Zamfir Ralli-Arbore

Date personale
Zamfir Ralli-Arbore Zamfir C. Arbore

Născut	14 noiembrie 1848(1848-11-14) Cernăuți, Imperiul Austriac
Decedat	2 aprilie 1933 (84 de ani) București, Regatul României
Părinți	Constantin Ralli-Arbore[*]
Copii	Nina Arbore, Ecaterina Arbore
Cetățenie	România (din 1886)
Ocupație	lingvist bibliotecar scriitor geograf istoric jurnalist statistician sociolog[] biograf[] scriitor de literatură pentru copii[] traducător politician filolog[]
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Alte nume	Zamfir Arbure, Zemphiri Ralli, Z. K. Ralli, Aivaza
Lucrări remarcabile	Basarabia în secolul XIX (1898) Dicționarul geografic al Basarabiei (1904)
Stil	Anarhist, Narodnik, Socialist
Modifică date / text

Zamfir Ralli-Arbore cunoscut și sub numele Zamfir C. Arbore sau Arbure (n. 14 noiembrie 1848, Cernăuți, Imperiul Austriac – d. 2 aprilie 1933, București, România) a fost un istoric, scriitor și gazetar român.

Biografie

Zamfir s-a născut la 14 decembrie 1845, la Cernăuți. A fost fiul lui Constantin Z. Ralli-Arbore și al Olgăi (n. Reva). Bunicul din partea tatălui era grec, căminarul Zamfirache Arbore Ralli.

Își face studiile la Gimnaziul de Băieți Nr. 1 din Chișinău, apoi la Universitatea din Moscova și Petersburg. În timpul studiilor sale la Moscova, la 17 ani, aderează la mișcarea anarhistă și apoi socialistă. Este arestat și trimis la Fortăreața Petropavlovskaia din Petersburg și apoi în exil, la Krasnoiarsk. Datorită presiunilor urmăririi autorităților ruse, Zamfir se mută, în 1870, la Zürich și apoi la Geneva, unde devine un colaborator activ al lui Mihail Bakunin.^[1]

Ulterior se mută în Regatul României, temporar în 1875, la Iași, apoi la Ploiești, și definitiv în 1879, la București. Devine cetățean român în 1881^[2]. A fost funcționar la Arhivele statului sub direcția lui B.P.Hasdeu, director al serviciului statistic al primăriei București, profesor de limba rusă la Școala superioară de Război. În anul 1912, în timpul războiaelor balcanice, a avut o întâlnire cu Lev Troțki la București.

A avut două fiice, Nina Arbore, pictoriță și Ecaterina Arbore, militantă socialistă, de profesie medic. A murit în vârstă de 84 de ani, la 5 aprilie 1933, la București.

A fost redactor șef al ziarului rus Obșcina, organul federaliștilor. Colaborează la Le Travailliste, condus de Elysee Reclus și scrie capitolul asupra Rusiei în Geographie Universelle a acestuia. Colaborări la presa internațională aflată sub influența lui Bakunin.^[2]

A fost distins cu premiul Eliade Rădulescu al Academiei Române cu premiul Societății române de geografie. Scrie sub pseudonimul Andrei Ivanov.^[2]

Preocupările sale de istoric s-au împletit cu cele de lingvist (este autorul unei gramatici al unui dictionar român-bulgar) și igienist.

A întreținut legături strânse cu revoluționarii bulgari, mai ales cu Hristo Botev, al cărui prim biograf a fost. Lucrările sale de istorie constituie materiale prețioase pentru cunoasterea multilaterală a spațiului cuprins între Prut și Nistru, considerat de aceea de N. Iorga drept cel mai documentat istoriograf al vieții basarabene.^[2]

Generalități

Afirmația că Zamfir C. Arbore ar fi fost Mare Maestru al Marii Loji Naționale pare a fi gratuită.^[3] În afară de numeroasele sale lucrări de specialități diverse, Arbore rămâne însemnat pentru sociologie prin două lucrări de caracter „monografic”; una, premiată de Academia Română, are ca temă „Basarabia în secolul al XlX-lea” (1899), alta este un „Dicționar geografic al Basarabiei” apărut în colecția „Dicționarele geografice ale provinciilor romîne în afară de Regat”^[4].

În localitatea Dolna, la 55 km vest de Chișinău, se găsește Conacul „Zamfir Ralli-Arbore”, vizitat adeseori de Aleksandr Pușkin, aflat în exil în Basarabia, între anii 1820-1823. Aici, el cunoaște mai aproape cultura și tradițiile localnicilor și se împrietenește cu familia Ralli-Arbore. Se spune că tânărul Pușkin anume aici se îndrăgostește de țiganca Zemfira^[5], căreia îi dedică câteva poezii.La conacul familiei Ralli-Arbore, în mijlocul unui parc mic, se pot vedea bustul poetului rus, izvorul Zemfirei și alte locuri pușkiniene.

Operă

Volume publicate antum

Temniță și exil, Râmnicu Sărat, 1894
Nihiliștii, București, 1895
În exil, Craiova, 1896
În temniță, Craiova, 1897
Basarabia în secolul XIX, Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, București, 1898
În temnițele rusești, București, 1923
În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924

Volume publicate postum

Opere alese, îngrijită și prefață de A. Kidel, Chișinău, 1957

Note și referințe

^ Zamfir C. Arbure: Memorile unui anarhist din România - Syndikalismusforschung
^ ^a ^b ^c ^d Adolf Armbruster, Dan Berindei (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 38.
^ „copie arhivă”. Arhivat din original la 9 mai 2012. Accesat în 20 august 2012.
^ George Enache, Arthur Tuluș, Cristian-Dragoș Căldăraru, Eugen Drăgoi, La frontierele civilizațiilor. Basarabia în context geopolitic, economic, cultural și religios, Editura Partener, Galați University Press, Galați, 2011, p. 95
^ Conform unor ipoteze, Zemfira era originară din satul țigănesc Volcănești, aflat în vecinătatea Dolnei

Bibliografie

Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești, Editura Litera, 2011, ISBN 978-606-600-246-2
Ciobanu, Valerian. „Nume și Lume”. Chișinău. Editura Pontos. 2008
Colesnic, Iurie. „Basarabia necunoscută”. Chișinău. Editura Museum
Enciclopedia Sovietică Moldovenească
Literatura și Arta Moldovei. Enciclopedie. Chișinău. Redacția Enciclopediei

Legături externe

Despre Zamfir Ralli-Arbore Arhivat în 29 iulie 2013, la Wayback Machine.

Wikisursă

La Wikisursă există texte originale legate de Zamfir Ralli-Arbore

[1] Zamfir C. Arbure: Memorile unui anarhist din România - Syndikalismusforschung

[:0-2] Adolf Armbruster, Dan Berindei (1978). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura științifică și enciclopedică. p. 38.

[3] „copie arhivă”. Arhivat din original la 9 mai 2012. Accesat în 20 august 2012.

[4] George Enache, Arthur Tuluș, Cristian-Dragoș Căldăraru, Eugen Drăgoi, La frontierele civilizațiilor. Basarabia în context geopolitic, economic, cultural și religios, Editura Partener, Galați University Press, Galați, 2011, p. 95

[5] Conform unor ipoteze, Zemfira era originară din satul țigănesc Volcănești, aflat în vecinătatea Dolnei

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]