Rysy (în slovacă și polonezăRysy) este un munte din masivul Tatra Mare situat în nordul Slovaciei și în sudul Poloniei, pe linia de frontieră dintre cele două țări. Rysy are trei vârfuri[b], cel mai înalt fiind cel mijlociu (2.501 m), situat în Slovacia. Vârful nord-vestic (2.499 m), situat pe graniță, reprezintă punctul de maximă altitudine din Polonia. Al treilea vârf, cel sud-estic (2.472 m)[3], este de asemenea situat pe teritoriul Slovaciei.
Vârful nord-vestic al muntelui Rysy (2.499 m) este cel mai înalt vârf din Coroana Munților Polonezi (în polonezăKorona Gór Polski), o listă a celor mai înalte 28 de vârfuri din lanțurile montane poloneze[c][5].
Numele Rysy nu provine, așa cum se poate crede, de la couloir-ul[d] de 300 de metri înălțime, clar vizibil în masivul montan, denumit Rysa (în germanăRisse, în traducere „fisură” sau „crăpătură”), ci de la versanții canelați ai întregului complex montan[6]. Numele a fost dat de muntenii polonezi și a fost folosit cel puțin de la începutul secolului al XIX-lea. În 1827, un turist german menționa „fisurile sau crăpăturile de stâncă („risse”), pline cu zăpadă veșnică, [care] ajung de la creasta principală până la suprafața Lacului Negru (Czarny Staw)”. Ulterior, turiștii polonezi au folosit denumirea Rysy pentru a desemna întreaga creastă care înconjoară bazinul Lacului Negru (în polonezăCzarnego Staw): „Rysy este creasta care înconjoară Lacul Negru” (Feliks Berdau, 1855), „Roci uriașe numite Rysy [...] înconjoară lacul într-un semicerc” (Maria Steczkowska, 1858), „Acest lac este înconjurat de stânci uriașe numite Rysy” (Onufry Trembecki, 1861), „Stânci colțuroase și sălbatice numite Rysy înconjoară Lacul Negru” (Walery Eljasz, 1873). La mijlocul secolului al XIX-lea, turiștii vorbitori de limbă germană din Ungaria au început să folosească numele „Meeraugspitze” pentru vârf, în timp ce polonezii, pe măsură ce alpinismul s-a dezvoltat și denumirile formațiunilor montane individuale de creastă s-au înmulțit, au restrâns utilizarea numelui Rysy pentru a desemna cel mai înalt vârf al crestei, după cum nota Tytus Chałubiński[e]: "Vârful care se află deasupra (...) Lacului Negru se numește Rysy, turiștii maghiari și germani îl numesc Morskookim Szczytem (Meer-Augenspitze), iar slovacii îl numesc Waga”[7][8][9].
În germană și maghiar vârful este denumit „Vârful ochiului de mare” (în germanăMeeraugspitze, în maghiarăTengerszem-csúcs), după lacul glaciar situat la poalele nordice ale muntelui, numit „Ochiul mării”, Morskie Oko în poloneză.
Primele măsurători ale înălțimii muntelui Rysy au fost efectuate pe la mijlocul secolului al XIX-lea folosind o metodă barometrică foarte imprecisă, fără împărțire în vârfuri individuale, obținându-se o valoare semnificativ subestimată de 2.309 m deasupra nivelului mării. Drept urmare, Świnica a fost considerat temporar cel mai înalt vârf din Polonia al munților Tatra, prima măsurare a acestuia având loc în 1867 și ducând la un rezultat de 2.336 m (măsurătorile cartografice militare austriece efectuate începând cu anii 1870 au dat rezultate relativ egale) care a fost acceptat cu mici rezerve până în vremuri recente, măsurătorile geodezice din 2022 stabilind o valoare a înălțimii de 2.302 m[10].
În anii 2010, dezvoltarea tehnicilor de geodezie prin satelit a făcut posibilă verificarea și actualizarea valorilor raportate anterior. În 2019, specialiștii de la Academia de Știință și Tehnologie AGH din Cracovia, ca parte a proiectului de cercetare „O sută în Coroană” (în polonezăSetka w Koronie), au măsurat înălțimile celor mai importante 28 de vârfuri montane din Polonia (care formează Coroana munților polonezi[c][5]), combinând tehnici LIDAR[f], pentru identificarea inițială a potențialelor cele mai înalte puncte ale muntelui și GNSS[g] pentru măsurarea efectivă, în scopul obținerii unor rezultate cât mai fiabile. În lucrarea publicată, autorii au menționat că niciuna dintre aceste metode nu ar fi fost suficientă dacă ar fi fost singura utilizată. Înălțimea calculată a vârfului de pe graniță al muntelui Rysy a fost de 2.499,0 m (utilizând sistemul de înălțime Kronstadt[i]) cu o eroare de măsurare de 10 cm[15][16][17].
Cele mai recente măsurători geodezice, efectuate în anul 2020 de cercetătorii de la Universitatea de Științe ale Mediului și Vieții din Wrocław, folosind un model geoid mai precis decât cel folosit la măsurătorile din 2019, au condus la un rezultat de 2.499,44 ±0.05 m utilizând sistemul de referință Amsterdam[10], respectiv 2.499,27 ±0,05 m utilizând sistemul de referință Kronstadt.
Cel mai înalt vârf, cel mijlociu, se ridică la o altitudine de 2.500,91 ±0,05 m utilizând sistemul de referință Amsterdam[10], adică cu aproximativ 1,5 m mai mult decât vârful de pe frontieră. Vârful principal[b] este situat pe partea slovacă, la fel ca și cel sud-estic care măsoară 2.472 m[3], valoare cu un metru mai mică decât cea rezultată la măsurarea anterioară, de 2.473 m.
Muntele Rysy se caracterizează printr-o înălțime relativă[j] mare, ridicându-se peste 1.100 de metri deasupra suprafeței lacului Morskie Oko. Granița de pe vârf dintre Polonia și Slovacia poate fi trecută între 16 iunie și 31 octombrie, pentru că doar în această perioadă este deschis traseul pe partea slovacă. După ce Polonia și Slovacia au aderat la spațiul Schengen în 2007, punctul de trecere a frontierei turistice din Rysy a fost închis, deoarece conform prevederilor acordului, granițele țărilor Schengen pot fi trecute liber în orice loc[8].
În urma presiunii din partea colonizării poloneze din nord, dinastia Árpád a integrat regiunile Spiš și Liptov în Regatul Ungariei, cu scopul de a-și întări granițele la sud de munții Tatra[18].
Lacul Morskie Oko a fost multă vreme subiect de dispută cu privire la flancul nordic al muntelui datorită interpretării unui text datând din anul 1320. Începând cu anul 1589, ungurul György Horváth-Palocsay stăpânea în numele regelui Poloniei o parte din regiunea Podhale, cea mai sudică regiune a Poloniei, situată la poalele munților Tatra. În 1769, Regatul Ungariei a revendicat un teritoriu situat între râul Biela și Rybi Potok, ocupînd zona râului Biela, pe creasta secundară la nord de muntele Rysy. În 1772, în timpul primei divizări a Poloniei, aceste teritorii au fost integrate definitiv în partea maghiară a Monarhiei Habsburgice. Stăpânirea teritoriului situat între creastă și Rybi Potok a fost consolidată prin anexarea în 1795 a Galiției. Controversa a reapărut în 1890 în urma unei dispute între proprietari privați care a dus la intervenția jandarmilor maghiari înarmați pe malul lacului Morskie Oko, un act considerat ilegal de către austrieci[19]. La , o comisie internațională a stabilit granița dintre părțile austriece și maghiare ale Austro-Ungariei. Această decizie a plasat lacul Morskie Oko în Galiția, granița corespunzând actualei linii de frontieră dintre Polonia și Slovacia din zona munților Tatra[20].
În octombrie 1938, în urma Acordului de la München, Cehoslovacia a trebuit să cedeze teritorii Poloniei. Unul dintre acestea includea Tatranská Javorina și versantul nord-estic al muntelui Rysy. Ocupația a fost de scurtă durată deoarece statul slovac, proclamat în martie 1939, s-a aliat cu Germania nazistă în septembrie 1939 și a reocupat teritoriile pierdute cu mai puțin de un an înainte[21]. În această scurtă perioadă, Rysy a fost depășit de Ľadový štít (în polonezăLodowy Szczyt, 2.627 m) ca cel mai înalt punct din Polonia.
Prima ascensiune cunoscută a fost reușită de germanul slovac Eduard David Blásy[k] și ghidul Ján Ruman-Driečny în 1840[6][8]. Prima ascensiune de iarnă a fost efectuată pe de alpinistul și generalul german Theodor Wundt și ghidul Jakub Horvay[8][22][23].
În 1899, savantul polonez-francez de renume mondial Marie Curie-Skłodowska și soțul ei Pierre au urcat pe vârf, fiind urmați în 1913 de liderul bolșevic de mai târziu al Revoluției din Octombrie, Vladimir Ilici Lenin, în timpul exilului său în Polonia[24]. În perioada socialismului din Cehoslovacia s-au organizat ascensiuni anuale pe muntele Rysy în cadrul manifestărilor denumite Întâlnirea Internațională a Tineretului Rysy (în slovacăMedzinárodné stretnutie mládeže Rysy), la care participau în jur de 4.000 de turiști în cele trei zile de ascensiune. După 1990, acest eveniment anual a fost reluat, dar fiind depolitizat, participarea nu mai este atât de numeroasă, ceea ce este benefic pentru mediul natural[25].
Muntele Rysy este situat în partea de est a munților Tatra, parte a lanțului montan Carpați, pe linia de frontieră dintre Polonia și Slovacia, vârful său principal[b] fiind situat pe partea slovacă a graniței. Partea slovacă a muntelui aparține administrativ de orașul Vysoké Tatry din nordul districtului Poprad[26], iar partea poloneză de municipalitatea Bukowina Tatrzańska din sudul voievodatului Polonia Mică[27]. Muntele se află la 100 de kilometri nord-vest de Košice, al doilea oraș al Slovaciei, la 250 de kilometri nord-est de Bratislava și la 100 de kilometri sud de Cracovia. Creasta muntelui include trei vârfuri, dintre care două sunt situate în întregime în Slovacia iar unul pe linia de graniță cu Polonia. Vârfurile aflate pe teritoriul slovac sunt cel situat spre sud-est (2.472 m) și cel din mijloc (2.501 m), vârful de pe linia de frontieră fiind cel dinspre nord-vest, cu o altitudine de 2.499 metri, constituind cel mai înalt punct din Polonia[2].
Vârful nord-vestic face parte din creasta principală a masivului Tatra Mare, la sud-est de lacul Morskie Oko, la intersecția cu o creastă secundară orientată spre nord care servește drept graniță între cele două state și include vârfurile Malé Rysy (2.430 m), Veľký Žabí (2.259 m) și Nižný Žabí (2.098 m). Linia de frontieră continuă pe creasta principală dinspre vest, primele vârfuri întâlnite în această direcție fiind Žabí Kôň (2.291 m) și Žabia veža (2.335 m). De la Rysy, creasta principală a munților Tatra Mare urcă spre sud, spre Ťažký štít (2.520 m) și Vysoká (2.547 m), ambele situate pe teritoriul slovac.
Munții Tatra se numără printre munții formați în urma orogenezei alpine, reprezentând din punct de vedere geologic un lanț montan relativ tânăr, format prin încrețire la sfârșitul terțiarului, adică acum 5-20 de milioane de ani. Miezul lor este format din roci magmatice, în principal granit, pe alocuri acoperit cu dolomit si calcar.
Muntele Rysy are un relief stâncos alpin format din granodiorit aparținând unității geologice Tatricum. Această unitate geologică este prezentă peste cea mai mare parte a masivului Tatra Mare și provine din sedimente prealpine de la începutul paleozoicului până în mezozoic. În văi sunt prezente depozite de eroziune din pleistocen și holocen. Aceste sedimente sunt alternativ aluviale și glaciare, în funcție de ciclurile climatice[28].
Relieful este puternic marcat de perioadele glaciare. Ghețarul din valea râului Biela, a cărui zonă de acumulare era situată la nord-est de Rysy, ajungea până la 13 kilometri lungime și 300 de metri grosime. La poalele de nord-vest ale muntelui, ghețarul, care atingea până la 10,7 kilometri lungime, a format cele mai mari două lacuri de origine glaciară din Tatra Mare. Ghețarul de pe versantul sudic avea dimensiuni mai reduse[29]. În pleistocen, munții Tatra au fost de mai multe ori acoperiți de gheață, glaciațiunile succesive imprimând forma actuală a acestor munți de pe ambele părți ale graniței, formând vârfuri, văi glaciare, circuri, amfiteatre, cascade si lacuri glaciare[30].
Pe munte nu există o stație meteo, cele mai apropiate stații de altitudine sunt pe Lomnický štít (2.635 m) în Tatra Mare din Slovacia și Kasprowy Wierch (1.989 m) în Tatra de Vest, la granița dintre Slovacia și Polonia.
Clima pe vârf este de tip montan caracterizată prin peste 200 de zile de îngheț, zăpada menținându-se aproximativ 290 de zile pe an. Panta poloneză, spre nord, este notabil mai rece, condiții echivalente de temperatură găsindu-se cu 200 de metri mai sus pe versantul slovac. De asemenea, versantul sudic este mai expus la vânturile predominante și, prin urmare, este mai umed decât versantul nordic. Aceste condiții climatice de pe versantul nordic favorizează menținerea stratului de zăpadă la altitudini de peste 2.200 de metri, ceea ce înseamnă că dacă s-ar fi îndeplinit toate condițiile geomorfologice s-ar fi putut dezvolta un mic ghețar[20].
Polonia: 21.197,00 ha (211,9700 km2)[31] Slovacia: 101.819,05 ha (1.018,1905 km2)[32]
Deschis
1992 (1992)
Programul Omul și Biosfera (Man and the Biosphere Programme - MAB) este un program științific interguvernamental, lansat în 1971 de UNESCO, care își propune să stabilească o bază științifică pentru îmbunătățirea relațiilor dintre oameni și mediul lor[35].
Tatra este o rezervație a biosferei transfrontalieră situată în nordul Slovaciei și în sudul Poloniei care include două parcuri naționale (categoria a II-aIUCN) situate în munții Tatra, de ambele părți ale graniței dintre cele două state. Parcul național Tatra din Polonia (Tatrzański Park Narodowy, ID WDPA: 67748) are o suprafață de 179,06 km2[33] și a fost înființat în 1954 în extremitatea sud-vestică a voievodatului Polonia Mică. Parcul Național Tatra din Slovacia (Tatranský národný park, ID WDPA: 67751) are o suprafață de 1.056,6 km2[34] și a fost înființat în 1949 pe teritoriul regiunilor Žilina și Prešov. Pe teritoriul acestui parc se găsește cel mai înalt vârf montan din Slovacia, din munții Tatra și din munții Carpați - vârful Gerlachovský(2.655 m)[36]. Tatra acoperă cinci zone climatice, obiectivul principal al rezervației biosferei Tatra fiind protejarea caracterului alpin al celui mai înalt masiv din lanțul munților Carpați. Dintre cele aproape 1.300 de specii de plante din Tatra, cele mai valoroase sunt cele 27 de specii endemice și sub-endemice. Există, de asemenea, numeroase relicve ale florei pliocene și glaciare. Din anul 2000, populația de capre negre a crescut cu aproape 850 de exemplare datorită eforturilor depuse în cadrul Proiectului de salvare a caprelor negre din munții Tatra (Tatra Chamois Rescue Project)[31][32].
Rezervația biosferei Tatra include o populație de peste 40.000 de locuitori, dintre care marea majoritate trăiește în partea slovacă. Sectorul turismului și managementul pădurilor reprezintă principalele forme de angajare în muncă. În ultimii ani, turismul a cunoscut o dezvoltare semnificativă. Au fost modernizate stațiunile de iarnă existente, au fost construite noi pârtii și hoteluri și au fost introduse echipamente de transport. Dacă în trecut, sezonul de vară era cel mai popular în rândul turiștilor, modernizarea recentă a facilităților destinate sporturilor de iarnă a avut ca rezultat o creștere a numărului vizitatorilor în perioada rece[31][32].
În parcul național din Polonia, aproximativ 70% din suprafață este acoperită de păduri și tufe de pin de munte, iar restul de 30% sunt pajiști alpine, stânci și apă. Aproape 11.500 ha sunt strict protejate. Vegetația din Tatra poloneză cuprinde cca. 1.000 de specii de plante vasculare, peste 450 de taxoni, dintre care 200 sunt plante endemice în Polonia[37].
Până la 1.250 de metri se găsesc în principal păduri de brad argintiu (Abies alba) și fag (Fagus sylvatica). Zonele mai înalte, până la 1.550 de metri, sunt acoperite cu păduri de molid (Picea abies) și se transformă treptat în pajiști alpine la altitudini de până la 1.800 de metri. Zonele cele mai înalte, situate la altitudini de peste 1.800 de metri, includ habitate de floră alpină. Printre speciile tipice de floră sunt incluse exemplare de pin (Pinus cembra), floare de colț (Leontopodium alpinum), ciurul zânelor (Carlina acaulis), garofiță de ghețar (Dianthus glacialis), sisinel de munte (Pulsatilla alpina), brândușă de munte (Crocus vernus) și mai multe specii de gențiană precum ghințurica (Gentiana frigida)[38].
Printre speciile endemice și rare se numără o specie de Ranunculaceae (Delphinium oxysepalum), o specie de Aconitum (Aconitum firmum subsp. moravicum), o specie de Bryophyta (Buxbaumia viridis), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), o specie de Pulsatilla (Pulsatilla halleri subsp. slavica)[39].
În parcul național din Slovacia, aproape două treimi din teritoriu sunt acoperite cu păduri, în principal de molid (Picea abies). Se mai regăsesc pin (Pinus cembra), pin de pădure (Pinus sylvestris), zadă (Larix decidua) și pin de munte (Pinus mugo). Foioasele, în special arțari, cresc în principal în zonele estice.
Relictele erei glaciare includ două specii de Ranunculus (Ranunculus alpestris și Ranunculus glacialis), garofița de ghețar (Dianthus glacialis), ghințurica (Gentiana frigida), ochiul găinii (Primula minima), o specie de Ericaceae (Arctous alpina), o specie de rogoz (Elyna myosuroides) și două specii de salcie pitică (Salix herbacea și Salix reticulata). Speciile endemice în Slovacia includ o specie de Campanula (Campanula serrata), o specie de Orobanchaceae (Euphrasia tatrae) și o specie de Papaver (Papaver tatricum)[41].
Rysy este un munte din masivul Tatra Mare care se întinde pe granița dintre Polonia și Slovacia. Este cel mai înalt munte din Polonia și cel mai înalt munte din Tatra Mare care poate fi escaladat fără ghid. Există două abordări către vârful Rysy. Din Zakopane, Polonia, pe lângă lacul Morskie Oko până la vârf, un traseu mai dificil. Din Slovacia, de la Štrbské Pleso, care este un traseu mai ușor. Dacă se pornește către Rysy din partea slovacă, se poate ajunge pe vârful celui mai înalt munte din Polonia fără a călca efectiv pe teritoriul polonez.
Zakopane - Rysy (2.499 m) - lungime: 25,9 km, diferență de nivel: 1.663 m, durată: 13:57 h. Ruta pornește din Zakopane (836 m) și străbate Parcul Național Tatra din Polonia. Se urmează inițial traseul verde Kuźnicka Polana ↔ Nosal, iar de la Odejście na Nosalową Przełęcz (1.094 m) se continuă pe traseul albastru Odejście na Nosalową Przełęcz ↔ Przełęcz między Kopami (Karczmisko) până la Nad Zmarzłym Stawem (1.766 m). De aici se urmează varianta mai scurtă a traseului galben Kozia Przełęcz, odejście szlaku czerwonego ↔ Tablica S. Bronikowskiego, de unde se continuă pe traseul albastru către lacul Morskie Oko, până la refugiul montan PTTK Morskie Oko (1.406 m), de unde se continuă până pe vârful situat pe graniță, aflat la o distanță de aproximativ 5 km, urmând traseul roșu Czarny Staw Pod Rysami ↔ Rysy. Ruta constituie o ascensiune dificilă, unele secțiuni ale acesteia fiind închise în perioada de iarnă (1 decembrie-15 mai). Traseul este bine asigurat (360 de metri de lanțuri), dar parcurgerea sa necesită pregătire fizică și experiență turistică. De la Czarny Staw, panta medie a traseului este de până la 30 de grade, iar de la Morskie Oko, diferența de nivel depășește 1.100 de metri[8].
Dinspre Slovacia:
Štrbské Pleso - Rysy (2.499 m) - lungime: 10,9 km, diferență de nivel: 1.327 m, durată: 4:56 h. Ruta pornește din stațiunea montană Štrbské Pleso (1327 m) și străbate Parcul Național Tatra din Slovacia. Se urmează inițial traseul albastru Štrbské Pleso ↔ Liečebný Dom, Solisko, se continuă pe traseul roșu Liečebný Dom, Solisko, rázc. ↔ Trigan (1.499 m), apoi pe traseul verde Trigan ↔ Odbočka Zimnej cesty na Štrbské Pleso (1.515 m) și pe traseul albastru Odbočka Zimnej cesty na Štrbské Pleso ↔ Nad Žabím potokom (1.620 m). Ruta urmează traseul roșu Nad Žabím potokom ↔ Chata pod Rysmi (2.250 m), de unde continuă până pe vârful situat pe graniță, aflat la o distanță de aproximativ 0,9 km, trecând pe la est de vârfurile Rysy sud-estic (2.472 m) și Rysy mijlociu (2.501 m). Ruta include secțiuni care sunt închise în perioada de iarnă (1 noiembrie-31 mai).
Hotel Popradské pleso - Rysy (2.499 m) - lungime: 5,8 km, diferență de nivel: 999 m, durată: 3:25 h. Ruta pornește de la hotelul Popradské pleso, urmează traseul albastru Rázcestie nad Popradským plesom ↔ Nad Žabím potokom, apoi traseul roșu Nad Žabím potokom ↔ Chata pod Rysmi, de unde continuă până pe vârful situat pe graniță, aflat la o distanță de aproximativ 0,9 km. Și această rută include secțiuni care sunt închise în perioada de iarnă (1 noiembrie-31 mai).
Refugiul montan Dolina Pięciu Stawów Polskich (în polonezăSchronisko PTTK w Dolinie Pięciu Stawów Polskich, 1.672 m). Construită în 1954 pe malul lacului Przedni (Przedni Staw Polski), cabana are o capacitate de 67 de locuri în 13 camere cu 2, 4, 7, 8, și 10 paturi, fiind cabana din secțiunea poloneză a munților Tatra aflată la cea mai mare altitudine.
Refugiul montan Morskie Oko (în polonezăSchronisko PTTK przy Morskim Oku, 1.406 m). Constă în două clădiri, cabana veche, construită în 1874, distrusă de un incendiu în 1898, ulterior refăcută, și cabana nouă, construită în 1907 și inaugurată în 1908. Cabana veche (Wozownia) oferă 43 de locuri de cazare în 3 dormitoare, fiind cel mai vechi refugiu montan existent în munții Tatra polonezi. Cabana nouă, renovată și modernizată de mai multe ori, oferă 36 de locuri de cazare în 8 camere cu 3, 4, 5 și 6 paturi.
Refugiul montan Murowaniec (în polonezăSchronisko PTTK Murowaniec, 1.505 m). Inaugurată în 1925, cabana oferă 110 locuri de cazare în camere de 2, 3, 4, 5, 6, 8 și 10 paturi.
Refugiul montan Dolina Roztoki (în polonezăSchronisko PTTK w Dolinie Roztoki, 1.031 m). Refugiul montan este al doilea adăpost polonez construit în Munții Tatra la inițiativa Societății Tatra. Construcția a fost finalizată în 1876, iar în perioada 1911-1912 în locul primei clădiri a fost construit un nou adăpost, mai mare, care a fost extins de mai multe ori în perioada interbelică. Situat într-o locație izolată, pe valea râului Roztoka, departe de traseele principale, adăpostul oferă peste 70 de locuri de cazare în camere de 2, 3, 4, 5, 6, 8 și 9 paturi.
Cabana Dolina Pięciu Stawów Polskich
Cabana Morskie Oko
Cabana Murowaniec
Cabana Dolina Roztoki
În Slovacia:
Cabana Chata pod Rysmi (2.250 m). Cu o capacitate de 30 de locuri, este cabana din munții Tatra aflată la cea mai mare altitudine. Construită în 1933 în valea Váha, a fost distrusă de mai multe ori de avalanșe de piatră și zăpadă. Este deschisă doar în sezonul de vară (de la 1 iunie până la 31 octombrie).
Hotelul montan Popradské pleso (1.500 m). Situat pe malul lacului omonim (Popradské pleso), hotelul deține camere cu 2, 3 sau 4 paturi, dar și camere comune cu 6, 8 sau 18 paturi.
Hotelul Sliezsky dom (1.667 m). Situat pe malul lacului Velické (Velické pleso), hotelul deține 44 de camere cu 2 și 3 paturi, cu o capacitate totală de 125 de locuri. În imediata apropiere se găsește un hostel cu 12 paturi.
^În geomorfologie, un col este cel mai jos punct de pe o creastă montană între două vârfuri
^ abcVârful este cel mai înalt punct al unui munte. În teorie, fiecare munte are un vârf. În practică, un munte poate avea mai multe vârfuri (în englezăpeaks)
^ abCoroana Munților Polonezi (în polonezăKorona Gór Polski) este o listă a celor mai înalte vârfuri din lanțurile montane poloneze, câte unul pentru fiecare masiv, primele fiind Rysy (2.499 m), Babia Góra (1.725 m) și Śnieżka (1.603 m)
^Un couloir (Pronunție în franceză: /ˈku.lwaʁ'/, „pasaj” sau „coridor”) este o vale îngustă, cu o pantă abruptă, într-o zonă montană
^Tytus Aureliusz Chałubiński (1820-1889) a fost un medic polonez, profesor de patologie, botanist, activist social și politic, filantrop, lector academic de medicină și filozof montan, naturalist, revoluționar și scriitor. Fiind primul doctor de origine poloneză, a dobândit o notorietate internațională, fiind considerat cel mai remarcabil polonez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
^Lidar, un acronim al „light detection and ranging”[11] reprezintă o metodă de determinare a intervalelor spațiale prin țintirea unui obiect sau a unei suprafețe cu un laser și măsurarea timpului în care lumina reflectată revine la receptor. Lidar poate funcționa pe o direcție fixă (de exemplu, verticală) sau poate scana mai multe direcții, caz în care metoda este cunoscută sub numele de scanare lidar sau scanare laser 3D, o combinație specială de scanare 3D și scanare laser. Lidar are aplicații terestre, aeriene și mobile
^ Un sistem de navigație prin satelit este un sistem care utilizează sateliți pentru a oferi o geopoziționare autonomă. Un sistem de navigație prin satelit cu acoperire globală este denumit sistem global de navigație prin satelit (Global Navigation Satellite System - GNSS). Începând cu 2024, sunt operaționale patru sisteme globale: sistemul de poziționare globală GPS al Statelor Unite, sistemul global de navigație prin satelit GLONASS al Rusiei, sistemul de navigație prin satelit BeiDou (BDS) al Chinei și sistemul de navigație Galileo al Uniunii Europene
^Un mareograf este un instrument de măsurare a nivelului apei mărilor, utilizat pentru a măsura automat modificările nivelului mării
^Sistemul de înălțime Kronstadt (cod: PL-KRON86-NH) este un sistem de măsurare a altitudinii, reprezentat de rezultatul împărțirii valorilor geopotențialelor la valorile medii ale accelerației gravitaționale normale, denumit înălțime normală, raportat la nivelul mediu al Mării Baltice în Golful Finlandei, determinat de mareograful[h] din Kronstadt, Rusia[12][13][14]. În conformitate cu regulamentul din 2019, de la 1 ianuarie 2024, sistemul Kronstadt a fost înlocuit în Polonia de sistemul PL-EVRF2007-NH, parte a sistemului geodezic european EVRS (European Vertical Reference System) care se raportează la nivelul de referință Amsterdam (Normaal Amsterdams Peil - NAP)[13]
^Înălțimea relativă este distanța verticală (diferența de nivel) a unui punct față de un punct de referință, altul decât nivelul mării. Cel mai adesea, înălțimea relativă se referă la înălțimea vârfurilor montane în raport cu fundurile văilor sau cu zonele înalte sau joase din imediata apropiere
^Eduard David Blásy (1820-1888) a fost un alpinist german carpatin, primul cuceritor al muntelui Rysy, primar al orașului slovac Stary Smokovec, promotor al turismului. Vânător pasionat de capre negre, a cunoscut foarte bine versanții sudici ai munților Tatra. La , împreună cu fermierul Ján Ruman Driečny cel bătrân, a reușit prima ascensiune a muntelui Rysy, prin pasul Waga. Între anii 1853 și 1886, a mai escaladat de 19 ori muntele Rysy
^ abcOficiul de Geodezie, Cartografie și Cadastru al Republicii Slovace. „Letecké laserové skenovanie” [Scanare cu laser aeropurtat]. geoportal.sk (în slovacă). Institutul Geodezic și Cartografic Bratislava. Accesat în .
^„Sedlo Váha” [Colul Váha]. peakbagger.com. Accesat în .
^ ab„Korona Gór Polski. Wykaz szczytów” [Coroana Munților Polonezi. Lista vârfurilor]. kgp.info.pl (în poloneză). Klub Zdobywców Korony Gór Polski. Accesat în .
^ abpl Radwańska-Paryska, Zofia; Paryski, Witold Henryk (). Wielka encyklopedia tatrzańska [Marea Enciclopedie Tatra]. Poronin: Wydawnictwo Górskie. ISBN9788371040092.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^pl Nyka, Józef; Nyczanka, Monika (). Tatry polskie: przewodnik [Munții Tatra polonezi: ghid] (ed. 13). Latchorzew: Wydawnictwo Trawers. ISBN9788391585917.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^ abcdeKurbiel, Łukasz (). „Rysy” [Rysy]. Niezwykła Małopolska (în poloneză). Małopolski serwis informacyjno. Accesat în .
^Kollár, D. (). „História Vysokých Tatier” [Istoria munților Tatra Mare]. poprad-tatry.szm.com (în slovacă). Dajama. Accesat în .
^Paryscy, Z.; Paryscy, W.H. „Spór o Morskie Oko” [Disputa asupra lui Morskie Oko]. z-ne.pl. Zakopane (în poloneză). Wielka Encyklopedia Tatrzańska. Accesat în .Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
^ absk Kollár, Lacika; Daniel Ján; Malarz, Roman (). Slovensko-Poľské Tatry [Tatra slovaco-poloneză]. Bratislava: Dajama. ISBN9788096754724.Mentenanță CS1: Utilizează parametrul autori (link)
^sk Lacko, Martin (). Slovenská Republika, 1939-1945 [Republica Slovenia, 1939-1945]. Bratislava: Perfekt & Ústav pamäti národa. ISBN9788080464080.
^pl Paryski, Witold Henryk (). Tatry Wysokie: przewodnik taternicki. 7, Żabia Przełęcz Wyżnia - Żabia Czuba [Tatra Mare: Ghid pentru Munții Tatra. vol. 7, Żabia Przełęcz Wyżnia - Żabia Czuba]. Varșovia: Wydawnictwo Sklepu Podróżnika. ISBN9788371361210.
^„Tatra National Park” [Parcul Național Tatra]. tatry.sk (în engleză). ZCR Vysoké Tatry. Accesat în .
^„Tatrzański Park Narodowy” [Parcul Național Tatra]. zpppn.pl (în poloneză). Polskie Park Narodowe. Accesat în .
^Tatrzański Park Narodowy. „Szata roślinna” [Vegetație]. tpn.gov.pl (în poloneză). Ministerul Climei și Mediului din Polonia. Accesat în .
^ abcAgenția Europeană de Mediu. „Tatry Poland (PLC120001)” [Tatra Polonia (PLC120001)]. natura2000.eea.europa.eu (în engleză). Natura 2000 viewer. European Environment Agency. Accesat în .
^ abcAgenția Europeană de Mediu. „Tatry Slovakia (SKCHVU030)” [Tatra Slovacia (SKCHVU030)]. natura2000.eea.europa.eu (în engleză). Natura 2000 viewer. European Environment Agency. Accesat în .
Slovacia
Polonia
Gențiană pătată
Brândușă de munte
Ciurul zânelor
Floare de colț
Brândușă de munte
Delphinium oxysepalum
Aconitum firmum subsp. moravicum
Buxbaumia viridis
Pulsatilla halleri subsp. slavica
Papucul doamnei
Iarbă scorbut de Tatra
Specie de Orobanchaceae
Bunghișor unguresc
Garofiță carpatină
Saxifragă galbenă
Garofiță de ghețar
Arctous alpina
Campanula serrata
Euphrasia tatrae
Salix herbacea
Papaver tatricum
Codobatură de munte
Ciuvică
Inăriță
Fâsă de munte
Mierlă de apă
Capră neagră de Tatra
Marmotă alpină de Tatra
Lup cenușiu
Vidră de râu
Șoarece de Tatra
Ciocănitoare de munte
Mierlă gulerată
Cocoș de munte
Ieruncă
Alunar
Râs eurasiatic
Liliac cârn
Liliac mic cu potcoavă
Carabus
Marmotă alpină de Tatra
Kuźnicka Polana ↔ Nosal, iar de la Odejście na Nosalową Przełęcz (1.094 m) se continuă pe traseul albastru 
Odejście na Nosalową Przełęcz ↔ Przełęcz między Kopami (Karczmisko) până la Nad Zmarzłym Stawem (1.766 m). De aici se urmează varianta mai scurtă a traseului galben 
Kozia Przełęcz, odejście szlaku czerwonego ↔ Tablica S. Bronikowskiego, de unde se continuă pe traseul albastru 
Czarny Staw Pod Rysami ↔ Rysy. Ruta constituie o ascensiune dificilă, unele secțiuni ale acesteia fiind închise în perioada de iarnă (1 decembrie-15 mai). Traseul este bine asigurat (360 de metri de lanțuri), dar parcurgerea sa necesită pregătire fizică și experiență turistică. De la Czarny Staw, panta medie a traseului este de până la 30 de grade, iar de la Morskie Oko, diferența de nivel depășește 1.100 de metri[8].
Cabana Dolina Pięciu Stawów Polskich
Cabana Morskie Oko
Cabana Murowaniec
Cabana Dolina Roztoki
Cabana Chata pod Rysmi
Cabana Popradské pleso
Hotelul Sliezsky dom
Lacurile Czarny Staw și Morskie Oko
Cabana Chata pod Rysmi din valea Váha
Secțiune a traseului spre vârful Rysy
Ruta poloneză prin valea Mięguszowiecka
Panou pe granița polono-slovacă
Vârful nord-vestic Rysy (2.499 m) dinspre Polonia
Vârful nord-vestic Rysy (2.499 m) dinspre Slovacia
