ploua
Aspect
Vezi și : plouă |
Etimologie
Din latină plovere (= pluere).
Pronunție
- AFI: /ploˈwa/
Verb
Conjugarea verbului ploua | |
Infinitiv | a ploua |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(pers. 3 sg) plouă |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să plouă |
Participiu | plouat |
Conjugare | I |
- (v.intranz. impers.) a cădea, a curge ploaia.
- (v.tranz. impers.) a cădea ploaia asupra cuiva sau a ceva; a uda.
- (v.tranz. și intranz.) (p. anal.) a cădea (de sus) sau a lăsa să cadă ceva în cantitate sau în număr mare și în mod neîntrerupt.
Cuvinte derivate
Expresii
- A ploua cu găleata (sau ca din cofă) = a ploua foarte tare, cu picături mari și repezi
- Plouă de varsă = plouă foarte tare
- A ploua ca prin sită = a ploua mărunt și des; a cerne, a bura
- Parcă tot îi ninge și-i plouă = se spune despre o persoană posomorâtă și mereu nemulțumită
- (fam.) A se face că plouă = a da impresia că nu observă un lucru sau un fapt neplăcut
Traduceri
a cădea ploaie
|
|
Etimologie
Din ploua.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru ploua.