[go: up one dir, main page]
Jump to content

Pigota

Modìfica sos ligàmenes
Dae Wikipedia, s'entziclopedia lìbera.
Custu artìculu est iscritu cun sa grafia Limba Sarda Comuna. Abbàida sas àteras bariedades gràficas:

campidanesu · logudoresu · nugoresu


Pigota
Example alt text
Pipia cun isfogu tìpicu dèpidu a Variola maior
Ispetzialidade
Infetivologia
Classificatzione e risursas esternas
ICD-10 B03 [1]
Sìntomos fadiga, rash, Tzefalea, dolore adominale, vòmitu, pabeddas e pibisias
Càusa Variola virus
Sinònimos e Variantes
elogu, vailogu, murmungiolu, ermizolu, buata, picone nigheddu
Custu template: càstia • cuntierras • modìfica

Sa pigota est istada una maladia infetiva causada dae duas variantes de su virus Variola, sa Variola maior e sa Variola minore[1]. Sa maladia est fintzas connota cun is tèrmines latinos variola o variola vera (dae su latinu tardu variŏla, derivadu dae varius, a significare vàriu, pintiriadu[2]), mentras su tèrmine inglesu smallpox est istadu coniadu in su Regnu Unidu in su de 15 sèculos pro dda distìnghere de sa sìfilis, denominada great pox[3]. Àteros nùmenes in sardu sunt: elogu, vailogu, ermizolu, murmungiolu.

Su virus de sa pigota si localizat a livellu de sa tzirculatzione minore de sa cutis, de su canterju e de s'arguena. A livellu cutàneu si manifestat cun un'erutzione màculo-papulare e, a pustis, cun vesìculas abbumbadas prenas de lìchidu. Sa Variola maior est càusa de manifestatziones clìnicas prus relevantes e est caraterizada dae una letalidade de su 30-35%[4][5]. Is cumplicatziones a longu tèrmine incluent tzicatritzes caraterìsticas, mescamente a sa fache, in su 65–85% de is chi resissint a subrabìvere[6]; si podent annotamala manifestare, mancari cun prevalèntzia istimàbile a su 2-5% de is casos, tzurpesa, comente cunsighèntzia de ùltzeras corneales e imbenientes èsitos tzicatritziales, e deformidades de is membros, pro càusa de episòdios de artrite e osteomielite. Sa Variola minore càusat una forma de maladia prus lèbia, nòdida fintzas che alastrim, chi podet betire a sa morte in su 1% de is casos[4].

Si cunsiderat chi sa pigota siat tzocada in sa populatzione umana in su segundu millènniu a.C. tzirca[3] e sa prima proa fìsica faghet a fàghere artziare torra a su isfogu a pabeddas rilevadas in sa mùmmia de su faraone Ramses V[7]. S'est istimadu chi sa maladia apat ochidu unos 400.000 europeos cada annu durante su de 18 sèculos[8] e siat istadu responsàbile de su tres unu de totu is casos de tzurpesa[4][9]. De totu is persones infetadas sunt mortu unos 20-60% de is adultos e su 80% de is pipios[10]. Si cunsiderat chi sa pigota siat istada sa càusa de 300-500 milliones de mortes durante su de 20 sèculos[11][12][13]. Petzi in su 1967, segundu is datos de s'Organizatzione mundiale de sa salude, 15 milliones de persones ant cuntràidu sa maladia e de custos 2 milliones sunt mortos[14]. A pustis de una campagna massitza de vatzinatzione tirada a in antis dae su de 19 sèculos e giuta cun un'imponente isfortzu giuntu intre su 1958 e su 1977, su OMS at decraradu in su 1979 sa maladia irraigada, a pustis de chi s'ùrtimu casu de pigota cuntràidu in natura, causadu dae Variola minore, fiat istadu diagnosticadu in Somàlia su 26 santugaine 1977[14]. S'ùrtima vìtima de sa pigota est istada Janet Parker, fotògrafa chi s'est impestada mentres fiat traballende in un'aposentu a subra de su laboratòriu de Henry Bedson, viròlogu de s'Universidade de Birmingham chi fiat impinnadu in una chirca a pitzus de su virus de sa pigota[15]. S'est tratadu de s'ùnica maladia irradigada in s'istòria de s'umanidade fintzas a su 2011, cando sa peste bovina at padèssidu su matessi destinu[16][17][18].

Notas

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
  1. ↑ (EN) Ryan KJ, Ray CG (editors), Sherris Medical Microbiology, 4th, McGraw Hill, 2004, pp. 525–8, ISBN 0-8385-8529-9.
  2. ↑ Template:Treccani
  3. ↑ 3.0 3.1 (EN) Barquet N, Domingo P, Smallpox: the triumph over the most terrible of the ministers of death, 8 Pt 1, 15 santugaine 1997, pp. 635–42, PMID 9341063. [ligàmene interrùmpidu]
  4. ↑ 4.0 4.1 4.2 (EN) Behbehani AM, The smallpox story: life and death of an old disease, nº 4, 1º nadale 1983, pp. 455–509, PMC 281588, PMID 6319980.
  5. ↑ (EN) Smallpox, Armed Forces Institute of Pathology: Department of Infectious and Parasitic Diseases, 9 santugaine 2007. URL consultadu su 7 trìulas 2012 (archiviadu dae s'url originale su 9 santugaine 2007).
  6. ↑ (EN) Jezek Z, Hardjotanojo W, Rangaraj AG, Facial scarring after varicella. A comparison between variola major and variola minore, nº 6, 1981, pp. 798–803, PMID 7315828.
  7. ↑ (EN) Donald Hopkins, Ramses V:Earliest known victim? (PDF), WHO. URL consultadu su 6 trìulas 2012 (archiviadu dae s'url originale su 19 cabudanni 2007).
  8. ↑ (EN) J. N. Hays, Epidemics and pandemics: their impacts on human history, ABC-CLIO, 2005, p. 151, ISBN 1-85109-658-2.
  9. ↑ (EN) Donald A. Henderson and Bernard Moss, Vaccines, Filadèlfia, Saunders, 1999.
  10. ↑ (EN) Riedel S, Edward Jenner and the history of smallpox and vaccination, nº 1, 2005, pp. 21–5, PMC 1200696, PMID 16200144.
  11. ↑ (EN) Koplow, David A., Smallpox: the fight to eradicate a global scourge, Berkeley, University of Califòrnia Press, 2003, ISBN 0-520-24220-3.
  12. ↑ (EN) UC Davis Magazine, Summer 2006: Epidemics on the Horizon, in ucdavismagazine.ucdavis.edu. URL consultadu su 7 trìulas 2012 (archiviadu dae s'url originale s'11 nadale 2008).
  13. ↑ (EN) How Poxviruses Such As Smallpox Evadet The Immune System, ScienceDaily, 1º freàrgiu 2008. URL consultadu su 7 trìulas 2012.
  14. ↑ 14.0 14.1 (EN) Smallpox, in who.int. URL consultadu su 6 trìulas 2012 (archiviadu dae s'url originale su 21 cabudanni 2007).
  15. ↑ (IT) Piera Serusi, Janet Parker, l'ultima vittima del vaiolo, in L'Unione Sarda.it, 1º maju 2020. URL consultadu s'8 austu 2022.
  16. ↑ (EN) De Kevin M. Cock, (Book Review) The Eradication of Smallpox: Edward Jenner and The First and Only Eradication of a Human Infectious Disease, nº 1, 2001, pp. 15–6, DOI:10.1038/83283. [ligàmene interrùmpidu]
  17. ↑ (EN) Tognotti E., The eradication of smallpox, a success story for modern meighinas and public health: What lessons for the benidoras? (PDF), nº 5, làmpadas 2010, pp. 264–266, PMID 20539058. URL consultadu su 7 trìulas 2012.
  18. ↑ (EN) The world is free of rinderpest, The Mail and Guardian, 25 maju 2011. URL consultadu su 7 trìulas 2012.

Àteros progetos

[modìfica | modìfica su còdighe de orìgine]
Sister project Wikimedia Commons tenet files chi ligant a: Pigota
Bogadu dae "https://sc.wikipedia.org/w/index.php?title=Pigota&oldid=178377"