evoca
Etimologie
Din franceză évoquer < latină evocare.
Pronunție
- AFI: /e.vo'ka/
Verb
| Conjugarea verbului evoca | |
| Infinitiv | a evoca |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
evoc |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să evoce |
| Participiu | evocat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a aduce în conștiință fapte, evenimente, împrejurări etc. trecute; a zugrăvi prin cuvinte imaginea unui lucru cunoscut, dar petrecut demult.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online