărela iilorăs ăseăfac ădezv luiriăaleăsineluiăascuns.ăAcesteăautodezv luiriă seă poten eaz ă reciproc,ă eleă fiindă principalulă mecanismă ală creşteriiă profunzimiiă rela ionale.ăă Declarareaă intenţiiloră relaţionale.ă Esteă benefică caă obiectivulă creşteriiă profunzimiiărela ionaleăs ăfieăverbalizatăşiătransmisăcaăatare.ăLaăfelăcumăinten iaădeăaă stabiliăoărela ieăesteăunăinstrumentăbeneficăînăcadrulăini ierii,ătotăaşaăesteăutilăs ădefinimă clară şiă s ă transmitemă f r ă echivocă acestă mesaj.ă Majoritateaă r spunsuriloră suntă deă regul ăpozitive,ăchiarădac ăsubiec iiăîn elegădiferităatâtănatura,ăcâtăşiăgradulăimplic riiă sauă intimit ii.ă Atunciă cândă nuă neă preciz mă clară acestă obiectiv,ă celă maiă probabilă interlocutorulăconsider ăc ănuădorimăaşaăceva.ă Subliniereaă disponibilit ţiiă deă aă investiă timpă şiă energieă înă relaţie.ă Oă condi ieă esen ial ă pentruă aă creşteă nivelulă deă implicareă rela ional ă esteă aceeaă deă aă subliniaădisponibilitateaăînăacestăsens,ădisponibilitateaădeăaă investiătimpăşiăenergieăînă respectivaărela ie.ă Consumulăostentativădeătimpăsauădeă energieă esteăună factorăextremă deăbenefic.ăăă ă ă ă ÎNTREB RI:ă 1. Careăsuntăcaracteristicileărela iilorăinterpersonale?ă 2. Careăsuntăstadiileărela iilorăinterpersonale?ă 3. Careăsuntăfactoriiăcareăinfluen eaz ănivelulăprofunzimiiărela iilorăsociale?ă 4. Careăsuntăprincipaleleănevoiăcareădetermin ănevoiaădeăaăcomunica?ă 5. Înăceăconst ăetapaă/ăfazaăini ieriiăuneiărela iiălaănivelăcomunica ional?ă 6. Careăsuntăregulileădeăeficientizareăaărela iilorăsocialeăînăetapaădeăini iere?ă 7. Careăsuntăregulileădeăeficientizareăaărela iilorăsocialeăînăetapaădeăimplicareă şiădeăintimitate?ă 8. Careă suntă tipurileă deă mesajeă nonverbaleă utileă înă dezvoltareă unoră rela iiă interpersonale.ă 9. Enumera iă câtevaă greşeliă tipiceă careă suntă f cuteă înă cadrulă rela iloră interpersonale.ă ă Cursul 7 Managementul relaţiilor interpersonale Deteriorarea şi criza relaţiilor sociale Aşaăcumăamăobservatăînăcursulăprecedent,ăînăevolu iaăuneiărela iiăintepresonaleă poateă interveniă oă faz ă deă deteriorareă aă rela ieiă şiă chiară şiă oă faz ă final ă deă disolu ie.ă Trebuieă spusă maiă întâiă c ă aceast ă tendin ă esteă absolută fireasc ,ă eaă inândă deă normalitateaă evolu ieiă interac iuniloră umane.ă Aşaă cumă amă precizat,ă interac iuneaă social ă esteă ună construct,ă eaă esteă întotdeaunaă “vie”,ă înă sensulă c ă oriceă interac iuneă func ioneaz ă doară prină procesulă permanentă deă comunicare,ă prină schimbulă deă semnifica iiă permanenteă dintreă subiec i.ă Peă deă oă parteă acestă schimbă deă semnifica iiă reprezint ă oă permanent ă negociere,ă capabil ă aă sus ineă interac iunileă actan iloră respectivi.ăPeădeăalt ăparteătrebuieăs ăneăaducemăaminteădeăfaptulăc ărela iileăsocialeăauă întotdeaunaă oă motiva ie,ă ună temeiă func ional,ă careă dac ă esteă înl turată sauă diminuată afecteaz ăevidentărela iaăînăcauz .ăă ă Re inemă deciă c ă înă condi iileă înă careă procesulă deă sus inereă aă comunic riiă şiă implicită aă rela ieiă interpersonaleă dintreă doiă actoriă înceteaz ,ă seădeterioreaz ăşiărela iaă respectiv .ă Dincoloă deă acesteă aspecteă deă ordină general,ă putemă identificaă oă serieă deă cauzeăspecifice,ăcareăafecteaz ănegativărela iileăinterpersonale.ăAcesteaăsunt:ă º º º º º º º º º º º Dispari iaă ra iuniloră ini ialeă aleă rela ieiă º º Problemeăgenerateădeămunc ă Raportăneechitabilăîntreăbeneficiiă Stimulareăslab ă şiă costuriă pentruă celă pu ină unulă Autocunoaştereăinsuficient ă dintreăactan iă Sc dereaăatractivit iiă Preten iiăpreaămariădeăintimitateă Interven iaăuneiăaătreiaăpersoaneă Schimb riărela ionaleă Schimb riă aleă dominantă Aştept riănedefiniteă Problemeăsexualeă Problemeăfinanciareă statusuluiă º Angajareă slab ă înă rela ieă aă celă pu inăunuiaădinăactan iă ă Sunteă necesareă câtevaă explica ii.ă Dispari iaă ra iuniloră ini ialeă aleă rela ieiă reprezint ă ună factoră bazală ală deterior riiă rela iilor.ă Aceastaă deoareceă înă decursulă evolu ieiă indiviziloră şiă aă rela iiloră loră esteă posibilă caă motiveleă ini iale,ă careă auă fundamentată rela ia,ă s ă nuă maiă poat ă jucaă acelaşă rol.ă Oă rela ieă s-aă putută bazaă spreă exempluăpeăoănevoieăreciproc ădeăsprijinăîntr-oăactivitateăspecial ,ăcareăînămomentulă înă careă esteă redefinit ă sauă seă încheie,ă afecteaz ă rela iaă celoră dou ă persoane.ă Factoriiă stimulativiăaiărela iilorăsuntăimportan iăînăfazaădeăînceputăaăacestora,ădarăînăm suraăînă careă stimulareaă ini ial ă scade,ă datorit ă obişnuin ei,ă datorit ă apari ieiă altoră nevoi,ă sauă purăşiăsimpluădatorit ăacumul riiădeăexperien ,ăindicutabilăscadeăşiărolulăstimul riiăînă men inereaărela iilor.ă Atunciăcândăintervineămaiăgeneralăoăaătreiaăpersoan ,ănuădoarăînărela iileăcareăauă unătemeiăsexual,ăpersoan ăcareăofer ăunăplusădeăinteres,ădeăatractivitate,ădeăstimulareăşiă deădisponibilitate,ăavemădinănouăoăcondi ieăîndeplinit ăpentruădeteriorareaărela iilor.ă Autocunoaştereaăinsuficient ăesteăoăcauz ămaiăcomplex ăaădeterior riiărela iiloră interpersonale.ă Eaă const ă înă faptulă c ă oriă deă câteă oriă oă persoan ă nuă areă ună nivelă acceptabilă ală autocunoaşterii,ă eaă areă oă probabilitateă mareă deă aă îşiă definiă deficitară situa iile,ăaştept rile,ăcererile,ădarăşiăofertaăpeăcareăoăfaceăcelorăcuăcareăinterac ioneaz .ă Incapacitateaă deă autoanaliz ă esteă ună factoră majoră deă riscă ală rela iiloră interpersonale.ăÎntr-unăcontextăapropiat,ăpreten iileăpreaămariădeăintimitateăsuntădeseoriă oăcauz ăcareăafecteaz ănegativărela iileăsociale.ăDac ăunulădinăceiădoiăactan iăaiărela ieiă areăpreten iiădeăintimitateămaiămariădecâtăceleădefiniteădeăcel lalt,ăatunciăprobabilitateaă unorădisfunc iiăesteăfoarteămare.ă Re inemădeăasemeneaăunăaltăgrupădeăfactoriăcareăsuntădetermina iădeăschimb rileă careăsurvinăînăcadrulărela iei.ăEsteăvorbaădeăschimb riădeăstatus,ăschimb riăaleămoduluiă înă careă esteă definit ă rela ia,ă schimb riă aleă mediuluiă sauă contextuluiă înă careă seă desf şoar ă interac iunile.ă Nuă trebuieă s ă neă gândimă doară laă problemeleă careă potă surveni,ă laă aspecteleă disfunc ionale,ă ciă şiă laă reuşite,ă laă evolu iaă şiă laă dezvoltareaă personalit iiă indivizilor.ă Creşterea,ă dezvoltareaă potă s ă constituieă laă felă deă bineă ună temeiăalăschimb rilorărela ionaleăşiăimplicităs ăafectezeănegativăanumiteărela ii.ăă Înăgeneralădezvoltareaăf r ăadaptareaălaănoileăsituaţiiăesteăunămotivăcentrală alădeterior riiărelaţiilorăinterpersonale.ăEsteăevidentăc ăoriceătipădeăproblemeă-ădeă ordinăfinanciar,ăproblemeleăsexualeăînăcadrulărela iilorădeăcuplu,ăproblemeleălegateădeă cerin eleăactivit ilorăprofesionaleăetc.ă-ăsuntăposibileăcauzeăaleădeterior riiărela iilor.ă Atunciă cândă vorbimă despreă rela iileă deă cuplu,ă ună cază particulară ală rela iiloră interpersonale,ătrebuieăs ăspunemăc ădeşiăsuntăunăposibilăfactorănegativăproblemeleădeă natur ă sexual ă suntă cuă toateă acesteaă multă maiă pu ină importanteă decâtă seă consider .ă Cercet rileădesf şurateăpeăacestăsubiectădelicatăauărelevatăspreăexempluăc ăcircaă80%ă dină subiec iiă investiga iă într-oă anchet ă reprezentativ ă pentruă cuplurileă americaneă auă declarată c ă suntă ferici iă şiă satisf cu iă deă via aă deă cuplu,ă deşiă dintreă aceştiaă 90%ă auă declaratăc ăauăavutăproblemeădeăordinăsexual.ăă Maiăgeneralăpoateăarătrebuiăs ăre inemăc ăînădeteriorareaărela iilorăinterpersonaleă rareoriăac ioneaz ăunăsingurăfactor.ăDeăregul ,ăpentruăaăseăproduceăefecteănegativeălaă nivelulă rela iiloră interpersonale,ă esteă nevoieă deă ună cumulă deă condi iiă şiă factoriă şiă bineîn elesă ună nivelă sc zută ală dorin eiă deă aă p straă rela iaă înă cauz ,ă celă pu ină laă unulă dintreăceiădoiăactan iărela ionali.ăă ă Managementul conflictului Deteriorareaărela iilorăconduceăînămodănormalălaăconflict.ăEsteăvorbaădeăoăstareă deă tensiuneă şiă deă raporturiă contradictoriiă careă apară înă rela iaă interpersonal .ă Exist ă numeroşiă indicatoriă ceă indic ă poten ialulă conflictuală ală rela iilor.ă Înă primulă rândă contactulă vizuală scadeă dramatic,ă şiă implicită cantitateaă deă informa iiă vehiculateă înă comunicareaă dintreă celeă dou ă persoane.ă Ună altă indicatoră importantă îlă reprezint ă creştereaă distan eiă laă careă seă desf şoar ă comunicareaă interpersonal ă şiă înă careă suntă definiteă uzuală rela iile.ă Înă modă normal,ă scadeă num rulă autodezv luirilor,ă caă şiă pondereaătematicilorăşiăsubiectelorădeăcomunicareădeăordinăpersonalăşiăintimă(chiarăşiăaă celorăcareănuăprivescădirectăpeăceiădoiăactan i).ăÎnăcadrulăcomunic riiăaparădeasemeneaă blam riă reciproce,ă caă şiă evalu riă negativeă aleă feed-back-ului.ă Toateă acesteă efecteă aleă st rilorăconflictualeăsuntăamplificateăînăcondi iileăînăcareăceiădoiăactan iăaiărela ieiăauă aştept riănedefiniteădeălaărela iaăînăcauz .ă ă Managementulă rela iiloră aflateă înă criz ă presupuneă maiă multeă modalit iă deă interven ie.ăPrimaăşiăceaămaiăimportant ăesteăaceeaădeăaărupeăimediatărelaţia.ăPareă paradoxal,ă dară ceaă maiă simpl ă rezolvareă aă unuiă conflictă generată deă deteriorareaă uneiă rela iiă esteă aceeaă deă aă rupeă rela ia.ă Maiă precisă într-oă asemeneaă situa ieă trebuieă s ă neă gândimă înainteădeătoateădac ănuă cumvaăsinguraăsolu ieănuă esteă cumvaă acceptareaădeă factoăaădisolu ieiărela ieiărespective.ăă Tendin aăgeneral ăesteăaceeaădeăaăconservaărela iileăchiarăşiăatunciăcândăeleăseă afl ăînăcriz ăprofund ăşiăcândăesteăevidentăc ăeleănuămaiăsuntă func ionale.ăDeăregul ,ă motiva iaăacesteiăabord riănuăesteăatâtădeămoral ăpeăcâtăîncerc măs ăoăprezent m.ăCelă maiăadeseaăesteăvorbaădeădorin aădeăaăevitaăr spundereaăpentruărupereaărela iei,ăcaăşiă deă teamaă fa ă deă ceiă dină mediulă c ruiaă îiă apar inemă pentruă comitereaă gestuluiă respectiv.ăPeădeăalt ăparteăînăcazulăuneiăseriiăîntregiădeărela iiăesteăfirescăs ăseăajung ălaă oă situa ieă înă careă esteă nevoieă deă redefinireaă loră radical ,ă inclusivă deă admitereaă dizolv riiălor.ăă Înainteă deă aă prezentaă tehnicileă celeă maiă importanteă aleă managmentuluiă rela iiloră interpersonaleă aflateă înă criz ă esteă cazulă s ă prezent mă câtevaă dină modeleleă disfunc ionaleăpeăcareăoameniiăleăaplic ăuzualăînăsitua iiădeăcriz .ăAcesteaăsunt:ă Redefinirea.ă Într-oă situa ieă deă conflictă multeă persoaneă încearc ă s ă îşiă redefinesc ăsitua iaădeăaşaănatur ăîncâtăeaăs ăfieămultămaiăpu inăderanjant .ăDac ăspreă exempluăavemăanumiteăaştept riădeălaăunăprietenăsauăoăprieten ădeăaăneăajutaăsauădeăaă neăfaceăunăserviciuăîntr-oăanumeăsitua ieăşiăacesteăaştept riăsuntăinfirmate,ăevidentăc ă aceastaă esteă oă surs ă deă poten ială conflictă înă rela ie.ă Pentruă a-lă evitaă utiliz mă adeseaă procedeulăredefinirii,ăconsiderândăc ădeăfaptănuăeraădelocăimportantăs ăfimăajuta i,ăc ă deăfaptănuă ineamăneap ratălaăacelăserviciu,ăc ădeăaltfelăniciă nuăaşteptasemăunăanumeă comportament,ă eventuală neă autoblam mă pentruă faptulă c ă nuă ne-amă f cută în eleşiă asupraăaştept rilorăpeăcareăleăaveam.ă Forţa.ă Esteă evidentă c ă rezolvareaă unuiă conflict,ă înă faptă aă formeiă luiă deă manifestare,ă seă poateă faceă şiă utilizândă for a,ă amenin areaă cuă utilizareaă ei,ă caă şiă maiă generală folosindă violen aă simbolic .ă Cuă ajutorulă for eiă seă potă impuneă înă modă certă anumiteă comportamenteă sauă dup ă cază seă potă determinaă blocajeă deă ac iuneă sauă deă reac ie.ăUtilizareaăsaăsimbolic ăesteălaăfelădeăeficient .ăAceastaăesteăunaădinăstrategiileă uzualeăaleăpersoanelorăcareăsuntăsup rateătotătimpulăşiăcareă ip ădinăseninăanticipândăînă specialămesajeleăsauăcomportamenteleăcareănuăsuntădoriteălaăinterlocutori.ăă Utilizareaă for eiă nuă rezolv ă îns ă poten ialeleă disfunc ionalit iă aleă rela iei,ă ciă doarăîmpiedic ămanifestareaălor,ăamânândăcelămultăproducereaăuneiăeventualeădisolu iiă aărela iei.ă Minimalizarea.ă Minimalizareaă presupuneă ună procesă specială deă redefinireă înă careă diverseleă aspecteă negativeă perceputeă înă comportamentulă celorlal iă suntă reconsiderateădinăpunctulădeăvedereăalăimportan eiălorăpentruărela ie.ă“Ceădac ăaăuitată c ăesteăziuaămea,ăesteătotuşiăunălucruădestulădeăpu inăimportant”,ăputemăgândiăadeseaă încercândă astfelă “s ă nuă facemă dină ân ară arm sar”.ă Deă celeă maiă multeă oriă îns ă minimalizareaănuăreprezint ăoătendin ăfireasc ădeăechilibruădup ăoăexagerareădictat ă deăoăsitua ieădeăstres,ăciăchiarăoă minimalizareăaăcevaăceăeraădeăfaptăimportantăpentruă noi.ăMinimalizareaănuăfaceădecâtăs ăacumulezeăfrustr riăşiănemul umiri,ăf r ăaărezolvaă problemeleădeăfond.ă Blamareaăunuiăalter.ăG sireaăunuiă apăisp şitorăpentruăproblemeleăcuăcareăneă confrunt mă înă rela iiă esteă ună altă procedeuă desă întâlnit.ă “Gicuă ară fiă b iată bună dară îlă influen eaz ăcolegiiădeăservici”,ă“anturajulăesteădeăvin ,ăc ăaltfelăs-arăcomportaăeaăsauă el”,ădarăşiă“elăesteăb iatăbun,ădarălaăb utur ănuăseăpoateăcontrola”.ăEsteăevidentăc ăacestă procedeuăesteăreconfortantăaruncândăresponsabilitateaăproblemelorădinăcadrulărela ieiă undevaăînăafaraăei.ăăă Autoliniştireaă prină consumă nervos.ă Celă maiă simpluă exempluă esteă plânsul.ă Darăşiădiferiteăalteăactivit iăcareăsuntădesf şurateă“terapeutic”,ăspreăexempluăfumatul,ă reprezint ă astfelă deă strategii.ă Consumulă nervos,ă eventuală efortulă peă careă îlă depunem,ă faceăs ăseădiminuezeătensiuneaăgenerat ădeăconflictăşiădinăacestămotivăneăputemăsim iă maiă bine.ă Dincoloă deă acestă genă deă rolă “terapeutic”ă poten ialulă conflictuală ală rela ieiă rela ieiăr mâneăîns ăînăaceaşiăparametri.ă Amânarea.ă Esteă ună procedeuă maiă degrab ă feminin.ă Amânareaă presupuneă evitareaă declanş riiă publiceă aă st riiă deă conflictă şiă acumulareaă nemul umiriloră sauă problemelor.ă Amânareaă seă datoreaz ă friciiă şiă implicită aă dorin eiă deă aă nuă provocaă tensiuneaă înă rela ii.ă Conflictulă seă vaă produceă celă maiă probabilă atunciă atunciă cândă seă vorăacumulaăsuficientădeămulteăprobleme.ăÎnăacelămomentăîns ăceaămaiămareăparteăaă acestorăproblemeănuăvorămaiăputeaăfiăsubiecteănegociabileăreal.ă Manipulareaă înă vedereaă evit riiă conflictului.ă Strânsă legată deă procedeulă anterior,ă manipulareaă presupuneă ne-negociereaă şiă evitareaă situa iiloră careă permită decalanşareaăconflcitului.ăCazulătipicăesteădatădeăsitua iaăînăcareăevit măs ăneăîntâlnimă cuăoăpersoan ,ăs ăr spundemălaătelefonăsauăs ăsolicit măunăanumitălucruăpentruăaănuăfiă obliga iăs ăcomunic măşiăeventualăs ădeclanş măunăconflict.ăă Respingereaă personal .ă Esteă ună altă proceedeuă disfunc ional.ă Eaă presupuneă respingereaăpublic ădeschis ăaăceluilalt,ădeăregul ăprinăsubliniereaălipseiădeăimportan ă şiă aă dezinteresuluiă fa ă deă acesta,ă caă şiă fa ă deă rela iaă înă cauz .ă Esteă oă strategieă deă regul ămasculin ăprinăcare,ăînăcondi iileăînăcareăpercepemăoăposibil ăafecareănegativ ăaă imaginiiă noastreă datorateă disfunc ionalit iiă rela ionale,ă c ut mă s ă neă demonstr mă superioritateaăşiăindependen aăînăraportăcuărela iaăşiămaiăalesăcuăpierdereaăeiăeventual .ăă Trebuieă s ă reamintimă c ă toateă acesteă procedeeă suntă disfunc ionaleă înă absolută toateăcazurile,ădeciăf r ăniciăoăexcep ie.ăMaiămult,ăeleăsuntăînădiferiteăcontexteăfactoriă careăagraveaz ădisfunc iileărela ionale.ăDisfunc ionalitateaăesteădat ălaămodulăgenerală deăfaptulăc ăeleănuăsuntăprocedeeădeămanagementăalăconflictului,ăciădoarăprocedeeădeă eliminareă sauă atenuareă aă efecteloră comportamentale/situa ionaleă (publice)ă aleă unuiă conflict.ă Uneoriă seă creaz ă chiară oă nou ă surs ă deă conflictă pentruă c ,ă spreă exemplu,ă respingereaă produceă evident,ă laă rândulă ei,ă alteă tensiuni,ă laă felă cum,ă ună altă exemplu,ă amânareaă înă condi iileă înă careă conflictulă izbucneşteă vaă presupuneă oă tematic ă deă comunicareă ne-negociabil ă (putemă s ă negociemă relativă uşoră oă problem ă generat ă deă ună comportamentă recent,ă dară esteă foarteă dificilă s ă discut mă şiă s ă negociemă ună comportamentăpeăcareăl-amăavutăînăurm ăcuăoptăluni,ăcândăîntr-oăsâmb t ,ăpeălaăprânz,ă nuăştiuăceăanumeăamăf cut).ăă Procedeeleă func ionaleă peă careă leă recomand mă suntă toateă centrateă peă rezolvareaăconflictului,ăcelăpu inăpeăîn elegereaăcauzelorăacestuiaăşiănuăpeăeliminareaă elementelorăvizibileăaleăsale.ăă Îmbun t ireaărela iilorăinterpersonaleăpresupuneăaşadarăcâtevaăreguli:ă Practicareaă ascult riiă active.ă Toateă func iileă ascult riiă activeă suntă beneficeă pentruă aă optimizaă comunicareaă şiă implicită interac iuneaă dintreă subiec iiă actan iă înă procesulădeăcomunicare.ăEvidentăcauzaădeterior riiărela iilorăpoateăs ănuăfieădeănatur ă comunica ional ,ă dară optimizareaă comunic riiă constituie,ă chiară şiă înă acestă cază ună factorădeăoptimizare.ă Cultivareaă capacit ţiiă deă receptareă empatic ă aă mesajelor.ă Esteă oă caracteristic ă aă ascult riiă active,ă îns ă amă tratat-oă separată dată fiindă c ă eaă esteă deă maxim ăimportan ăînăcadrulăprocesuluiădeămanagementăalăconflictuluiăinterpersonal.ă Aceastaă cuă atâtă maiă multă cuă cât,ă maiă alesă înă fazaă deă debut,ă conflictulă rareoriă esteă verbalizat.ăPeădeăalt ăparteăbazeleăconflictuluiăfunc ioneaz ălaănivelăafectiv,ăemo ională şiădeciădecriptabilălaănivelăexclusivăempatic.ă Pozitivareaă mesajelor.ă Într-oă situa ieă deă criz ă esteă deă preferată s ă nuă fieă utilizateădelocănega iileăşiăconstruc iileăverbaleăcuăvalent eănegative.ăCuăatâtămaiăpu ină atunciăcândăesteăvorbaădeămesajeăcareăprivescădirectăparteneriiărela ionali.ăEsteăchiară utilă s ă fieă pozitivateă informa iile,ă careă înă modă normală suntă neutre,ă sauă non-valoriceă (spreă exempluă înă locă deă “afar ă esteă soare”ă seă poateă utiliza:ă “ceă bineă c ă afar ă esteă soare!”,ăchiarăşiăatunciăcândăacestălucruănuăesteăimportant).ăă Pozitivareaă feedă back-ului.ă Esteă derivabil ă dină principiulă anteriror.ă R spunsurileăpeăcareăleăd măinterlocutorilorăesteăutilăs ăfieăpozitivateăsauăcelăpu inăs ă fieăneutreăatunciăcândănuăsuntemădeăacordăcuăele.ăFeed-back-ulăpozitivăesteăprimulăpasă obligatoriuă înă oriceă negociere,ă iară înă acelaşiă timpă elă încurajeaz ă procesulă deă comunicare.ăă Promovareaă egalit ţiiă înă condiţiileă existenţeiă unoră diferenţe.ă Esteă benefică s ăfieăcultivat ăşiăafişat ăoărela ieădeăegalitateădeăc treăcelăcareădeăfaptăesteăconsiderată prină statusă (culturală vorbind)ă superior.ă Egalitateaă esteă deă dorită înă oriceă rela ieă înă situa ieă deă criz ,ă evidentă nuă dină parteaă celuiă careă areă ună statusă culturală inferiroră înă rela ie.ă Egalitarismulă cultivată înă rela iiă esteă ună factoră careă diminueaz ă tesniunileă şiă conflictul,ă cuă condi iaă unuiă managementă eficient.ă Aşaă cumă oă s ă vedemă într-ună altă contextă elă poateă fiă şiă disfunc ională atunciă cândă nuă esteă înso ită deă ună anumită regimă persuasivăînăcomunicare.ă Creştereaă proximit ţii.ă Apropiereaă esteă ună factoră “natural”ă careă poateă optimizaă r spunsurileă nonverbaleă aleă interlocutorilor.ă Eaă poateă s ă reprezinteă şiă ună feed-backăpozitiv,ăiarădac ăesteăînso it ăşiădeăsincronismăcomportamentală(înăcondi iileă înăcareăănuăseăimit ăcomportmenteleăagresiveăsauăposturileăînchise)ăatunciăacestaăpoateă fiă ună instrumentă extremă deă importantă ă înă optimizareaă rela iilor.ă Înă modă normală oă apropiereă deă doară câ ivaă centimetriă înă comunicareă areă posibilitateaă deă aă optimizaă radicală rela iileă interpersonale.ă Apropiereaă seă poateă realizaă prină micşorareaă distan eiă personale,ădarăşiăprinămanevr riăaleămâinilorăsauăprinădiferiteăposturi.ă Raportăechitabilăîntreărecompenseăşiăcosturi.ăAşaăcumăamăv zutăoriceărela ieă presupuneăanumiteăcosturiăşiăevidentărecompenseăpentruăceiăcareărela ioneaz .ăDeăceleă maiămulteăoriăînăcadrulăuneiăcrizeănuăexist ăoăreparti ieăechitabil ,ăperceput ăsauăreal ,ă întreăcosturileăşiărecompenseleăfiec ruiăparticipantălaărela ie.ăAcestădezechilibru,ăreală sauădoarăperceput,ăesteăîntotdeaunaăunăfactorădeătensiune.ăDinăacestămotivăesteănecesară peă toat ă perioadaă conflictuluiă s ă existeă oă preocupareă special ă pentruă managementulă optimăalăcosturilorăşiărecompenselor.ăă Alocareă deă recompenseă suplimentareă pentruă aă reduceă atractivitateaă alternativelor.ăEsteăunăprocedeuăprinăcareăseămaximizeaz ărecompenseleăpentruăaăseă evitaă atrac iaă spreă alternativeă rela ionale,ă maiă alesă înă rela iileă deă cuplu.ă Nuă esteă ună procedeuărealădeărezolvareăaăconflictelor,ăciămaiămultăunăprocedeuăadjuvantăprinăcareă peăperioadaăconflictuluiăseădiminueaz ătenta iaădeăp r sireăaăcadruluiărela ional.ă Automonitorizare.ăEsteăabsolutăobligatoriu,ăindiferentădeăoriceăprocedeuăamă utiliza,ă s ă neă m rimă capacitateaă deă automonitorizare,ă nuă doară pentruă aă rezolvaă conflicteleăinterpersonale,ădarăşiăpentruăaăleăevitaădeăprincipiu.ăă Dincoloă deă acesteă tehniciă deă managementă eficient,ă dac ă încerc mă s ă oferimă câtevaăprincipiiăgenerale,ăvalabileăînăoriceăsitua ieădeăcriz ă aărela iilorăinterpersonale,ă arătrebuiăs ăspunemăc ăesteănecesareăs :㠙 Lupt măloial,ăimpunândăimagineaădeăactoriăcorec iăînărela ie;㠙 Lupt măactivăpentruărela ie,ăsubliniindăinteresulăînăp strareaărela iei,ădarăşiă înăverticalitateaăopiniilorănoastre;㠙 S ă demonstr mă şiă s ă neă asum mă responsabilitatea,ă inclusivă pentruă greşelile,ăcaăşiăpentruăproblemeleăpeăcareăle-amăgenerat;㠙 S ăfimădirec i,ăspecificiăşiăcentra iăpeăproblemeleărealeăaleărela iei;㠙 S ăfimăfocaliza iăexclusivăpeăprezent,ăoriceădiscu ieădespreătrecutănuăpoateă fiănegociat ăreal,ălaăfelăcumăoriceăpresupozi ieădespreăviitorăpoateăfiăfals ;㠙 S ăutiliz măumorulăpentruăaăreliefaăcevaăşiănuăpentruăaăironizaăsauăjigni;㠙 S ă arat m,ă înă oriceă situa ie,ă respectă pentruă cel lalt,ă caă şiă pentruă toateă mesajeleăpeăcareăleălanseaz ăc treănoiăsauăc treăter i.ă ă ÎNTREB RI:ă 1. Careăsuntăcauzeleădeterior riiărela iilorăinterpersonale?ă 2. Careăsuntăindicatoriiădeterior riiărela iilor?ă 3. Ceăesteămanagementulăconflictuluiărela ional?ă 4. Careăsuntăregulileăoptimiz riiărela iilorăaflateăînăcriz ?ă 5. Careăsuntăcauzeeleădisolu ieiărela iilor?ă 6. Careă suntă strategiileă greşiteă utilizateă deă oameniă înă modă uzuală pentruă aă reduceă conflictulăinterpersonal?ă 7. Careăsuntăprincipiileădeăac iuneăînămanagementulărela iilorăinterpersonale?ă 8. Da iă exempleă deă situa iiă rela ionaleă înă criz ă şiă deă modalit iă deă interven ieă înă vedereaăoptimiz rii.ă Cursul 8 Comunicarea în organizaţii Ce este o organizaţie? Oăorganiza ieăreprezint ăunăgrupădeăoameniăcareăauărela iiă predefiniteă(deătipă formal)ă şiă careă interac ioneaz ă într-ună cadruă definită formală înă vedereaă desf şur riiă unoră ac iuniă definiteă teleologică şiă normativ.ă Membriiă organiza iiloră auă conştiin aă apartenen eiă laă organiza ie,ă cunoscă normeleă formaleă şiă practicileă cutumiareă aleă ac iuniloră laă careă particip ă înă interiorulă grupuluiă respectivă şiă îşiă definescă asem n toră scopurileăorganiza iei.ăă Organiza ia,ă prină urmare,ă areă oă component ă formal ă obligatorie,ă înă sensulă predefiniriiăunuiăanumitătipădeăpozi iiă(statusuri),ădeărela ii,ădeătipuriădeăac iuniăşiădeă raporturiă întreă membri,ă înă aceaşiă m sur ă înă careă oricareă membruă ală organiza ieiă areă conştii aăapartenen eiăşiăcunoaşteălaăunănivelăacceptabilănormele,ăşiăscopurileăacesteia.ă Nuă discut mă înă termeniă absolu iă despreă niciă unaă dintreă acesteă caracteristici.ă Esteă evidentă c ă fiecareă esteă prezent ă într-ună anumită grad.ă Trebuieă s ă spunemă c ă reunireaă acestoră caracteristiciă într-oă structur ă deă organaizareă social ă esteă aspectulă cuă adv rată important.ăSpreăexemplu,ăformalizareaăesteăoăcaracteristic ăgradual ăaăorganiza iilor,ă gradulăacesteiăformaliz riădiferindăfoarteămultăîntreăoăorganiza ieăcumăesteăşcoalaăşiăoă unitateă militar .ă Caă s ă nuă vorbimă deă oă asocia ieă sauă oă funda ie,ă careă suntă şiă eleă exempleă deă organiza ii.ă Peă deă alt ă parte,ă conştientizareaă normeloră sauă aă scopuriloră poateăfiăşiăeaăgradual ,ăavândăînăvedereăc ănuăîntotdeaunaămembriiăorganiza ieiăcunoscă toateănormeleăşiăcutumeleăacesteia.ăă ă Structuraăformal ăesteă esen ial ,ăpentruăc ă înăabsen aă eiăoăorganiza ieănuă maiă poateăfiădefintit ăastfel.ăPredeterminareaăpozi iilorăşiăaărela iilorăpresupuneăcaăcelăpu ină oăparteădinărela iileăşiăac iunileămembrilorăorganiza ieiăs ăfieăpreformulate,ăautonomeă înă raportă cuă actan iiă socialiă respectivi.ă Prină urmare,ă exist ă oă baz ă comunica ional ă formal ă laă nivelulă oric reiă organiza ii.ă Peă deă alt ă parte,ă trebuieă s ă spunemă c ă activitateaă definit ă înă termeniă deă obiectiveă laă nivelulă uneiă organiza iiă seă desf şoar ă întotdeaunaă peă bazaă unoră schimburiă deă informa ii,ă caă şiă aă unoră mesajeă persuasiveă absolută necesareă pentruă desf şurareaă activit ilor.ă Prină urmare,ă comunicareaă organiza ional ,ădeşiănuăseăreduceădoarălaăcomponentaăprezentat ,ăesteăoăcomponent ă deăbaz ăaăoric reiăorganiza ii.ăă Decizional şi executiv Dac ă neă raport mă laă structuraă formal ă aă uneiă organiza ii,ă adic ă laă ansamblulă pozi iilorăşiăalărela iilorădintreăacestea,ăatunciăvomăobservaăcuăuşurin ăc ăexist ădou ă tipuriă deă pozi ii,ă careă auă fiecareă ună rolă specific.ă Distingemă astfelă întreă pozi iileă decizionaleăşiăceleădeăexecu ie.ăDiferen aăesteădat ădeănaturaă comunic riiăprezenteălaă nivelulă acestoră pozi ii.ă Deciden iiă auă competen eă şiă permisivit iă deă comunicareă persuasiv ,ă înă timpă ceă executan iiăpotă doară receptaă mesajeă persuasive,ă eiă emi ândă cuă predilec ieă informa ii,ă deciă mesajeă cognitive.ă Deciden ii,ă indiferentă deă pozi iaă ierarhic ,ăauăunăascendentăcomunica ionalăpersuasivăasupraăcelorădinăsferaăexecutiv .ă Celeă dou ă sfere,ă decizional ă şiă executiv ,ă presupună oă ordonareă ierarhic ă aă organiza ieiădatorit ăascenden eiăînăorganizareăpeăcareăoăareăcomunicareaăpersuasiv .ă Cuăalteăcuvinte,ătocmaiăpentruăc ăoriceăform ădeăorganizareăsocial ăpresupuneăunăplană persuasivă ală comunic rii,ă şiă implicită normeă (produseă laă rândulă loră prină func ionareaă comunic riiăpersuasive),ăesteănecesarăcaăoriceăorganiza ieăs ăaib ăoăstructur ăierarhic ,ă careă faceă distinc iaă întreă diferiteă pozi iiă aleă membrilor,ă pozi iiă diferen iateă strictă comunica ional,ă şiă poten ială persuasiv.ă Avândă înă vedereă faptulă c ,ă deă regul ,ă competen eleă decizionaleă şiă executiveă suntă prezenteă laă majoritateaă membriloră organiza iei,ă dară înă concentr riă diferite,ă caă şiă faptulă c ,ă înă modă normal,ă sferaă decizional ăesteămaiămic ădecâtăceaăexecutiv ,ăatunciăputemăspuneăc ăformaătipic ăaă organiza ieiă esteă deă tipă piramidal,ă avândă laă baz ă pozi iileă executive,ă iară c treă vârfă pozi iileă cuă gradeă totă maiă ridicateă deă competen ă decizional .ă Evidentă vorbimă deă ună modelăidealăalăformeiăuneiăorganiza ii.ăă Dac ălu măînăcalculăcâ ivaăparametriăspecifici,ăputemăs ăproducemămaiămulteă modeleă aleă organiza iilor.ă Spreă exemplu,ă putemă aveaă organiza iiă “aplatizate”,ă cuă ierarhiiă deă mic ă amplitudine,ă cuă pu ineă nivele,ă organiza iiă cuă arieă bazal ă mic ,ă organiza iiă careă auă oă sfer ă executiv ă restrâns ă şiă undeă nuă exist ă oă diferen iereă semnificativ ă caă pondereă întreă sferaă executiv ă şiă ceaă decizional ă şi,ă evident,ă putemă identificaămulteăalteămodele,ăaşaăcumăseăobserv ăînăfigă8.1ă Fig 8.1Tipuri de organizaţii ă Organiza ieăpiramidal ăstandardăăăăOrganiz ieăcuăbaz ăăăăOrganiza ieăaplatizat ă ăăăăăăăăăexecutiv ăresrâns Organiza ieăbicefal ă ă Organigrame şi sociograme ă Oriceă pozi ieă formal ă esteă definit ă inclusivă dină perspectivaă roluriloră comunica ionaleă peă careă trebuieă s ă leă îndeplineasc ă ocupan iiă respectivi.ă Înă afaraă componenteiă comunica ionale,ă ocupan iiă acestoră pozi iiă trebuieă s ă maiă performeze,ă firesc,ă şiă alteă ac iuniă definiteă formal.ă Cuă toateă acestea,ă persoaneleă careă de ină pozi iiă formaleă auă întotdeuanaă oă anumit ă libertateă înă performareaă roluriloră lor,ă caă şiă înă posibilitateaă deă aă întreprindeă şiă alteă ac iuniă sauă deă aă performaă şiă alteă roluriă comunica ionale.ă Exist ,ă deci,ă înă oriceă organiza ieă oă component ă non-formal ,ă atâtă ac ional ,ă câtă şiă comunica ional .ă Pondereaă dintreă structuraă formal ă şiă ceaă informal ă reprezint ăunăelementăcheieăînădefinireaănaturiiăuneiăorganiza ii.ăă ă Structuraă formal ă aă organiza iei,ă înă careă suntă definiteă pozi iileă formaleă şiă atribu iileă lor,ă poart ă numeleă deă organigram .ă Organigramaă reprezint ă modelulă formală ală uneiă organiza ii,ă structuraă rela ional ă şiă ac ional ă aă acesteia.ă Laă nivelulă organigrameiă suntă definiteă competen ele,ă cerin eleă şiă permisivit ileă fiec ruiă ocupantă alăpozi iilorăformale.ăă Înă oriceă organiza ieă exist ă îns ă şiă rela iiă careă suntă indepedenteă deă structuraă formal ,ă rela iiă produseă deă interac iunileă permanenteă dintreă membri,ă rela iiă careă dină acestă motivă suntă dependenteă deă aceştia.ă Totalitateaă rela iiloră informaleă dintr-oă organiza ieăpoart ănumeleădeăsociogram .ăSociogramaăneăprezint ămodelulărela ională “real”ă ală grupuluiă deă oameni,ă careă apar ină uneiă organiza ii,ă raporturileă loră realeă deă putereă şiă decizie,ă naturaă şiă modulă înă careă aceştiaă comunic ă şiă ac ioneaz ă înă afaraă cadrelorăformale.ă ă Comunicareaă persuasiv ă nuă reprezint ă într-oă organiza ieă ună monopolă ală pozi iiloră formale.ă Laă nivelulă comunic riiă informaleă şi,ă implicit,ă ală rela iiloră neformalizateăesteăposibilăs ăexisteăpersoaneăcareăs ăcomuniceă persuasivăşiăaleăc roră mesajeăs ăfieăvalidateăastfel.ăAtunciăcândăesteăvorbaădeăocupantulăuneiăpozi iiăformale,ă putereaă acestuiaă deă aă influen aă prină mesajeă persuasiveă comportamenteleă şiă ac iunileă altoraăpoart ănumeleădeăautoritate.ăAtunciăcândăcomunicareaăpersuasiv ăapar ineăuneiă persoaneăceănuăocup ăoăpozi ieăcareăs ăleăconfereăroluriăcomunica ionaleădeăacestătip,ă spunemăc ăpersoanaărespectiv ăde ineăputereaădeăaăinfluenţa.ăă Autoritateaă şiă influen aă reprezint ă dou ă caracteristiciă esen ialeă aleă organiza iilor.ă Ambeleă concepteă suntă utilizabileă înă analizaă structuriiă organiza iilor.ă Distingemăastfelăîntreădou ătipuriădeăstructuri,ădeăautoritateă şiădeăinfluen .ăStructuraă deă autoritateă esteă format ă dină structuraă pozi iiloră formale,ă careă auă roluriă predeterminateădeăcomunicareăpersuasiv .ăStructuraădeăinfluen ăreprezint ăoăre eaădeă persoaneăcareăauăroluriăcomunica ionaleăpersuasiveăînăorganiza ie.ăă Întreă autoritateă şiă influen ă exist ă oă mareă diferen .ă Autoritateaă esteă definit ă formală şiă apar ineă pozi ieiă formaleă şiă nuă ocupantuluiă acesteia.ă Cuă alteă cuvinte,ă conteaz ă defini iaă formal ă aă acesteiă pozi iiă şiă nimică maiă mult.ă Deă regul ,ă autoritateaă esteă precisă delimitat ă laă anumiteă categoriiă deă mesaje,ă deă canaleă şiă chiară deă receptoriă posibili.ăDinăacestămotivădisfunc iileăstructuriiădeăautoritateăpotăfiărelativămariăpentruă c ăaceastaănuăpoateăfunc ionaădecâtăînăstrâns ăleg tur ăcuănaturaăşiătipulăformaliz riiă existenteă laă nivelulă organiza iei.ă Influen a,ă spreă deosebireă deă autoritate,ă ă seă refer ă laă abilit ileă personaleă aleă unuiă membruă ală organiza iei,ă careă poateă sauă nuă s ă ocupeă oă pozi ieă formal ă deă autoritate.ă Acestaă areă reală capacitateaă deă aă comunicaă persuaivă şiă exist ărealăsubiec iăcareăîiăvalideaz ăacestătipădeămesaje.ăă S-ară puteaă spuneă c ă esteă deă dorită caă structuraă deă autoritateă s ă seă suprapun ă structuriiă deă influen ,ă adic ă ceiă careă de ină autoritateă s ă de in ă şiă influen .ă Înă oriceă caz,ă ceiă careă de ină influen ă şiă nuă auă oă pozi ieă formal ă careă s ă leă confereă roluriă decizionaleăsuntăînămodă“natural”ăfactoriădeăbruiajăînăorganiza ie,ătocmaiăpentruăc ăpotă interveniăînăcircuitulăcomunica ionalăalăorganiza ieiăperturbândăprinăputereaăpeăcareăoă auăcircula iaămesajelorăşiăcursurileăac iunilor.ă Dac ă revenimă laă raportulă dintreă autoritateă şiă influen ,ă trebuieă s ă spunemă c ă suprapunereaă acestoră structuriă esteă extremă deă rară întâlnit ,ă fiindă maiă multă oă situa ieă teoretic .ă Aceastaă pentruă c ă întreă autoritateă şiă influen ă exist ă şiă ună genă deă contradic ie.ă Contradic iaă seă refer ă laă faptulă c ă sferaă influen eiă nuă esteă limitativ ,ă precumăceaăaăautorit ii.ăAltfelăspus,ădac ăcinevaăde ineăputereaădeăaăinfluen a,ăîşiăvaă exercit ă influen aă într-oă sfer ă maiă mareă deă interesă decâtă ceaă definit ă formală deă autoritate.ăAcestaăesteăcazulăliderilor,ăcareăsuntărespecta i,ăcareăauăinfluen ,ădarăcareă şi-oăexercit ămultădincoloădeăcadrulăformalizatăalăorganiza iei.ăPeădeăalt ăparte,ădac ă structuraăformal ăaăorganiza ieiăfunc ioneaz ăcorect,ăatunciăniciănuăpreaăesteănevoieădeă influen .ăAceastaăesteăîns ăextremădeăpre ioas ăînăcazulăstructurilorăslabăformalizate,ă acoloăundeăautoritateaănuăesteăsuficient .ă Toateă acesteă aspecteă suntă relevanteă înă analiz ,ă înă primulă rândă înă perspectiv ă metodologic .ăDinădateleăprezentateăreieseăc ăoriceăanaliz ăasupraăuneiăorganiza iiăseă poateă faceă laă dou ă nivele,ă unulă formal,ă definită deă structuraă deă autoritate,ă şiă altulă informal,ă definită deă structuraă deă influen .ă Ambeleă structuriă suntă importanteă pentruă bunaă func ionareă aă organiza iei,ă ambeleă potă fiă ună factoră negativă înă mecansimulă organiza ional.ăă Analizaăorganigrameiăesteărelativăfacil ,ăînăprimulărândăpentruăc ăeaădeăregul ă exist ă caă atare,ă subă formaă celă pu ină aă fişeloră deă post.ă Pentruă aă cercetaă rela iileă informale,ă caă şiă structuraă deă influen ă aă organiza ieiă esteă necesară s ă desf şur mă investiga iiă multă maiă complexe.ă Dintreă acestea,ă ceaă maiă uzitat ă şi,ă probabil,ăceaă maiă performant ăaăfostădezvoltat ădeăJacobăMorenoăşiăpoart ănumeleădeăsociometrie.ăă Sociometria. Sociometriaăesteăoămetod ădeăcercetareăaărela iilorădintreăoameniiăcareăapra ină uneiă structuriă deă tipă grupal.ă Eaă reprezint ă oă metod ă cantitativ ă deă m surareă aă intensit iiă rela iiloră dintr-ună grup,ă aă rela iilor,ă aă simpatiilor,ă caă şiă aă graduluiă deă cunoaştereă aă rela iiloră interpersonaleă existenteă laă nivelulă grupului.ă Principiulă metodologică deă construc ieă presupuneă utilizareaă unuiă chestionar,ă aplicată tuturoră membrilorăuneiăstructuriăgrupale,ăchestionarăstandardizatăşiăne-anonim.ăItemiiăacestuiaă suntăfocaliza iăpeăcâtevaăcategoriiădeăprobleme:㠙 Preferin eleăsubiec ilorăfa ădeăceilal iămembriăpeădimensiuneaăprofesional ă (deăsarcin )㠙 Preferin eleă subiec iloră fa ă deă ceila iă membriă peă dimensiuneaă socio-ă afectiv 㠙 Antipatiileăsubiec ilorăînăraportăcuădimensiuneaăprofesional ă(deăsarcin )㠙 Antipatiileăsubiec ilorăînăraportăcuădimensiuneaăsocio-afectiv 㠙 Percep iaăproprieiăpozi iiăînăstructuraăprofesional ăşiăceaăsocio-afectiv 㠙 Percep iaăpozi ieiăunorăter iăînăraportăcuăgrupul.ă ă Analizaă esteă relativă simpl .ă Dateleă suntă centralizateă într-oă matriceă sociometric ,ă careă cumuleaz ă simpatiileă şiă antipatiileă pentruă fiecareă subiect,ă peă dimensiuneaădeăsarcin ăşiăceaăsocioăafectiv ,ăcaăşiăpercep iileăfiec ruiăindivindăasupraă properieiăpozi iiăînăstructuraăgrupal ărespectiv .ăRaportândănum rulătotalădeăaprecieriă alăuneiăpersoaneăxădinăgrupălaănum rulătotalădeăaprecieriăposibilă(înăfunc ieădeănum rulă itemilorălaăcareăputeaăfiăteoreticănominalizat ăoăpersoan ),ăputemăcalculaăcoeficientulă deăapreciereăînăgrup.ăLaăfel,ăputemăcalculaăvizibilitatea,ădac ăînăcalcululăanterirorănuă facemădistinc ieăîntreăpreferin eăşiăantipatii.ăă Înă afaraă acestoră calcule,ă careă neă potă precizaă exactă pozi iaă cuivaă înă structuraă grupal ă respectiv ,ă maiă putemă construiă şiă ună grafă sociometric,ă adic ă oă schem ă careă prezint ă grafică rela iileă dintreă membriiă respectivuluiă grupă sauă organiza ii.ă Pentruă detaliiă pute iă consultaă asupraă acestuiă subiectă exemplulă dezvoltată înă cadrulă cursuluiă aplicativădinăfinal.ă Testulă sociometrică esteă ună instrumentă eficientă înă anlizaă rela iiloră informaleă existenteăînăorganiza ie,ăiarădac ăesteăcalibratăpeăaspecteăcomunica ionaleăelăneăpoateă furnizaăinforma iiărelavanteădespreămodulăînăcareăfunc ioneaz ăcomunicareaălaănivelulă rela iilorăinformaleăîntr-oăorganiza ie.ă Tipologia şi analiza reţelelor de comunicare. Re eleleădeăcomunicareăauăînceputăs ăfieăstudiateăînăaniiă`50ăînăStateleăUnite,ă ini ială doară înă contexteă experimentale.ă Re eauaă deă comunicareă reprezint ă oă structur ă deăreglementareă aă comunic riiă laănivelulăunuiăgrupăformal.ă Re eauaă esteă caraterizat ă întotdeaunaădeăcâ ivaăparametri:㠙 Num rulă deă membriă aiă re eleiă (num rulă deă persoaneă careă auă calitateaă deă emi tor/receptorăşiăcareăreprezint ănodurileădeăcomunicareăaleăre elei).㠙 Num rulă deă restric iiă deă comunicareă (sauă ală gradeloră deă liberatateă deă comunicareă peă careă leă auă membriă re elei).ă Num rulă deă restric iiă esteă calculatăînăfunc ieădeăinterdic iileădeăcomunicareăcalculateăînăfiecareănodădeă comunicare.㠙 Num rulădeănoduriădeăieşireădinăre ea.ăSeărefer ălaănum rulămembrilorăcareă auă posibilitateaă deă aă comunicaă cuă exteriorulă re elei.ă Num rulă deă ieşiriă defineşteăautonomiaăsauăînchidereaăre elei.㠙 Num rulă deă noduriă cuă competne eă persuasiveă defineşteă structuraă persuasiv ă sauă decizional ă aă re elei.ă Evident,ă conteaz ă atâtă tipulă deă comunicare,ăcâtăşiătraiectoriileăposibileădeătipăpersuasiv.ă ™ Centrareaă re elei.ă Seă refer ă laă existen a,ă sauă nu,ă aă unuiă nodă centrală deă comunicareăînăre ea.ă Înă func ieă deă num rulă deă restric iiă şiă deă num rulă deă membriă esteă posibilă s ă definimă anumiteă formeă deă re ele.ă Putemă vorbiă deă re eaă tipă “roat ”,ă tipă “Y”,ă “lan ”,ă “cercăbarat”ăetc.ăÎnăfiguraă8.2ăexist ăcâtevaăasemeneaătipuriădeăre ele,ădefiniteăpentruă cinciănoduriădeăcomunicare.ă ă Figura 8.2 Tipuri de reţele de comunicare aăăăăăăăăăădăă ăăăăă ă că ăăcăăăăăăăăăăăăăăăăăăăbă ăăăăăbă ăăăăăăăăăăăădă ă băăăăăăăăeăăăăăăăăăăăaă ăăăăăăăăăeăăăăăăăăăăăaăă Roat ă ă ă Lan ă ă ă ă ăăăăăăăăăăcăă căăădăăăeăăăăbă ăăăăăăăăăăcă ăăăăăăăăăădăăăăăbăăăăăăăăăăăăăăăăăădă ă ăăăăăăăaă ă ăăăăăăăaăăăăăăăăăăăăăăeă Yă ă ăăăăăăăCercădubluăbarată Cercă Dup ăcumăseăobserv ,ăpentruăfiecareăform ădeăre eaăexist ăprestabiliteăanumiteă restric iiădeăcomunicare.ăNum rulăteroreticăalăgradelorădeăliberateăînăre ea,ădefinităcaă num rulă maximă deă traiectoriiă deă comunicareă pentruă oricareă membru,ă pentruă cazulă re eleiădeăcinciănoduri,ăesteădeăpatru.ăă Gr.libmaxăţăN-1,ăundeăNăesteănum rulădeănoduriăînăre ea.ă Gradeleădeăliberateăseăpotăcalculaăpentruăfiecareănodăcaăfiindădateădeănum rulă deătraiectoriiăpermiseădeăcomunicare.ă ă Numarulădeărestric iiăpentruăfiecareănodăesteădatădeădiferen aădintreăgradulădeă liberateămaximăalăre eleiăşiănum rulădeătraiectoriiărealeăpentruăacelănodădeăre ea.ăă R(i)ăţăGr.libă-ă(Tp(i))ă ă Spreă exemplu,ă înă primulă tip,ă re eauaă tipă “roat ”,ă celeă cinciă noduriă deă comunicareăauăunănum rădiferitădeărestric ii.ăObserv măc ănodulă“a”ăareăposibilitateaă deă aă comunicaă doară cuă “c”,ă laă felă şiă celeleateă noduriă cuă excep iaă luiă “c”,ă careă poateă comunicaăcuătoateăcelelateănoduri.ăRezult ădeciăc ă“c”ăareăunănum rămaximădeăgradeă deăliberate,ăadic ă4,ăsau,ăaltfelăspus,ănuăareăniciăoărestric ieădeăcomunicare.ă(4-4ăţă0).ă Celelalteă noduriă auă acelaşiă num ră deă restric iiă deă comunicare,ă avândă doară oă singur ă traiectorieădeăcomunicareăposibil ,ăadic ă3ăă(4-1ăţă3).ăă Dac ă adun mă restric iileă deă comunicareă deă laă nivelulă fiec ruiă nodă dină re eaă ob inemăgradulărestric iilorădinăre ea:ăă R(re ea)ţăΣăR(i)ă ă Dac ă facemă calculele,ă rezult ă c ă pentruă celeă cinciă tipuriă descriseă avemă urm toareleăvalori:ă ă Roat ă R(i)ă 3+3+3+3+0ă 3+2+2+2+3ă 3+3+1+2+3ă 2+2+2+2+2ă R(re ea)ă Lan ă 12ă 12ă Yă Cercădubluăbarată ă Cercă 12ă 2+1+2+2+1ă 10ă 8ă ă Dup ă cumă seă observ ,ă num rulă deă restric iiă poateă fiă acelaşiă pentruă formeă diferiteădeăre ea.ăPeădeăalt ăparte,ădistribu iaărestric iilorăpoateăfiăperfectăechilibrat ăşiă spunemăatunciăc ăavemăoăre eaăperfectădescentralizat ,ăcaăînăexemplulăpatruă(re eauaă cerc),ă dară putemă aveaă şiă re eleă centralizate,ă înă careă exist ă oă pozi ieă central ă careă areă accesăcomunica ionalăsuperiorăfa ădeăceilal i,ăsauăchiarătotal,ăcaăînăprimulăexempluăală re eleiă tipă roat .ă Peă deă alt ă parte,ă putemă definiă num rulă maximă deă restric iiă ală uneiă re ele,ănum rădependentădeănum rulănodurilor,ădup ăformula:ă ă RmaxăţăN(N-2)ă+ăIăăă undeăNăesteănum rulănodurilorădinăre ea,ăiarăIăesteănum rulădeănoduriădeăieşireă dinăre eaă(noduriăcareănuăpotătransmiteăinforma iiădecâtăînăafaraăre elei)ă Num rulămaxim,ăteoretic,ădeărestric iiăesteădatădeăsitua iaălimit ăînăcareăfiecareă nodă poateă comunicaă doară cuă ună altă nod.ă (Esteă vorbaă înă modă obligatoiuă deă oă comunicareă direc ionat ,ă caă înă ultimulă exempluă ală cincileaă -ă cercă dubluă barat,ă undeă s ge ileăindicauăfaptulăc ăinforma iaăputeaăfiătransmis ădeălaăbălaădăşiădeălaăcălaăe,ădară nuăşiăinvers.ă Figura 8.3 Reţea lineară, orientată cu un număr maxim de restricţii pentru N=4 ă aăăăăăăăbăăăăăăăăcăăăăăăăădă ă Dup ăcumăobserv măînăacestăexemplu,ăfiecareănodăăpoateăcomunicaădoarăcuăună altănod,ăiarădac ăre eauaăesteădeschis ,ăcaăînăexemplulănostru,ăavemăchiarăunăsubiectă careă nuă poateă decâtă receptaă mesajeă dină interiorulă re elei,ă putândă eventuală transmiteă doarăînăafar .ă Acesteă exempleă suntă desigură teoreticeă şiă oarecumă analitice,ă tocmaiă pentruă aă puteaăreliefaăcaracteristicileăanumitorătipuriădeăre ele.ăÎnăultimulăexempluăavemădeăfaptă oăsitua ieăgreuădeăsurprinsăînărealitate,ăpentruăc ăre eleleăorientateăsauădirec ionateăsuntă relativărare,ăfiindăre eleăînăcareăcomunicareaăfunc ioneaz ădoarăîntr-oăsingur ădirec ie.ă Dincoloă deă descriereaă succint ă peă careă amă realizat-oă esteă cazulă înă acestă momentăs ăprezent măimplica iileăfunc ionaleăaleăaspectelorăprezentate.ăVomăsintetizaă aceast ăproblematic ăînăcâtevaăpuncteădeăinteres:ă a. Num rulă deă restricţiiă optimizeaz ă comunicarea.ă Vomă începeă cuă oă afirma ieă careă sfideaz ă cunoaştreaă comun .ă Num rulă mareă deă gradeă deă libertate,ă sau,ă altfelă spus,ă num rulă mică deă restric iiă scadă func ionalitateaă re elelor.ă Deşiă înă modă uzuală neă gândimă c ă maiă mult ă libertateă înă comunicareă creşteă eficien aă activit ilor,ă cercet rileă experimentaleă arat ,ă dimpotriv ,ă c ă ună num ră mareă deă restric iiă suntă înă m sur ă s ă optimizezeă procesulă deă comunicare.ă Restric iileă ac ioneaz ă caă ună factoră deă ra ionalizareă aă procesuluiă şiă auă şansaă deă aă reduceă durataă procesuluiă deă comunicareăintern .ăNuălu măînăcalculăoărela ieădirectăpropor ional ,ăpentruă c ă eficien aă comunic riiă depindeă şiă deă num rulă deă noduriă şiă deă formaă re elei.ă b. Lungimeaă reţeleiă implic ă creştereaă timpuluiă deă comunicare.ă Esteă evidentăc ădimensiunileăre elelorăauăimplica iiădirecteăasupraănum ruluiădeă traiectoriiăşiăproceseădeăcomunicareăposibileăînăinteriorulăre elei.ăAşaăcumă observ mă dină formuleleă prezentate,ă rezult ă caă atunciă cândă num rulă noduriloră creşteă linear,ă num rulă deă traiectoriiă creşteă înă progresie,ă cază înă careăimplica iileăasupraăprocesuluiădeăcomunicareăsuntăsemnificative.ăDac ă unoră grupuriă organizateă înă re eleă liă seă d ă s ă rezolveă oă anumit ă sarcin 5,ă timpulămediuădeărezolvareăpoateăs ăcreasc ăcuăpân ălaă100%ăînăcondi iileă înăcareătrecemădeălaăechipeădeă5ămembriălaăechipeădeă6.ăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 5 ăVeziăexemplulădeălaălec iileăaplicative.ă c. Centralizareaă eficientizeaz ă comunicarea,ă dară creşteă risculădeă colaps.ă Randamentulăre elelorăcreşteădramaticădac ăexist ănoduriăcentraleăcareăpotă ra ionalizaă şiă dirijaă fluxulă deă informa ii.ă Centralizareaă esteă ună factoră deă organizare.ă Eficien aă re eleloră centralizateă depindeă îns ă înă modă hot râtoră deă competen aă comunica ional ă (dară şiă profesional )ă aă noduluiă central.ă Dac ă nodulă centrală areă abilit iă sc zuteă sauă areă problemeă deă comunicare,ă atunciăeficien aăre eleiărespectiveăpoateăs ăscad ălaăzero.ăă d. Problematicaă reţeleloră orientate.ă Re eleleă orientateă suntă deă regul ă fieă re eleădeădecizie,ăfieăre eleăinforma ionaleăînăcareăseădistribuieăinforma iaălaă anumiteănoduriăcolectoare,ăf r ăaăexistaăposibilitateaătransmisiilorăinverse.ă Înă cazulă re eleloră decizionaleă esteă vorbaă deă structurileă deă decizieă careă transmită mesajeă persuasiveă dup ă ună algoritmă prestabilită înă bazaă unoră informa iiă careă provină dină afaraă re elelor.ă Eficien aă acestoră strucuri,ă dată fiindă num rulă mareă deă restric ii,ă esteă şiă eaă mare.ă Evident,ă dac ă nuă exist ă totuşiăre eleăsepaprateădeăfeed-backăesteăposibilăs ăapar ădisfunc ionalit iă marcante.ă e. Num rulădeăieşiriăşiăcalitateaăprelucr riiăinformaţiei.ăNum rulădeăieşiriă alăre eleiăesteăşiăelăimportant.ăÎnămodănaturalăoăre eaăareăunănum rămicădeă ieşiri.ă Re eleleă cuă ieşiriă multipleă ridic ă poten ială problemeă deoareceă informa iileăcareăiesădinăsistemăpotăs ăseărefereălaăacelaşiăsubiectădarăs ăfieă diferite,ă înă func ieă deă traiectoriileă şiă proceseleă deă prelucrareă interne.ă Oă re eaăcareăofer ăprinămaiămulteănoduriăacelaşiătipădeăinforma iiăconsituieăună factorămajorădeăblocajăinstitu ional.ăÎnăpractic ,ăoăinformaţieăincomplet ă sauă cuă distorsiuniă esteă maiă bun ă acţională decâtă maiă multeă informaţiiă inconsistenteăîntreăele.ăCalitateaăinforma iilorăcareăiesădinăsistemădepindeă deăcalitateaănodurilorădeăieşire,ăcaăşiădeătraiectoriileăpeăcareăinforma iaăle-aă avutăînăinteriorulăre elei.ăă f. Tipologiaăintr rilorăînăreţea.ăEvidentăc ăinforma iaăpoateăs ăşiăintreăîntr-oă re eaă prină anumiteă noduri.ă Num rulă deă intr riă trebuieă şiă elă prestabilit.ă Deă regul ăoptimulăesteădatătotădeăunănum răcâtămaiămicădeănoduriădeăintrare.ă Trebuieă s ă spunemă îns ă c ă informa iaă poateă fiă şiă intern ,ă atunciă cândă eaă esteăfurnizat ăpeăbazaăexperien eiă(resurselorăinterne)ădiferitelorănoduriădeă comunicare.ă Laă nivelulă uneiă re ele,ă inclusivă informa iaă intern ,ă trebuieă reglementat .ă Organizaţia ca reţea de comunicare Înă vedereaă analizei,ă oriceă organiza ieă poateă fiă privit ă caă ună sistemă deă re eleă interconectate,ă re eleă careă auă dou ă func iiă definitorii.ă Peă deă oă parte,ă esteă vorbaă deă oă func ieă comunica ional ,ă re eleleă avândă sarcinaă deă aă reglementaă întregulă procesă comunica ională internă ală organiza iei,ă iară peă deă alt ă parteă exist ă oă func ieă ac ional ,ă activit ileăorganiza ieiăfiindăsus inuteădup ălogicaărela ional ăaăunorăre ele.ăÎnăanalizaă noastr ăsuntemăinteresa iădoarădeăfunc iaăcomunica ional .ăă ă Comunicareaăînăre eaănuăseărefer ăîns ădoarălaătranmitereaăunorămesaje,ăciăşiălaă prelucrareaă informa iilor,ă prelucrareă careă poateă aveaă locă laă nivelulă oric ruiă nodă deă comunicare.ă Prelucrareaă presupuneă atâtă abilit iă deă comunicare,ă câtă şiă abilit iă profesionale,ălegateădeănaturaăactivit ilorădinăorganiza ie.ăă Trebuieăs ăspunemăşiăc ăoăorganiza ieăperfectăformalizat ăreprezint ăoăre eaăînă careă comunicareaă profesional ,ă caă şiă rela iileă implicite,ă suntă condi ionateă şiă func ioneaz ă exclusivă înă re ea.ă Re eleleă nuă suntă neap rată eficienteă dină acestă motiv.ă Eficien aă esteă condi ionat ,ă aşaă cumă amă ar tat,ă deă caracteristicileă re elelor,ă caă şiă deă abilit ileăfiec ruiănodădeăre ea.ăă Dac ă dorimă s ă ilustr mă modulă înă careă poateă fiă utilizat ă analizaă deă re eaă laă nivelulă uneiă organiza ii,ă atunciă vomă reveniă laă puncteleă deă analiz ă prezentateă înă paragrafulăprecedentăşiăleăvomăaplicaăpeămodelulăconcretăalăunorăorganiza ii.ă ăNum rulădeărestricţiiăoptimizeaz ăcomunicarea.ăUnulădinămotiveleămajoreă pentruăcareăoăorganiza ieănuăesteăeficient ăesteăacelaăc ăeaăseăbazeaz ăpeăre eleăcuăună num ră mică deă restric iiă deă comunicare.ă Tendin aă natural ă aă comunic riiă înă grupruriă esteăaceeaădeăaănuăaveaărestric iiădeăcomunicareă(sauădeăaăaveaăunănum răfoarteămic),ă deăundeăoăpresiuneăinformal ăspreănerespectareaărestric iilorăatunciăcândăacesteaăsuntă definite.ă Esteă posibilă îns ă caă anumiteă activit iă într-oă organiza ieă s ă fieă definiteă caă atareă peă bazaă unoră re eleă înaltă permisive.ă Dealtfel,ă tendin aă membrilor6ă într-oă re eaă esteăaceeaădeăaă maximizaăegalitateaăşiădeăaăîmp r iăsarcinileăînăcomun,ăadic ăcuăalteă cuvinteădeăaăreduceărestric iileădeăcomunicareăşiădeăac iune.ăDevizaăesteădeăregul ă“Neă descurc mă noiă întreă noi”.ă Aceast ă tendin ă faceă caă eficien aă activit iloră s ă scad ă dramatic.ă Responsabilizareaă individual ă şiă administrareaă deă sanc iuniă esteă singuraă metod ădeăeliminareăaăunorăasemeneaătendin e.ăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 6 ăMaiăalesăcândăesteăvorbaădeăorganiza iiăbirocratice.ă Lungimeaă reţeleiă implic ă creştereaă timpuluiă deă comunicare.ă Re eleleă deă dimensiuniă mariă auă eficien ă redus ,ă timpulă deă comunicareă şiă timpulă deă execu ieă crescândă înă progresieă chiară dac ă creştreaă re eleiă esteă linear .ă Modelulă clasică deă organiza ieă birocratic ,ă deă tipă public,ă careă s-aă supradimensionată atâtă caă num ră deă re ele,ă câtă şiă caă dimensiuniă aleă acestora,ă faceă caă activitateaă unoră oameniă totă maiă numeroşiă s ă fieă totă maiă ineficient .ă Acestaă esteă motivulă pentruă careă reducereaă semnificativ ădeăpersonalănuă areăniciodat ă acoperireăreal ă înăpierdereaăvolumuluiă deă activit iă (Legeaă luiă Parkinson).ă Pân ă laă ună punct,ă procesulă esteă opus,ă reducereaă lungimiiă re eleloră crescândă randamentulă şiă volumulă deă activitate.ă Deă altfel,ă re eleleă mariă tindă s ă seă autosegmentezeă înă modă natural,ă prină excludereaă sauă separareaă unoră secven eă (p r i).ă Peă deă alt ă parte,ă trebuieă s ă inemă contă c ă laă fiecareă nodă deă comunicareă informa iaă esteă procesat ă existândă oă pierdereă deă informa ie,ă careă esteă dependent ădeăm rimeaăre elei.ă Centralizareaă eficientizeaz ă comunicarea,ă dară creşteă risculă deă colaps.ă Nodulă centrală areă capacitateaă deă aă dirijaă traficulă informa iiloră şiă ală deciziilor,ă ra ionalizândăprocesul.ăNodulăcentralăareăoăimagineăasupraăre elei,ăcareăîlăfaceăcapabilă s ă intervin ă înă direc iaă optimiz riiă comunic riiă şiă activit ilor.ă Solu iileă optimeă suntă multămaiăvizibileăşi,ăînăgeneral,ăresurseleădeăcunoaştereăşiădeăcompenten ăsuntămultă maiăeficientăexploatate.ăRisculăcolapsuluiăesteă maiă mareăpentruăc ăabilit ileănoduluiă centralădevinăoăcomponent ădeăbaz ăaăfunc ion riiăre elei.ăDac ănodulăcentralănuăesteă competentă s ă rezolveă oă sarcin ,ă sauă areă problemeă deă comunicare,ă atunciă elă poateă s ă distorsionezeăactivitateaăcuăimplica iiămajoreăpentruăre ea.ăRe eleleădescentralizateăauă posibilitateaăs ăizolezeăpersoaneleăincompetenteă(sauăcareănuădorescăs ăseăimplice)ăînă modănatural,ăprinăsegregareă(izolare)ăf r ăpierderiăsemnificativeălaănivelulă eficien ei.ă Baăuneoriăeleăpotădeveniămaiăeficienteăpentruăc ăseătransform ăînăre eleămaiămici.ăăă Problematicaăreţelelorăorientate.ăNuăsuntătipuriădeăre eleăcuăcareăneăîntâlnimă frecvent,ădatorit ănaturiiălorăspeciale,existândădoarăînăuneleătipuriădeăorganiza ii.ăDac ă conducereaăuneiăinstiu iiătransmiteămesajeăpersuasiveăînăsensădeăordineăunorăsublaterniă şiănuăareăsistemădeăfeed-back,ăexist ăposibilitateaăcaămesajeleăs ăfieăunidirec ionaleăşiă s ănuămaiăexisteăposibilitateaăacces riiăinverseăaăre elelor.ăOrganiza iileămilitareăofer ă uzuală asemeneaă tipuriă deă exempleă deă re ele.ă Înă anumiteă condi iiă ună ofi eră superioră poateătransmiteăordineăf r ăaăfiăobligatăs ăprimeasc ăinforma iiăpeătraiectorieăinvers .ă Oricum,ă informa iileă peă traiectorieă invers ă suntă accesateă doară dac ă ofi erulă superioră permiteă acestă lucru,ă deciă dreptulă deă transmisieă apar ineă integrală ofi eruluiă superior.ă Controlulă comunic riiă înă re eaă esteă maxim,ă indiscutabil,ă şiă dină acestă motivă acesteaă suntămodeleădeăre eleădeădecizieădestulădeăeficiente.ăAbsen aăfeed-back-uluiăridic ăîns ă probleme.ăOă modalitateădeăeficientizareăesteăaceeaăaăconstruiriiădeăre eleăspecialeădeă feed-back,ă re eleă careă utilizeaz ă alteă noduriă deă comunicare,ă dară careă auă accesă laă informa ii.ăă Num rulă deă ieşiriă şiă deă intr riă înă reţea;ăcalitateaă prelucr riiă informaţiei.ă Implica iileă suntă multipleă pentruă func ionareaă uneiă organiza ii.ă Tendin aă careă seă manifest ă înăorganiza iiă esteă aceeaădeăaănuă aveaă definiteăcapeteleădeăre eaăsau,ă altfelă spus,ănodurileădeăintrareăşiădeăieşire.ăLaăfel,ăadeseaănuăsuntă definiteăexactătipurileădeă prelucr riăposibileălaănivelulăfiec ruiănod,ăceeaăceăfaceăcaăanumiteătipuriădeăprelucr riă s ă fieă f cuteă conjuncturală deă diferiteă persoane.ă Într-oă asemeneaă organiza ie,ă tendin aă esteă aceeaă c ă oricareă dintreă membriiă organiza ieiă s ă transmit ă înă afar ă informa ii,ă prelucrateă integrală sauă par ial.ă Dină acestă motivă organiza iileă moderneă definescă clară responsabilit ileănodurilorădeăre ea,ădarămaiăalesădefinescălaăfelădeăprecisănodurileădeă re eaă careă suntă şiă noduriă deă ieşireă dină organiza ie.ă Profesionalizareaă comunic riiă dină organiza iiăaăf cutăchiarăs ăapar ăre eleăseparateăînăorganiza ie,ăcareăauătocmaiăfunc iaă deă aă procesaă informa iaă careă ieseă dină organiza ie.ă Num rulă mareă deă ieşiriă dină re eaă blocheaz ă deciziile,ă aşaă cumă amă ar tat,ă dară peă deă alt ă parteă ridic ă şiă problemeă dină punctulădeăvedereăalăsecuriz riiăinforma iilor.ă Num rulă deă intr riă esteă ună altă factoră importantă înă definireaă regimuluiă deă func ionareă ală organiza iei.ă Exist ă şiă înă acestă cază oă tendin ă natural ă aă utiliz riiă informa iiloră şiă abilit iloră deă prelucareă aă informa iloră aleă tuturoră membriloră re elei,ă conformăprincipiuluiăc ă“oriceăinforma ieăesteăutil ”.ăDeăregul ăacestaăesteăunămotivă majorăalădisfunc ionalit ilorăînăorganiza ii,ătocmaiăpentruăc ăapareălaănivelulăre eleloră oăcantitateămareădeăinforma iiăcareănuăsuntăvalidate,ăcareăcircul ăf r ăunăregimăspecial,ă darămaiăalesăcareănuămaiăpotăfiăatribuiteădup ămaiămulteăproceseădeăcomunicareăuneiă anumiteăsurse,ăaparândătreptatătendin aădeăaăleăconsideraăvalideăînăafaraăuneiăverific ri.ă Înă acestă modă apară multeă dină cutumeleă organiza ionale,ă dină informa iileă distorsionateă careăseăimpunăşiădevinăparteăaătezauruluiăinforma ionalăalăorganiza iei,ăf r ăcaăeleăs ă fieăneap ratăvalide.ăă ă ÎNTREB RI:ă 1. Cumăpoateăfiădefinit ăoăorganiza ie?ă 2. Laăceăseărefer ăsferaădecizonal ăşiăceaăexecutiv ăaăuneiăorganiza ii?ă 3. Careăsuntăprincipaleleătipuriădeăorganiza ii?ă 4. Ceăesteăoăorganigram ?ă 5. Ceăesteăoăsociogram ?ă 6. Ceădiferen ăesteăîntreăautoritateăşiăinfluen ?ă 7. Ceăesteăşiăcumăseăconstruieşteăunătestăsociometric?ă 8. Ceăputemăstudiaăcuăunătestăsociometric?ă 9. Ceăesteăoăre eaădeăcomunicare?ă 10. Careăsuntăprincipaleleătipuriădeăre eleădeăcomunicare?ă 11. Careăsuntăcaracteristicileăprincipaleăaleăre elelor?ă 12. Cumăpoateăfiăanalizat ăoăorganiza ieăcuăajutorulăanalizeiădeăre ea?ă 13. Exemplifica iă problemeleă tipiceă aleă uneiă organiza iiă concreteă prină analizaă deăre ea.ăă 14. Prezenta iă câtevaă procedeeă deă eficientizareă aă uneiă organiza iiă dină perspectivaăanalizeiădeăre ea.ăăă ă Cursul 9 Managementul comunicării eficiente în structurile organizaţionale Tipologia organizaţiilor. Înăcadrulăcursuluiăanteriorăamăvorbitădespreăorganiza iiădefinindu-leălaămodulă general,ădistingândădoarăîntreăorganiza iileămaiămultăsauămaiăpu inăformalizate.ăExist ă îns ăoămultitudineădeătipuriădeăorganiza ii.ăÎnăcadrulăaltorădiscipline,ătoateăacesteătipuriă deă organiza iiă voră fiă studiateă înă modă detaliat.ă Înă acestă cursă esteă necesară totuşiă s ă prezent măsuccintăproblematicaăorganiza iilorăşiăaămanagementuluiălor.ă ăAbordareaă ştiinţific ă ă Ap rut ă laă începutulă secoluluiă trecut,ă acestă genă deă paradigm ă deă analiz ă aă managementuluiă organiza iilor,ă aă plecată deă laă ideeaă analizeiă ştiin ificeăaă activit ilorăproductiveăînăscopulăra ionaliz riiăşiăeficientiz riiăproceseloră decizionaleăşiădeăexecu ie.ăFrederickăW.ăTaylorăpoateăfiăconsideratăunăîntemeietorăală acesteiăabord ri,ăcareăindiscutabilăaămarcatăunămomentădeosebităînăistoriaădezvolt riiă organiza iiloră înă secolulă XX.ă Abordareaă ştiin ific ă esteă centrat ă peă analizaă ra ional ,ă func ional ă şiă chiară tehnic ă aă proceseloră productiveă şiă organizareaă sauă reorganizareaă acestoraăpeăbazaăsimplific rii,ăstandardiz riiăşiămaiăalesăaăconexiunilorălorăfunc ionale.ă Înăcadrulăacesteiăabord riăoameniiăsuntăcuătotulăsecundari,ăeiăsuntădefini iămaiădegrab ă caă“fişe”ădeăpostăsauădeăatribu ii,ărela iileădinteăeiăfiindădefiniteăexclusivăformal.ă Abordareaă ştiin ific ă propuneă ună modelă deă managementă foarteă performant,ă careă încearc ă prină defini ieă s ă elimineă toateă aspecteleă deă tipă informal,ă înă generală necuantificabileăînămodelulăformalăpeăcareăîlăpropune.ă AbordareaărelaţiilorăumaneăăAceast ăabordareăaăreprezentatăînăprimulărândăoă reac ieă fa ă deă tendin aă ştiin ificiz riiă presupus ă deă paradigmaă anterioar .ă Ideeaă deă baz ă esteă aceeaă c ă organiza iileă suntă conduseă şiă func ioneaz ă doară cuă ajutorulă oamenilor,ă iară aceştiaă nuă potă fiă privi iă doară caă simpleă componenteă “tehnice”ă aleă organiza iilor,ănaturaărela iilorăsocialeăinfluen ândădirectăactivitateaăacestora.ăPunctulă deă plecareă l-aă constituită principiulă “ună muncitoră fericită esteă ună muncitoră productiv”.ă Managementulăspecificăacesteiăorient riăseăvreaăunulăcreativ,ădeschisăc treăintereseleă şiăproblemeleămembrilorăorganiza iei,ăcuăaccenteăşiăfunc iiăparticipativeăsemnificativeă înăfunc ionareaăsa.ăă Înă cadrulă acesteiă paradigmeă centralizareaă esteă seriosă limitat ,ă interesulă fiindă acelaă ală flexibiliz riiă mecanismeloră decizionaleă dină organiza ie.ă Înă fine,ă aceast ă abordareă nuă numaiă c ă recunoaşte,ă dară iaă înă calculă factorulă informală prezentă înă structurileăorganiza ionale.ăă Abordareaă cultural .ă Oă alt ă abordareă semnificativ ă apar inândă totă secoluluiă trecută esteă aceeaă aă culturiiă organiza ionale.ă Ideeaă deă baz ă fiindă aceeaă c ă oriceă organiza ie,ă caă şiă oriceă tipă deă managementă potă s ă func ionezeă doară înă bazaă uneiă anumiteă culturiă produs ă laă nivelulă organiza iei.ă Culturaă organiza ional ă ineă deă istoriculăfirmei,ădeăcapitalulăumanăşiăsocialăalăacesteia,ăcaăşiădeătipulădeămanagementă existent.ă Managementulă puneă deciă accentulă înă aceast ă abordareă atâtă peă valorificareaă poten ialuluiăculturalăalăorganiza iei,ăcâtăşiăpeăproducereaăuneiăculturiăorganiza ionaleă performante.ăOrganiza iileăfunc ioneaz ădiferitădac ăauăculturiăorganiza ionaleădiferite,ă iară ună managementă eficientă esteă celă careă puneă înă reliefă background-ulă culturală existent,ăproduceăşiăvalorific ăcapitalulăsimbolic.ă ă Evident,ă oricareă dintreă abord rileă prezentateă aiciă succint,ă al turiă deă altele,ă constituieădoarăunăposibilămodelădeăanaliz ăaămanagementuluiăorganiza ional.ăFiecareă dină abord riă esteă limitativ ,ă dară şiă creativ ă deopotriv ,ă putândă fiă valorificat ă pentruă diverseăaspecteăînămanagementuluiăorganiza iilor.ă ă Înă practic ă ună managementă eficientă asum ă deă regul ă principiiă utileă sauă valorificabileădinăoriceăparadigm .ăPrezent măspreăexempluăceleăoptăcaracteristiciăaleă companiilorăperformanteăpropuseădeăThomasăPetersăşiăRobertăWaterman:ă 1. Orientareaăc treăac iune;ă 2. Apropiereădeăclient;ă 3. Încurajareaăliderilorăautonomiăşiăîntreprinz tori;ă 4. Dobândireaăproductivit iiăprinăoameni;ă 5. Încurajareaămanagementuluiăperformantăşiăcontactulădirectăalăfactorilorădecizionaliă cuărealitatea;ă 6. Sprijinătotalădoarăpentruăceeaăceăcunosc;ă 7. Structuriăorganiza ionaleăsimple,ăînclinateăspreăvârf;ă 8. Decentralizareaăaătotăceăesteăneimportantăşiăcentralizareaăaăceeaăceăesteăimportant.ăă Definirea şi tipologia rolurilor comunicaţionale. Indiferentă deă paradigmaă peă careă oă lu mă caă referin ,ă esteă certă c ă oriceă organiza ieă poateă fiă analizat ă pornindă deă laă “atomii”ă s iă constitutivi,ă adic ă membriiă organiza iei.ăFiecareăpozi ieăocupat ăsauănuădeăunăindividăesteădefinit ăînămodănormală dinădou ăpuncteădeăvedere.ăPeădeăoăparteăesteăvorbaădeăresponsabilit ileăprofesionale,ă executiveăsauădecizionale,ăiarăpeădeăalt ăparteăesteăvorbaădeăresponsabilit ileăînăcadrulă procesuluiădeăcomunicareăintern .ăă Dinăpunctădeăvedereăcomunica ional,ădistingemăînăprimulărândăîntreăceiăcareăauă definiteă precump nitoră roluriă comunica ionaleă persuasive,ă deă regul ă deciden iă înă sistemă şiă ceiă careă auă roluriă precump nitoră cognitive.ă Definireaă roluriloră nuă seă refer ă îns ădoarălaăacestăaspect.ăLaănivelulăorganiza iilorăsuntădefiniteăuzualăşiătraiectoriileăcaă şiăsistemeleădeăfiltrareăşiădeăcontrolăalăinforma iilor.ăă Înămodănormalăfiec reiăpersoaneăînăorganiza ieăîiăsuntădefiniteăanumiteăroluriă deăcomunicare,ăroluriăcareăpresupunătipurileădeămesajeăposibilăaăfiăemiseăsauăreceptate,ă tipurileă deă traseeă şiă deă canaleă deă comunicareă careă potă fiă utilizate,ă ună anumită tipă deă limbaj,ăcaăşiădeămijloaceădeăcomunicareăaccesibileăpentruădiverseăsitua ii.ăă Structuraă comunica ional ă aă uneiă organiza iiă nuă trebuieă privit ă îns ă doară laă nivelăbazal.ă Organiza iaăesteăcompus ăfirescădinămembri,ădarăaceştiaăseăpotăgrupaăînă structuriă grupaleă deă tipulă serviciilor,ă birouriloră sauă departamentelor.ă Acesteă structuriă auă laă rândulă loră definiteă sarciniă şiă traseeă deă comunicare,ă caă şiă modalit iă deă stocare,ă producereăşiăprelucrareăaăinforma iilor.ă Dinătotăceeaăceăamăprezentatăpân ăînăacestămomentărezult ăcelăpu inăunăaspectă careă trebuieă s ă neă atrag ă aten ia.ă Acestaă esteă legată deă problemaă legitimit iiă comunica ionaleăaăunuiămembruăsauăaăuneiăstructuriădinăorganiza ie.ăCuăalteăcuvinteă cineă areă dreptulă şiă deă ce,ă s ă emit ă deciziiă sauă s ă transmit ă informa ii?ă Legitimitateaă esteă conferit ă înă principală deă autoritateaă pozi ieiă ocupate.ă Autoritateaă pozi iiloră dină organiza ieăseăconcretizeaz ăinclusivăînăcompeten eleădeăcomunicareăşiădeădecizieăpeă careărespectivulăindividăleăare.ăAutoritateaăesteădefinit ăîns ărela ional,ăadic ădoarăpeă anumiteă traseeă şiă fa ă deă anumi iă membriă sauă structuriă interne.ă Deă altfelă unaă dină problemeleă majoreă aleă organiza iiloră esteă aceeaă aă absen eiă unoră defini iiă clareă aă competen eloră deă comunicareă aleă membriloră sauă aleă diferiteloră structuriă interne,ă nefiindă astfelă precizată înă modă clară cineă areă competen aă deă aă transmite,ă dară maiă alesă cui,ădiferiteătipuriădeăinforma ii.ăă Unăaltăaspectădisfunc ional,ăcareăseăpoateăîntâlniăfrecventăesteădatădeătendin aă diferiteloră pozi iiă deă a-şiă definiă rolurileă comunica ionaleă nuă rela ional,ă ciă constitutiv.ă Cuăalteăcuvinte,ăuneoriămembri,ăcareăocup ăanumiteăpozi iiăierarhice,ăseăraporteaz ălaă competen eleă şiă autoritateaă loră deă comunicareă obligatoriuă definit ă peă anumiteă traseeă sauărela iiăcaălaăoăautoritateăconstitutiv ,ătrans-rela ional .ăUnăasemeneaămanagerătindeă s ă îşiă manifesteă autoritatea,ă atâtă fa ă deă subordona iiă s iă direc i,ă câtă şiă fa ă deă alteă persoaneăcuăcareăînămodănormalănuăareădeăceăs ăintreăînăcontactădirect.ăAcestăfenomenă deăextindereăaăcompeten elorădeăcomunicareădincoloădeărela iileăprestabiliteăesteăunulă dinămotiveleăpentruăcareămanagementulăpoateăfiăneperformant.ăă Dac ă neă întoarcemă laă defini iileă comunica onaleă aleă diferiteloră roluriă dină organiza ieăatunciăamăputea,ăîntr-oăeventual ăclasificare,ăs ădistingemăîntre:㠙 Paznici㠙 Oameniădeăleg tur 㠙 Lideriădeăopinie㠙 Cosmopoliţiăă Pazniciiă suntă ceiă careă înă organiza ieă auă precump nitoră roluriă deă controlă ală fluxuluiă comunica ional.ă Eiă asigur ă filtrareaă informa iilor,ă triereaă acestoraă şiă redirec ionareaăc treădiverseăserviciiăsauăpersoane.ăEiăauătotodat ărolulădeă“siguran e”ă înă sistemă asigurândă protec iaă împotrivaă supraînc rc riiă fluxuluiă comunica ional.ă Secretarele,ă şefiiă unoră servicii,ă serviciileă deă rela iiă publice,ă potă s ă aib ă ună asemeneaă rol.ăGradulădeăstresăpeăcareăîlăprezint ăoăpersoan ăcareăocup ăoăastfelădeăpozi ieăesteădeă regul ăunăindicatorăalăsupraînc rc riiăre eleiădeăcomunicareărespective.ăă Unaă dină metodeleă uzualeă deă adaptareă laă solicit riă foarteă mariă pentruă ceiă careă de inăunăasemeneaărolăesteădat ădeătendin aădeăaăreîntoarceăinforma iaăînăsistemăsauădeă aă oă deplasaă peă traseeă ne-opera ionale,ă (deă aşteptare),ă doară pentruă aă sc paă deă fluxulă mareădeăinforma ii.ăBirocratulăcareăocup ăoăastfelădeăpozi ieăareătendin aădeăaăinvocaă ună aspectă nesemnificativă pentruă aă întoarceă mesajulă înă sistem,ă sauă deă a-lă trimiteă înă anumiteă sectoareă speciale,ă deşiă ştieă c ă nuă esteă necesară acestă lucru.ă Acestă comportamentă apareă doară pentruă aă eliberaă fluxulă comunica ională supraînc rcat.ă Esteă cazulăspreăexemplu,ăalăunuiăfunc ionarăcareătrimiteăunăactălaăunăaltăserviciuăpentruăaăfiă v zută înainteă deă aă ajungeă laă şefulă serviciuluiă s u,ă sauă ală secretareiă careă invoc ă ună aspectăformalăpentruăaăreîntoarceăoăinforma ieăînăsistem.ă Oameniiădeăleg tur ăsuntăpersoaneăcareăauărolulădeăaăretransmiteăinforma iile,ă cuăsauăf r ăoăprelucrareăaăacestora.ăAcestătipădeărolăesteăcelăpu inălaăfelădeăimportant,ă asigurândăînăfaptăfunc ionareaăfluxuluiăinforma ionalăalăinstitu iei.ăEsteăevidentăc ăsuntă esen ialeăcapacit ileăşiăabilit ileăînătransmitereaădeăinforma ii,ăcaăşiăînăprelucrareaălor,ă pentruă ocupan iiă unoră asemeneaă pozi ii.ă Celă maiă importantă aspectă analizabilă laă acestă nivelă esteă acelaă ală pierderiiă şiă ală deterior riiă informa iei.ă Pentruă aă evitaă astfelă deă fenomeneă suntă necesareă atâtă cunoaştereaă precis ă aă competen eloră deă comunicareă aleă fiec ruiă membruă ală organiza iei,ă câtă şiă cunoaştereaă coeficien iloră deă pierdereă şiă deă distorsiuneăcareăaparălaănivelulăre elelorărespectiveădeăcomunicare.ă Lideriiădeăopinieăsuntăaceiaăcareă introducăinforma iiăînăsistem.ăEiăformuleaz ă idei,ătransmităşiăprelucreaz ăinforma ii.ăTotodat ăeiăauăunărolădecizionalăînăorganiza ieă şiădeciăşiăcompeten eăpersuasive.ăăCosmopolitulăesteătipulădeărolăcuăfunc iiămultipleăînă comunicare.ă Esteă vorbaă deă persoaneă careă îndeplinescă oă multitudineă deă roluriă înă comunicare,ădeămulteăoriăesteăvorbaădeădeciden iăsauădeămanageriădeăservicii.ăă Trebuieăs ămen ion măîns ăc ,ălaănivelulăorganiza iilor,ăpotăfiăidentificateămultă maiă multeă tipuriă deă roluriă comunica ionale,ă înă func ieă deă diverseă criteriiă peă careă leă lu măînăcalcul.ăImportant ănuăesteăîns ăoăanumit ăclasificare,ăciăceeaăceăpermiteăeaălaă nivelulăanalizeiăşiăinterpret riiămoduluiăînăcareăfunc ioneaz ăoăorganiza ie.ă Pattern-urile de comunicare în organizaţii. Neă aducemă aminteă c ă amă vorbită într-oă alt ă tem ă despreă treiă tipuriă deă comunicare.ăComunicareaăascendent ,ădescendent ăşiăînăregimădeă egalitateăierarhic .ă Acesteă pattern-uriă deă comunicareă suntă opera ionaleă şiă înă cazulă organiza iilor.ă Prină îns şiănaturaăeiăierarhic ,ăoăorganiza ieăimpuneătraseeădeăcomunicareădeătipăascendentă sauă descendentă şiă evidentă totă ceeaă ceă amă prezentată înă leg tur ă cuă acesteă tipuriă deă modeleădeăcomunicareăesteăvalabilăşiălaănivelulăorganiza iilor.ă Oă problem ă deosebit ă oă ridic ă înă organiza iiă comunicareaă peă orizontal ,ă înă regimădeăegalitate.ăAcestătipădeăcomunicareăesteămaiămultăsauămaiăpu inănatural,ăfiindă specifică comunic riiă deă laă nivelulă structuriloră informale.ă Înă cadrulă organiza iiloră egalitateaă pozi iiloră poateă ridicaă îns ă problemeă deă comunicare,ă deoareceă definireaă unorătraseeădeăcomunicareăimplic ăunăanumităregimăpersuasiv,ămanifestăsauălatent,ălaă nivelulă tuturoră mesajelor,ă înă faptă chiară cadrulă formală implic ă aceast ă dimensiuneă persuasiv .ăPozi iileăechivalenteăierarhic,ătocmaiădinăacestămotiv,ăcomunic ădeficitar,ă deoareceălaănivelăformalăseăinducăanumiteăreguli,ăcareăasum ăînărealitateădiferen eădeă statusă(înăcomunicare),ăcareănuăexist ăşiăînărealitate.ăS ălu măspreăexempluăcazulăunuiă func ionară(A)ăcareătrebuieăs ătransmit ăaltuiaă(B)ăoăanumeăinforma ie,ăpotrivităc reiaă acestaădinăurm ă(B)ătrebuieăs ăîndeplineasc ăoăac iune.ăMesajulătransmisădeă(A),ăcareă s ăspunemăesteăunăomădeăleg tur ,ănuăesteăalălui,ăelăesteădoarăretransmisăînăsistem,ăîns ă (B)ă ac ioneaz ă înă bazaă acestuia,ă deciă îlă decodific ă şiă îlă valideaz ă persuasiv.ă Aparentă (A)ă esteă superioră ierarhică luiă (B),ă pentruă c ă elă îiă transmiteă informa iiă potrivită c roraă (B)ă ac ioneaz .ă Înă multeă cazuriă (A)ă tindeă s ă îşiă arogeă oă pozi ieă ascendent ,ă tocmaiă pentruă c ă esteă înă pozi iaă comunica ional ă special ă descris .ă Evidentă aceastaă esteă oă surs ădeăconflictăpoten ial,ăpentruăc ăexist ăoămareăprobabilitateăcaă(B)ăs ănuăaccepteă acestărolăalăluiă(A).ă Dină exemplulă anterioră putemă observaă ună aspectă interesant,ă faptulă c ă poateă existaă oă diferen ă întreă structuraă pozi iiloră formaleă dină organiza ie,ă definit ă caă structur ă deă autoritate,ă şiă ceaă dat ă deă rolurileă comunica ionale.ă Cuă alteă cuvinteă întreă structuraăierarhic ădefinit ăformalăcaăstructur ădeăputereăsauădeăautoritateăşiăstructuraă rela iilorăcomunica ionaleăformaleăpoateăexistaăoădiferen ăsemnificativ .ă Aceast ădiferen ăpoateăfiăoăsurs ădeăconflictăpentruăc ăeaăasum ăoăcontradic ieă major .ă Pozi iileă formaleă suntă definiteă înă oriceă organiza ieă normativ,ă deciă într-ună anumită regimă deă stabilitate.ă Peă deă alt ă parteă înă realitateă oă anumit ă structur ă formal ă esteăfunc ional ădoarădac ăesteămen inut ăprinănegocieriăpermanenteăşiăprinăschimburiă deămesaje,ădeciăprinăcomunicare.ăNuăexist ăîns ăoăsuprapunereăîntreăstructuraăierarhic ă sauă deă autoritateă şiă structuraă rela iiloră deă comunicareă persuasiv .ă Prină urmareă laă acelaşiănivelăformalăalăorganiza ieiăapareăunăposibilăconflictăîntreădefini iaănormativ ăaă structuriiă organiza ieiă şiă defini iaă func ional ,ă dat ă deă rela iileă deă comunicareă prestabiliteăînăorganiza ie.ăă Maiă generală exist ă posibilitateaă uneiă neconcordan eă întreă defini iileă pozi iiloră formaleăşiădefini iileărolurilorăcomunica ionaleăataşate,ădeoareceăresponsabilit ileădeă comunicareă(esteădreptăc ăuneoriăşiăac ionale)ăpotăs ăpresupun ăunăascendentăpersuasivă înă raportă cuă pozi ii,ă careă suntă deă egalitateă sauă chiară superioare.ă Oă secretar ă careă transmiteă oă cerereă aă directoruluiă areă ună ascendentă comunica ională asupraă subordona ilorădirectorului,ăcareăsuntăînămareămajoritateăpeăpozi iiăformaleăsuperioareă înăraportăcuăsecretara.ăCuătoateăacesteaăsecretaraăpoateăs ăsoliciteăoăserieădeămesajeăsauă deă ac iuniă absolută legitim,ă înă bazaă responsabilit iloră pozi ieiă saleă dină organiza ie,ă chiară dac ă aceastaă esteă unaă inferioar ă înă raportă cuă pozi iileă celoră c roraă leă transmiteă mesajeăpersuasive.ă Organiza iileăslabăformalizate,ăcareăauăunăbackgroundăculturalădeficitar,ăcuăună managementăslabăcalitativ,ăauă tendin aădeă aăfunc ionaăpeăbazaărela iilorădeă autoritateă formal ă conferit ă deă pozi iileă peă careă diverşiă membriă leă ocup .ă Cuă alteă cuvinteă înă astfelă deă organiza iiă esteă important ă structuraă ierarhic ă înă determinareaă func iilor,ă inclusivă aă regimuluiă comunic riiă interne.ă Într-oă astfelă deă organiza ie,ă comunicareaă persuasiv ă esteă ună atribută exclusivă ală pozi ieiă formale,ă iară traiectoriileă acestuiă tipă deă comunicareăpotăfiădoarădescendente.ăÎnăorganiza iileămoderne,ăînaltăformalizate,ăcareă auăunămanagementăperformant,ăsunăprecump nitoareărela iileădeăcomunicare,ătraseeleă şiă competen eleă deă comunicareă şiă nuă pozi iaă ierarhic ă dină organiza ie.ă S ă d mă ună exemplu.ă S ă spunemă c ă într-oă întreprindereă exist ă oă parcareă undeă seă afl ă ună angajată careăseăocup ădeăaceast ăfacilitateăaăîntreprinderii.ăS ăspunemăc ăexist ăoăregul ăcareă prevedeăcaămaşinileăsalaria ilorăs ăfieăparcateădoarăînăanumiteălocuriăspeciale.ăÎnămodă normalăacestăangajatătrebuieăs ăsoliciteăşoferilorăsalaria iăs ărespecteăregula.ăElăpoateă aveaăchiarăcompeten aădeăaăschimbaăperiodicălocurileădeăparcare,ăînăfunc ieădeăanumiteă contexteă particulare,ă (seă potă faceă lucr riă deă amenajare,ă nuă trebuieă ocupateă anumiteă locuriăînăanumiteăzileăetc.).ăÎnămodănormalăacestăangajatăarătrebuiăs ătransmit ămesajeă regulativeă oric ruiaă dintreă angaja i,ă inclusivă directorului.ă Înă primulă modelă deă organiza ieă acestă lucruă nuă seă întâmpl ă deoareceă înă rela iaă directoră -ă şefă ală parc rii,ă prioritar ăesteăpozi iaăînăsistem,ăadic ăierarhiaăşiădeciăşefulăparc riiănuăpoateăs ăsoliciteă acestă lucruă (s ă formulezeă ună mesajă persuasivă fa ă deă director).ă Înă ală doileaă modelă organiza ională esteă prioritar ă func iaă înă sistem,ă rolulă comunica ională şiă responsabilit ileăimpliciteăşiănuăstructuraăierarhic .ăÎnăacestăcazăşefulăparc riiăsolicit ă directorului,ăcaăoric ruiăangajat,ăs ărespecteăregula.ăTrebuieăs ăspunemăc ăalădoileaătipă deăorganiza iiăreprezint ădeădeparteămodelulăperformantămanagerial.ă Ună altă patternă deă comunicareă înă organiza ii,ă asupraă c ruiaă insist mă esteă comunicareaă serial .ă Aceastaă reprezint ă ună modelă deă comunicareă înă careă ună mesajă esteătransmisăprinăintermediulă maiă multorăemi tori/receptori,ă prinăproceseăsuccesiveă deă emisie/recep ie.ă Deă regul ,ă actan iiă dină acestă tipă deă re eaă (tipă lan ă uzual)ă nuă prelucreaz ă informa ia,ă ciă doară oă retransmit.ă Într-oă facultateă deă exemplu,ă decanulă transmiteă secretareiă oă informa ie,ă aceastaă oă retransmiteă anumitoră profesori,ă careă laă rândulă loră oă potă retransmiteă studen ilor.ă Re inemă faptulă c ă esteă vorbaă deă aceeaşiă informa ie.ă Cuă siguran ,ă exist ă oă pierdereă deă informa iiă peă acestă tipă deă traseu,ă iară pierdereaăesteădependent ădeădoiăfactori:ădeăinfluen aăexercitat ădeăfiecareănodăasupraă mesajuluiăşiădeălungimeaăre elei.ăă Deşiănodurileădeăcomunicareădinăre eaănuăîşiăpropunăs ăprelucrezeăinforma iaă eleă oă voră retransmiteă deformată pentruă c ,ă potrivită abilit ilor,ă dară şiă intereseloră particulare,ă fiecareă vaă accentuaă anumiteă secven eă aleă mesajului,ă eventuală vaă eliminaă detaliiăpeăcareănuăleăconsider ăsemnificative.ăEvident,ăcompeten aăprofesional ăesteăună altă factoră importantă înă aceast ă ecua ie,ă întrucâtă recep iaă şiă retransmisiaă suntă condi ionateădeăcapacitateaădeăaăoperaăcuămesajulărespectivălaănivelăsemnificant.ăAltfelă neăafl măînăsitua iaăaceluiăstudentăcareălaăunăexamenălaămatematic ăaăcopiatăabsolutătotă dup ăunăcoleg,ădară“şerpişorii”ăaceiaădinăfa aăcifrelorănuăi-aă maiădesenat.ăDinăp cateă integraleleăf r ăaceiăşerpişoriănuăpreaăauăniciăunăsens.ă Transform rileămesajelorăcareăfunc ioneaz ăînăregimădeăcomunicareăserial ăpotă fiă şiă maiă mariă dac ă lu mă înă calculă şiă lungimeaă re eleiă deă comunicare.ă Ună exempluă intuitivăîlăofer ăjoculă“telefonulăf r ăfir”ăpeăcareămul iăl-amăjucatăînăcopil rie.ăCuăcâtă lan ulăcomunic riiăserialeăesteămaiămare,ăcuăatâtădisfunc ionalit ileăpoten ialeăsuntăşiă eleă maiă mari.ă Dină acestă motivă unulă dină factoriiă deă eficientizareă aă comunic riiă înă organiza iiă îlă reprezint ă reducereaă ponderiiă comunic riiă serialeă şiă implicită aă lungimiiă re elelorădeăacestătip.ă Optimizarea procesului de comunicare formală. Înăparagrafeleăprecedenteăamăformulatădejaă maiămulteăcauze,ădarăşiăprocedeeă prină careă seă poateă interveniă laă nivelulă structuriiă formaleă aă uneiă organiza ii,ă dină perspectivaă procesuluiă comunica ională desigur.ă Nuă neă propunemă caă înă acestă cursă introductivăs ăprezent mădetaliatătehnicileămultipleăcareăpotăfiăutilizate.ăVomăîncercaă îns ăs ăformul măcâtevaăreguliăgenerale.ă Definireaă precis ă aă roluriloră deă comunicare.ă Esteă ună aspectă deosebită deă importantădatăfiindăc ,ădeăceleămaiămulteăori,ădescriereaăsarcinilorădeăserviciu,ăpentruă diverseleă pozi iiă aleă organiza iei,ă seă faceă celă multă laă nivelă profesională (ac ional),ă dară nuă şiă laă nivelulă responsabilit iloră deă comunicare.ă Definireaă roluriloră deă comunicareă presupuneă îns ă analizaă prealabil ă aă sarciniloră deă acestă tip,ă careă apar ină uneiă anumiteă pozi ii.ăExist ădeăexempluăpozi iiăcareăsuntăsuprasolicitateăcomunica ional,ăînătimpăceă alteleăsuntăsubsolicitate.ăPeădeăalt ăparteăocupan iiăpozi iilorărespectiveăpotăsauănuăs ă aib ărealăcompeten eleădeăcomunicareănecesare.ăăă Stabilireaătraseelorădeăcomunicare.ăTraseeleădeăcomunicareăsuntăimportanteă înă primulă rândă prină implica iileă directeă asupraă timpuluiă deă comunicare.ă Peă deă alt ă parte,ă eleă presupună alegereaă unoră mijloaceă deă comunicareă adecvateă con inutuluiă mesajeloră respective,ă caă şiă aă unoră canaleă operante.ă Înă generală reducereaă traseeloră conduceă laă eficientizareaă activit iloră desf şurate.ă Seă poateă aveaă înă vedereă deă asemeneaăeliminareaătraseelorăsecundare,ăcaăşiăaătraseelorăfictive,ăpeăcareănuăexist ăoă circula ieăreal ăaăinforma iei.ăă Definireaă unuiă traseuă presupuneă definireaă precis ă aă responsabilit iloră deă emisie,ă dară şiă deă recep ieă aă informa iilor.ă Deă multeă oriă suntă prev zuteă înă organiza iiă doarăsarcinileădeăemisieăşiănuăşiădeărecep ie,ăastfelăîncâtămesajeleăsuntătransmise,ădară receptorulăneavândăsarciniădeăaăsupravegheaăemisiaă(nefiindădefiniteăacesteăsarcini)ănuă leăprimeşteăşiăniciănuăareăideeăc ăarătrebuiăs ăprimeasc ăceva.ăÎnăacestăfelămulteămesajeă intr ăpeăcircuiteăfictiveăsauăseăblocheaz ănefiindănimeniăresponsabilăpentruăacestălucru.ă Aşaă seă potă explicaă cazurileă paradoxaleă înă careă ună documentă pleac ă deă laă etajulă 3ă ală companieiăşiănuămaiăajungeălaăunăaltăserviciuălaăetajulă5.ăDac ăserviciulădeărecep ie,ăcaă şiăcelădeăemisie,ăarăaveaăresponsabilitateaăclarăprecizat ădeăaăurm riăfluxulădeămesajeă acesteăposibileădisfunc iiăarăputeaăs ăfieăeliminateăînătimpăoptim.ăDinăacestămotivăesteă foarteănecesarăcaă celăpu inăatunciă cândăprimeşteăună mesajăreceptorulăs ătrimit ărapidă ună feed-backă deă confirmare.ă Tehnologiileă moderneă deă comunicareă prină e-mail-uriă interneăajut ăfoarteămultăînăacestăsens.ă Introducereaă deă restricţii.ă Esteă oă alt ă m sur ă deă eficientizare.ă Înă generală structurileă organiza ionaleă slabă performanteă auă oă puternic ă baz ă informal ,ă careă seă manifest ă înă primulă rândă prină permisivit iă foarteă mariă înă sistem.ă Dină acestă motivă traseeleă şiă rolurileă deă comunicareă nuă suntă precisă definiteă şiă prină urmareă circula iaă informa ieiăseărealizeaz ăhaoticăşiănecontrolat.ăCelămaiăbunăexempluăesteăunăserviciuă secretarialăalăuneiăfirmeăsauăalăuneiăinstitu iiăpublice.ăAbsen aărestric iilorăfaceăcaăacestă serviciuă s ă fieă bombardată laă anumiteă intervaleă cuă oă multitudineă deă mesaje,ă uneleă persuasive,ă traductibileă înă sarciniă deă serviciu,ă mesajeă careă vină deă laă ună num ră neprecizată deă surseă şiă careă potă s ă fieă atâtă contradictorii,ă câtă maiă alesă potă s ă soliciteă concomitentăunănum rămareădeăactivit i.ăă Limitareaăputeriiăstructurilorădeăautoritate.ăAmăprezentatăaceast ăproblem ă maiă devreme.ă Înă multeă situa iiă sursaă disfunc ionalit iloră seă afl ă laă nivelulă lideriloră organiza iei,ăcareăauăoăpreaămareăputere,ăsauăautoritate,ăînăraportăcuăresponsabilit ileă sauăautoritateaăceăleăesteăconferit ăcomunica ională(func ional).ăTendin aăacestoraăesteă deăaăuzaădeăpozi iaăierarhic ăşiădeăaăeludaăcomponenteleăfunc ionaleăaleăorganiza iilor,ă iară uneoriă chiară deă aă nuă respectaă regulile,ă mizândă peă faptulă c ă eiă sunt,ă deă multeă oriă coautoriă aiă acestora,ă oriă bazându-seă peă faptulă c ă eiă suntă ceiă careă controleaz ă comunicareaă şiă activit ile.ă Ideeaă ară fiă c ă deă multeă oriă şefulă parc riiă consider ă c ă elă poateă parcaă maşinaă oriunde,ă laă felă cumă directorulă poateă consideraă c ă elă areă voieă s ă întârzieăsauăs ăabsenteze,ăoriăpoateăs ărezolveăoăproblem ăuzândădeăalteăcanaleădecâtă celeă definiteă înă sistem.ă Evidentă acesteă comportamenteă suntă surseă majoreă deă disfunc ionalitate.ă Limitareaăcomunic riiăseriale.ăAmăar tatăc ăacestăpatternădeăcomunicareăareă unăpoten ialădisfunc ionalămajor,ăcelăpu inăînăsitua iaăînăcareăavemăre eleăfoarteămari.ă Înămodăidealăcomunicareaăserial ăarătrebuiăeliminat ,ăadic ăredus ălaăformuleădiadice,ă careăsuntădeăfaptătraseeănormaleădeăcomunicare.ăAtunciăcândănuăseăpoateărealizaăacestă lucruăesteăbineăs ăseădefineasc ăunăsistemădeăcontrolăalăfluxuluiăcomunica ional.ăă Construcţiaăunorătraseeă/ărelaţiiă/ăserviciiădeăfeed-backăautonom.ăDeăregul ă înăorganiza iileăcomplexe,ăcuăunănum rămareădeăre ele,ăesteăutilăaăfiăintroduseăsistemeă autonomeă deă feed-back.ă Potă fiă constituiteă astfelă re eleă sauă sistemeă deă comunicareă speciale,ăcareăseăcentreaz ătocmaiăpeăob inereaădeăinforma iiădinăsistem.ăServiciileădeă rela iiă publiceă auă deă regul ă caă sarcin ă expres ă fa ă deă publiculă internă tocmaiă acestă aspect.ă Exist ,ă dincoloă deă optimizareaă comunic riiă şiă implicită aă activit ilor,ă şiă oă func ieă terapeutic ă aă utiliz riiă unoră asemeneaă structuri,ă datorit ă faptuluiă c ă simplaă posibilitate,ă recunoscut ă oficială înă organiza ie,ă deă aă trimiteă ună feed-backă c treă structurileăierarhice,ăareăşansaădeăaădiminuaătensiunileămembrilorădinăsistem.ă Definireaă unoră canaleă deă comunicareă operaţionale.ă Înă acestă context,ă prină canalăîn elegemămaiămultădecâtăcanaleleăclasiceădespreăcareăamăvorbităînăprimulăcurs.ă Neăreferim,ălaămodulăgeneral,ălaătipulădeăsistemădeăcomunicareă utilizat,ăcomunicareaă direct ă (verbal ă înă primulă rând,ă comunicareaă scris ,ă cumă esteă cazulă noteloră informative,ă comunicareaă informatic ,ă careă esteă totă scris ,ă dară utilizeaz ă sistemulă deă comunicareă informatic ,ă comunicareaă videoă sauă audioă înă sistemă teleconferin ă etc.)ă Definireaă seă refer ă laă alegereaă aceloră canaleă careă permită oă fidelitateă mareă aă transmisiei,ă vitez ă mareă şiă controlă înă procesuluiă comunica ional,ă precumă şiă ună feedbackăopera ional.ăă Utilizareaă unoră sistemeă deă stocareă şiă deă controlă ală comunic rii.ă Despreă sistemulădeăcontrolăalăinforma ieiăamămaiăvorbit.ăEsteăîns ăfoarteăimportantăaăfiădefinită şiă ună sistemă deă stocareă aă mesajeloră vehiculate.ă Deă regul ă suntă stocateă înă organiza iiă dateleăşiăinforma iileăcareă inădeăactivitateaădesf şurat .ăEsteănormalăîns ăcaăcelăpu inăoă parteă dină mesajeleă careă circul ă s ă fieă stocateă înă formaă înă careă auă fostă utilizate.ă Dină acestămotivăseăutilizeaz ăproceseăverbale,ăcaăşiănoteleăinformativeăinterne.ăEsteăideală caătotăprocesulădeăcomunicareăs ăfieăstocabilăpeăoăanumit ăperioad ădeătimp.ăStocareaă seă poateă realizaă prină utilizareaă documenteloră scrise,ă eventuală peă suportă informatic.ă Stocareaăpermiteăaccesareaăoricândăaăinforma iei,ăcareăseăp streaz ănealteratăînăsistem.ă Maiămult,ăstocareaăpermiteăoădetaşareătemporal ăîntreămesajeăşiăactivit ileăpeă careăeleăleăpresupun,ăînăsensulăc ămesajeleăpotăfiătransmiseăcuămaiămultătimpăînainteă deă aă fiă opera ionaleă înă sistem.ă Dină p cateă deă multeă oriă înă organiza iiă stocareaă mesajelorăseărealizeaz ă“natural”ăpeăbazaămemorieiăfunc ionarilor.ăă Monitorizareaă comunic rii.ă Desigur,ă laă modulă generală monitorizareaă întreguluiăprocesădeăcomunicareăesteădeădorit.ăEaăseăpoateărealizaăinclusivăelectronic,ă prinăsupraveghereaăpoşteiăinterne,ăatunciăcândăexist ăaşaăceva,ădarăşiăprinăresponsabiliă careăauăunăastfelădeărolăînăorganiza ie.ăDac ăcomplexitateaăorganiza ieiănuăreclam ăună asemeneaătipădeăserviciu,ăatunciăarăfiădeădorităcaăcelăpu inăs ăexisteădefinităacestăgenădeă responsabilit iălaănivelulăfiec reiăpozi iiădinăsistem.ă ă Analiza comunicării informale. ă Structurileă şiă rela iileă dintr-oă organiza ieă niciodat ă nuă suntă exclusivă formale.ă Putem,ăesteăadev rat,ăatâtăînăanalizaăorganiza iilorăcâtăşiăînămanagementulăacestoraăs ă facemă abstrac ieă deă componentaă informal .ă Cercet rileă desf şurateă asupraă organiza iilor,ăcaăşiă managementulă efectiv,ă auă ar tatăîns ă c ă rela iileăinformale,ă caăşiă proceseleă deă comunicareă deă acestă tip,ă joac ă ună rolă importantă înă func ionareaă uneiă organiza ii.ăUnaădintreămetodeleăclasiceădeăanaliz ăaărela iilorăinformaleădintr-unăgrup,ă sauădintr-oăorganiza ieă(aceastaăfiindăprivit ăcaăunăansambluădeăstructuriădeătipăgrupal)ă esteă sociometria.ă Aceast ă metod ă deă cercetareă aă rela iiloră sociale,ă propus ă laă începutulă secoluluiă trecută deă Jacobă Morenoă poateă fiă aplicat ă cuă succesă pentruă investigareaărela iilorăinformaleădintr-oăorganiza ieăşiăpoateăfiăextins ărelativăsimpluăşiă asupraă aspecteloră relevanteă aleă procesuluiă deă comunicareă informal .ă Amă discutată laă temaă anterioar ă despreă principiileă metodologiceă aleă sociometriei.ă Înă acestă contextă suntemă preocupa iă deă modalit ileă prină careă putemă valorificaă informa iileă peă careă cercetareaă rela iiloră şiă aă comunic riiă informaleă leă furnizeaz .ă Exist ă câtevaă procedeeă careăpotăfiăutilizate.ăLeăvomădescrieăsuccint:ă Regulaă creşteriiă distanţeloră celoră careă seă antipatizeaz .ă Ună procedeuă simpluădeăaăeliminaătensiunileădinăorganiza ieăesteăacelaădeăaăfaceăcaăpersoaneleăcareă seăantipatizeaz ăs ănuăseămaiăîntâlneasc ăsauăcelăpu inăs ănuăseămaiăafleăînăproximitate.ă Distan aă esteă deă regul ă oă distan ă fizic ,ă îns ă trebuieă s ă lu mă înă calculă c ă diferiteă canaleăşiăformeădeăcomunicareăpresupunădistan eă(sauădoarăpercep iiăaleăacestora)ămaiă mariă sauă maiă mici.ă Cuă alteă cuvinteă putemă s ă men inemă rela iaă deă comunicareă întreă dou ă persoane,ă pentruă c ă eaă esteă necesar ă înă sistem,ă dară putemă schimbaă canalulă sauă modalitateaă deă comunicare,ă spreă exempluă înlocuindă comunicareaă direct ă cuă oă comunicareă scris ,ă careă utilizeaz ă alteă canale.ă Înă locă caă secretaraă s ă transmit ă prină comunicareă direct ă mesajeă persuasiveă unoră membriă aiă organiza ieiă ierarhică superioriă ei,ăseăpoateăutilizaăsistemulădeăpoşt ăelectronic ăintern .ă Regulaăproximit ţii.ăTrebuieăs ă inemăcontăşiădeăunăaltăaspect.ăCercet rileădină psihologiaă social ă neă arat ă c ă ună factoră ală atractivit iiă şiă ală aprecieriiă celorlal iă esteă proximitatea,ăadic ădesf şurareaădeăactivit iăal turiădeăalteăpersoane.ăMaiăalesăpentruă sarcinileădeăgrup,ăcaăşiăatunciăcândăseăurm reşteăcreştereaăsolidarit iiăangaja ilor,ăsauă responsabilizareaăcomun ,ăesteăesen ialăcaăaceştiaăs ăseăafleăînăcondi iiădeăproximitate.ă Regulaălideruluiăeficient.ăSociometriaăneăpoateăfurnizaăinforma iiăvaloroaseăşiă despreă structuraă deă putereă perceput ă înă organiza ie,ă dincoloă deă spa iulă autorit ii.ă Func ionareaă eficient ă aă uneiă organiza iiă seă bazeaz ă şiă peă recunoaştereaă deă c treă subalterniă aă prestigiuluiă şiă aă competen eloră profesionaleă aleă liderilor.ă Lideriiă foarteă performan iăprofesionalăpotăaveaărealiz riămodesteăatunciăcândăcompeten aălorănuăesteă recunoscut ă înă grup.ă Dină acestă motivă competen aă angaja ilor,ă înă specială aă liderilor,ă trebuieăvizualizat ăpentruăaăcreşteăeficien aăstructurilor,ădarăşiăpentruăaăformaăoăcultur ă organiza ional ăperformant .ă ă Regulaă lideruluiă informal.ă Cercet rileă sociometriceă potă s ă releveă înă afaraă lideriloră deă sarcin ă şiă lideriiă informali,ă careă maiă poart ă numeleă şiă deă lideriă socioafectivi,ăşiăcareăauălaărândulălorăunărolăsemnificativăînăorganiza ie.ăPersoaneleăcareăauă unăasemeneaăstatutădeşiănuăauădeăregul ăniciăunăfelădeăautoritate,ăseăbucur ădeăoămareă putereădeăinfluen ,ăfiindăpersoaneăcuăcapacit iădeosebiteădeăcomunicare.ăAtunciăcândă suntă valorifica iă înă organiza ieă eiă potă optimizaă proceseleă deă comunicare.ă Înă acelaşiă timpă îns ,ă trebuieă s ă spunemă c ă eiă reprezint ă ună poten ială factoră disfunc ional,ă înă m suraă înă careă putereaă loră deă influen ă poateă s ă ac ionezeă contrară intereseloră organiza iei.ă Regulaă selecţieiă deă personal.ă Selec iaă personaluluiă ară trebuiă s ă seă realizezeă într-oă organiza ieă şiă înă func ieă deă ună anumită tipă deă abilit iă deă comunicareă şiă rela ionareă peă careă candida iiă leă de in.ă Înă multeă situa iiă abilit ileă deă aă lucraă cuă alteă persoane,ă competen eleă deă comunicare,ă disponibilitateaă deă negociereă şiă managementă ală rela iiloră suntă maiă importanteă decâtă abilit ileă profesionale.ă Deă fapt,ă deă multeă ori,ă politicaă deă resurseă umaneă aă uneiă organiza iiă cadeă prad ă unuiă tipă deă mit,ă legată deă suprema iaă criteriuluiă competen eiă profesionale.ă Înă realitate,ă mareaă majoritateă aă pozi iiloră dintr-oă organiza ieă reclam ă competen eă minimale,ă competen eă peă careă leă g seştiărelativăuşorăpeăpia aăfor eiădeămunc ăşiăcareăpotăfiăasimilateădeăunănum rămareă deă persoaneă într-ună intervală mică deă timp.ă Pentruă multeă pozi iiă dină organiza ieă competen eleă profesionaleă suntă deă faptă abilit iă deă aă înv a,ă deă aă respectaă şiă deă aă ac ionaăînăbazaăanumitorăreguli.ăIat ădeăceăînărealitateăpracticăoricineăpoateăfiăînlocuită într-oă organiza ieă şiă deă multeă oriă esteă chiară necesar,ă periodică s ă seă realizezeă acestă lucru.ă Esteă îns ă multă maiă necesară într-ună serviciuă concretă ală uneiă organiza iiă caă membriă respectiviă s ă poat ă rela ionaă înă condi iiă optime.ă Dină acestă motivă astfelă deă abilit iă deă comunicare,ă înă companiileă performante,ă suntă condi iiă eliminatoriiă aleă selec ieiădeăpersonal.ăă Regulaă monitoriz rii.ă Monitorizareaă şiă înă cazulă rela iiloră informaleă şiă ală proceseloră deă comunicareă deă acestă tipă esteă laă felă deă important ă caă şiă înă cazulă comunic riiă formale.ă Structurileă informaleă potă s ă afectezeă înă primulă rândă regimulă formaliz rii,ă dară înă acelaşiă timpă ele,ă repet m,ă suntă valorificabileă func ională înă organiza ie.ă Regulaă promov riiă imaginiiă grupului.ă Sociometriaă neă poateă furnizaă ună altă instrumentăimportantăînăoptimizareaăfunc ion riiăorganiza iei.ăEsteăvorbaădeăreliefareaă m suriiăînăcareămembriăorganiza ieiăcunoscăşiăevalueaz ăcorectăpropriileălorărela ii,ăauă percep iiăcorecteăfa ădeăpozi iileăpeăcareăleăde in,ădespreăimagineaăcelorlal iădespreăeiă sauă despreă ter i.ă Multeă dină tensiunileă şiă conflicteleă dină organiza iiă potă fiă estompateă doarădac ăm rimăgradulăcunoaşteriiăgrupului,ăcaăgrupădeăc treămembriiăacestuia.ăMaiă multădecâtăatât,ăaceast ătehnic ăneăpermiteăs ăînt rimăspiritulădeăechip ăşiăsolidaritateaă angaja ilor.ă ă ă ă ă ÎNTREB RI:ă 1. Careăsuntăprincipaleleătipuriădeămanagementăalăorganiza iilor?ă 2. Careăsuntătipurileădeăroluriăcomunica ionaleăînăorganiza ii?ă 3. Înăceăconst ădefinireaăunorăroluriăînăorganiza ii?ă 4. Careăsuntăprincipaleleăpattern-uriădeăcomunicareăînăorganiza ii?ă 5. Ceăproblemeăridic ăcomunicareaăînăregimădeăegalitateăînăorganiza ie?ă 6. Ceăesteăcomunicareaăserial ăşiăceăproblemeăridic ?ă 7. Careăsuntăprincipaleleătehniciădeăoptimizareăaăcomunic riiăformaleăînăorganiza ie?ă 8. Careă suntă principaleleă metodeă deă valorificareă aă poten ialuluiă comunic riiă informaleăînăorganiza ii?ăă 9. Da iă exempleă deă aplicareă aă unoră metodeă deă optimizareă pentruă oă organiza ieă particular .ă 10. Identifica iă câtevaă dină aspecteleă deficitareă deă laă nivelulă comunic riiă dintr-oă organiza ieădinăcareăface iăparte.ă Cursul 10 Comunicarea publică Tipologia comunicării publice ă Comunicareaă public ă reprezint ă ună tipă deă comunicareă înă careă ună emi toră transmiteă ună mesajă complexă uneiă audien eă format ă dină maiă mul iă receptori,ă careă seă afl ălocaliza iăîntr-unăcontextăpublic,ăf r ăaăutilizaămijloaceădeăcomunicareădeămas .ăă Trebuieăs ăspunemăc ăacestătipădeăcomunicareănuăpoateăexistaăindependentădeă unăprocesădeăpreg tireăspecial ,ădeăprofesionalizareăaăcomunicatoruluiă(emi torului),ă iară mesajulă construit,ă careă poart ă numeleă deă discursă public,ă esteă ună produsă deă comunicareărealizatăpeăbazaăanumitorătehniciăspeciale.ăCuăsiguran ăpotăexistaăoameniă careă auă aptitudiniă sauă abilit i,ă maiă mariă sauă maiă mici,ă deă comunicareă public ,ă îns ă performan aăreal ăînăcazulăacestuiătipădeăcomunicareăseăpoateăob ineădoarăînăurmaăuneiă preg tiriăspeciale,ăprinăînsuşireaăunorătehniciăşiăprocedeeădeă construc ieăaădiscursuluiă public.ă Dină acestă motivă consider mă acestă tipă deă comunicareă caă fiindă unulă profesionalizat,ălaăfelăcaăşiăînăcazulăcomunic riiădeămas ,ăcareăpresupuneălaărândulăeiă comunicatoriăprofesionaliza i.ăDeăaltfel,ăcomunicareaădeămas ăseădiferen iaz ăfa ădeă ceaăpublic ăînăprimulărândăprinăutilizareaămijloacelorăcomunic riiădeămas ă(şiătotodat ă prinăimplica iileăacesteiăutiliz ri)ă Înă modă normal,ă comunicareaă public ă seă realizeaz ă prină intermediulă unuiă vorbitoră ceă lanseaz ă ună mesajă complex,ă peă careă îlă vomă denumiă discursă public.ă Înă analizaă peă careă oă vomă faceă acestuiă tipă deă comunicareă vomă luaă caă referin ă aceast ă situa ie.ăÎnărealitate,ădiscursulăpublicăpoateăexistaăşiăpoateăfiăemisăşiăîntr-oăform ăscris ă uneiăaudien eăcareănuăseăafl ălocalizat ăînăcondi iiădeăproximitate;ăunăarticolăştiin ifică alăuneiăconferin eăspreăexempluăpoateăfiăremisăşiăconsultatădeăparticipan iăindependentă deăprezentareaăsaălaăconferin .ă Înăaceeaşiăordineădeăidei,ătrebuieăs ăre inemăc ăunădiscursăpublicăpoateăs ăfieăoă component ă şiă aă unuiă tipă deă comunicareă deă mas ,ă elă putândă fiă difuzată cuă ajutorulă mijloaceloră deă comunicareă deă acestă tip.ă Deă celeă maiă multeă ori,ă cândă seă analizeaz ă comunicareaă public ,ă deă regul ă subă formaă analizeiă deă discurs,ă seă analizeaz ă înă faptă discursuriă publiceă careă auă fostă propuseă publiculuiă (audien ei)ă prină intermediulă unoră mijloaceădeăcomunicareădeămas .ăă Dincoloădeăaceasteăposibileădistinc iiăvis-à-visădeătipulădeădifuzare,ămediatizat ă sauă nemediatizat ,ă oral ă sauă scris ,ă comunicareaă public ,ă înă faptă discursulă public,ă poateăs ăfieăclasificatăşiădinăpunctulădeăvedereăalăscopuluiăs uăcentral.ăDistingemăastfelă întreă discursulă persuasivă şiă celă cognitiv,ă adic ă întreă discursurileă careă urm rescă influen area,ă persuadareaă publiculuiă peă linieă atitudinală comportamental ,ă şiă discursurileăinformative.ăAcesteădou ătipuriăvorăfiăprezentateădetaliatăînăcadrulăacestuiă curs.ă Etapele elaborării discursului public. Celă maiă simpluă putemă s ă analiz mă structuraă unuiă discursă publică dac ă vomă încercaă s ă relief mă etepeleă saleă deă construc ie.ă Putemă identificaă optă etapeă aleă elabor riiădiscursuluiăpublic:ă 1. Alegereaăunuiăsubiectăşiădefinireaăscopuluiăcentral.ăă 2. Analizaăaudien ei.ă 3. Cercetareaăsubiectului.ă 4. Formulareaătezelorăpropriiăşiăaăideilorăcentrale.ă 5. Construc iaăsuportuluiăideilorăcentrale.ă 6. Organizareaădiscursului.ă 7. Elaborareaădiscursuluiă(verbalizarea).ă 8. Construireaăintroduceriiăşiăaăîncheierii.ă Vomătrataăseparatăfiecareăetap .ă ă 1. Alegereaăunuiăsubiectăşiădefinireaăscopuluiăcentralăă Primaăetap ăpresupuneăalegereaăunuiăsubiectăpeăcareădorimăs -lă dezvolt măînă cadrulădiscursului.ăEsteă absolutăobligatoriuăs ăalegemăşiăs ătrat măunăsingurăsubiect.ă Unaădinăgreşelileătipiceăpeăcareăuniiăvorbitoriăleăfacăînăspa iulăpublicăesteătocmaiăaceeaă deăaătrataămaiămulteăsubiecte,ăoriădeăaădivagaădeălaăunăsubiectădat,ăvorbindăînăceleădină urm ă despreă cuă totulă altceva.ă Subiectulă trebuieă s ă fieă unulă convenabilă atâtă pentruă vorbitor,ă câtă şiă pentruă audien ,ă careă trebuieă s ă aib ă ună minimă interesă deă aă receptaă informa iiă înă leg tur ă cuă respectivulă subiect.ă Alegereaă acestuiaă esteă condi ionat ă deă multeă oriă deă anumiteă condi iiă speciale,ă subiectulă putândă fiă uneoriă impusă deă circumstan e.ă Ună atacă teroristă sauă oriceă evenimentă dramatic,ă dară şiă oă lansareă aă uneiă politiciăpublice,ăpotăconstituiăasemeneaăcircumstan eăcareăreclam ăvorbitoruluiădiverseă tipuriă deă subiecte.ă Nuă trebuieă s ă uit mă c ă ună altă factoră careă determin ă alegereaă subiecteloră poateă s ă fieă dată chiară deă dorin eleă publiculuiă sauă aleă organizatoriloră uneiă dezbateriăpublice.ăă Independentă deă cineă alegeă subiectul,ă esteă obligatoriuă caă acestaă s ă fieă precisă delimitat.ă Dac ă dorimă s ă trat mă problemaă efecteloră negativeă aleă droguriloră asupraă tinerilor,ă esteă preferabilă s ă neă limit mă precisă doară laă acestă subiect,ă f r ă aă extindeă problematicaălaăalteăcategoriiădeăvârst ,ăalteătipuriădeăimplica iiăeconomiceăsauăsocialeă etc.ă Laă modulă general,ă cuă câtă esteă maiă precisă delimitată ună subiect,ă cuă atâtă discursulă respectivă areă şansaă deă aă fiă maiă eficient.ă Dac ă ne-amă decis,ă spreă exemplu,ă s ă vorbimă despreăefecteleăuneiăOrdonan eăaăGuvernuluiăasupraăcreşteriiăşomajuluiăîntr-unăsectoră deăactivitate,ăatunciăesteăbeneficăs ăneăconcentr măînătratareaăexclusiv ăaăsubiectuluiă respectivăşiăs ănuăneăextindemăasupraăaltorăacteănormative,ăaăaltorăcauzeăsauăimplica ii,ă oriăasupraăaltorăac iuniăaleăGuvernului,ăcareăauăavutăpoateăşiăeleăefecteănegative.ăOriceă extindereă aă subiectuluiă esteă p gubitoareă asupraă calit iiă recep ieiă discursuluiă sc zândă atâtănivelulăîn elegeriiătemelor,ăcâtăşiăcapacitateaăpersuasiv ăaămesajelor.ă Definireaăscopuluiăpresupuneăaăalegeăîntreăceleădou ăobiectiveămajoreăaleăunuiă discurs.ă Vrem,ă cuă alteă cuvinte,ă s ă transmitemă precump nitoră informa ii,ă sauăvremă înă primulă rândă s ă influen mă într-oă anumit ă direc ieă audien a?ă Vremă prină urmareă s ă construimăunădiscursăinformativăsauăunulăpersuasiv?ăAceast ăop iuneăoăavemă înăfa ă întotdeaunaăînăprimaăfaz ăaăelabor riiădiscursului,ăiarăalegereaăesteănecesar ăpentruăc ă tehnicileădeăconstruc ieădifer ăsubstan ialăînăfunc ieădeăaceast ăalegere.ăă Dac ă neă propunemă s ă inform mă audien a,ă atunciă vomă insistaă asupraă unoră elementeăprecum:ăilustr rile,ăexemplific rile,ădefini iile,ăprezent rileădeădateăstatisticeă etc.ă Dac ă dorimă înă primulă rândă s ă persuad m,ă atunciă neă vomă preocupaă înă maiă mareă m sur ădeăelementeăşiămaterialeăcareăconfer ădovezi,ăm rturii,ăargumente,ăvomăapelaă laăempatieăşiălaăprocedeeăstilisticeăspeciale,ălaămesajeăafectogeneăetc.ăăăă ă 2. Analizaăaudienţei.ă Alădoileaăstadiuăpresupuneăanalizaăpublicului.ăAcesta,ăindiferentăc ădorimăs -lă inform măsauăs -lăpersuad m,ătrebuieăcunoscut,ăpentruăcaădiscursulăpublicăs ăpoat ăfiă transmisă optimă şi,ă maiă ales,ă s ă aib ă cuă adev rată impact.ă Înă primulă rândă trebuieă s ă estim mănivelulădeăcunoaştere,ăcaăşiăpeăcelădeăinteres,ăpeăcareăaudien aăîlăareăvis-à-visă deă subiectulă alesă deă noi.ă Esteă evidentă c ă nuă po iă aveaă acelaşiă tipă deă discursă înă cazulă unuiă subiectă deă genulă “Efecteleă ataculuiă teroristă deă laă 11ă septembrieă 2001ă dină SUAă asupraă politiciiă interna ionale”,ă dac ă audien aă esteă format ă dină studen iă deă laă ştiin eă politice,ădinădiploma iăacredita iăînăRomânia,ăsauădinăeleviiăunuiăclubădeă“dezbateri”.ă Peă deă alt ă parte,ă gradulă deă interesă fa ă deă oă tem ă influen eaz ă şiă elă modulă deă construc ieă aă unuiă diuscurs,ă pentruă c ă esteă evidentă c ă atunciă cândă acestaă esteă sc zută esteă necesară s ă utilizeziă tehniciă specialeă deă captareă aă aten ieiă şiă deă incitareă aă interesului.ă Audien aă maiă poateă fiă analizat ă şiă dină perspectivaă unoră caracteristiciă dominanteă peă careă aceastaă leă are.ă Spreă exemplu,ă structuraă peă sexe,ă echilibrat ,ă sauă predominantă masculin ă oriă feminin ,ă impuneă uneoriă tehniciă diferite.ă Tehnicileă afectogene,ă speculareaă aspecteloră deă stilă şiă deă form ă înă generală suntă maiă indicateă înă cazulăunuiăpublicăfeminin,ălaăfelăcumăargumentele,ăcaăşiăconstruc iileălingvisticeădure,ă agresive,ăchiarălimbajulăofensiv,ăfunc ioneaz ămaiăbineăînăcazulăunuiăpublicămasculină şiădeficitarăpentruăunulăfeminin.ăPeădeăalt ăparteăesteăposibilăcaăsubiectulădiscursuluiăs ă fieămaiăinteresantăpentruăfemei,ărespectivăpentruăb rba i.ăTrebuieăs ă inemăîns ăcontădeă faptulăc ăpentruăfoarteămulteătipuriădeăsubiecteănuăexist ăniciăoădiferen iereădeăgenăînă privin aăinteresului.ăă Ună altă factoră importantă deă diferen iereă îlă constituieă structuraă peă vârste.ă Esteă evidentă c ă subiecteleă auă rezonan ă diferit ă peă categoriiă deă vârst ,ă dară şiă procedeeleă stilisticeă deă construc ieă potă s ă func ionezeă diferit.ă Tineriiă suntă multă maiă sensibiliă laă cuvinteă “tari”,ă laă verbeă deă ac iune,ă laă neologisme,ă dară şiă laă expresiiă deă argou.ă Peă deă alt ăparteăconteaz ăşiădac ăaudien aăesteăomogen ăcaăvârst ,ăsauăeterogen .ă Maiă exist ă multeă alteă criteriiă înă func ieă deă careă analiz mă audien a.ă Neă potă interesa:ă nivelulă deă venituri,ă ocupa iile,ă statusulă dominantă ală publicului,ă laă felă apartenen aăreligioas ,ăcompozi iaăetnic ,ădiferiteăcaracteristiciăculturaleăspeciale,ădară şiă contextulă particulară înă careă seă afl ă audine aă şiă careă poateă impuneă şiă elă diverseă restric iiăsauăunăanumităcon inut.ăăăăă ă 3. Cercetareaăsubiectului.ă Aceast ă faz ă esteă unaă deă documentare,ă înă careă seă urm reşteă identificareaă surseloră relevanteă deă informa iiă privitoareălaă subiectulă înă cauz .ă Esteă util,ă chiarădac ă vorbitorulă esteă specialistă înă domeniulă presupusă deă subiect,ă s ă fieă actualizat ă şiă concretizat ă informa iaă relevant ă pentruă discurs.ă Esteă foarteă bine,ă deă principiu,ă s ă avemăînăvedereăînădocumentareăurm toareleăaspecte:㠙 Etimologiaătermenilorăprincipaliăutiliza i;㠙 Identificareaăautorilorăreprezentativi;㠙 Identifiareaăistoriculuiăproblemeiăsauăsubiectuluiăînăcauz ;㠙 Identificareaăprincipalelorăabord riăexistenteăvis-à-visădeăsubiect;㠙 Cunoaştereaă aspecteloră şiă problemeloră careă auă fostă mediatizateă înă leg tur ă cuă subiectul;㠙 Cunoaştereaăproblematiciiăridicateădeăsubiect.ă ăă 4. Formulareaătezelorăpropriiăşiăaăideilorăcentrale.ă Înăaceast ă etap ,ăvorbitorulăîşiăformuleaz ă tezeleăpeă careă vreaăs ăleătransmit ă audien ei,ăcaăşiăideileăprincipaleăcareăsus inăacesteăteze.ăSpreăexemplu,ăîntr-unădiscursă privitoră laă respectareaă drepturiloră omuluiă înă penitenciareleă dină Româniaă putemă formulaă diverseă teze,ă precum:ă drepturileă omului,ă definiteă deă legisla ie,ă nuă suntă cunoscuteă deă majoritateaă de inu ilor;ă respectrareaă drepturiloră de inu iloră seă faceă selectiv,ăînăfunc ieădeănivelulăeduca ionalăalăacestora;ăînc lcareaădrepturilorăde inu iloră esteă realizat ă înă bazaă unoră regulamenteă interneă deficitareă etc.ă Ideileă principaleă aleă fiec reiă tezeă (teme),ă reprezint ă principaleleă subtemeă careă compună fiecareă dină temeleă centrale.ăDac ăîntr-unădiscursăînă careădorimă s ă prezent mă audien eiăserviciileăoferiteă deăoăbanc ,ăunaădinătemeăesteă“BancaăXăesteădeăîncredere”,ăatunciăsubtemeleăpotăfi:ă “BancaăXăareăunăcapitalădeă…”;ă“BancaăXăareăpeste…ăclien i”;ă“BancaăXăfaceăparteă dinăholdingulăinterna ională….ă“etc.ăEsteăevidentăc ătoateăacesteăsubtemeăurmeaz ăs ă fieădezvoltate.ă ă 5. Construcţiaăsuportuluiăideilorăcentrale.ăă Înăaceast ăetap ,ăpentruăfiecareăsubtem ăseăaducăargumente,ădateăşiăinforma iiă relevante,ăm rturiiăsauăprobe,ăcapabileădeăaăsus ineătezeleărespective.ăPeădeăalt ăparte,ă seăpotăutilizaăra ionamente,ăcaăşiădiverseăprocedeeălogiceăpentruăaăprezentaăimplica iileă peă careă dateleă leă potă avea.ă Procedeeleă deă construc ieă aă suportuluiă subtemeloră suntă diferiteă pentruă celeă dou ă tipuriă deă discursuri,ă informativă şiă persuasiv.ă Dac ă datele,ă informa iile,ă exemplific rile,ă silogismeleă etc.ă prevaleaz ă ă înă discursulă informativ,ă înă celăpersuasivăpotăexistaănumeroaseăprocedeeădeăinfluen are,ăcareăspeculeaz ăfunc iileă emo ionaleăaleăreceptorului,ăpotăfiăutilizateăastfelăprocedeeăstilistice,ăsofisme,ăstrategiiă deăcreştereăaăprestigiuluiăşiăaăautorit iiiăsurseiăetc.ă ă 6. Organizareaădiscursului.ă Toateădateleăşiăinforma iileăsuntăorganizateăînăcadrulădiscursuluiădeăaşaănatur ă încâtă elă s ă aib ă maximumă deă lizibilitateă (deă uşurin ă aă în elegerii)ă şiă maximumă deă eficien ,ă atâtă peă coordonataă persuasiv ,ă câtă şiă peă ceaă cognitiv .ă Exist ă maiă multeă modalit iădeăorganizare:ă Pattern-ulă problem -soluţie.ă Pleac ă deă laă ideeaă organiz riiă materialuluiă deă laă defini iaă şiă explicareaă problemeiă (problemelor)ă laă formulareaă solu iiloră laă aceastaă (acestea).ă Pattern-ulă problem -solu ieă areă capacit iă motivanteă deosebiteă atunciă cândă publiculă conştientizeaz ă problemeleă careă constituieă subiectulă discursului.ă Acestă patternă seă poateă utilizaă oriă deă câteă oriă subiectulă discursuluiă esteă dată deă prezentareaă unorăsolu iiăaleăunorăprobleme.ăă Trebuieă s ă spunemă îns ă c ă şiă multeă alteă tipuriă deă mesajeăpotă fiă puseă înă acestă model.ă Cuă alteă cuvinte,ă problemaă nuă trebuieă s ă fieă unaă real ă sauă presant ă pentruă audien ,ă existândă tehniciă specialeă careă potă problematizaă oă informa ieă dat .ă Tocmaiă datorit ă valen eloră persuasiveă deosebiteă reclameleă utilizeaz ă adeseoriă ună astfelă deă pattern.ă“Ave iăm trea ,ăatunciătrebuieăs ăfolosi i…..”.ăAcelaşiătipădeăpatternăpoateăfiă utilizat,ăîntr-unămodăamplificat,ăşiălaăunădiscursăpublic.ă Pattern-ulă cauzal.ă Pentruă alteă tipuriă deă subiecte,ă modelulă cauzal,ă efect-cauz ă sauă cauz -efect,ăpoateăfiăutil,ămaiăalesădatorit ăfaptuluiăc ăatâtăcunoaştereaăştiin ific ,ăcâtăşiă ceaăcomun ăfunc ioneaz ăpeăbazaăschemelorădeătipăcauzal.ăReceptivitateaăesteăfoarteă mareă atunciăcândăinforma iaăunuiă discursăesteă propus ăîntr-oăastfelădeă schem .ăDac ă vremă s ă vorbimă despreă sc dereaă niveluluiă deă trai,ă putemă porniă deă exempluă deă laă ilustrareaă şiă demonstrareaă tendin eiă deă sc dereă aă acestuiaă şiă putemă înă finală s ă prezent mă cauzeleă careă conducă laă acestă fenomen.ă Laă felă putemă prezentaă oă serieă deă m suriădeăpolitic ăpublic ,ăpeăcareăs ăleăconsider măcauzeăaleă unorătendin eăviitoareă deă evolu ieă aă proceseloră economiceă sauă sociale,ă careă voră fiă deciă posibileă efecteă aleă acelorăm suri.ă Pattern-ulă temporală şiă spaţial.ă Înă multeă situa ii,ă pattern-urileă anterioareă nuă potă fiă utilizateă ne-existândă oă astfelă deă logic ă laă nivelulă subiectuluiă peă careă îlă trat m.ă Ună patternă multă maiă simpluă poateă fiă utilizată îns ă aproapeă oricând.ă Esteă vorbaă deă prezentareaăinforma ieiădinădiscursădup ălogicaădesf şur riiăevenimentelorăpeăcareăleă prezent m.ă Putemă vorbiă spreă exempluă despreă oă situa ieă dintr-ună sectoră economic,ă prezentândătemporalăevenimenteleăsemnificativeăcareăauăavutălocăînăacelăsector.ăLaăfelă putemăs ăutiliz măşiăoăschem ăspa ial ,ăorganiz ndăinforma iaădup ămodelulăspa ialădeă rela ionareă ală subiecteloră înă cauz .ă Spreă exempluă putemă vorbiă despreă situa iaă agriculturiiă înă câtevaă jude e,ă pură şiă simpluă înă ordineaă presupus ă deă apropiereaă geografic ăaăacestora.ă Pattern-ulă funcţional.ă Esteă ună patternă maiă complex,ă careă presupuneă organizareaă informa ieiă dup ă ună anumită modelă teoretică ală func ion riiă institu iei,ă procesului,ă mecanismuluiă peă careă îlă prezent m.ă Pattern-ulă func ională presupuneă prezentareaă imaginiiă deă ansambluă aă modeluluiă şiă detaliereaă componenteloră acestuiaă dup ă logicaă func ion riiă respectiveiă structuri.ă Pattern-ulă func ională uşureaz ă multă în elegereaă mecanismeloră complexe,ă dară esteă oă problem ă delicat ă utilizareaă acestuiaă fa ă deă ună publicăneavizatăcare,ădac ănuăpoateăsurprindeăimagineaădeăansambluăaămodelului,ăvaă aveaăproblemeămajoreăînăordonareaăşiăîn elegereaămesajuluiădiscursului.ăă Pattern-ulănarativ.ăEsteăădeădeparteăcelămaiăpersuasivăpatternădeăorganizare.ăCultural,ă oameniiă auă oă receptivitateă maxim ,ă definit ă istoric,ă fa ă deă oriceă felă deă mesajeă careă suntă structurateă într-ună modelă narativ.ă Povestireaă faceă parteă dină culturaă esen ial ă aă oric reiă societ iă prezenteă sauă trecuteă şiă reprezint ă totodat ă unaă dină modalit ileă fundamentaleădeăachizi ieăaăproduselorăculturaleăprinăsocializare.ă Oriceăstructur ănarativ ăm reşteăautomatăeficien aărecept riiămesajului,ădarăşiă credibilitateaăacestuia.ăUneoriămesajeleăsuntăvalidateădoarăpentruăsimplulăfaptăc ăsuntă prezentateădup ălogicaănarativ .ăExtremădeă multeăsubiecte,ăchiarăfoarteăabstracteăsauă teoretice,ă potă fiă puseă într-ună astfelă deă model.ă Cineva,ădeă exemplu,ă aă scrisă oă carteă deă matematic ă despreă problemaă cvadraturiiă cerculuiă cuă titlulă “Povesteaă num ruluiă Β“,ă Întreagaălucrareăîns ăeraăînăacelaşiătimpăorganizat ădup ăunămodelănarativ.ă ă 7. Elaborareaădiscursuluiă(verbalizarea).ă Înă fine,ă penultimaă etap ă presupuneă ca,ă dup ă ceă amă alesă oă schem ă deă organizare,ă s ă redact mă pură şiă simpluă discursul,ă peă bazaă informa iiloră relevanteă peă careăle-amăidentificatăpentruăfiecareătem ăşiăsubtem .ăPattern-ulădeăorganizareăpeăcareă îlăutiliz măarătrebuiăs ăfieăacelaşiăpentruătotădiscursul.ăÎnăuneleăcazuriăputemăfolosiămaiă multeă pattern-uriă pentruă diferiteă secven eă aleă discurului,ă deşiă acestă lucruă nuă esteă recomandabil,ăcrescândăgradulădeădificultateăalămesajelorătransmise.ăă Chiară dac ă discursulă vaă fiă prezentată oral,ă esteă foarteă utilă s ă fieă redactată înă form ăscris ,ăiarăînăbazaăschemeiădeăorganizare,ăcareăprezint ătemeleăşiăsubtemele,ăs ă fieă maiă apoiă prezentată oral.ă Scriereaă înă prealabilă creşteă înă modă sim itoră calitateaă prezent riiădiscsursului,ăelegan aăstilistic ,ăcaăşiăcoeren aăşiăconsisten aămesajului.ăCelă pu ină pentruă vorbitoriiă careă nuă auă exerci iulă comunic riiă publice,ă redactareaă discursuluiăesteăobligatorie.ă ă 8. Elaborareaăintroduceriiăşiăaăîncheierii.ă Numaiă dup ă ceă discursulă deă baz ă esteă redactată seă construiescă dou ă p r iă esen ialeă aleă acestuia,ă introducereaă şiă încheierea.ă Trebuieă s ă spunemă c ,ă înă modă contrarăaştept rilorăcelorămaiămul i,ăintroducereaăşiăîncheiereaăseăredacteaz ăînăacelaşiă timpăşiădoarălaăsf rşitulădiscursului.ăUnaădinăgreşelileătipiceăcareăseăîntâlnescăadeseaălaă diverşiăvorbitoriăesteătocmaiăaceeaădeăaăîncepeăelaborareaădiscursuluiăcuăintroducerea,ă şiădeăaiciăîntrebareaăfoarteăpresant ă“cumăs ăîncep?”.ă Introducereaătrebuieăscris ălaăsf rşităpentruăc ăeaătrebuieăs ăîndeplineasc ădou ă func iiă majore.ă S ă captezeă aten iaă audien eiă şiă s ă formulezeă oă ideeă general ă despreă subiect.ă Eficien aă unuiă astfelă deă demersă esteă maxim ă doară atunciă cândă amă elaborată dejaă materialulă şiă putemă s ă preciz mă foarteă exactă elementeleă cheieă aleă subiectuluiă tratat.ă Maiă mult,ă înă introducereă putemă s ă prelu mă anumiteă ideiă centrale,ă exemple,ă problemeă capabileă s ă atrag ă aten iaă asupraă subiectuluiă tratat.ă Încheierea,ă peă deă alt ă parte,ă esteă bineă s ă fieă corelat ă cuă introducereaă pentruă aă daă oă imagineă complet ă şiă coerent ămaterialului.ăă Importan aă acestoră componenteă aleă discursuluiă esteă cuă totulă deosebit ă şiă dină acestămotivăproblemeleăridicateădeăaceast ăetap ăvorăfiătratateăînămodăseparat.ăăă Funcţiile introducerii şi ale încheierii unui discurs public ă Introducerea,ăaşaăcumăamăar tat,ăareădou ăfunc iiămajore.ăCâştigareaăaten ieiăşiă formulareaă uneiă ideiă generaleă asupraă subiectuluiă discursului.ă Acesteaă suntă deă altfelă singureleăobiectiveăaleăintroducerii.ăă Câştigareaăaten ieiăseăpoateărealizaăprinăcâtevaăprocedee:㠙 Punereaădeăîntreb riăpublicului.㠙 Referin eălaăuniiămembriădinăpublică sauălaăpublicăcaăatare.㠙 Trimiteriălaăevenimenteărecente.㠙 Utilizareaăumorului.㠙 Prezentareaăuneiăîntâmpl ri.ă ™ Utilizareaădeăilustra ii.㠙 Utilizareaăunuiăcitat.ă Oricareădinăprocedeeleăutilizateătrebuieăs ăfieăcorelateăşiăadaptateăsubiectuluiăşiă temelorăpeăcareădorimăs ăleăprezent m.ăUmorul,ăspreăexemplu,ăsauăoăpovestireăcareănuă areăleg tur ăcuăsubiectul,ănuăfaceădecâtăs ăcreezeăaştept riăfalseăşiăs ăproduc ,ăînăfinal,ă confuzii.ăPunereaă deă întreb ri,ă caă şiă referin eleă laă public,ă stimuleaz ă înă modă cuă totulă deosebită aten iaă audien eiă datorit ă faptuluiă c ă acestaă esteă obligat ă s ă îşiă defineasc ă situa ională rela iaă deă comunicare,ă nuă caă unaă public ,ă ciă maiă degrab ă caă unaă interpersonal ,ăcareăsolicit ăevidentăîntr-oăm sur ăradicalădiferit ăaten iaăşiăinteresul.ă Trebuieăs ă inemăseamaădeăfaptulăc ămecanismeleăaten ieiăsuntăcondi ionateădeă gradulădeăinteresăalăproblematicii,ăcareăesteălaărândulăs uăcondi ionatădeăsemnifica iaă social ă aă evenimentuluiă sauă problemei,ă deă con inutulă dramatic,ă deă apropiereaă deă evenimentăetc.ă Asigurareaă uneiă imaginiă generaleă despreă subiectă seă poateă realizaă formulândă ideileăcentraleăaleădiscursului,ăprezentândăscopulăsauăobiectiveleăpeăcareăvorbitorulăleă are,ăprezentândăposibileleăbeneficiiăaleăpubliculuiăînăurmaăaudieriiădiscursului.ă Exist ă oă serieă deă greşeliă tipiceă peă careă mul iă vorbitoriă leă facă înă discursurileă publice.ăAcestea,ăprezentateăsintetic,ăsuntăurm toarele:ă Prezentareaă deă scuzeă -ă deă genulă “nuă ştiuă dac ă oă s ă facă fa ă unuiă asemeneaă public”ă sauă“îmiăcerăscuzeădac ănuăvoiăputeaăfiăfoarteăsuccint”ăetc.ăUnăvorbitorănuătrebuieăs ă îşiă prezinteă scuzeleă înă introducereaă laă discurs,ă pentruă c ă acesteaă voră ac ionaă nemotivantăşiăchiarăvorăgenearaăoăreac ieădeăinvalidareăaădiscursuluiăcaăatare.ăSinguraă excep ieă esteă dat ă deă situa iaă înă careă vorbitorulă esteă recunoscută caă oă autoritateă deă necontestatăînădomeniu.ăÎnăacestăcazăelăpoateăs ăseăscuze,ăaccentuândăînăacestăfel,ăpeă bazaăunuiăsistemădeăreac ieăinvers ,ătocmaiăautoritateaăsaăînădomeniu.ăUnămareăexegetă şiă comentatoră ală luiă Hegelă poateă s ă îşiă permit ă într-oă conferin ă s ă îşiă cear ă scuzeă pentruăc ăpoateănuăvaăfiăsuficientădeăprecisăînăexprimare,ăceeaăceănuăesteărecomandabilă unuiăstudent.ă Prefaţareaă introducerii.ă Unaă dină condi iileă fundamentaleă aleă uneiă introduceriă eficienteăesteăaceeaădeăaăfiăcâtămaiăscurt .ăDeămulteăoriătenta iaăvorbitorilorăesteăaceeaă deăaăprefa aăintroducerileăsauădeăaăintraăînădiverseăparantezeăcareălungescăintroducerea,ă generândă confuzie.ă Peă deă alt ă parte,ă esteă absolută obligatoriuă s ă utiliz mă ună singură procedeuădeăorganizareă(pattern)ăînăintroducere.ăCuăalteăcuvinte,ănuăesteărecomandabilă s ăutiliz măoăpovestire,ăapoiăunăcitatăsauăoăanecdot ăetc.ă Lansareaă unoră promisiuniă careă nuă auă acoperire.ă Înă uneleă cazuri,ă vorbitoriiă auă tenta iaă deă aă supralicitaă aştept rileă audien eiă pentruă aă captaă interesulă anun ândă prezentareaă unoră lucruriă careă nuă voră fiă deă faptă prezentate,ă sauă careă voră fiă prezentateă altfelă decâtă aă fostă promis.ă Supralicitareaă aştept riloră esteă periculoas ă pentruă c ,ă deşiă atrageăaten iaăpublicului,ăgenereaz ăefecteănegativeăulterioare,ăatunciăcândăpubliculăvaă realizaă c ă aştept rileă saleă auă fostă înşelate.ă Înă alteă situa ii,ă supralicitareaă anumitoră aspecteă aleă discursuluiă poateă s ă determineă oă sc dereă aă interesuluiă pentruă celelalteă componente,ădeăregul ăînămodăcuătotulănejustificat.ă Încheiereaă areă caă func iiă centraleă formulareaă concluziiloră careă deriv ă dină problematicaă discursuluiă şiă asigurareaă uneiă “închideri”ă stilisticeă discursului.ă Concluziileăpotăfiărezumateăprinăreluareaătezelorăsauăaăideilorăcentrale,ăprinăsubliniereaă importan eiă subiectului,ă aă informa iiloră prezentate,ă prină relevareaă efecteloră sauă aă cauzeloră unuiă fenomenă etc.ă Esteă utilă caă încheiereaă s ă fieă construit ă peă oă schem ă asem n toareă cuă ceaă utilizat ă înă introducere,ă ceeaă ceă confer ă oă imagineă stilistic ă deosebit ădiscursului.ăDac ăamăînceputăcuăunăcitatăputemăîncheiaătotăcuăunăcitat,ădac ă amă utilizată oă povestireă oă putemă continua,ă sauă putemă s -iă conferimă semnifica iaă saă final ă etc.ă Majoritateaă procedeeloră dină introducereă potă fiă utilizateă şiă înă construc iaă încheierii,ăevidentăcuăfunc iileăspecificeăaferenteăacesteia.ă Şiăînăcazulăîncheieriiăexist ăcâtevaăgreşeliătipiceăpeăcareămul iăvorbitoriăleăfacăşiă peăcareăleăprezent mădoarăsuccint,ămajoritateaăfiindăşiăgreşeliătipiceăaleăintroducerii:㠙 Prezentareaădeăscuze㠙 Introducereaăunorăsubiecteănoi㠙 Lungireaănejustificat ăşiăamânareaărepetat ăaăsfârşituluiădiscursului㠙 Utilizareaă deă formuleă lingvisticeă careă anunţ ă sfârşitulă f r ă caă acestaă s ă seă produc ă Esteă evidentă c ,ă laă felă caă introducerea,ă şiă încheiereaă trebuieă s ă fieă scurt ,ă dară maiăalesănuătrebuieăs ăprezinteăalteăinforma iiăsauădate,ăproblemeăsauăsubiecte,ădecâtă celeă dină discurs.ă Lungireaă înă oriceă felă aă încheieriiă esteă p guboas ,ă iară situa iaă înă areă vorbitorulă utilizeaz ă sintagmeă careă anun ă sfârşitul,ă deă tipulă “Înă finală vreauă s ă maiă spun…”,ă ”Acum,ă laă sfârşit…”,ă “Înă fine,ă aşă doriă s ă închei…”,ă creşteă şiă maiă multă disfunc ionalitateaă discursului.ă Toateă acesteă formule,ă dac ă suntă continuateă deă alteă mesaje,ădevinăstresanteăpentruăpublicăşi,ătotodat ,ădetensioneaz ăşiărelaxeaz ăpubliculă sc zândăgradulădeăconcentrareăşiădeăaten ieăalăacestuia.ăă ă ă Tehnici de eliminare a fricii de a vorbi în spaţiul public ă Nuădorimăs ăîncheiemăaceat ătem ăf r ăaăreliefaăunăaspectăimportantăcareă ineă deănaturaăcomunic riiăpublice.ăAşaăcumăamăspus,ăaceast ăform ădeăcomunicareănuă ineă deă comunicareaă “natural ”,ă achizi ionat ă prină socializareă deă to iă indivizii.ă Eaă presupuneăoăpreg tireăspecial ,ăiarămesajulăpeăcareăîlălans măcaăvorbitoriăeste,ăaşaăcumă amăv zut,ăunăprodusăcomplexăcareăesteăelaboratădup ăanumiteăreguli.ăă Peădeăalt ăparte,ăcadrulăsocialăpresupusădeăsitua iaădeăvorbitorăesteăunulărelativă rarăîntâlnităînăvia aăsocial ăşi,ădinăacestămotiv,ăînăcondi iileăînăcareăunăvorbitorănuăesteă obişnuit,ănuăesteăpreg tităspecialăpentruăacestătipădeăsitua ie,ăelăareăoăteam ăfireasc ădeă aăvorbiăînăpublic.ăAceast ătemereăesteăabsolutănormal ăşiăexist ăînăgradeădiferiteălaăto iă ceiăcareăseăafl ăîntr-oăastfelădeăpostur .ăPentruăceiăcareăauăoăexperie ăredus ăşiădorescă s ăîşiăelimineăaceast ătem ăoferimăcâtevaătehniciăutile:㠙 Preg tireaătemeinic ăaădiscursului.㠙 Câştigareaădeăexperin .㠙 Definireaăunorăaştept riănegative.ă㠙 Utilizareaăefortuluiăfizic.㠙 Utilizareaădeămijloaceătehnice.ă Dac ă primeleă elementeă suntă evidenteă şiă nuă necesit ă comentarii,ă ultimeleă seă refer ă laă procedeeă eficienteă şiă foarteă la-ndemân ă pentruă eliminareaă stresului.ă Esteă vorba,ăpeădeăoăparte,ădeă utilizareaăunoră mijloaceă tehniceă-ăoătabl ,ăunăretroproiector,ă planşe,ă diapozitive,ă iar,ă peă deă alt ă parte,ă esteă vorbaă deă ună anumită genă deă efortă fizic,ă capabilăs ăreduc ăstresul.ăUtilizareaăunorămijloaceătehniceăpermite,ăpeăde-oăparte,ăună anumităconsumăenergetic,ăcapabilăs ăneădetensioneze,ădarămaiăalesăconfer ăunăconfortă psihicăspecial,ădatorit ăfaptuluiăc ăeleăneăpermităeliminareaăefectelorănegativeăaleăunoră posibileă blocajeă înă comunicare.ă Dac ă uit mă oă ideeă putemă foarteă bineă s ă neă oprimă pentruă aă reveniă asupraă ei,ă sugerândă c ă neă c ut mă nişteă planşeă sauă oă folieă deă retroproiector,ă oriă pură s ă simpluă întorcându-neă spreă tabl .ă Numaiă faptulă c ă ştimă c ă avemăacestăgenădeăposibilitateădeăieşireădintr-oăsitua ieăproblematic ăneădetensioneaz ă înămodăsemnificativ.ăăă Definireaăunorăaştept riănegativeăseăbazeaz ăpeăunăaltăfelădeăreac ie.ăDeăfoarteă multeă ori,ă vorbitoriiă auă problemeă datorit ă faptuluiă c ă preg tireaă temeinic ă aă discursului,ădincoloădeăîncredereaăpeăcareăle-oăconfer ,ăareăşiătendin aădeăa-iăfaceăs ăîşiă defineasc ăpozitivăaştept rileăfa ădeăpublic.ăÎnăcondi iileăînăcareăpubliculăseăcomport ă normal,ăpotrivităaşept rilorălorăpozitive,ăeiăvorăinterpretaăprinăraportareărelativ ăînămodă negativăfeed-back-ulăpublicului,ăiarăgradulălorădeăstresăvaăcreşteăexponen ial.ăDinăacestă motivă esteă bineă s ă neă gândimă laă totă ceeaă ceă poateă fiă maiă r u,ă adic ă s ă neă definimă negativăaştept rileăfa ădeăreac iaăpublicului,ăgândindu-neăpurăşiăsimpluăc ănuăvaăfiădeă acordă cuă noi,ă c ă neă vaă puneă întreb riă delicate,ă c ă vaă fiă greuă deă convinsă etc.ă Înă condi iileă celeă maiă probabile,ă înă careă publiculă seă vaă comportaă normal,ă tendin aă vorbitoruluiă vaă fiă ca,ă totă înă modă relativ,ă s ă interpretezeă feed-back-ulă respectivă dreptă unulăpozitiv.ă ÎNTREB RI:ă 1. Cumăpoateăfiădefinit ăcomunicareaăpublic ?ă 2. Careăsuntăetapeleădeăelaborareăaleăunuiădiscursăpublic?ă 3. Careăesteătipologiaăcomunic riiăpublice?ă 4. Deăceăesteănecesarăs ăneădefinimăprecisăsubiectul?ă 5. Ceăpresupuneăanalizaăaudien ei?ă 6. Careăsuntăfunc iileăintroduceriiălaăunădiscursăpublic?ă 7. Careăsuntăfunc iileăîncheieriiălaăunădiscursăpublic?ă 8. Careăsuntăprocedeeleăcareăpotăfiăutilizateăînăintroducere?ăă 9. Careăsuntăprocedeeleăcareăpotăfiăutilizateăînăîncheiere?ă 10. Careăsuntăgreşelileătipiceăcareăseăfacălaăintroducereaăşiălaăîncheiereaăunuiădiscurs?ă 11. Careă suntă tehnicileă capabileă s ă reduc ă stresulă şiă teamaă deă aă fiă vorbitoră înă spa iulă public?ă 12. Presupunândă c ă a iă prezentaă subiectulă acestuiă cursă colegiloră dumneavoastr ă laă seminar,ăconstrui iăoăintroducereăpentruăexpunereaădumneavoastr .ă Cursul 11 Tipologiaădiscursuluiăpublică Înăcadrulăcursuluiăprecedentăamăprezentatăproblematicaăcomunic riiăpublică-ăşiă implicităaădiscursuluiăpublică-ălaămodulăgeneral,ăinsistândăasupraăetapelorădeăelaborareă aă unuiă discursă public.ă Înă cadrulă acestuiă cursă vomă încercaă s ă relief mă structuraă discursuluiă public,ă procedeeleă stilisticeă utilizateă pentruă aă conferiă persuasivitateăă mesajeloră transmiseă înă cadrulă comunic riiă publice,ă precumă şiă problemeleă legateă deă sus inereaăoral ăaăunuiădiscurs.ăă Formule tranziţionale şi rezumate interne ă Totă înă cursulă precedentă amă identificată câtevaă componenteă deă baz ă aleă unuiă discurs.ăEsteăvorbaădeăintroducere,ădeăcorpulădeăbaz ăalădiscursuluiăşiădeăîncheiere.ăPeă deăalt ăparteăamăidentificatătezeleăsauătemeleădiscursului,ăprecumăşiăideileăcentraleăsauă subtemele.ă Înă structuraă unuiă discursă maiă întâlnimă îns ă şiă alteă elemente.ă Celeă maiă importanteăsuntăformuleleătranzi ionaleăşiărezumateleăinterne.ăă ă Formuleleătranziţionale.ăOriceădiscursăesteăunăconstructăformatădinămaiămulteă componente,ăcareăpotăfiăconsiderateăsecven eădeămesajeăordonateătemporal.ăPentruăcaă atâtă stilistic,ă câtă şiă logic,ă discursulă s ă func ionezeă unitar,ă acesteă componenteă trebuieă legateă întreă eleă prină formuleă tranzi ionale.ă Acesteaă suntă cuvinte,ă propozi iiă sauă expresii,ă uneoriă chiară fraze,ă careă auă rolulă deă aă legaă întreă eleă diverseleă p r iă aleă unuiă discurs.ă Înă ă modă obligatoriuă acesteă formuleă suntă utilizateă întreă p r ileă mariă aleă discursului,ăcorpulădeăbaz ,ăintroducereăşiăîncheiere.ăEvident,ăproblematicaăridicat ădeă oă anumit ă tem ă trebuieă şiă eaă delimitat ă fa ă deă celelalte.ă Exist ă oă serieă deă formuleă standardă deă genul,ă “Înă continuareă neă vomă referiă la….”,ă “Înă aă douaă parteă aă acesteiă anlizeă neă vomă referiă la….”ă “Dup ă cumă a iă observat…”,ă “Fa ă deă aceast ă accep iune/pozi ieăeuăconsider….”ăetc.ăă ă Formuleleătranzi ionaleăauăoădubl ăfunc ie.ăÎnăprimulărândăesteăvorbaădeăfaptulă c ăeleăprecizeaz ăreceptoruluiăcândăs-aăsfârşităoăanumit ăsecven ăaădiscursuluiăşiăcândă seătreceălaăoăalta.ăPeădeăalt ăparteăeleăfurnizeaz ăoăideeăgeneral ădespreăsecven aăcareă urmeaz ,ă oferindă informa iiă minimaleă despreă nouaă secven .ă Spreă exemplu:ă “Acumă vomă încercaă s ă trat mă perspectivaă şcoliiă deă laă Torontoă asupraă comunic rii….”,ă “Pentruă aă în elelegeă careă esteă structuraă acesteiă institu iiă vaă trebuiă s ă prezent mă înă continuareăfunc iileăpeăcareăeaăleăîndeplineşte….”ăetc.ă ă Rezumateleăinterne.ăCelămaiăadeseaăformuleleătranzi ionaleăsuntăînso iteăşiădeă rezumateăinterne.ăAcesteaărezum ăproblematicaăcentral ăpropus ăînăcomunicareăîntr-oă anumit ă secven ă determinat .ă Deă multeă oriă rezumateleă interneă suntă integrateă înă formulaătranzi ional ,ăcareăînăacestămodăcap t ădou ăcomponente:ăunaăcareăseărefer ălaă secven aătocmaiăparcurs ăşiăcareăconst ăînăreluareaăideii/ideilorăcentraleădinăsecaven aă înăcauz ,ăşiăoăaltaăcareăreprezint ăoăintroducereălaănouaăsecven .ă ă Rezumateleăinterneăsuntăimportanteăînădiscursăpentruăc ăeleăauăcapacitateaădeăaă înt riăideileăcentraleăaleămesajului,ăreluareaăacestoraăoferindătotodat ăatâtăunănivelădeă redundan ăcapabilădeăaăoptimizaăcomunicarea,ăcâtăşiăprecizareaăelementelorăcentraleă aleă uneiă secven e,ă careă astfelă potă fiă maiă uşoră memorateă şiă decodificateă înă logicaă deă ansambluă aă mesajului.ă Rezumateleă interneă suntă utilizabileă înă specială înă cadrulă comunic riiă orale,ă acoloă undeă timpulă deă comunicareă esteă gestionată exclusivă deă comunicator,ă şiă deciă gradulă deă în elegereă şiă nivelulă decodific riiă suntă dependenteă prioritară deă modulă înă careă comunicatorulă aă gestionată procesulă deă comunicare.ă Celeă maiăuzualeămodalit iădeărezumareăintern ăsuntădeăgenul:ă“Amăprezentatăpân ăînăacestă momentă celeă treiă cauzeă careă determin ă nivelulă ridicată ală infla ieiă înă România,ă amă vorbită despreă x…y….z.”,ă sauă “prină urmareă putemă în elegeă acumă deă ceă x…ă esteă conceptulăcheieăutilizatădeăautorulăyăşiăreuşimăacestălucruăpentruăc ă….”.ă Rezumateleă interneă suntă func ionaleă atunciă cândă suntă anun ateă caă atare,ă înă sensulă c ă receptoriiă trebuieă s ă sesizezeă c ă secven aă înă cauz ă esteă oă reluareă aă ideiloră principaleăşiătotodat ăc ăsecven aărezumat ăaăluatăsfârşit.ăPotăexistaădesigurăşiăexcep ii,ă dară regulaă esteă aceeaă caă receptoriiă s ă decodificeă caă atareă rezumatele.ă Ară maiă trebuiă totodat ăs ăspunemăc ărezumateleăinterneătrebuieăs ăfieălimitateădoarălaăsecven eleăcareă potăfiă considerateăfoarteărelevanteăînădiscursăşiă maiă alesă eleă nuătrebuieă s ăfieăaltcevaă decâtă relu riă aleă ideiloră centrale,ă relu riă aleă unoră formuleă sauă defini iiă şiă nicidecumă relu riăaleăargumentelor,ăaleătezelorăparticulareăcareăauăsus inutăideaăcentral .ă ă ă ă ă Prezentarea discursului ă Prezentareaă discursuluiă poateă fiă realizat ă înă dou ă modalit i,ăoral ă sauă scris .ă Înăceleăceăurmeaz ăneăvomăreferiăînăprincipalălaăprezentareaăoral ăaădiscursului,ăluândă înă calculă faptulă c ă înă ambeleă cazuriă textulă discursuluiă esteă redactat.ă Esteă evidentă c ă redactareaă vaă fiă realizat ă într-oă manier ă diferit ă înă func ieă deă modalitateaă înă careă elă urmez ăs ăfieăreceptat.ăDac ăavemădeăaăfaceăcuăoărecep ieăoral ,ăatunciăesteăobligatoriuă s ă fieă aleseă cuvinteă maiă pu ină complicate,ă foarteă cunoscute,ă formuleă stilisticeă maiă simple;ăînăaceast ăsitua ieăpropozi iileătrebuieăs ăfieămaiăscurteăpentruăcaălizibilitateaă textuluiătrebuieăs ăfieăfoarteămare,ăreceptorulăneputândăs ăîşiădefineasc ăaltfelăpropriulă demersă deă recep ieă şiă în elegere.ă Discursulă orală poateă s ă fieă într-oă maiă mareă m sur ă personalizat,ă f cundu-seă referireă laă situa ie,ă laă context,ă laă ceiă prezen iă şiă chiară laă vorbitor,ă ceeaă ceă nuă esteă recomandabilă înă discursulă scris.ă Referin eleă tehniceă şiă aparatulăcriticănuăfunc ioneaz ăniciăeleăînăaceaşiămanier .ăÎnăcomunicareaăoral ăacesteă componenteă aleă discursuluiă suntă reduseă laă maxim,ă pentruă c ă eleă nuă potă fiă eficiente.ă Comunicareaăscris ăesteănuădoarămaiătehnic ,ăciăşiămultămaiăabstract ăşiămaiăprecis .ă Formuleleărelativeăşiăsintagmeleăvagiăsuntăspecificeăînăprimulărîndăcomunic riiăorale.ă Cuvinteă deă genul,ă “uneori”,ă “s-ară putea”,ă “uniiă consider …”ă suntă performanteă înă discursulă oral,ă nuă şiă înă celă scris.ă Înă generală discursulă orală trebuieă s ă fieă multă maiă dinamică şiă maiă antrenantă deă aceeaă esteă preferabilă s ă utiliz mă maiă multeă verbeă şiă adverbe,ăpeăcândăînădiscursulăscrisăpredomin ăsubstantiveleăşiă adjectivele.ăPeădeăalt ă parte,ăpentruăaăputeaăsus ineăaten iaăşiăinteresulăaudien eiăînăcomunicareaăoral ăputemă utilizaăoăserieădeăprocedeeăspeciale,ăprecumăscurteănara iuni,ăglumeăsauăcomentariiădeă sus inereăaăuneiăidei,ăcareănuă inădeăsuccesiuneaălogic ăaădiscursului.ăă ă ăPentruăaăeficientizaăprezentareaădiscursuluiăesteăimportantăs ărespect măcâtevaă reguliăprivitoareălaăurm toareleăaspecteăpeăcareăleăvomădetalia:ă 1. Alegereaăcuvintelor.ă 2. Construcţiaăpropoziţiiloră 3. Elaborareaădeăilustr riăsauăexempleă 4. Vizualizareaădiscursuluiă 5. Utilizareaăfigurilorădeăstilă ă ă ă 1. Alegereaăcuvintelorăă Alegereaă cuvinteloră seă faceă înă func ieă deă naturaă subiectuluiă tratat,ă tipulă deă audien ,ă tipulă deă discursă peă careă ni-lă propunemă etc.ă Pentruă aceastaă avemă înă vedereă atributeăprecumăclaritatea,ădinamismul,ăadecvareaăşiăfor aăcuvintelorăşiăexpresiilor.ăă Claritateaă presupuneă laă rândulă eiă cîtevaă elemente.ă Înă primulă rândă trebuieă s ă reducemăredundan aănefunc ional ăaăexpresiilorăşiăs ăutiliz măformuleălingvisticeăcâtă maiăpresiseăşiămaiăscurte.ăPentruăaceastaătrebuieăs ăelimin măatâtăredundan eleăcâtăşiă tendin aă deă aă utilizaă termeniă imprecişi,ă careă atragă înă modă obligatoriuă nevoiaă unoră preciz riă ulterioare.ă Tendin aă deă aă fiă redundan iă esteă foarteă mare.ă Expresiiă deă genul:ă “Vomăîncepeăaceast ăexpunereămaiăîntâiăcuăprezentarea….”,ă“aşaăcumăesteăscrisămaiă jos”…,ădarăşiăutilizareaăunorăgradeădeăcompara ieăsauăadjectiveăînăsitua iiăînăcareănuă potă fiă utilizateă auă practică acelaşiă rolă disfunc ională caă înă cazurile:ă “foarteă exagerat”,ă “foarteăpozitiv”ă“probabilăc ăesteăposibilăs …”ă ă Atributeleă careă nuă auă ună sensă precis,ă laă rândulă loră influen eaz ă negativă claritateaătextului.ăDeăexempluăesteăpreferabilăcaăînălocădeă“situa iaăcuătotulăspecial ă peăcareăoăare”ăs ăutiliz măă“situa iaăfoarteăbun ”ăsauă“situa iaăfoarteăproast ”ăetc.ă ă Unăaltăelementăcareăasigur ăclaritateaătextuluiăesteădatădeăalegereaădeăcuvinteăşiă deănumereăpreciseăînăloculăunoraăvagi.ăEsteăpreferabilăs ănumimăexactăobiectulălaăcareă neăreferimăşiănuăs ăd mănumeleăcategorieiămariădinăcareăacestaăfaceăparte.ăLaăfelăesteă preferabilăs ăspunemăcâtătimpăaătrecutăexact,ăxăluniăs ăspunemă şiănuăs ăspunemăc ă aă trecutămultătimp.ăDac ăvremăs ăvorbimădespreăvenitulămareăpeăcareăîlăareăoăpersoan ă esteăpreferabilăs ăspunemăc ăareăunăvenitădeă20ădeămilioaneăşiănuădoarăunăvenitămare.ăă ă Claritateaă textuluiă maiă poateă s ă fieă influen at ă pozitivă şiă deă utilizareaă unoră instrumenteălingvisticeădeăghidareăaăfrazelorădeăgenul:ă“primul..ăalădoilea..ăargumentă este…”ăsauă“defini iaăpeăcareăoădauăacestuiăprocesăeste…”.ăÎnăfineăclaritateaătextuluiă esteă influen at ă şiă deă utilizareaă termeniloră familiari,ă cunoscu iă deă publiculă vizat,ă deă utilizareaăunorăcuvinteăşiăaăunorătermeniăscur i,ăneproblematici.ă ă Dinamismulă cuvinteloră reprezint ă ună altă elementă importantă înă construc iaă discursului.ă Pentruă aă creşteă dinamismulă textuluiă esteă preferabilă s ă utiliz mă verbeă activeă şiă nuă pasive.ă Spreă exempluă verbulă “aă fi”ă prină naturaă saă esteă inactivă şiă esteă preferabilăs -lăînlocuimăcuăunulăactiv.ăDeăexemplu,ă“afar ăesteăsoare”ăesteăoăpropozi ieă maiă pu ină dinamic ă decâtă „soareleă str luceşteă afar ”.ă Laă felă “sindicaliştiiă auă fostă totă timpulăînăstrad ”ăpoateăfiăînlocuit ăcuă“sindicaliştiiănuăauăplecată/ănuăauăp r sităniciăună momentăstrada”.ă ă Deă asemeneaă esteă preferabilă s ă utiliz mă verbeă puternice,ă capabileă deă aă func ionaăînătextăindependentădeăadverbeădeăînt rire.ăEsteăămaiăeficientăs ăspunemă“aă explodată deă mânie”,ă decâtă “s-aă sup rată extremă deă mult”.ă Laă fel,ă suntemă maiă persuasivi,ădarăşiămaiădinamici,ădac ăspunem,ă“nivelulădeătraiăs-aăpr buşităînăultimeleă luni”,ădecâtădac ăspunemă“nivelulădeătraiăaăsc zutăfoarteămult”.ă ă ăAdecvareaăseărefer ălaăutilizareaăacelorăcuvinteăcareăsuntăadecvate,ăfamiliareă publicului,ăaăunuiăstilăinformal,ăapropiatădeăaudien .ăDinăacestămotivătrebuieălimitateă cuvinteleăstr ine,ăcitateleăsauăsintagmeleăclasice,ăcuăexcep iaăutiliz riiălorăpunctualeăpeă bazaăefectuluiăhomeopat7.ăAbrevierileănuăsuntădeădorităaăfiăutilizateădecâtăatunciăcândă eleăsuntăfamiliareăpublicului,ădeăasemeneaănuăsuntărecomandabiliătermeniiătehniciăsauă ştiin ifici,ăjargonulăsauăargoul.ăÎnăaceaşiăordineădeăideiăesteărecomandabilăs ăneăferimăaă utilizaătermeniăsauăexpresiiăvulgare,ăagresive,ăexpresiiădeătipărasistăsauăsexistăetc.ăă ă For aă discursuluiă poateă fiă înt rit ă şiă prină alegereaă unoră cuvinteă şiă aă unoră expresiiăputernice,ăabsolute,ăf r ăconstruc iiădeărelativizareăsauăcondi ionare.ăFormuleă deă ă genulă “înă opiniaă mea”,ă “euă credă c ”,ă “înă mareă aceastaă esteă pozi ia”,ă “oarecumă adev rat”ăetc.ăsuntăexpresiiăcareăsl bescăafirma iileărespectiveăşiăimplicităm rescăşansaă caă eleă s ă nuă fieă validate,ă sauă s ă nuă func ionezeă persuasiv.ă Peă deă alt ă parteă trebuiescă evitateă clişeeleă şiă expresiileă uzateă înă discurs,ă careă nuă maiă auă for ă şiă nuă maiă suntă validateăpersuasiv,ătocmaiădinăacestămotiv.ăExemple:ă“Îmiăpareăbineăc ămiăs-aăridicată mingeaă laă plas ”,ă “adev rulă ieseă întotdeaunaă laă suprafa ”,ă “curată dară cinstit”,ă “ultimul,ădarănuăcelădinăurm “ăetc.ă ă 2. Construcţiaăpropoziţiiloră Demersulă deă construc ieă aă propozi iiloră presupuneă şiă elă respectareaă câtorvaă reguli.ăÎnăprimulărândătrebuieăacordat ăoăaten ieăspecial ălungimiiăpropozi iilor,ăfiindă preferabileă propozi iileă scurte,ă careă suntă uşoră decodificate.ă Deă asemeneaă suntă preferabileăpropozi iileădirecte,ăcelorăindirecte.ăEsteămaiăutilăs ăspunem:ă“nuăputemăfiă deăacordăcuăprogramulădeăprivatizareăpentruăc …”,ădecâtă“vreauăs ăv ăspunăc ăexist ă motiveleă…ăpentruăcareănuăputemăfiădeăacordăcu…”ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă Utilizareaă loră punctual ,ă înso it ă deă traducere,ă areă ună efectă homeopat,ă înă sensulă c ă 7 eleăridic ăprestigiulăsurseiătocmaiăpentruăc ănuăsuntăîn elelseă ă Laă felă deă importantă esteă îns ă s ă avemă oă aten ieă deosebit ă pentruă folosireaă propozi iilorănegative,ăsauăcareăcon inănega ii.ăLaămodulăgeneralăpropozi iileănegativeă suntă maiă greuă deă receptată şiă decodificat,ă maiă alesă cândă con ină maiă multeă particuleă negative.ăNega iileăreclam ăunăefortămaiămareăpentruădecodificareăşiăsuntăgeneratoareă deă confuzii.ă Deă altfelă eleă potă fiă înlocuiteă foarteă desă cuă propozi iiă afirmative.ă Spreă exempluăoăpropozi ieădeăgenulă”Comitetulănuăaăfostădeăacordăcuăpropunerea”ăpoateăfiă înlocuit ăcuă“comitetulăaărespinsăpropunerea”.ăă Construc iaăpropozi iilorătrebuieăs ă in ăcontăşiădeădiferiteleătipuriădeăpropozi iiă ceăpotăfiăutilizate.ăSuntăastfelădeăevitatăconstruc iileăincidentaleămultipleădeăgenul:ă“Xă aă participată laă mitingă dină parteaă organiza ieiă sale,ă careă s-aă maiă implicată siă înă alteă evenimentădeăacestătip,ăcelăpu inăinăultimiiădoiăani,ăşiăşi-aăexprimatăcuăaceast ăocazieă pozi iaăsa...”ăă ă 3. Elaborareaădeăilustr riăsauăexempleă Ilustr rileă şiă exempleleă constituieă elementeă cheieă pentruă eficientizareaă unuiă discurs.ă Înă specială înă cazulă comunic riiă orale,ă eleă suntă necesareă pentruă aă uşuraă în elegereaă termeniloră şiă expresiiloră abstracte,ă aă secven eloră complexeă dină mesaje.ă Exemplificareaă uşureaz ă procesulă deă comunicareă şiă totodat ă permiteă creştereaă atractivit iiămesajelorătransmise.ăExempleleăsuntăprinănaturaălorăconcreteăşiănarabile,ă ceeaă ceă faceă caă eleă s ă de in ă oă important ă func ieă persuasiv .ă Dac ă deă exempluă oă aser iuneă teoretic ă deă genul:ă “oriceă produseă elaborateă înă cadrulă uneiă societ iă date,ă careăpotăfiătransmiseădeălaăoăgenera ieălaăalta,ăsuntăobiecteăculturaleăînăegal ăm sur ”ă esteă înso it ă şiă deă oă aser iuneă ilustrativ ă deă genul:ă “dină punctă deă vedereă culturală nuă exist ă niciă oă diferen ă întreă oă toc ni ă şiă poeziaă La steauaă aă ă luiă Mihaiă Eminescu”,ă atunciă în elegereaă aser iuniiă teoreticeă esteă multă uşurat .ă Exemplificareaă esteă totodat ă unăinstrumentăpersuasivăcuătotulăspecial,ăelăfiindăutilizatăinclusivăsofistic,ăadic ăpentruă aă sugeraă oă rela ie,ă oă consecin ă oriă oă implica ieă careă nuă exist ă neap rată înă realitate.ă Acestălucruăesteăposibilătocmaiădatorit ăputeriiăpeăcareăoăareăexemplulăînăprocesulădeă validareăalăunuiămesaj.ăÎnămareăm sur ăsuccesulăinterbelicăalăpsihanalizeiăs-aăbazatăpeă calitateaădeosebit ăaădiscursuluiăpropusăînăc r ileăsaleădeăSigmundăFreud,ăundeălaăună locăcentralăseăaflauătocmaiăexemplific rile.ăă ăăă ă ă 4. Vizualizareaădiscursuluiă Vizualizareaădiscursuluiăseărealizeaz ăpentruăaăm riăînăprimulărândăcapacitateaă persuasiv ă aă mesajeloră transmise.ă Dup ă cumă amă ar tată înă cadrulă alteiă teme,ă canalulă vizuală permiteă într-oă multă maiă mareă m sur ă transmitereaă deă mesajeă persuasive,ă credibilitateaăinforma iilorăvehiculateăpeăacestăcanalăfiindămultămaiămare.ăPrezentareaă oral ăutilizeaz ăfirescăcanalulăvizual.ăEsteăadev ratăc ăpotăfiăutilizateăşiăînăacestăcazăoă serieă deă elementeă adiacenteă deă suport,ă aşaă cumă suntă fotografiile,ă planşele,ă graficeleă etc.ăCon inutulăpropriu-zisăesteăîns ătransmisăpeăcanalulăauditiv.ăDinăacestămotivăesteă utilă s ă utiliz mă oă serieă deă procedeeă specialeă deă vizualizareă aă discursului,ă prină construc iaădeăimaginiăpentruămesajeleăabstracteătransmiseăoral.ăSpreăexempluăputemă utilizaăconstruc iiădeăgenul:ă„Economiaăreal ăseătâr şteăaşaăcumăpoate..”,ă“Venitulănetă s-aă rostogolită pân ă aă ajunsă ..”ă “Statisticileă ne-auă min ită totă timpul”,ă “aceastaă esteă oă problem ăcareăarde”ăetc.ă ă Înă multeă situa iiă vizualizareaă esteă corelat ă cuă exemplificareaă ambeleă devenindămultămaiăperformante.ăPutemăs ăspunemădeăexempluăc ă“P mântulăesteămaiă micădeăoămieădeăoriăfa ădeăplanetaăJupiter”,ădarăputemăînăacelaşiătimpăs ăoferimăşiăoă ilustrareă vizual ă aă diferen eiă spunândă c ă „raportulă dintreă eleă esteă acelaă dintreă oă portocal ăşiăunăterenădeăfotbal”.ă ă 5. Utilizareaăfigurilorădeăstilă Ultimulăaspectătratat,ădarăşiăcelămaiăimportant,ăesteăacelaăală utiliz riiăfiguriloră deă stil.ă Utilizareaă figuriloră deă stilă areă multipleă func ii.ă Înă primulă rândă eleă crescă prestigiul,ădarăşiăstatusulăsurseiăcaăatare.ăÎnăalădoileaărândăeleăauăposibilitateaădeăaăm riă dramatică capacitateaă persuasiv ă aă mesajelor.ă Înă fine,ă figurileă deă stilă caă formuleă complexeă deă elaborareă aă mesajeloră asigur ă directă sauă indirectă func ionareaă optim ă aă tuturorăcelorlalteăcomponenteădeăeficientizareăprezentate.ă ă Celeă maiă uzualeă şiă totodat ă recomandabileă figuriă deă stilă suntă urm toarele:㠙 Antiteza. ™ Climaxul ™ Hiperbola ™ Ironia ™ Metafora ™ Metonimia ™ Personificarea ™ Întrebarea retoric㠙 Simila ă Înăcontinuareăleăvomăprezentaăpeălarg:ă Antiteza. Seărefer ălaăprezentareaăînăaceaşiăfraz ăaăunorăideiăcontrare,ăcareăsuntă conectateă aparentă contradictoriu.ă Deă exempluă propozi iaă “Bog iaă faceă mariajul,ă dorin aă eiă divor ul”ă neă sugereaz ă dou ă consecin eă opuse,ă aparentă aleă aceluiaşiă lucru,ă bog ia.ăAntitezaăsugereaz ăoăînc lcareăaăunuiăprincipiuălogicăfundamental,ăprincipiulă noncontradic ieiăşiătocmaiădinăacestămotivăneăconcentr măinvoluntarăaten iaăînămodăcuă totulă specială asupraă unoră astfelă deă construc ii.ă Maiă multă decâtă atât,ă eleă niă seă pară atractiveăpentruăc ăneăsugereaz ărela iiăinediteăîntreălucruri,ăşiăneăprovoac ăcapacitateaă intelectual ădeăaădecodificaăsensulăascunsăalămesajului.ăÎnăacestămodădevenimăsinguriiă autoriăaiăsemnifica iilorădecodificate.ăAvemăastfelătendin aădeăaădecodificaăacestătipădeă mesajeăîntr-oămanier ăcomplex ,ăchiarăcândăeleăsuntădeăfaptăabsurde.ăPutemăconstruiă nenum rateă astfelă deă propozi ii:ă “R zboiulă înseamn ă durere,ă dorin aă luiă putere”,ă “Bog iaăcreaz ăs r cia”,ă„Ştin aăputeriiăesteăsl biciuneaăştiin ei”ăetc. Climaxul.ă Seă refer ă laă ordonareaă secven eloră unuiă mesajă într-oă ordineă ascendent ăînăfunc ieădeăimportan a,ăt ria,ăagresivitateaăsecven elorăcomponente.ăSpreă exempluăproverbulă“cineăfur ăaziăunăou,ămâineăvaăfuraăunăbou”ăutilizeaz ăoăastfelădeă figur ă deă stil.ă Ună exempluă maiă complexă poateă fiă îns ă urm torul:ă “Caă ună copilă ceă minte,ăcaăunătân răceăfur ,ăcaăunăb rbatăceăucide”.ă ă Prină ordonareaă gradual ă peă careă oă propune,ă climaxulă sugereaz ă oă rela ieă cauzal ă întreă con inuturileă secven eloră dină careă seă compune.ă Înă acestă felă elă esteă utilizabilăpentruăaăsugeraăşiăpentruăaăconvingeătotodat ăreceptorulădeăunăanumitătipădeă rela ieă cauzal ă întreă fenomeneă întreă careă nuă exist ă neap rată oă astfelă deă rela ie.ă Maiă mult,ă ordonareaă respectiv ă d ă credibilitateă mesajuluiă pentruă c ă deă regul ă primaă secven ăseărefer ălaăoăsitua ieăsimpl ,ăcomun ,ănecriticabil ă sau/şiăpu inăimportant .ă Înă ultimulă exempluă seă pleac ă astfelă deă laă mesajulă uşoră acceptabilă “caă ună copilă ceă minte”,ă careă seă refer ă laă ă oă situa ieă ultra-general ,ă greuă criticabil ,ă (to iă copiiă potă min i)ăşiăseăsugereaz ăoărela ieăcauzal ădirect ăcuăultimaăsecven ,ăcareăseărefer ălaăoă situa ieăcareănuăesteăcâtuşiădeăpu inăgeneral ăsauăobligatorie.ă Hiperbola. Esteăoăexagerareăextrem ,ămenit ăaăsupralicitaăunăatribut,ăoăcalitate,ă oă stare,ă oă caracteristic ă etc.ă aă unuiă sistem.ă Putemă s ă spunemă deă exempluă c ă neă esteă foarteă foame,ă dară putemă înt riă aceast ă aser iuneă utiliz ndă oă hiperbol ă deă genulă “Aşă mâncaăoăvac ”,ă“Amăoăfoameădeălup”ăetc.ăPrinăineditulărela ieiădeăcompara ieăpeăcareă oăpropuneăhiperbolaăareădou ăfunc ii.ăÎnăprimulărândăneăatrageăaten iaăînămodăspecial,ă tocmaiă pentruă c ă încalc ă regulileă obişnuiteă deă comunicareă asociindă cuvinte/atributeă careă înă modă normală nuă potă fiă asociate,ă iară înă ală doileaă rândă eaă subliniaz ă şiă accentueaz ămaximalăatributulăcheieăalămesajuluiăpeăcareăîlăpropune.ăă Ironia. Esteă ună procedeuă stilistică înă careă seă emiteă ună mesaj,ă careă laă nivelă conotativă areă semnifica iaă opus ă semnifica ieiă denotativeă transmise.ă Cuă alteă cuvinteă avemă oă ironieă atunciă cândă transmitemă ună mesajă aă c ruiă semnifica ie,ă datorit ă decodific riiăcontextualeăesteăcontrar ăsemnifica ieiăpeăcareămesajulărespectivăarăaveaoăînăprincipiu.ă“Îmiăpareăbineăc ăaiăvenitălaătimp”ăpoateăfiăevidentăunămesajăironicădac ă contextulădeăcomunicareăesteăunulăînăcareăceiădoiăactan iăcunoscăfoarteăbineăfaptulăc ă receptorulă aă întârziat.ă Ironiaă esteă ună mijlocă eficientă deă aă trnsmiteă mesajeă negative,ă nemul umiri,ă critici,ă dezacorduriă şiă chiară mesajeă agresiveă într-oă form ă elegant ,ă neprovocatoareă şiă neconflictual .ă Ironiaă peă deă alt ă parteă areă avantajulă înă discursulă publicădeăaănuăatrageăresponsabilit iăjuridiceăatunciăcândăsuntăexprimateăacuz ii.ăDeă exempluă despreă ună primară coruptă putemă spuneă “Euă nuă credă c ă xă esteă membruă ală mafieiălocaleăşiăniciănuăcredăc ăşi-aăcump ratăloculăînăpartidulălui,ăeuăcredăc ăesteăună cet eanămodel,ăprobabilăcelămaiăbunăprimarădinăRomânia,ăesteăcuratăcaălacrimaăetc.”ă Esteăclarăc ăatunciăcândăînăspa iulăpublicăimagineaăprimaruluiănuăesteăniciăpeădeparteă aceasta,ătextulărespectiv,ămaiăalesădac ăvineădeălaăunăadversar,ăvaăfiădecodificatăîntr-oă manier ăcontrar ,ăcaăoăironie. Metafora. Esteă oă compara ieă întreă lucruriă careă nuă seă aseam n .ă Esteă unaă dină figurileădeăstilăceleămaiăuzualeăşiătocmaiădinăacestămotivănuăinsist măînămodădeosebită asupraăei.ăÎnăliteratur ămetaforeleăabund ătocmaiădatorit ăroluluiăstimulativăşiăcreativă peăcareăeleăîlăpotăaveaălaănivelulălimbiiăşiăalăgândiriiărealit ii.ă“Oăfemeieăîntreăfloriăşiăoă floareăîntreăfemei…”ăesteăunăexempluăclasic,ăeminescian,ădeămetafor .ăExist ăîns ăşiă metaforeă utilizateă înă comunicareaă obişnuit ă independentă deă valorileă stilisticeă sauă literare.ăDeăexemplu:ă“Esteăunăadev ratăbuldozer”,ă“Esteăunămamutăînădomeniulălui”ă etc.ăă Metonimia. Seă refer ă laă utilizareaă uneiă substitu iiă deă termeniă ceă presupuneă înlocuireaă unuiă nume,ă cuă ună titlu,ă ună simbol,ă oriă oă denumireă deă institu ieă strânsă corelat ăcuăacesta.ăSpreăexempluăînălocădeăaăspuneă“Preşedinteleănuăesteădeăacordăcuă legea”,ăputemăspuneă“Cotroceniulănuăesteădeăacord….”.ăSau,ăunăaltăexemplu,ăînălocădeă aădaăunănumeăputemăspuneă“r spunsulăgheteiădeăaurădinăacestăanăaăfostăc ….”ă ă Metonimiaă areăşiă eaăfunc iiădeosebiteăînăstimulareaăaten ieiăşiăinteresuluiăfa ă deămesaj,ăm rindătotodat ăcapacitateaăpersuasiv ăaăacestuia. Personificarea. Presupuneă atribuireaă unoră caracteristiciă umaneă unoră obiecteă sauăunorătermeniăabstrac i.ăPutemăs ăspunemădeăexempluăc ă“statisticileăne-auămin ită înăfiecareăan”,ăsauăc ă“maşinaăînoat ăprinăb l i”,ăoriăc ă“aceaăcl direăsufer ădinăcauzaă umidit ii”ăÎnătoateăacesteăcazuriăesteăevidentăc ăatributeleădeămincinos,ăînoat ,ăsufer ă nuăpotăfiăaleăunorălucruri.ăPersonificareaăareădeăregul ăfunc iaădeăaăuşuraăîn elegereaă unoră atributeă complexe,ă umanizândă totodat ă ceeaă ceă esteă aridă sauă preaă abstract.ă Personificareaă areă caă figur ă deă stilă ună rolă deosebită şiă datorit ă faptuluiă c ă eaă poateă sugeraăfoarteăsimpluăunăanumitătipădeărela iiăcauzale,ădeăimplica iiăsauăconsecin e.ă Întrebarea retorică. Esteăunăprocedeuăstilisticăprinăcareăseăpunăîntreb riăpentruă aăseădeclanşaălaănivelulăpubliculuiăanumiteăreac ii,ăpentruăaăsubliniaăoăanumit ăidee,ădeă regul ă oă concluzieă sauă oă tem ă major ă şiă nuă pentruă aăseăob ineă r spunsuriă sauă reac iiă verbale.ăÎntrebareaăretoric ăesteăînămodănormalăunaăalăc reiăr spunsăesteăcunoscutăoriă nuă esteă importantă înă sine,ă aten iaă fiindă focalizat ă asupraă întreb riiă caă atare.ă Putemă criticaă ună anumită lucruă punândă oă întrebareă careă s ă sugerezeă aspectulă relevantă considerat.ă Spreă exemplu:ă “Deă ceă ministerulă xă aă cheltuită pesteă 100ă deă miliardeă peă asemeneaă programe?”.ă Întrebareaă retoric ă func ioneaz ă asem n toră ironiei,ă uneoriă chiarăîmpreun ,ăîntreb rileăretoriceăputândăaveaăşiăfunc iiăironice.ă Simila. Esteă oă compara ieă întreă dou ă lucruriă careă nuă seă aseam n ă dup ă oă formul ă deă genulă ă “xă caă ună “.ă Esteă oă form ă particular ă deă metafor ,ă careă areă oă structur ă special .ă Exempleleă suntă nenum rateă şiă înă acestă caz.ă “Arat ă caă oă ceap ă degereat ”,ă“Esteăb trânăcaămarea”,ă“Iuteăcaăs geata”ăetc.ăă ă ă ă ă ÎNTREB RI:ă ă 1. Careăsuntăfunc iileăformulelorătranzi ionale?ă 2. Ceăsuntărezumateleăinterne?ă 3. Contrui iăcinciăexempleădeăposibileărezumateăinterneăşiădeăformuleătranzi ionale.ă 4. Careăsuntădiferen eleădintreădiscursulăoralăşiăcelăscris?ă 5. Careăsuntăprincipaleleăreguliădeăprezentareăaăunuiădiscurs?ă 6. Careăsuntăprocedeeleăpentruăaădaăclaritateădiscursului?ă 7. Careăsuntăregulileădeăformulareăaăpropozi iilorăînădiscurs?ă 8. Cumăpoateăfiăvizualizatăunădiscursăpublic?ă 9. Da iăexempleădeăutilizareăaăfigurilorădeăstilăîntr-unădiscursăpublicăpentruăaăreliefaă succesulădumneavoastr ăşcolar.ă 10. Oferi iăcelăpu inădou ăexempleăpentruăfiecareătipădeăfigur ădeăstil.ă 11. Înă raportă cuă ună actoră politică dorit,ă exemplifica iă câtevaă tipuriă deă figuriă deă stilă şiă procedeeădeădiscursăutilizateăuzualădeăacesta.ă 12. Careădintreăfigurileădeăstilăofer ăînămaiămareăm sur ăpersuasivitateămesajelor?ă Cursul 12 Tehnici de analiză şi de eficientizare a comunicării Estimarea capacităţii de autodezvăluire ă ă CHESTIONARăPRIVINDăCAPACITATEAăDEăAUTODEZV LUIREă ă ă Facă/ănuăfacăautodezv luiriăcuăprivireăla:ă ă sigurăDA-3ăăăăăăăăăăprobabilăDAă-2ăăăăăăăprobabilăNUă-1ăăăăăăăăăsigurăNUă-0ă ă ă ă ă 1.credin eleămeleăreligioase;ă 13.situa iaăeconomic ăaăp rin ilorămei;ă 2.atitudineaăfa ădeăalteăreligii;ă 14.rela iileămeleăcuăp rin ii;ă 3.atitudineaăfa ădeăalteărase;ă 15.fanteziileămeleăsexuale;ă 4.convingerileăpolitice;ă 16.experien eleămeleăsexualeădinătrecut;ă 5.situa iaămeaăeconomica;ă 17.poten aămeaăsexual ;ă 6.concep iaămeaăasupraăavortului;ă 18.dorin eleămeleăsexuale;ă 7.concep iaămeaăasupraăadulterului;ă 19.s n tateaăşiăcondi iaămeaăfizic ;ă 8.concep iaă 20.celămaiănegativăaspectăfizicăalămeu;ă meaă asupraă rela iiloră premaritale;ă 21.imagineaăparteneruluiăămeuăideal;ăă 9.trecutulămeu;ă 22.comportamentulă meuă privitoră laă 10.atitudinileă p rin iloră meiă fa ă deă alteă consumulădeăb uturiăalcoolice;ă religii;ă 23.medicamenteleăpeăcareăleăconsum;ă 11.atitudinileă p rin iloră meiă fa ă deă alteă 24.concep iaămeaăfa ădeăsexulăopus;ă rase;ă 25.idealurileămele;ă 12.convingerileă politiceă aleă p rin iloră 26.celă maiă jenantă momentă peă careă l-amă mei;ăă tr it;ă 27.dorin eleămeleăneîmplinite;ă 34.greşelileămeleămajore;ă 28.sl biciunileămajore;ă 35.despreăatractivitateaămeaăfizic ;ă 29.îngrijor rileămeleămajore;ă 36.despreăbolileămele;ă 30.poten aăsexual ăaăparteneruluiămeu;ă 37.despreăconcep iaămeaădespreălume;ă 31.celeămaiăputerniceăcaracteristiciăaleă 38.p rereaămeaădespreădirector;ă mele;ă 39.p rereaămeaădespreăîntreprindere;ă 32.bucuriileămeleăactuale;ă 40.opiniaădespreăpartenerulăceluiămaiă 33.sup r rileămeleăactuale;ă bunăprietenăalămeu.ă ă ă Scalaăareăvalorileă0,ă1,ă2,ă3ă(0ăpentruăsigurăNU)ă ă Gradulă deă deschidereă ală sineluiă exprimată înă procenteă deă laă 0ă laă 100:ă N/1,2;ă undeă Nă ţă scorulălaătextă ă Capacitateaădeăautodezv luireăînăfunc ieădeăN:ă Nţ0-40ăăăăăăăăăCapacitateămic ădeăautodezv luireă Nţ41-80ăăăăăăăCapacitateămedieădeăautodezv luireă Nţ81-110ăăăăăCapacitateămareădeăautodezv luireă(optim)ă Nţ111-120ăăăCapacitateăfoarteămareădeăautodezv luireăă ă ă ă ă ă ă ă ă ©Alfred Bulai, 1996ă Ascultarea şi ascultarea activă ă SITUA IIăăSOCIALEăăDEăăASCULTAREăăăACTIV ăă ă ă Presupunemăurm toareleăsitua iiăînăcareăauălocădiverseăproceseădeăcomunicare.ăă V ărug măs ăpreciza iăcareăarătrebuiăs ăfieăceaămaiăpertinent ăreac ieăaădumneavoastr ă pentruăsitua iaăpropus ăşiăcareăarăsemnificaăfaptulăc ădumneavoastr ăa iăpracticatăoă ascultareăactiv .ă ă ă 1.ăDup ăpierdereaăunuiăcontract,ăunăprietenăalădumneavoastr ăv ăîntâlneşteăşiă v ădeclar :ă"M ăsimtăatâtădeăsingur,ăparc ăto iăauăfostăîmpotrivaăproiectuluiămeu.ă Efectivănuăştiuăceăs ăfacădeăacumăîncolo."ă ă ă 2.Unăprietenăaăcâştigatăă500.000ădeăleiălaăloto.ăEsteătotuşiădezam git,ădeoareceă cuăînc ăunănum răarăfiăcâştigată67.000.000.ă"Amăvrutăs ăpunăexactăacelănum r,ădarănuă ştiuăceăm-aăf cutăs -miăschimbăalegerea."ă ă ă 3.Prietenaă(-ul)ădumneavoastr ăv ăspune:ă"M-amăsim ităextremădeăcaraghiosă toataăduminica.ăAmăstatăînăcas ăşiăamăaşteptatăunătelefonăm car.ăÎmiăveneaăs ăm ăurcă peăpere i.ăŞtiuăc ăaiăavutămultădeălucru,ădarăm carăunătelefon…"ă ă ă 4.Recomanda iăunuiă(ei)ăprietenă(ne),ădeăacelaşiăsexă,ăoăcunoştin ăşiăfixa iăoă întâlnireăîntreăceiădoi.ăDup ăacestămoment,ăprietenulădumneavoastr ăv ăspune:ă"Înă via aămeaănuăoăsaămaiăfacăoăasemeneaăprostie.ăM-amăsim ităextraordinarădeăpenibil."ă ă ă 5.Frateleădumneavoastr ătocmaiăaăaflatăcaăprietenaăsaăseăîntâlneşteăşiăcuăcelă maiăbunăprietenăalăs u:ă"Amăîn elesăc ăesteăchiarăcevaăseriosăîntreăei.ăŞiăcândăteă gândeştiăc ănimeniănuămi-aăspusăunăcuvânt...ăProbabilăc ăto iăştiau,ăpoateăc ăabsolută to i,ănumaiăeuănu.ăEuăsuntăsingurulăprost.ăNuăpotăs ăcred!ăŞiătotuşiăoăiubesc.ăDoamne,ă nu-miăvineăs ăcred!"ă ă ă 6.Unăsubalternăalădumneavoastr ăvineăşiăv ăspune:ă“Amămuncităfoarteămultălaă proiectulăacesta.ăCredăc ătrebuieăsaăfi iămul umit.ăNuăştiuădac ăaămeritatăcuăadev rat,ă înăcondi iileădateăşiăcuăefortulăpeăcareăl-amădepus.ăNuăştiuădac ăoăs ămaiăfacăsingurăaşaă ceva.ăOricum,ăsuntăfericităcaăpân ălaăurm ăaăieşit."ă ă ă 7.Unăsubalternăvineăşiăv ăspune:ă"Amăcâştigatădoară700.000ălunaăasta,ăînătimpă ceăceiădeălaăcealalt ăsec ieăauăcâştigat,ăcaădeăobicei,ămaiămult.ăAmăpatruăcopiiăacas .ă Potăeuăs ăleădauăoălun ădeămâncare?ăCeădac ănuăs-aăf cutăproduc ia,ăce,ăesteătreabaă mea?ăDac ămiăseăd ădeălucru,ăeuămuncesc."ă ă ă 8.Şefulădumneavoastr ăv ăcheam ăşiăv ăspune:ă"Credăc ăaiălucratăsuficientălaă proiectulăacesta,ăarătrebuiăsaăîncerc măşiăoăalt ăvariant .ăPoateăc ăn-arăfiăr uăs - iăieiă chiarăunăconcediu.ăOricum,ăînăfabricaăaceastaăsuntăşiămulteăalteleădeăf cut."ă ă ă 9.ăFiicaădumneavoastr ăv ăspune:ă"Deăceăeuănuăamăvoieăsaăplecălaămunteăcuă ceilal iăcolegi,ăcuăcareăm ăsimtăatâtădeăbine.ăDa,ăoăsaădormimădou ănop iăacolo!ăŞiăce-iă cuăasta?ăEsteăunăpericol?ăAmă16ăaniăsiănuă10.ăŞi,ălaăurmaăurmei,ăorăs ămearg ăabsolută to iăcolegiiămei."ă ă ă 10.ăUnăfoarteăbunăprietenăalădumneavoastr ăv ăm rturiseşteăc ăaăavutăună insuccesăsexual.ă"Nuăştiuăceădracu’ăs-a-ntâmplat.ăÎmiăpl ceaădeăeaăextraordinar,ăîns ă nuăamăpututăs-oăfac.ăNuăştiuădeăce.ăNuămiăs-aăîntâmplatăniciodat ăpân ăacum.ăDoamne,ă eramăatâtădeăpenibil!ăLaăunămomentădatăm-aăbufnitărâsul.ăEraăchiarăculmea,ătocmaiăeu,ă nu- iăvineăs ăcrezi,ănu?"ă ă ă ă Sinele şi cunoaşterea sa. ă PREFERăS ăFIU:ă (nota iăcuă1ăceaăbun ăalternativa,ăiarăcuă3ăpeăceaăpeăcareăoădori iăcelămaiăpu in)ă ă 1ă 3ă a)ăăăinteligent;ăă a)ă orb;ă b)ă bogat;ă ă ă b)ă surd;ă ă c)ă atractivăfizic.ăă c)ă mut.ă ă ă 2ă 4ă ă a)ă starădeăcinema;ă ă ă a)ă comunicăprinătelefon;ă b)ă senator;ă ă ă ăă b)ă comunicăprinăscrisori;ăă c)ă milionar.ă ă ă ăă c)ă fa ăînăfa .ă ăă ă 5ă c)ă respectat.ă ă a)ă tr d torulăunuiăprieten;ă ă b)ă tr d torădeăă ar ;ă 11ă c)ă s ăm ătr dezăsingur.ă a)ă copac;ăăăă ă b)ă piatr ;ăăă 6ă c)ă floare.ă a)ă bisexual;ăă ă b)ă heterosexual;ăăăă 12ă c)ă homosexual.ăă a)ă singur;ă ă b)ă împreun ăcuăunăgrup;ăă 7ă c)ă împreun ăcuăoăsingur ăpersoan .ăă a)ă laăoăîntâlnire;ă ă ă ăă 13ă b)ă s ăcitescăoăcarte;ăă c)ă s ăm ăuitălaăTV.ă ă ă a)ă lider;ăăăăăăăăăăă ăă ă b)ă înăechipaăunuiălider;ăăăăăă 8ă c)ă independent.ăăăăă a)ă iubit;ă ă ă ă b)ă îndr gostit;ă 14ă c)ă bunăprieten.ăă a)ă viteaz;ă ă b)ă deăîncredere;ă ă 9ă c)ă inteligent.ă ă ă a)ă introvertit;ăăăăă ă b)ă extrovertit;ă 15ă c)ă ambivertit.ă (pesteăzeceăani)ă ă a)ă c s torit;ă 10ă b)ă singur;ă a)ă iubit;ă ă ă b)ă temut;ă ă ă ă ăă ă ă c)ă tr indăcuăcinevaăf r ăc s torie.ăă ă ă Acestăexerci iuăfunc ioneaz ăcelămaiăbineăîntr-unăgrupărelativă micădeăsubiec i,ă careăseăcunoscăîntreăei.ăDup ăceăfiecareăsubiectăşi-aătrecutăpropriileăvarianteădeăr spunsă suntăîntreba iăto iăceilal i,ăpentruăfiecareădinăsubiec i,ăcumăcredăc ăaăr spunsălaăfiecareă item.ăSeăanalizeaz ăastfelăgradulădeăcunoaştereăalăcelorlal iăşiătotodat ămotiveleăpentruă careăs-auăf cutădiferiteleăop iuniădeăr spuns.ă Analizaăr spunsurilorăseăfaceă inândăcontăc ăop iunileăpenturăanumiteăvarianteă deă r spunsă conducă laă oă valorizareă special ă fieă aă unuiă canală deă comunicareă (vizaulă auditiv),ă fieă aă uneiă anumiteă formeă sauă tipă deă deă comunicare.ă Op iunileă exprim ă totodat ă dorin aă subiec iloră deă aă seă postaă într-oă anumit ă pozi ieă înă procesulă deă comuicare.ăPentruăoăinterpretareăperformant ătrebuieăs ălu măînăcalculăsimbolurileăpeă careădinăpunctădeăvedereăcomunica ionalăleăauădiverseleăr spunsuri.ăă ă Sursa:ăJ.ădeVito,ăăHumanăCommunicationă ă ă Chestionar de estimare a gradului de comunicativitate TESTă ă V ărugamăsaăpunetiăunăXăînăc suţeleăcorespunz toareăpropoziţiilorăcuăcareăsunteţiădeă acord,ăsauămaiădegrab ădeăacord,ăşiăl saţiălibereăc suţeleleăcorespunz toareăpropoziţiiloră cuăcareănuăsunteţiădeăacord:ă ă [ăăă]ăă1.Îmiăesteăcomodăsaăimităcomportamentulăoamenilorădinăjurulămeu.ă [ăăă]ăă2.Credăcaăaşăfiăpututăfiăunăbunăactor.ă [ăăă]ăă3.Nuăpotăargumentaădecâtăideileăînăcareăcred.ă [ăăă]ăă4.Îmiăesteăcomodăs ădiscutădespreămine.ă [ăăă]ăă5.Îmiăplaceăs ăfiuăprivităinsistentăînăochiăcândădiscutăcuăcineva.ă [ăăă]ăă6.Punăfoarteămulteăîntreb riăcândădiscutăcuăcineva.ă [ăăă]ăă7.Îmiăplacăoameniiăcareăevit ăînădiscu iiădeclanşareaăunorătensiuniăsauăconflicte.ă [ăăă]ăă8.Miăseăîntâmplaădesăs ăcontrazicăpeăceiădinăjur.ă [ăăă]ăă9.Evităs ădiscutăcuăceiăcareăştiuăsigurăc ăm ăantipatizeaz .ă [ăăă]ăă10.Îmiăplaceăs -iăimpresionezăpeăceiădinăjur.ă [ăăă]ăă11.Cândădiscutăcuăcinevaăcautăîntotdeaunaăs ăm ăpunăînăsitua iaăaceleiăpersoane.ă [ăăă]ăă12.Miăseăîntâmpl ăuneoriăs ăfiuăsup ratăpeătoat ălumea.ă [ăăă]ăă13.Cândăamăoăproblemaăfoarteădificil ăamănevoieăs ăfiuăsingur.ă [ăăă]ăă14.Înă generală riposteză imediată atunciă cândă cinevaă îmiă spuneă cevaă careă m ă afecteaz .ă [ăăă]ăă15.Stauă şiă gândescă întotdeaunaă deă maiă multeă oriă ceeaă ceă trebuieă s ă spună într-oă anumit ăsitua ie.ă [ăăă]ăă16.Nimeniănuăm ăcunoaşteăaşaăcumăsunt.ă [ăăă]ăă17.M ăcomportădiferităîntotdeaunaăînăfunc ieădeăpersoaneleăcuăcareădiscut.ă [ăăă]ăă18.Potădiscutaăoăproblemaădeosebitădeăintim ăcuăprietenulă(a)ăînăautobuzulă336.ă [ăăă]ăă19.Într-unăgrupădeăpersoane,ărarăsuntăcentrulăaten iei.ă [ăăă]ăă20.Cândăprimescăunăcadouăcareănuăîmiăplaceăfacăs ăseăîn eleag ăacestălucru.ă [ăăă]ăă21.Nuăîmiăplacăoameniiăcareăvorăsaăpar ăprietenoşiăatunciăcândăacestălucruănuăleă faceăînărealitateăpl cere.ă [ăăă]ăă22.Preferăs ălucrezăsingurălaăoăproblem ădificil .ă [ăăă]ăă23.Deămulteăoriăm ăconsiderăneîn elesădeăc treăceilal i.ă [ăăă]ăă24.Nuăîmiăplaceăs ăfiuăîntreruptăatunciăcândăspunăceva.ă [ăăă]ăă25.Cândădiscutăcuăoăpersoanaădeăsexăopus,ăcareăîmiăplace,ă aşăpreferaăs ănuă maiă existeăoăaătreiaăpersoan .ă [ăăă]ăă26.Potăfaceăoădeclara ieădeădragosteădeăfa ăcuăfoarteămult ălume.ă [ăăă]ăă27.Potăîntotdeaunaăs ăcalmezăpeăcinevaănervos.ă [ăăă]ăă28.Potăs -iăfacăîntotdeaunaăpeăceilal iăs ăsimt ăceeaăceăeuăsimt.ă [ăăă]ăă29.Preferăs ămergăcuăunăautobuzăgolădecâtăcuăunulăplin.ă [ăăă]ăă30.Credăc ăexist ăoameniăcareănuămerit ăniciăoăaten ieădinăparteaămea.ă [ăăă]ăă31.Îmiăplaceăs ăfiuăreprezentantulăgrupuluiădinăcareăfacăparte.ă [ăăă]ăă32.M ăamuz ăs ăstauădeăvorb ăcuăunăomăbeat.ă [ăăă]ăă33.Cândă doiă colegiă seă ceart ,ă celă maiă adeseaă intervină şiă încercă s -miă exprimă punctulădeăvedere.ă [ăăă]ăă34.Vorbescăcuăuşurin ădespreăproblemeleămeleăsexuale.ă [ăăă]ăă35.Cândăcinevaăteărefuz ,ăcredăc ăesteăelegantăs ănuămaiăinsişti.ă [ăăă]ăă36.Cândăamăoăproblemaădeăs n tateăm ăducăimediatălaădoctor.ă [ăăă]ăă37.M ăderanjeaz ăcaălaăoăpetrecereăpeăcareăoădauăs ăvin ăpersoaneăpeăcareănuăleă cunosc.ă [ăăă]ăă38.Vremeaăploioas ăm ădeprim .ă [ăăă]ăă39.Potălucraăînăechip ăcuăoricine.ă [ăăă]ăă40.Înainteădeăaăluaăoădecizieăimportant ăcerăsfatulăprietenilor.ă [ăăă]ăă41.Dac ăunăprofesorăîmiăexplicaăcevaăşiănuăîn eleg,ăîlărogăs -miăexplice.ă [ăăă]ăă42.PreferăsaăfiuăconsilierulăPreşedinteluiădecâtăPreşedinte.ă [ăăă]ăă43.Îiăatragăîntotdeaunaăaten iaăprietenuluiămeuăatunciăcândăgreşeşte.ă [ăăă]ăă44.Continuiă s -miă sus ină punctulă deă vedereă chiară şiă atunciă cândă to iă auă oă alt ă opinie.ă [ăăă]ăă45.Vorbescăuşorăcuăunăstr inădespreăsimpatiileămeleăpolitice.ă [ăăă]ăă46.Ştiuăîntotdeaunaăcândăcinevaăm ăplace.ă [ăăă]ăă47.Deămulteăoriăoameniiăauăîn elesăgreşităinten iileămele.ă [ăăă]ăă48.Nuămerit ăs ăteăzba iăfoarteămultăpentruăcaăceiădinăjurulăt uăs ăaib ăoăimpresieă bun ădespreătine.ă [ăăă]ăă49.Suntăfoarteăgelosă(geloas ).ă [ăăă]ăă50.Dacaă îmiă placeă oă persoan ă deă sexă opus,ă oă facă s ă în eleag ă acestă lucruă dină comportamentulămeu.ă [ăăă]ăă51.Dac ăîmiăplaceăoăpersoanaădeăsexăopus,ăîiăspunăimediatăacestălucru.ă [ăăă]ăă52.Celămaiăadeseaăştiuădinainteăceăvorăs -miăspun ăceiăcuăcareăvorbesc.ă [ăăă]ăă53.Uneoriăfacăoăimpresieămaiăproast ădecâtăceaăpeăcareădoreamăs ăoăproduc.ă [ăăă]ăă54.Îmiăplaceăs ăm ăoferăvoluntar,ăchiarădac ănuăştiuăexactădespreăceăesteăvorba.ă [ăăă]ăă55.Potăs ălucrezăînăechip ăchiarăşiăcuăcelăcareămi-aăluatăprietenulă(prietena).ă [ăăă]ăă56.P rin iiăştiuătoateăproblemeleăpeăcareăleăam.ă [ăăă]ăă57.Cândăcinevaăcuăcareădiscutăutilizeaz ăunăcuvântăpeăcareănu-lăcunosc,ăîlăîntrebă imediatăceăînseamn .ă [ăăă]ăă58.Cândăsuntăsup ratăpreferăs ăfiuăîmpreun ăcuăcâtămaiămul iăoameni.ă [ăăă]ăă59.Deămulteăoriănuăapucăs ăleăspunăoamenilorătotăceeaăceăvreauăs ăleătransmit.ă [ăăă]ăă60.Cândă cinevaă îmiă iaă loculă peă careă st teamă înă modă obişnuit,ă acestă lucruă m ă deranjeaz .ă [ăăă]ăă61.M ăpotăuitaăf r ăjen ăpeăoărevistaăpornoăîntr-unătramvaiăaglomerat.ă [ăăă]ăă62.Îmiăplaceăs -miăcontrazicăprofesorii.ă [ăăă]ăă63.Nuăplângăniciodat ădeăfa ăcuăalteăpersoane.ă [ăăă]ăă64.Înămulteăsitua iiăamăsurprizeămariădinăparteaăcelorădinăjurulămeu.ă [ăăă]ăă65.Ştiuăfoarteămulteălucruriădespreăceiădinăjurulămeu.ă [ăăă]ăă66.Mi-arăpl ceaăs ăfiuăspion.ă [ăăă]ăă67.Potăstaăsingurăînădeşertă40ădeăzile.ă [ăăă]ăă68.Nuăesteăbineăs ăar iăceeaăceăsim i.ă [ăăă]ăă69.Deseoriăm ăsimtăpenibilăînăsitua iileăînăcareăm ăaflu.ă [ăăă]ăă70.Simtăîntotdeaunaăsentimenteleăcelorlal iăfa ădeămine.ă ă ă ă ă ă ă ă ©A.Bulaiă Gradulă deă comunicabilitateă seă calculeaz ă acordândă câteă ună punctă pentruă r spunsurileă bifateă laă întreb rileă dină coloanaă dină stângaă şiă sc zândă câteă ună punctă pentruă întreb rileă bifateă trecuteă înă coloanaă dină dreapta.ă Coeficientulă deă comunicabilitateă (Ic)ă rezult ă dină diferen aă dintreă num rulă deă puncteă pozitiveă şiă celeă negative.ăElăpoateăluaăvaloriăîntreă-30ăşiă+40.ăCoeficientulăoptimăesteăîntreă20-30.ăă 1+ - 28 2 29 3 30 4 31 5 32 6 33 7 34 8 35 9 36 10 37 11 38 12 39 13 40 14 41 15 16 42 43 17 44 18 45 19 46 20 47 21 48 22 49 23 50 24 51 25 52 26 27 53 54 55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 ăă Sinele şi cunoaşterea lui ă ă Laănivelulăunuiăgrupădeăşase-şapteăpersoane,ăfiecareămembruăvaăr spundeălaădou ă întreb ri,ă peă dou ă foiă separate.ă Peă una,ă peă careă seă şiă semneaz ,ă vaă r spundeă laă cerin aă Scrieţi toate calităţile şi defectele dumneavoastră, din punct de vedere fizic, intelectual, moral, de personalitate etc. Peăaădouaăfoaieăseăvaăcereăacelaşiălucruăînăraportăcuăfiecareă dinămembriiăgrupului.ăAceast ăfoaieănuăvaăfiăsemnat .ăă Prelucrareaămaterialelorăpresupuneăconstruireaăunuiătabelăînăcareăpeăcoloaneăsuntă trecuteă calit ileă şiă defectele,ă pentruă fiecareă dintreă subiec iă (câteă dou ă coloaneă pentruă fiecare,ă pentruă calit iă şiă defecte).ă Acestă tabelă vaă aveaă ună ală doileaă rândă înă careă voră fiă trecuteăcalit ileăşiădefecteleăsemnalateădeăc treăcolegiăpentruăfiecareădinăsubiec i.ăRegulaă esteă aceeaădeă aăseă ad ugaă atributeleă respectiveă peă ună ală doileaărând,ădarăînăcondi iileă înă careăeleăseărepet ă(cuăceleădateădeăsubiectăprinăautoatribuireăsauăacordateădeăal iăcolegi),ăseă voră subliniaă atributeleă existenteă cuă atâteaă liniiă câteă relu riă areă atributul.ă Analizaă esteă simpl .ă Tabelulă relev ă atributeleă sineluiă deschisă aşaă cumă apareă elă laă nivelulă grupuluiă pentruăfiecareădintreăcolegi.ăTabelulărelev ătotodat ăimagineaăunorăsineădiferi i,ăcareăsuntă propuşiădiferitelorăpersoane.ăTotădinătabelăputemăvedeaăînăceăm sur ăgradulădeăcunoaştereă aăpropriuluiăsineăesteădiferităpentruăsubiec iiăînăcauz .ăPentruăoăinterpretareăcomplex ăvaă trebuiăs ăreciti iăcursulă2.ăă ă ă Testul sociometric Într-unăgrupădeă10-15ăpersoane,ăcareăînămodăobligatoriuăseăcunoscăşiăîşiăpetrecăoă parteă deă timpă împreun ,ă seă poateă aplicaă ună testă sociometrică pentruă aă estimaă naturaă rela iiloră existenteă înă grup,ă caă şiă problemeleă poten ialeă deă comunicare.ă Oferimă ilustrativă unăexemplu:ă 1. Presupunândăc ă membriăgrupuluiădumneavoastr ăsuntăinvita iălaăProTV,ă laă oă dezbatereă înă domeniulă dumneavoastr ă deă activitate,ă şiă a iă aveaă şansaă s ă propune iăs ăparticipeătreiădintreăcolegiiădumneavoastr ,ăpeăcineăa iăpropune?ă (Pute iăs ăv ătrece iăşiădumneavoastr .)ă 2. Dac ălaăaceeaşiăemisiuneăarăputeaăparticipaămaiămulteăpersoane,ăîns ămaximănă (num rulămembrilorăgrupuluiă–ă3),ălaăcareătreiăcolegiăa iărenun a?ă(Pute iăs ăv ă trece iăşiădumneavoastr .)ă 3. Cineăcrede iă(maximă38ăpersoane)ăc ăv-arătrimiteăpeădumneavoastr ălaăaceeaşiă emisiune?ă 4. Cineăcrede i,ăînăaceeaşiăsitua ie,ăc ăarărenun aălaădumneavoastr ?ăă 5. Presupunândă c ă oă companieă ară oferiă patruă locuriă gratuiteă pentruă oă minivacan ă pentruă membriă grupuluiă dină careă face iă parte,ă şiă presupunândă c ă dumneavoastr ă a iă fostă dejaă ales,ă careă al iă treiă colegiă a iă doriă s ă vin ă cuă dumneavoastr ?ăă 6. Presupunândă c ă num rulă locuriloră esteă maiă mare,ă dară insuficientă pentruă totă grupul,ălaăcareătreiăpersoaneăa iărenun a?ă 7. Cineăcrede iăc ăv-arăluaăînăaceast ămini-vacan ?ă 8. Cineăcrede iăc ănuăv-arălua?ă ă Num rulăîntreb rilor,ăpeăacestătipădeăconstruc ieălogic ,ăpoateăfiăm rit.ăExist ătreiă categoriiădeăitemi.ăPeădeăoăparteăsuntăceiăcareăseărefer ălaăaprecierileăpozitiveăsauănegativeă fa ădeăsubiec iăpeădimensiuneaăaprecieriiăprofesionale.ăPeădeăalt ăparte,ăavemăitemiăcareă seărefer ălaăapreciereaăsauărespingereaăsubiec ilorăpeăcoordonataăsocio-afectiv ăşi,ăînăfine,ă oă alt ă categorieă deă itemiă seă refer ă laă cunoaştereaă (gradulă deă percep ie)ă rela iiloră şiă aă proprieiăpozi iiăînăgrup.ă Pentruă aă prelucraă rezultateleă esteă necesară s ă construimă maiă multeă tabeleă sociometriceădeăgenulăurm tor:ă ă ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 8 ăNum rulăesteăorientativ.ăPutemăsolicitaăs ăfieănominalizat ăoăsingur ăpersoan ăsauămaiămulteălaăoricareădină întreb ri.ă Tabelăalăpreferin elorăpeălinieăprofesional :ă ă Subiectăn1ă Subiectăn2ă Subiectăn3ă Subiectăniă Subiectăn1ă ă ă ă ă Subiectăn2ă ă ă ă ă Subiectăn3ă ă ă ă ă Subiectăniă ă ă ă ă Totală ă ă ă ă Indiceădeăapreciereă ă ă ă ă ă Înă func ieă deă num rulă deă itemiă dină testă releva iă pentruă aceast ă problem ,ă putemă aveaă ună num ră totală deă xă men ion riă posibileă deă tipă pozitiv-profesional.ă Complet mă tabelulăpornindădeălaărânduri.ăÎnăprimulărândătrecemăaprecierileăpeăcareăle-aăavutăsubiectulă 1ă fa ă deă fiecareă dină subiec i.ă Evidentă c ă acesteă aprecieriă potă s ă fieă exprimateă numerică întreă 0ă şiă x.ă Dac ă pentruă fiecareă subiectă însum mă op iunileă dină coloan ă vomă aveaă înă penultimulă rândă num rulă totală ală aprecieriloră subiectuluiă respectivă înă grup.ă Dac ă acestă num răîlăîmp r imălaăprodusulă(xăN)ă(num rulămaximăposibilădeăaprecieri,ădatădeăsitua iaă înăcareăto iăsubiec ii,ălaătoateăîntreb rileădeăapreciereăprofesional ,ăauătrecutăsubiectulăînă cauz ă caă unaă dină varianteleă deă r spuns)ă vomă ob ineă indiceleă aprecieriiă profesionaleă înă grup,ăcareăvaăaveaăvalorileăîntreă0-1.ăCeiăcareăauăvaloriămari,ăapropiateădeă1,ăauăstatutulădeă lideri.ă Înă acelaşiă modă putemă calculaă indiciiă deă respingere,ă caă şiă numeroşiă al iă indiciă corespunz toriăcelorlalteăcategoriiădeăitemi.ăă Putemăs ămaiăcalcul m,ădeăasemenea,ăşiăunăindiceădeăvizibilitateăînăcareăcalcul mă purăşiăsimpluănum rulădeămen iuniăaleăunuiăanumităsubiect,ăindiferentădac ăesteămen ionată pozitivăsauănegativ.ă ă Totă cuă acestă testă putemă estimaă calitateaă percep ieiă asupraă pozi ieiă înă grup,ă acordândăunăpunctăpentruătoateăsitua iileăînăcareălaăitemiiădeăpercep ieădinătestăunăanumită subiectăaă men ionatăunăaltul,ăcareăl-arăpreferaăsauănu,ăiarăacestaădinăurm ăchiarăaăavutăoă astfelădeăop iune.ă(Laăaceast ăcategorieădeăîntreb riăsubiec iiătrebuieăl sa iăs ăpoat ăoptaăşiă pentruăsolu iaădeăaănuătreceăpeănimeniăpentruăaănuăîiăfor aăs ăfieădepuncta i.)ăDac ălu măînă calculănum rulătotalădeăitemiăşiăpersoaneăcareăpotăfiămen ionateăşiăîlăraport mălaănum rulă cazuriloră înă careă subiectulă aă percepută corectă apreciereaă celorlal i,ă putemă estimaă gradulă cunoaşteriiăpozi ieiăînăgrupă(aăaprecierilorăcelorlal i).ă ă Toateă dateleă dină tabeleleă sociometriceă potă fiă vizualizateă grafică printr-ună grafă sociometric.ăGrafulăsociometricăreprezint ăunăgraficăînăcareăsuntătrecu iăto iăsubiec ii,ăiară preferin eleălorăsuntăindicateăprinăs ge i.ăAcesteaăpotăfiăînt riteă(prinăliniiăduble,ătripleăetc.ă înă func ieă deă num rulă preferin elor),ă potă fiă bidirec ionaleă sauă unidirec ionaleă (aă îlă poateă preferaă peă b,ă iară bă îlă poateă preferaă laă rândulă luiă peă aă sauă nu,ă oricum,ă rară cuă aceeaşiă intensitate).ăă ă Dac ăînăgrafămaiăintroducemăşiăantipatiile,ăcuăajutorulăunorăs ge iăcolorateădiferit,ă sauăcuăaltfelădeălinii,ăvomăaveaăunăgrafăcomplex,ăcareăneăvaăvizualizaăsistemulădeărela iiă dinăgrup,ămembriăcuăproblemeădeăadaptareă(izola i,ăpu inăprefera i),ădiadele,ăcaăşiăsurseleă poten ialeădeăconflictă(dateădeăsitua iaăînăcareăunăsubiect,ăs ăzicemăa,ăîlăprefer ăpeăunăaltul,ă b,ă dară acestaă areă oă atitudineă negativ ă fa ă deă el).ă Desigur,ă şansaă deă conflictă creşteă dac ă situa iaădescris ăanteriorăesteădublat ăşiădeăpercep iaădeformat ăaăluiăaădespreăoăapreciereăaă saădeăc treăb.ă PentruămaiămulteădetaliiăseăpoateăconsultaăAchimăMihu,ăSociometria.ăăă ă Bibliografie: ă ă ă • • • • • • • • • • • • • • • • • • Berger,ăCharlesăR.,ăă&ăChaffee,ăStevenăH.,ăHandbookăofăCommunicationăScience,ă LondonăSage,ă1987;ă Bulai,ăAlfred,ăFocusăgrup,ăEdituraăPaideia,ăBucureşti,ă2001;ă Burgoon,ăMichaelă&ăMiller,ăGerald,ăNewăTechniquesăofăPersuasion,ăHarperă&ăRow,ă NewăYork,ă1973;ă Cathala,ăHenri-Pierre,ăEpocaăDezinform rii,ăEdituraăMilitar ,ăBucureşti,ă1991;ă Daly,ăJohnăA.,ăă&ăMcCroskey,ăJamesăC.,ăPersonalityăandăInterpersonală Communication,ăLondonăSage,ă1984;ă DeVito,ăJ.,ăHumanăCommunication,ăHarperă&ăRow,ă1988;ă Fiske,ăJohn,ăIntroductionătoăCommunicationăStudies,ăRoutledge,ăLondon,ă1990;ă Hanneman,ăGerhardă&ăMcEwen,ăWilliam,ăCommunicationăandăBehaviour,ăAddisonWesleyăPublishing,ă1975;ă Kapferer,ăJean-Noël,ăZvonurile,ăEdituraăHumanitas,ăBucureşti,ă1993;ă LeăBon,ăGustave,ăPsihologiaămul imilor,ăEdituraăAnima,ăBucureşti,ă1990;ă McLuhan,ăMarshall,ăGalaxiaăGutenberg,ăEdituraăPolitic ,ăBucureşti,ă1975;ă Miclea,ăMircea,ăPsihologieăcognitiv ,ăEdituraăGloria,ă1994;ă Myers,ăGailă&ăMyers,ăMicheleăTolela,ăTheăDynamicsăofăHumanăCommunication;ăAă LaboratoryăApproach,ăMcGraw-HillăBookăCompany,ăl973;ă O'Sullivan,ăTim,ăKeyăConceptsăinăCommunication,ăRoutledge,ăLondon,ă1988;ă Rogers,ăEverettăM.,ăCommunicationăTechnology,ăTheăNewăMediaăinăSociety;ă Salmon,ăCharlesăT.,ăăInformationăCampaign,ăLondonăSage;ă Smith,ăRobertăE.,ăPrinciplesăofăHumanăCommunication,ăKendal/HuntăPublishing,ă1992;ă Vl sceanu,ăLaz r,ăMetodologiaăcercetariiăsociale,ăăEdituraăŞtiintific ăşiăEnciclopedic ,ă Bucureşti,ă1986.ă ă