[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

intra

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : intră

Etimologie

Din latină intrare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
intra
Infinitiv a intra
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
intru
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să intre
Participiu intrat
Conjugare I

I.

  1. (v.intranz.) (despre ființe) a trece din afară înăuntru, a merge dintr-un loc deschis într-unul închis (sau considerat ca atare); a se introduce, a se băga.
    Au intrat în casă.
  2. (fig.) a pătrunde, a se vârî, a ajunge la...
    A intra în amănunte.
  3. a participa, a se băga, a se amesteca; a lua parte la o activitate.
  4. a ajunge, a apuca (sau a fi pe punctulajungă, să apuce) o vârstă, o epocă etc.
  5. (urmat de determinări introduse prin prep. "în" sau "la") a îmbrățișa o îndeletnicire; a se angaja într-o slujbă.
  6. a adera, a se înscrie, a fi admis într-o organizație, într-o asociație etc.

II.

  1. (despre lucruri, fenomene, idei etc.) a pătrunde, a se înfige, a se băga; a străbate.
    Acul intră în pânză.
    Lumina intră pe fereastră.
  2. (fig.) a-și face loc, a se strecura; a ajunge în...
  3. a avea loc; a încăpea.
    Cartea intră în servietă.
  4. (mat.) a se cuprinde de un anumit număr de ori în alt număr.
  5. (despre materiale) a fi necesar, a trebui într-o anumită proporție spre a realiza un anumit produs.
    La acest palton intră stofă multă.
  6. a face parte integrantă (din ceva).
  7. a începe executarea unei părți dintr-o bucată muzicală.

Sinonime

I.

Antonime

Cuvinte derivate

Locuțiuni

  • A intra boala în cineva (sau în oasele cuiva) = a se îmbolnăvi.
  • A intra frica (sau groaza, spaima) în cineva (sau în oasele, în inima cuiva) = a se înfricoșa, a se îngrozi.

Expresii

  • A intra în spital = a se interna
  • (Parcă) a intrat în pământ = a dispărut fără urmă
  • A intra în pământ (de rușine) = a-i fi foarte rușine
  • A-i intra cuiva în voie = a-i face cuiva (toate) gusturile, a-i face pe plac
  • (fam) A(-i) intra cuiva (pe) sub piele = a câștiga bunăvoința cuiva prin fel de fel de mijloace
  • A intra într-o belea (sau încurcătură, impas, necaz) = a avea de îndurat un necaz (sau o încurcătură etc.)
  • A intra în horă = a începe să ia parte la o acțiune
  • A intra în vorbă cu cineva = a) a începe o discuție cu cineva; b) (pop.) a lega relații de prietenie, de dragoste cu o persoană de sex opus
  • A intra de serviciu = a începe garda la o unitate militară, la un spital etc.
  • A intra în război (sau în luptă, în acțiune etc.) = a începe războiul (sau lupta etc.)
  • N-a intrat vremea (sau n-au intrat zilele) în sac = mai este timp, n-a trecut vremea
  • A intra în (sau sub) stăpânirea cuiva = a ajunge în puterea cuiva
  • A-i intra (cuiva ceva) în sânge = a deveni un obicei, un act reflex, o necesitate
  • A intra în sufletul cuiva = a) a plictisi pe cineva cu amabilitățile sau cu insistențele; b) a deveni drag cuiva
  • A intra la spălat = (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile prin spălare
  • A intra la apă = a) (despre țesături sau obiecte textile) a-și micșora dimensiunile la muierea în apă; b) (despre oameni) a ajunge într-o situație neplăcută, grea
  • A intra în vigoare = a căpăta putere, a deveni aplicabil


Traduceri

Etimologie

Din intra.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru intra.

Referințe