ruf

română

Etimologie

Din franceză rouf.

Pronunție

• AFI: /ruf/

Substantiv

Declinarea substantivului ruf
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ruf	rufuri
Articulat	ruful	rufurile
Genitiv-Dativ	rufului	rufurilor
Vocativ	rufule	rufurilor

1. construcție deasupra punții superioare a unei nave, extinsă numai pe o porțiune a ei, în care sunt amenajate, de obicei, locuințele echipajului.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• fur

Referințe

• DEX '98 via DEX online