Clasificarea judeţelor României după populaţie şi suprafaţă, la 1 iulie 2016 Harta reprezentată ,,Clasificarea judeţelor României după populaţie şi suprafaţă, la 1 iulie 2016'' arată faptul că pe teritoriul ţării noastre populaţia este...
moreClasificarea judeţelor României după populaţie şi suprafaţă, la 1 iulie 2016 Harta reprezentată ,,Clasificarea judeţelor României după populaţie şi suprafaţă, la 1 iulie 2016'' arată faptul că pe teritoriul ţării noastre populaţia este răspândită în mod diferit, în unele regiuni fiind mai concentrată, iar în alte regiuni fiind mai dispersată. Această repartiţie diversificată a populaţiei a fost de-a lungul timpului condiţionată de mai mulţi factori, cum ar fi cei naturali (relief, climă, hidrografie), istorici, economici, socio-culturali etc. şi se va afla în continuare sub influenţa lor. Judeţele actuale prezintă o discrepanţă între suprafaţa teritoriului şi populaţia care îşi desfăşoară activităţile în cadrul unităţilor administrativ-teritoriale. De exemplu, un judeţ cu o întindere destul de însemnată nu trebuie să prezinte neapărat o polulaţie numeroasă, deoarece pot exista factori ce influenţează acest raport populaţie/suprafaţă. Cel mai contrastant şi concret exemplu la nivelul ţării noastre este judeţul Tulcea care însumează o suprafaţă destul de mare, de aproximativ 8500 kmp., încadrându-se în categoria judeţelor cu cea mai mare suprafaţă din ţară, dar având cea mai mică densitate, de numai 25 loc/kmp, acest fapt fiind datorat reliefului în formare, cel al Deltei Dunării, care nu prezintă condiţii prielnice pentru a favoriza dezvoltarea unui număr mare de locuitori, aici fiind foarte redus. O situaţie total inversă în care suprafaţa teritoriului este foarte restrânsă, iar numărul de locuitori este foarte mare, este reprezentată de municipiul Bucureşti a cărui suprafaţă este de 228 kmp., iar totalul populaţiei este un număr de peste 2 milioane de locuitori. Bucureştiul reprezintă cel mai populat oraş şi cel mai important centru industrial şi comercial al României. Oraşul Bucureşti acţionează ca centru polarizator ce sărăceşte de populaţie în special judeţele din jurul lui, precum Teleorman, Giurgiu, Calăraşi, Argeş, Ialomniţa, dar şi pentru restul judeţelor, excepţie făcând judeţul Prahova, şi concentrează populaţia îndeosebi în Ilfov, aceasta fiind într-o continuă creştere. La nivelul ţării, există şi unităţi administrativ-teritoriale a căror suprafaţă este destul de mare, având şi un număr de locuitori destul de însemnat. Judeţele care deţin un astfel de raport echilibrat dintre numărul de locuitori și suprafață sunt judeţe foarte dezvoltate din punct de vedere al economiei, infrastructurii, educaţiei, culturii etc. şi gradul de urbanizare este destul de mare. În special, oraşele ce au sectorul terţial dezvoltat, un sistem sanitar bine pus la punct şi mai ales un centru universitar bun determină creşterea numărului de locuitori. Câteva exemple ar fi : Timiş, Cluj, Iaşi, Constanţa, Dolj. De asemenea, există şi judeţe din cauza fragmentării reliefului care nu favorizează dezvoltarea populației, ca şi exemplu regăsindu-se Caraş-Severin. Se prezintă şi judeţe a căror raport populaţie/suprafaţă este destul de mic din cauza economiei foarte scăzute, a gradului de urbanizare ce atinge procente destul de mici, inexistenţa unui centru universitar și reprezintă zone emitente; toate acestea au dus la scăderea populaţiei. Ca exemple ar fi judeţele Sălaj, Buzău, Vrancea. În concluzie, populaţia României se află sub influenţa diferiţilor factori , precum cei
