pendul
Etimologie
Din franceză pendule.
Pronunție
- AFI: /pen'dul/
Substantiv
| Declinarea substantivului pendul | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pendul | pendule |
| Articulat | pendulul | pendulele |
| Genitiv-Dativ | pendulului | pendulelor |
| Vocativ | ' | ' |
- corp solid suspendat care, sub acțiunea unei forțe, poate oscila în jurul unui punct sau al unei axe fixate.
- dispozitiv care, oscilând, reglează funcționarea unui mecanism.
Traduceri
Traduceri