[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Paaliaq

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Paaliaq

Videoclip pe repede înainte cu Paaliaq mișcându-se pe orbita sa care a dus la descoperirea sa
Descoperire[1]
Descoperit deJ. J. Kavelaars⁠(d) et al.
Dată descoperireoctombrie 2000
Denumiri
Denumire MPCSaturn XX
Pronunție/pa.a.li'ak/
Nume alternative
S/2000 S 2
AtributePaaliapian, Paaliaqian[2]
Caracteristicile orbitei[3]
Epocă 2000 feb. 26.00
15,200,000 km
Excentricitate0.3631
Perioadă orbitală
686.9 z
(1.88 ani)
Înclinație45.083°
SatelițiSaturn
Caracteristici fizice
Diametrul mediu
25+50%
−30%
 km
[4]
18.79±0.09 ore[4]
Albedo0.04[5] presupus
Clasă spectrală
roșu
B−V=0.86, R−V=0.40[6]
D[6]

Paaliaq este un satelit neregulat prograd al lui Saturn. A fost descoperit de J.J. Kavelaars⁠(d), Brett J. Gladman⁠(d), Jean-Marc Petit, Hans Scholl, Matthew J. Holman⁠(d), Brian G. Marsden, Philip D. Nicholson⁠(d) și Joseph A. Burns⁠(d) la începutul lui octombrie 2000, [7] [8] [9] și primind denumirea temporară S/2000 S 2. A fost numit în august 2003 după un șaman fictiv din cartea „Blestemul șamanului”, scrisă de Michael Kusugak, care i-a furnizat lui Kavelaars numele giganților din mitologia inuită care au fost folosite pentru alți sateliți Saturnieni.[10]

A fost numit în august 2003 după un șaman fictiv din cartea The Curse of the Shaman, scrisă de Michael Kusugak⁠(d), care i-a furnizat lui Kavelaars numele de giganți din mitologia inuită care au fost folosite pentru alți sateliți saturnieni. [11]

Se crede că Paaliaq are aproximativ 22 de kilometri în diametru și orbitează în jurul lui Saturn la o distanță medie de 15,2 milioane km în 687 de zile. Este un membru al grupului Inuit de sateliți neregulați. De asemenea, are o proximitate cu alți 9 sateliți care ajung până la zece mile de fiecare.

Este de culoare roșu deschis, iar în infraroșu spectrul Paaliapian (Paaliaqan) [2] este foarte asemănător cu sateliții grupului inuit Kiviuq și Siarnaq, susținând teza unei posibile origini comune a grupului Inuit într-o destrămare a unui corp mai mare.[12] Curba sa de lumină are un tipar neobișnuit de patru minime, ceea ce sugerează că are o formă foarte ciudată.

Paaliaq fotografiat de CFHT⁠(d) pe 23 septembrie 2000
  1. ^ Discovery Circumstances (JPL)
  2. ^ a b The genitive form of Paaliaq is Paaliap. Thus the adjectival form could be absolutive⁠(d) Paaliaqian or genitive Paaliapian, parallel to nominative Venusian and genitive Venerian for Venus. See Inuktitut morphology
  3. ^ Mean orbital parameters from NASA JPL
  4. ^ a b Denk, T.; Mottola, S. (). Cassini Observations of Saturn's Irregular Moons (PDF). 50th Lunar and Planetary Science Conference. Lunar and Planetary Institute. 
  5. ^ Scott Sheppard pages
  6. ^ a b Grav, T.⁠(d); and Bauer, J.⁠(d); A deeper look at the colors of Saturnian irregular satellites
  7. ^ Kavelaars, J.J.; Holman, M.J.; Grav, T.; Milisavljevic, D.; Fraser, W.; Gladman, B.J.; Petit, J.-M.; Rousselot, P.; Mousis, O. (). „The discovery of faint irregular satellites of Uranus”. Icarus. 169 (2): 474–481. Bibcode:2004Icar..169..474K. doi:10.1016/j.icarus.2004.01.009. 
  8. ^ IAUC 7512: S/2000 S 1 and S/2000 S 2 25 October 2000 (discovery)
  9. ^ MPEC 2000-Y15: S/2000 S 1, S/2000 S 2, S/2000 S 7, S/2000 S 8, S/2000 S 9 19 December 2000 (discovery and ephemeris)
  10. ^ Petten, Cheryl. „Naming Saturn's moons”. Ammsa.com (în engleză). Aboriginal Multi-Media Society. The fourth name, Paaliaq, is a character Kusugak created in his latest book, Marble Island-The Curse of the Shaman, which Kusugak is currently trying to get published. The characters Kiviuq and Siarnaq are also found in the book. 
  11. ^ Petten, Cheryl. „Naming Saturn's moons”. Ammsa.com (în engleză). Aboriginal Multi-Media Society. The fourth name, Paaliaq, is a character Kusugak created in his latest book, Marble Island-The Curse of the Shaman, which Kusugak is currently trying to get published. The characters Kiviuq and Siarnaq are also found in the book. 
  12. ^ Gladman, B. J.; Nicholson, P. D.; Burns, J. A.; Kavelaars, J. J.; Marsden, B. G.; Holman, M. J.; Grav, T.; Hergenrother, C. W.⁠(d); Petit, J.-M.⁠(d); Jacobson, R. A.; and Gray, W. J.; Discovery of 12 satellites of Saturn exhibiting orbital clustering, Nature, 412 (July 12, 2001), pp. 163–166

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Paaliaq