Banca Angliei
Banca Angliei | |
Emblema Băncii Angliei | |
Sediul Băncii Angliei | |
Sediul central | Strada Threadneedle, Londra |
---|---|
Înființare | 27 iulie 1694 |
guvernator al Băncii Angliei[*] | Mark Carney[*] Andrew Bailey[*][1] |
Monedă | Lira Stelină |
Cod ISO 4217 | GBP |
Rezerve | £565 miliarde[2] |
Baza ratei de împrumut | 0.5%[3] rată stabilită la data de 5 martie 2009 |
Prezență online | |
www.bankofengland.co.uk | |
Modifică date / text |
Banca Angliei (în engleză Bank of England), cunoscută ca Bătrânica de pe Strada Threadneedle a fost fondată de rege în 1694[4] și mutată în locul actual în 1734. Banca a fost naționalizată în data de 1 martie 1946.[5] Mandatul Băncii Angliei este menținerea ratei inflației la 2%. Dacă rata inflației depășește cu mai mult de 1% ținta de 2%, guvernatorul Băncii Angliei trebuie să scrie o scrisoare deschisă către Chancellor of the Exchequer (similar cu ministrul de finanțe) pentru a explica ce măsuri va lua pentru a readuce nivelul inflației la 2%.[4] Această măsură a fost necesară ca urmare, a crizei din 2007-2009 când rata inflației a urcat de la 2,1% în decembrie 2007 la 4,7% în august 2008.[4]
Istoria Băncii Angliei
[modificare | modificare sursă]Banca Angliei a fost fondată în 1694 prin Decretul Parlamentului, ca reprezentând banca a guvernului și administrator al datoriei publice. Banca a fost fondată la propunerea scoțianului William Peterson, regelui William de Orania și Regina Maria, în căutare de resurse financiare pentru susținerea războaielor cu Franța. Inițial Banca Angliei a fost înființată pentru 10 ani.[6] Dreptul de funcționare a fost reînoit de către Parlament în anul 1709, moment în care i se asigură băncii poziția dominantă în emisiunea de bancnote, pentru ca în 1715 banca va obține monopolul emisiunii de bancnote în Londra. Prima ei tranzacție a fost un împrumut oferit guvernului, în valoare de 1.200.000 de lire sterline. În următorii 40 de ani, Banca Angliei a devenit bancherul multor departamente guvernamentale, păstrându-le bani și oferindu-le împrumuturi. După criza din 1847, banca își asumă rolul de împrumutător de ultimă instanță și procedează la ajustări ale nivelului ratei de dobândă, pentru stabilizarea pieței monetare.[7]
Independența Băncii Angliei
[modificare | modificare sursă]În mai 1997 după ce laburiștii au câștigat alegerile generale, Gordon Brown pe atunci Chancellor of the Exchequer, a oferit băncii centrale, responsabilități depline în stabilirea politicii monetare.[4][5]
Rata dobânzii de politică monetară
[modificare | modificare sursă]Anul | Data | Rata dobânzii de politică monetară |
---|---|---|
2006 | 3 august | 4,7500 |
2006 | 9 noiembrie | 5,0000 |
2007 | 11 ianuarie | 5,2500 |
2007 | 10 mai | 5,5000 |
2007 | 5 iulie | 5,7500 |
2007 | 6 decembrie | 5,5000 |
2008 | 7 februarie | 5,2500 |
2008 | 10 aprilie | 5,0000 |
2008 | 8 octombrie | 4,5000 |
2008 | 6 noiembrie | 3,0000 |
2008 | 4 decembrie | 2,0000 |
2009 | 8 ianuarie | 1,5000 |
2009 | 5 februarie | 1,0000 |
2009 | 5 martie | 0,5000 |
Relaxarea cantitativă
[modificare | modificare sursă]În 2009 Banca Angliei a început programul de relaxare cantitativă, prin crearea de lire sterline, din nimic, pentru a achiziționa active financiare, precum obligațiuni de stat (Gilts).[8]
Anul | Data | Suma de lire sterline creată de Banca Angliei |
Total bani creați până la data respectivă |
Membri care au votat pentru crearea de bani |
---|---|---|---|---|
2009 | martie | 75 miliarde de lire sterline | 75 miliarde de lire sterline | Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Andrew Sentance |
2009 | mai | 50 miliarde de lire sterline | 125 miliarde de lire sterline | Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Andrew Sentance |
2009 | august | 50 miliarde de lire sterline | 175 miliarde de lire sterline | Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Andrew Sentance |
2009 | noiembrie | 25 miliarde de lire sterline | 200 miliarde de lire sterline | Charles Bean, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Kate Barker, Tim Besley, David Blanchflower, Adam Posen, Andrew Sentance |
2011 | octombrie | 75 miliarde de lire sterline | 275 miliarde de lire sterline | Charles Bean, Ben Broadbent, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Martin Weale, Adam Posen |
2012 | februarie | 50 miliarde de lire sterline | 325 miliarde de lire sterline | Charles Bean, Ben Broadbent, Spencer Dale, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Martin Weale, Adam Posen |
2012 | iulie | 50 miliarde de lire sterline | 375 miliarde de lire sterline | Charles Bean, Paul Fisher, Mervyn King, David Miles, Paul Tucker, Martin Weale, Adam Posen |
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ https://www.bankofengland.co.uk/about/people/andrew-bailey/biography, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Bank of England (). „Bank of England Annual Report 2015” (PDF). Bank of England | Publications. Accesat în .
- ^ „– UK reduces interest rates to 0.5%”. BBC News. . Accesat în .
- ^ a b c d Alexander Davidson, How the global financial markets really work, Ed. Kogan Page, Londra, 2009, p.31.
- ^ a b „About the Bank | Bank of England”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Bogdan Căpraru, Activitatea bancară Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck, București, 2010, p.177.
- ^ Bogdan Căpraru, Activitatea bancară Sisteme, operațiuni și practici, Ed. C.H. Beck, București, 2010, p.179.
- ^ QE a 'monumental mistake', pensions experts say | Business | The Guardian
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Banca Centrală Europeană
- Sistemul European al Băncilor Centrale
- Uniunea Europeană
- Istoria activității bancare
- Bancă centrală
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- www.bankofengland.co.uk - Site web oficial
- TUR VIRTUAL în Banca Angliei. Cum arată seiful de aur și cele 400.000 de lingouri din subsolul celebrei clădiri britanice (VIDEO), 13 iulie 2013, Jurnalul Național