gropiță
Etimologie
Pronunție
- AFI: /gro'pi.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului gropiță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gropiță | gropițe |
| Articulat | gropița | gropițele |
| Genitiv-Dativ | gropiței | gropițelor |
| Vocativ | gropiță | gropițelor |
- diminutiv al lui groapă; gropușoară.
- mică adâncitură care se formează în obrajii unor oameni când râd sau pe care o au unii oameni (grași) în bărbie, la mâini etc.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online