CONTROLUL
PRODUSULUI ȘI AL
AMBALAJULUI
Păstrarea mărfurilor se face în spații special amenajate,
 numite depozite, pe perioade diferite de timp, în
 funcție de cerințele pieței.
Calitatea mărfurilor în timpul păstrării poate fi
 influențată pozitiv (îmbunătățirea caracteristicilor de
 calitate), dar mai ales negativ, în cazul în care nu se
 respectă condițiile de păstrare/depozitare prevăzute de
 standarde.
De aceea, se impune, pe de o parte, asigurarea condițiilor
 optime de păstrare – în primul rând controlul și
 dirijarea permanentă a parametrilor atmosferici
 (temperatură, umiditate, circulația aerului, compoziția
 aerului) – iar pe de altă parte, controlul periodic și
 ocazional al calității mărfurilor (în special verificarea
 caracteristicilor organoleptice conform standardelor,
 constatarea defectelor provenite de la manipularea
 necorespunzătoare a mărfurilor: spargere, fisurare,
 rupere, scurgere, deformare, tasare etc.)
Controlul calității mărfurilor trebuie efectuat nu numai
 în depozit, dar și în magazin, în funcție de tipul
 expunerii mărfurilor în sala de vânzare.
Pentru evidențierea clară a calității produselor, se poate
 întocmi o fișă de verificare a calității. Prin verificarea
 calității se înțelege ansamblul operațiilor care se
 execută pentru a constata dacă proprietățile produselor
 corespund sau nu calității prescrise.
Metodele specifice științei mărfurilor, prin care se face
 analiza acestora, sunt metodele psiho-senzoriale
 (organoleptice) și metodele de laborator (instrumentale)
     FIȘĂ DE VERIFICARE A CALITĂȚII
I. Încadrarea merceologică a produsului
1. Sectorul      2. Grupa         3. Subgrupa      4. Articolul     5. Sortul
II. Verificarea stării ambalajului (integritate, aspect, îndeplinirea funcțiilor)
III. Elemente de marcare
1. Elemente de identificare a            2. Elemente de informare a
   produsului                               consumatorului
IV. Verificarea organoleptică
1. Nr. crt.      2. Caracteristici de calitate     3. Constatări
                 conform standardelor
V. Concluzii (produsulul poate fi sau nu poate fi comercializat)
Metodele psiho-senzoriale (organoleptice) se bazează pe
  utilizarea celor cinci simțuri. Ele oferă primele
  informații despre formă, mărime, culoare, aspect, gust,
  grad de prospețime etc.
Metodele organoleptice sunt subiective, deoarece depind
  de numeroși factori ca: acuratețea simțurilor și
  experiența operatorilor, condițiile de desfășurare.
Ele prezintă avantajele rapidității și economicității. Sunt
  metode larg utilizate în producția și în comerțul cu
  produse alimentare, cosmetice, textile.
Metodele psiho-senzoriale de determinare a calității
  mărfurilor tind să constituie o disciplină de sine
  stătătoare, numită ”senzorica”.
Caracteristicile senzoriale constituie pentru consumatori
  unul dintre criteriile foarte importante în decizia de
  cumpărare, deoarece primul contact cu produsul se
  realizează pe cale senzorială.
Metodele experimentale (de laborator) presupun
 determinarea cu ajutorul unor aparate, instrumente,
 mijloace de măsurare a caracteristicilor fizice, mecanice,
 chimice, optice, termice.
Ele au un mare grad de obiectivitate și precizie, deoarece
  au la bază experimente desfășurate în condiții optime de
  mediu, bine determinate, cu ajutorul unor echipamente
  și pe baza unor proceduri prevăzute în standarde, norme
  tehnice (testări, analize, măsurători).