pupă

Vezi și : pupa, Pupa, púpa

română

Etimologie

Din franceză poupe.

Pronunție

• AFI: /ˈpu.pə/

Substantiv

Declinarea substantivului pupă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pupă	pupe
Articulat	pupa	pupele
Genitiv-Dativ	pupei	pupelor
Vocativ	pupă	pupelor

1. partea de dinapoi a corpului unei nave.

Cuvinte derivate

• apupa

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din latină pupa.

Substantiv

Declinarea substantivului pupă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pupă	pupe
Articulat	pupa	pupele
Genitiv-Dativ	pupei	pupelor
Vocativ	pupă	pupelor

1. formă de dezvoltare în metamorfoza unor insecte, între starea de larvă și cea de dezvoltare completă; nimfă.

Cuvinte derivate

• impupare

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din pupa.

Pronunție

• AFI: /ˈpu.pə/
• AFI: /puˈpə/ (forma de perfect simplu)

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent pentru pupa.
2. forma de persoana a III-a plural la prezent pentru pupa.
3. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru pupa.
4. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru pupa.

Referințe

• DEX '98 via DEX online