țăcălie

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ʦə.kə'li.e/

Substantiv

Declinarea substantivului țăcălie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	țăcălie	țăcălii
Articulat	țăcălia	țăcăliile
Genitiv-Dativ	țăcăliei	țăcăliilor
Vocativ	țăcălie	țăcăliilor

1. barbă mică și ascuțită; cioc, barbișon.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• acilate
• altaice
• calatei
• căleați
• clăteai
• eclatai

Referințe

• DEX '98 via DEX online