Vizualizare sursă pentru „Orbită (astronomie)”

Nu aveți permisiunea de a modifica această pagină, din următorul motiv:

Your IP address is in a range that has been blocked on all Wikimedia Foundation wikis.

The block was made by ‪Superpes15‬. The reason given is No open proxies .

Start of block: 10 februarie 2024 13:40
Expiry of block: 10 februarie 2026 13:40

Your current IP address is 142.171.178.55. The blocked range is 142.171.0.0/16.

Vă rugăm să includeți toate detaliile de mai sus în orice mesaje. If you believe you were blocked by mistake, you can find additional information and instructions in the No open proxies global policy.

Otherwise, to discuss the block please post a request for review on Meta-Wiki. You could also send an email to the stewards VRT queue at stewards@wikimedia.org including all above details.

Puteți vedea și copia codul sursă al paginii:

'''Orbita''' unui [[corp ceresc]] este traiectoria urmată de acel corp prin [[spațiu]]l cosmic, în jurul unui alt corp sub efectul [[gravitație]]i. De regulă, termenul ''orbită'' se utilizează numai în cazul în care corpul se rotește în jurul unui corp mai masiv sau ansamblu de corpuri și atracția gravitațională a acestora face ca această traiectorie să fie o curbă închisă ori [[Hiperbolă|hiperbolică]].

Un exemplu clasic este cel al [[Sistemul Solar|Sistemului Solar]], în care [[Pământ]]ul, celelalte [[Planetă|planete]], [[Asteroid|asteroizii]] și [[Cometă|cometele]] sunt pe orbită în jurul Soarelui. Tot așa, planetele pot poseda [[Satelit|sateliți]] naturali pe orbită. În zilele noastre, se află pe orbită, în jurul Pământului mulți sateliți artificiali (7702 la data de 4 mai 2023).

Cele trei [[Legile lui Kepler|legi ale lui Kepler]] permit determinarea, prin calcul, a mișcării orbitale.

[[Fișier:Apsis a.png|thumb|Orbita Lunii în jurul Pământului]]

==Etimologie și sens matematic==
Cuvântul [[Limba română|românesc]] '''orbită''' are etimologie binară: [[Limba latină|latină]] ''orbita'', -''ae'' și [[Limba franceză|franceză]] ''orbite''.<ref> Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, ''Noul dicționar universal al limbii române'' (2007)</ref>La rândul său, acest cuvânt francez este un împrumut savant din limba latină, ''orbita'', -''ae''<ref> Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, ''Nouveau dictionnaire étymologique et historique'' (1977)</ref> „linie circulară”, „urma lăsată de roți pe un drum” <ref name="DLR">''Dicționar latin-romîn'' (1962)</ref><ref name="GUT">Gheorghe Guțu, ''Dicționar latin - român'' (1983)</ref><ref>[http://www.lexilogos.com/latin/gaffiot.php?p=1089  ''Dictionnaire Gaffiot latin-françai''s (1934)] (consultat la 2 august 2015)</ref>, derivat al cuvântului ''orbis'', ''-is'', „obiect de formă sferică, circulară”, „cerc”, „mișcare circulară”, „mișcare a aștrilor”.<ref name="DLR">''Dicționar latin-romîn'' (1962)</ref><ref name="GUT">Gheorghe Guțu, ''Dicționar latin - român'' (1983)</ref>

Inițial termenul ''orbite'' era utilizat în [[matematici]] pentru a desemna punctele parcurse pe o [[traiectorie]], adică pe o [[Ecuație parametrică|curbă parametrată]]. Diferența dintre „orbită” și „traiectorie” consistă în faptul că ''traiectoria'' exprimă evoluția punctului, în timp ce ''orbita'' este un concept „static”. Astfel pentru o traiectorie <math>f: t\mapsto M(t)</math>, orbita este [[mulțime]]a <math>\{M(t)|t\in\R\}</math>.

Prin urmare o orbită poate avea orice formă potrivit dinamicii sistemului studiat, dar cu timpul folosirea termenului s-a restrâns la orbitele [[Curbă închisă|închise]] în [[astronomie]] și în [[astronautică]].

==Istorie==
Orbitele celor cinci [[Planetă|planete]] ale [[Sistemul Solar|Sistemul Solar]] vizibile cu ochiul liber — [[Mercur (planetă)|Mercur]], [[Venus (planetă)|Venus]], [[Marte (planetă)|Marte]], [[Jupiter]] și [[Saturn]] — au fost descrise, vreme îndelungată, pornind de la traiectoria lor aparentă.

==Orbită kepleriană==
O orbită kepleriană este orbita unui corp asimilabil unui [[punct]], adică a cărei distribuție a maselor posedă o simetrie sferică, și supus câmpului de gravitație creat de o masă asimilabilă și ea unui punct, acesta din urmă fiind luat ca origine a referențialului. Altfel spus, este orbita unui corp în interacțiune gravitațională cu un singur alt corp, fiecare corp fiind asimilabil unui punct.<ref>{{Chapitre|langue=fr|titre chapitre=Enrichissement du vocabulaire des techniques spatiales|auteurs ouvrage=[[Ministère de l'Industrie (France)]]|titre ouvrage=Enrichissement du vocabulaire pétrolier, nucléaire et des techniques spatiales|passage=33|lire en ligne=https://ia700308.us.archive.org/6/items/enrichissementdu00franuoft/enrichissementdu00franuoft.pdf|consulté le=6 aprilie 2014}} (consultat le 6 aprilie 2014)</ref><ref>{{Lien web|langue=fr|url=http://www.culture.fr/layout/set/print/franceterme/terme/SPAT415|titre=Orbite klépérienne|date=|site=http://www.culture.fr/|consultat le=6 aprilie 2014}}</ref>

Orbita kepleriană a fiecărui corp este o orbită [[conică]], unul dintre [[Focar (matematică)|focare]] coincizând cu [[Centru de masă|centrul de masă]] al celuilalt corp luat ca origine a referențialului.

==Parametrii orbitali==
O orbită [[Elipsă|eliptică]] este descrisă cu ajutorul a două planuri —planul orbitei și planul de referință — și de șase parametri numiți elemente:

* [[semiaxa majoră]]
* [[Excentricitate orbitală|excentricitatea]]
* [[Înclinație orbitală|înclinația]]
* [[longitudinea nodului ascendent]]
* [[argumentul periastrului]]
* poziția obiectului pe orbită.

[[Fișier:Comète trajectoire 5.svg|thumb|center|Orbită eliptică]]<br /><small><div style="text-align:center">''Orbită eliptică''</div></small>

Doi dintre acești parametri ([[Conică|excentricitatea]] și [[semiaxa majoră]]) definesc [[Traiectorie|traiectoria]] într-un plan, alți trei (înclinația, longitudinea nodului ascendent și  argumentul [[Priapsidă|pericentrului]]) definesc orientarea planului în spațiu, iar ultimul definește poziția obiectului. Iată descrierea mai detaliată a acestor parametri:
* '''[[Semiaxa majoră]] <math>a</math>''' : jumătatea distanței care separă [[Periapsidă|pericentrul]] de [[Apoapsidă|apocentru]] (cel mai mare diametru al elipsei). Acest parametru definește marimea absolută a orbitei. Nu are sens, în realitate, decât în cazul unei traiectorii eliptice sau circulare (semiaxa majoră este infinită în cazul unei orbite [[Parabolă|parabolice]] sau a unei orbite [[Hiperbolă|hiperbolice]]).

* '''[[Excentricitate orbitală|Excentricitatea]] <math>e</math>''': o elipsă este locul punctelor a căror sumă a distanțelor  a două puncte fixe, focarele (<math>S</math> și <math>S'</math> pe diagramă), este constantă. Excentricitatea măsoară decalajul focarelor în raport cu centrul elipsei (<math>C</math> pe diagramă); este raportul distanței centru-focar al semiaxei majore. Tipul traiectoriei depinde de excentricitate:
** <math>e = 0</math> : traiectorie circulară
** <math>0 < e < 1</math> : traiectorie eliptică
** <math>e = 1</math> : traiectorie parabolică
** <math>e > 1</math> : traiectorie hiperbolică

[[Fișier:Orbite.png|500px|thumb|center|Fig. 1 – Parametrii orbitali]]

Planul de referință sau planul referențial este un plan care conține centrul de gravitate al corpului principal. Planul de referință și planul orbitei sunt astfel două planuri secante. Intersecția lor este o dreaptă numită linia nodurilor. Orbita taie planul de referință în două puncte, numite noduri. Nodul ascendent este acela prin care corpul trece în traiectorie ascendentă;  celălalt este nodul descendent. 

Trecerea între planul orbital și planul de referință este descris de trei elemente care corespund [[Unghiurile lui Euler|unghiurilor lui Euler]]:<ref>{{fr icon}} Luc Duriez, « Le problème des deux corps revisité », dans Daniel Benest et Claude Froeschle (éd.), ''Les méthodes modernes de la mécanique céleste'', Gif-sur-Yvette, Frontières, 2e éd., 1992, p. 18 ISBN 2-86332-091-2</ref>

* '''[[Înclinație orbitală|Înclinația]]''', notată cu <math>i</math>, care corespunde cu unghiul [[Nutație|nutației]]: înclinația (între 0 și {{Unité|180|de grade}}) este unghiul pe care-l face planul orbital cu un plan de referință. Acesta din urmă fiind în general planul [[Ecliptică|eclipticii]] în cazul orbitelor planetare (planul care conține traiectoria Pământului; în negru în figura 1). Înclinația este unghiul portocaliu din figura 1.

* '''[[Longitudinea nodului ascendent]]''', notată cu ☊, care corespunde  cu unghiul [[precesie]]i: este vorba de unghiul dintre direcția [[Punct vernal|punctul vernal]] și linia nodurilor, în planul eclipticii. Direcția punctului vernal (în negru în figura 1) este dreapta care conține [[Soare]]le și punctul vernal (punct de reper astronomic care corespunde poziției Soarelui la momentul [[echinocțiu]]lui de primăvară). Linia nodurilor (în verde în figura 1) este dreapta căreia îi aparțin nodurile ascendent (punctul de pe orbită în care obiectul trece pe partea nordică a eclipticii) și descendent (punctul de pe orbită în care obiectul trece pe partea sudică a eclipticii).

* '''[[Argumentul periastrului]]''', notat cu <math>\omega</math>, care corespunde unghiului de rotație propriu: este vorba despre unghiul format de linia nodurilor și direcția periastrului [dreapta căreia îi aparține steaua (sau obiectul central) și periastrul traiectoriei obiectului], în planul orbital. În figura 1 este în albastru. [[Longitudinea periastrului]] este suma longitudinii nodului ascendent și a argumentului periastrului.

Al șaselea parametru este poziția  corpului care orbitează pe orbita sa la un moment dat. Ea poate fi exprimată în mai multe moduri:
* [[Anomalie medie|Anomalia medie]] în [[Epocă (astronomie)|epocă]], notată cu Mo;
* [[Anomalie adevărată|Anomalia adevărată]];
* Argumentul latitudinii.
* '''Momentul trecerii la periastru''': poziția obiectului pe orbită la un moment dat este necesară pentru a se putea prezice poziția pentru orice alt moment. Există două moduri de a da acest parametru. Primul constă în specificarea  momentului trecerii la [[periastru]]. Al doilea constă în specificarea [[Anomalie medie|anomaliei medii]] '''''M''''' (în roșu în figura 1) a obiectului pentru un moment convențional ([[Epocă (astronomie)|epoca]] orbitei). Anomalia medie nu este un unghi fizic, ci specifică fracția suprafeței orbitei măturate de linia care unește focarul de obiect după ultima sa trecere la periastru, exprimată sub formă unghiulară. De exemplu, dacă linia care unește focarul de obiect a parcurs un sfert din suprafața orbitei, anomalia medie este <math>0,25 \times 360</math>°<math> = 90</math>°. Longitudinea medie a obiectului este suma longitudinii periastrului și anomaliei medii.

==Perioade==
Când se vorbește despre perioada unui obiect, este vorba, în general, despre perioada sa siderală, dar sunt posibile mai multe perioade:

* Perioadă siderală: timpul care se scurge între două treceri ale obiectului în fața unei [[Stea|stele]] distante. Este perioada „absolută”, în sensul [[Isaac Newton|newtonian]] al termenului.

* Perioadă anomalistică: timpul care se scurge între două treceri ale obiectului la periastrul său. După cum acesta din urmă este în precesie sau în recesie, această perioadă va fi mai scurtă sau mai lungă decât cea siderală.

* Perioadă [[Lună lunară#Lună draconitică|draconitică]]: timpul care se scurge între două treceri ale obiectului la [[Nod ascendent|nodul său ascendent]] sau descendent. Ea va depinde, prin urmare, de precesiile celor două planuri implicate (orbita obiectului și planul de referință, în general [[ecliptica]]).

* Perioadă tropică: timpul care se scurge între două treceri ale obiectului la [[Ascensie dreaptă|ascensia dreaptă]] zero. Din cauza [[Precesia echinocțiilor|precesiei echinocțiilor]], această perioadă este ușor și în mod sistematic mai scurtă decât cea siderală.

* Perioadă sinodică: timpul care se scurge între două momente în care obiectul ia același aspect ([[Conjuncție (astronomie)|conjuncție]], [[Cvadratură (dezambiguizare)#Cvadratură (astronomie)|cvadratură]], [[Opoziție (astronomie)|opoziție]] etc.). De exemplu, perioada sinodică a lui [[Marte (planetă)|Marte]] este timpul care separă două opoziții ale lui Marte în raport cu Pământul; cum cele două planete sunt în mișcare, vitezele lor unghiulare relative se scad, iar perioada sinodică a lui Marte se confirmă că este {{Unité|779.964|[[Zi|d]]}} ({{Unité|1.135|ani marțieni}}).

==Relații între anomalii și raze==
În cele ce urmează, <math>e</math> este excentricitatea, <math>T</math> [[Anomalie adevărată|anomalia adevărată]], <math>E</math> [[Anomalie excentrică|anomalia excentrică]] și <math>M</math> [[Anomalie medie|anomalia medie]].

Raza <math>r</math> a elipsei (măsurată dintr-un focar) este dată de:

<math>r = a(1 - e\cos(E)) = a\frac{(1 - e^2)}{1 + e\cos(T)}\,\!</math>

Relațiile următoare există între anomalii:

<math>M = E - e\sin(E)\,\!</math>

<math>\cos(T) = \frac{\cos(E)-e}{1-e\cos(E)}\,\!</math>

sau încă

<math>\tan\left(\frac{T}{2}\right) = \sqrt{\frac{1+e}{1-e}}\tan\left(\frac{E}{2}\right)\,\!</math>

O aplicație frecventă constă în a găsi <math>E</math> pornind de la <math>M</math>. Este suficient atunci să se itereze expresia: 

<math>E_{i+1} = \frac{M - e(E_i\cos(E_i)-\sin(E_i))}{1-e\cos(E_i)}\,\!</math>

Dacă se utilizează o valoare inițială <math>E_0 = \pi</math>, convergența este garantată, și este întotdeauna foarte rapidă (zece cifre semnificative în patru iterații).

==Forma orbitei==
[[Fișier:Orbit2.gif|250px|thumb|Orbite circulare a două corpuri de mase diferite în jurul [[Baricentru (fizică)|baricentrului]] lor (crucea roșie).]]
Considerăm în continuare cazul unui sistem format din două corpuri. În acest caz, traiectoria fiecăruia dintre corpuri, considerată în [[sistem de referință|sistemul de referință]] în care [[Centru de masă|centrul de masă]] al sistemului este fix, poate fi:
* un [[cerc]] cu centrul în centrul de masă al sistemului;
* o [[elipsă]] cu unul dintre focare în centrul de masă al sistemului;
* o [[parabolă]] cu focarul în centrul de masă al sistemului;
* una dintre ramurile unei [[hiperbolă|hiperbole]] cu un focar în centrul de masă.

Într-o primă aproximație, traiectoria unui corp într-un sistem de mai multe corpuri dintre care unul îl influențează mult mai puternic decât celelalte este similară cu cazul unui sistem de două corpuri. Ca urmare, traiectoria unei [[planetă|planete]] în jurul [[Soare]]lui sau a unui [[satelit natural]] în jurul planetei este un cerc, o elipsă, o parabolă sau o hiperbolă.

Deoarece termenul de ''orbită'' se utilizează de regulă doar pentru orbite închise și deoarece orbita circulară este un caz particular de orbită eliptică, prin ''orbită'' se înțelege de cele mai multe ori ''orbită eliptică''

== Elementele orbitei ==
'''Apsis''' este punctul cel mai depărtat sau cel mai apropiat față de orbita eliptică a unui corp ceresc de la centrul său de atracție, care este in general [[centru de masă|centrul de masă]] al sistemului.
Punctul cel mai apropiat este denumit '''periapsis''' sau '''pericentru''' iar punctul cel mai îndepărtat este '''apoapsis''', '''apocentru''' sau '''apapsis'''.

O linie dreaptă trasă prin periapsis și apoapsis este '''linia apsidelor''', sau '''linia apsidială'''. Este axa principală a elipsei, adică [[Dreaptă|dreapta]] care unește cele două puncte cele mai îndepărtate de centrul său.

Pentru anumite obiecte astronomice există denumiri specifice pentru ''periapsis'' și ''apoapsis'', formate din prefixul '''peri-''', respectiv '''apo-''' și următoarele sufixe:

{|class="wikitable"
|+Obiecte ale [[Sistem solar|Sistemului Solar]]
! '''[[Corp ceresc]]'''
! [[Soare]]
! [[Mercur (planetă)|Mercur]]
! [[Venus]]
! [[Pământ]]
! [[Lună]]
! [[Marte (planetă)|Marte]]
! [[Jupiter]]
! [[Saturn]]
! [[Uranus]]
! [[Neptun]]
! [[Pluto]]
|-
| '''Sufixoid'''
| -heliu
| -hermion
| -cytherion
| -geu
| -lun<br>-cynthion<ref name=apollo15 /><br>-selen
| -areion
| -zen<br> -jov/-iov
| -cron<br> -saturniu
| -uranion
| -poseidon
| -hadion<br> -pluto
|-
| '''Exemple'''
| periheliu
| perihermion
| pericytherion
| apogeu<br>perigeu
| perilunar<br>periselenar
| periareion
| perizen<br>perijovian / periiovian
| apocron<br>pericron
| periuranion
| periposeidon
| perihadion<br> peripluto
|-
| '''Originea<br>denumirii'''
| [[Helios]]
| [[Hermes]]
| [[Venus|Cythera]]
| [[Gaia]]
| [[Luna]]<br>[[Selene]]<br>[[Artemis|Cynthia]]
| [[Ares]]
| [[Jupiter]]
| [[Cronos]]<br> [[Saturn]]
| [[Uranus]]
| [[Poseidon]]
| [[Hades]]<br>[[Pluto]]
|}

{|class="wikitable"
|+Alte obiecte
! [[Stele]]
! [[Galaxii]]
! [[Centru de masă|Baricentru]]
! [[Gaură neagră|Găuri negre]]
|-
| -astru
| -galacticon
| -centru<br>-focus<br>-apsis
| -nigricon<ref name=landis/><br>-melasma<ref name=schodel/>
|}

===Cazuri particulare===
Cei mai utilizați termeni sunt [[perigeu]] si [[apogeu]], care se referă la orbitele din jurul [[Pământ]]ului și respectiv ''afeliu'' (punctul cel mai depărtat de Soare de pe orbita unei planete, a unei comete etc.) și ''periheliu'' (punctul în care o planetă sau o cometă, aflate în mișcare în jurul Soarelui, se găsesc cel mai aproape de acesta), care se referă la orbitele din jurul [[Soare]]lui.

== Note ==
{{listănote
|colwidth = 30em
|refs=

<ref name=apollo15>{{cite web | title = Apollo 15 Mission Report | work= Glossary | url= http://history.nasa.gov/alsj/a15/a15mr-f.htm | accessdate = 16 octombrie 2009 }}</ref>

<ref name=schodel>R. Schodel, T. Ott, R. Genzel, R. Hofmann, M. Lehnert, A. Eckart, N. Mouawad, T. Alexander, M.J. Reid, R. Lenzen, M. Hartung, F. Lacombe, D. Rouan, E. Gendron, G. Rousset, A.-M. Lagrange, W. Brandner, N. Ageorges, C. Lidman, A.F.M. Moorwood, J. Spyromilio, N. Hubin, and K.M. Menten, "Closest Star Seen Orbiting the Supermassive Black Hole at the Centre of the Milky Way," ''Nature'' 419, 694–696 (17 October 2002), {{doi|10.1038/nature01121}}.</ref>

<ref name=landis>Folosit de scriitorul și astrofizicianul [[Geoffrey A. Landis]] înainte ca termenul alternativ - '''perinigricon''' să apară în literatura științifică în anul 2002</ref>

}}

==Bibliografie==
* ''Dicționar latin-romîn'', Colectivul de elaborare: Rodica Ocheșanu, Liliana Macarie, [[Sorin Stati]], N. Ștefănescu, Editura Științifică, București - 1962
* [[Gheorghe Guțu]], ''Dicționar latin - român'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, în [[1983]] (1326 de pagini, format 24 cm x 17 cm). Ediția a doua a apărut la Editura Humanitas, București. ISBN 9732809337
* Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand, ''Nouveau dictionnaire étymologique et historique'' par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris, 1977. ISBN 2-03-020210-X
* Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, ''Noul dicționar universal al limbii române'', Ediția a doua, Editura Litera Internațional, București-Chișinău, 2007. ISBN 978-973-675-307-7
* {{cite book|author=Abell|author2=Morrison|author3=Wolff|last-author-amp=yes|title=Exploration of the Universe|edition=fifth|date=1987|publisher=Saunders College Publishing}}
* Linton, Christopher (2004). ''[http://books.google.co.uk/books?id=B4br4XJFj0MC&pg=PA285&lpg=PA285&dq=Leibnitz+on+centrifugal+force&source=bl&ots=ul5sM-8hez&sig=3eV8RZGxy6Czk3uZZ4_6nxhr3gQ&hl=en&ei=VYT_SaDtOsmrjAfv44iIBw&sa=X&oi=book_result&ct=result&resnum=5 From Eudoxus to Einstein]''. Cambridge: University Press. ISBN 0-521-82750-7
* Swetz, Frank; et al. (1997). ''[http://books.google.com/books?id=gqGLoh-WYrEC&pg=PA269&dq=reaction+fictitious+rotating+frame+%22centrifugal+force%22&lr=&as_brr=3&as_pt=ALLTYPES&ei=JUH7SYr3GIzckQSSx4XVBA#PPA269,M1 Learn from the Masters!]''. [[Mathematical Association of America]]. ISBN 0-88385-703-0
* Andrea Milani and Giovanni F. Gronchi. ''Theory of Orbit Determination'' (Cambridge University Press; 378 pages; 2010). Discusses new algorithms for determining the orbits of both natural and artificial celestial bodies.
* Martin Rees, ''Universul, ghid vizual complet'', coordonator [...], Traducere din limba engleză de Ana-Maria Negrilă-Chisega, Liana Stan, Enciclopedia RAO 2008, București, 512 de pagini. ISBN 978-973-717-319-5

== Vezi și ==
* [[Orbita Pământului]]
* [[Orbita joasă a Pământului]]
* [[Transfer orbital Hohmann]]
* [[Orbiter]]

{{Portal|Astronomie}}
{{Ciot-astronomie}}

[[Categorie:Orbite| ]]

Formate folosite în această pagină:

Format:Chapitre (modificare)
Format:Ciot-astronomie (modificare)
Format:Citat carte (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citat web (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Citat web-LUA (modificare)
Format:Cite book (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Cite web (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Column-width (modificare)
Format:Doi (modificare)
Format:Fr icon (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Indicație limbă (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Lien web (modificare)
Format:Listănote (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Portal (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Portal/Imagine/Astronomie (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Portal/core (vedeți sursa) (protejat ca format)
Format:Unité (modificare)
Format:Unități (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Arguments (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1 (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/COinS (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Configuration (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Date validation (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Identifiers (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Suggestions (modificare)
Modul:Citation/CS1/Utilities (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/Whitelist (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Citation/CS1/styles.css (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:DateUtils (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:DateUtils/data (vedeți sursa) (protejat ca format)
Modul:Roman (vedeți sursa) (protejat ca format)

Înapoi la Orbită (astronomie).

Adus de la https://ro.wikipedia.org/wiki/Orbită_(astronomie)