aureola
Etimologie
Din franceză auréoler.
Pronunție
- AFI: /a.u.re.oˈla/
Verb
| Conjugarea verbului aureola | |
| Infinitiv | a aureola |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
aureolez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să aureoleze |
| Participiu | aureolat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a înconjura cu o aureolă.
- (v.tranz.) (fig.) a încununa, a glorifica (pentru calitățile sale).
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online