[go: up one dir, main page]
Scribd
Încărcați
53 vizualizări16 pagini

Duhovnicul Satanei 40

O crimă misterioasă a avut loc în localitatea Prodeal, unde o femeie bogată a fost ucisă, iar soțul ei este suspectat, deși dovezile sugerează nevinovăția sa. Un detectiv descoperă detalii care duc la clarificarea cazului, inspirând un roman publicat recent. De asemenea, se discută despre viața tumultoasă a Floricăi Yanesca și despre romanul lui Petre Belly, 'Cazul doamnei Predescu', care a avut un mare succes în literatura românească.

Încărcat de

ovidiu.kyr
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
53 vizualizări16 pagini

Duhovnicul Satanei 40

O crimă misterioasă a avut loc în localitatea Prodeal, unde o femeie bogată a fost ucisă, iar soțul ei este suspectat, deși dovezile sugerează nevinovăția sa. Un detectiv descoperă detalii care duc la clarificarea cazului, inspirând un roman publicat recent. De asemenea, se discută despre viața tumultoasă a Floricăi Yanesca și despre romanul lui Petre Belly, 'Cazul doamnei Predescu', care a avut un mare succes în literatura românească.

Încărcat de

ovidiu.kyr
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
Sunteți pe pagina 1/ 16
Q crim isterioasd la Prodeal) Frumoasa Iocalitate de pe valea Prahovei a fost teatrul unei crime care a dat mult de lucru autori- ,/ tafilor. Victima este o femeie bogat’, cunoscuté in : cercurile bucurestene. Banuielile se indreapté asupra sotului femeii, dar totul pledeaza in favoarea nevino- i vatiei sale. Un mic am&nunt, ins&, atrage atenfia unui detectiv si, urmarind aceasta pisti, se ajunge la cla-} - My rificarea lucrurilor. Chestia aceasta ia inftitigarea unui ‘ roman, de aceea a si fost fratati pe larg in cadrul publicatici ,,Detectivul Saptamanal* No. 25, aparut astazi, Se giseste de vanzare, cu cinci lei exemplarul, a toate hioscuiile de ziare din intreaga fara. 1 Cine este Florica Yanesca ? Pufini au auzit poate de dansa. A fost o femeie i nespus de frumoasd, a ciirei viati plina de aventuri a inspirat penele cAtorva scriitori. Facea parte dintro familie bojereasc’, in al cirei castel de la poalele Carpatilor se aduna elita de pe vremuri gi se juca c&rfi... Si tantra Florica, al cirei farmec aprinsese inimile mulor birbafi, deveni, im ourand, demonul juc&torilor de cir{i, tarand dup’ dansa pe mulfi in prapastie. Romanul vietii ei a aparut recent’ in volumul 34 al Golecfiei , care se ali de vanzare la chiogcuri si librérii, cu lei zece exemplarul. y PETRE BELLY Autorul care a objinut cel mai mare tiraj atins PAs vreodata in literatura roméneasci, a scris un now roman, intitulat ,,CAZUL DOAMNEI PREDESCU“, care @ aparut la 15 Mai in ,Colectia celor 15 lei* areca ‘flast.de Arte Grafice Bminesou, 8. A., str. Saligny 2 { VW | = (Nu, domnisorule, nul ‘se poate! Tn viafa po care esti silit s’o duci astizi, do multe orl se poate, ‘wiampla in cHutarea ta gi ai risea s% fii prins. Or... numai asta nu trebue s4 se intamplet larisi tremuri parci glasul mistorios cand } vorbi de primejdia care l-ar putea pandi pe Corio- ')\ lan de a fi arestat. — Dar nu va dati seamf ¢% este o cruzi, o tortura la care ma puneti voi, prietenii mei, cand nu vreli sk ma l4sati s% alerg gi ou in ajutorul iubitei? — r&éspunse voinicul, suptirat, m&nios poate chiar, — De ce nu vrefi si intelegeti ci cercetand voi pe o parte, iar eu pe alta, avem mult mai multi sorti de izbandal?, — Linisteste-te, Coriolan, fiule, fiindcd! instisi” aceste cuvinte ale tale dovedese c& judeci mai mult» cu inima dec&t cu mintea! — rispunse tainical glas. — Viinde® dacH n’ar fi astfel, fi-ai da seami- ca puterea ta, fat de a noastri, riimane cu’ totul in ‘umbra, Not suntem firt nume, nof suntem firs trup, noi suntem morti si un mort trece prin lume * nebiigat in seam@, se strecoard fark si fie vizut si are puteri mult mai mari decat un viu. De aceea, — ajutorul pe care tu ni lai putea da nov, nici nu poate fi b&gat in seam%, el nu existé. Dimpotriva, \ {iam spus ci nu ai putea docdt si strici, ceea | ce am pune noi la cale. : % — Dar, Lumina Vie — raspunse Coriolan — / de ce nu vreti s&ni spuneli gi mie ciue sunteti, de ce nu vreti simi aritati tn ce const& pute- tea voastri, ca s# pot avea deplin’ incredere in \ cercetiirile voastre, ca si fiu linistit, stiind ci in- tr’adevir nimeni, mai bine decdt voi nu mi-o poate gaisi pe Hinca. 7 7 » 556 « Sy — La timpul stu, vei afla cine suntem si in ce consti puterea noastra, — rispunse misteriosul glas. — Deocamdatt multumeste-te cu ceea ce stil, anume ci suntem morti fara trup gi fir nume. Numai sufletul mai este din noi, fiinde’ sufletal nu moare niciodati. Poate ci va veni ziua invierii si pentru noi... Ea u’a venit tnc& si pan& cand nu ne va suna ceasul, nimeni dintre cei vii nu trebue si cunoascd tuina noastri. Fiinded cel care o cunoaste, trebue sti moaril, deoarece numai ace- luia care trece in alti viati ii este dat sit cunoasca ce este dincolo de mormant. — Iarta-mi, Lumina Vie — zise Cotialied — dar mintea mea nu poate da crezare spuselor tale. Dac& sunteti morti, morti suntefi pentru toatt Jumea si pentru tot ceca ce se petrece in lumea aceasta, a noastra, a celor vii. Fiindcd eu nu am creijerul atat de necioplit, incat s& cred fie in invierea mortilor, fie in morti, cari dup’ moarte igi mai pastreaz% anu- mite facullZti, ca de pild&. aceeal de a vorbi, de a auzi, de.a yeni in ajutorul oamenilor, intr’un cu- vant, de a face tot ceea ce fac oamenii, afarti doar de faptul ci nu se vid, gi c& in loc de a apiirea cu forme omenesti se araté unora, doar in chip de luminita verde-albastrie. — Si lotusi, va veni-o zi, tn care ifi vei da seami, atat ci, sunt morti cari invie, cdt si c& sunt morti, cari, dupa plecarea lor din lumea acea- sta, isi mai piistreaz& toate facultatile, afara’ de aceea, de a se ardta in forme omenesti si de a purta un nume. Intre acegtia suntem gi noi, si de aceea puterea noastri este mai mare decdt a ta si de aceea, nu are niciun rost sai expui si tu viata, cind ajutorul tiu nu ne poate fi de niciun folos. Aibi rahdare deci, stApAneste-ti dornt inimii si © stai linistit, pand cand ifi vom da deslegarea de a te duce s-ti iei iubita, Coriolan mai tncerc# odatd! si scoatt misteri- oasa lumind verde-albistrie din mutismul in care se incipitana, dar incercarea lui fu zadamicd. * 557° Dup% un ‘sfert de ccas sé tnapoi’ in partea din fat a pesterli, fri si-gi aibi inima cu mult mat uguratii decat o avusese mui inainte, Pirestc, Lumina Vie ii spusese c# cova au a- flat despre Ilinca, fi spusese cal in curand -nlidaj- duia, si fie in masuri sil trimita Ja locul unde se giseyte iubila lui, Dar pe de a parte, misterinasa lumin# nu voise si-i dea niciun aminunt in pri-” vinta aceasta, iar pe de all& parte, nu-i spusese dacil ziua in care ise va da deslegare de a se duce Ja Hinca va fi peste douiizeci gi patru de ore, sau peste o siplimani, sau poate chiar peste o luna ‘Avea-va el puterea sil rabde o siiptimand, sau poate chiar o lund, dacti va fi mevoie? Isi va putea el stipani vremo mai indelungaté, dorul care1 mi- stuia, care-l micina? Sau, trecand peste toate pre- venirile Luminei Vii, trecind peste primejdia ce ar insemna penixn iel iesirea din pesiera Pietrarnitel atunci, indat% dup% cele petrecute la Alba. fulia, va pormi im neglire, in cdutarea iubitei, chiar a doua 2i? De. aceasta, chipesul voinic se temea grozay, chiar atunci, la un sfert de ceas dup ce misterioasa lumina’ verde il prevestise de primejdia ce-l pain- dea, dack nu-gi-sitpanea nivala simf{imintelor. Porunca Marelui Sfat. + Trecuse .o siptimang, fir ca micar o. clipdl Coriolan Cristior s& se fi indepartat de pestera Pie- trarnitei. Voise s’o fact, chiar a doua zi dup inloarcere. Si de atunci, ined de dona ori. Dar de fecane data, cand dorul si nesiguranta pentru tubili il indemmau s% porneasca, de indatas ce cobora din pester’, din pidure, {ra sa-si poata da seam& de unde anume venea glasul, auzea pe cineva. strigand, poruncitor: + 558 4 = Inapoi, Coriolan, fiule! Moartea te pandeste qc’. Pandurii tot mai colind’ finutul in c&utarea ta, Insiisi siguranta Linc%i cere ca deocamdatal si nu te misti de aici. Este spre binele t&iu si, spre binele fetei, ca deocamdatt) si nu te arati ( inca. Inapoi! ‘ f Si Coriolan se intorsese de fiecare dalt. iy Se intorsese, nu fiindc se temea de primejdia care-] pandea pe el. Nu, el nu cunostea teama de \ moarte! ‘ Se inapoiase ins%, de team’ pentru Tinca. Mix (\'sterioasa voce ii spusese limurit 4, instsi sigue ranta fetei cerca ca deocamdatt sal nu se arate. — Si fiind vorba de Ilinca, chipesul voinie ist propusese si mai rabde, cu toate ca grija si dorul fl chinuia cumplit. i m La o saptiimand apoi, dela intoarcerea luf, thy tr’o diminea{&, cand se scula, gisi un biletel, in care i se spunea si vind pani la pripastia din fundul pesterii. Fara si se mai spele micar pe fat, fark st + 559 + mai zéboveasc& o singur’ clip’, Coriolan porni fn’ dat# spre locul aratat. ' Dupa ce sosi acolo, cu sufletul la gurt, dadu semnalul cunoscut si peste citeva minute lumina verde-albistruie se ivi de partea cealaltt “a pra- pastiei, in misterioasa Impiritie a Mortii. — Te-am chemat, Coriolan, fiule. —. risun® glasul misterios — finde Marcle Sfat are si idea 0 instircinare. — ‘Ah! — iesi de pe buzele voinicului, cu ne-) {Armiurit§ tristete. | ; »Asa dar, nu m’ati chemat, spre a-mi spun \ unde sti-mi gdsese iubita? = Wei afla si asta! — rispunse Lumina Vio si aceste simple cuvinte fura pentru sufletul voi- -nicului un balsam bineficdtor, un indemn la o ade- wdrati nivalai, de bucurie, un isvor de nou ayant, de noi fi, ‘ . »Vei afla si asta! — repeté misterioasa voce — (Mai intai ist, iti voiu comunica porunca Maire- lui Sfat. Nobilul Gabor Nandra a ajuns cu asupri- rea lioagilor at&t de departe, incat se poate in- {Ampla ca Dietii (Yirani, desmiid%jduiti, si se ris. ‘coale si s& dea semnalul inceperii revolutiei. Or, aceasta nu trebue si) se intample inci, deoarece _pregitirile nu sunt decat la inceputul lor. Pentru ca revolutia si nu ishucneasc’, Marele Sfat a ho- tarit moartea lui Nandra. Numai asifel ti vom putea impiedeca pe iobagi st se riscoale. Or, pentru du- cerea la indeplinire a acestei hotriri, Marele Sf. te-ai ales pe tine, fiule. Nu s&-l ucizi tu tsufi ticdlos, nu si-{i primejduiesti tu viata, ci s& ty duci acolo, unde Nandra se gliseste acum si si-D, inveti pe férani, cum si se scape de asupritorul) lor, fara si se stie cine |-a cis. Ai tnteles ceasteaptt dela tine Marele Slat? ' — Am infeles! — rispunse voinieul. — Dar. Tlinca? — Asteapti, fiulo! — riispunse tainicul glas, — Mai intai sd sfarsim ev Nandra. Pe ticklosul * 560 * ae costa il vei gist in munti. El a pomit, inci! de. acum doud zile, spre ounti, undo are de gind sil stea cel putin o siptimalni, la nigte paduri pe cari le are, intre Dealul Parasinatu, Dealul Magurii st Varful Muntisorului. Acolo vei da peste nemerni« oul, care intocmai, ea gi Népdrca din Galda nu \ y ‘4 ai are nimic sfant pe lumea aceasta, care dupa ée a luat si pielea de pe biefil oameni, acum ‘ii | {ine-in munti, si-i taie padurile, tard s& le dea de \ mancare firt si-i lase si se odihneasct o clip’, ie fi jas cu mult luare aminte, deoarece tick losul_ este insotit de o adeytirati armat& de eet “unguri si sicui, asa cl, pedepsirea lui nu va fi toc- mai ugoar%, Dar de aceea te-a ales Marcle Sfat pe tine, Furk sii primejduiesli tu viata, esti destul de destept si randuiesti lucrurile in aga fel, incalt tictilosul si-gi pliteascd pacatele, in asa chip, n+ cat si nu se stie de mana cui a cdzut, pentru ca Dietii iobagi s& nu fie tragi la rispundere. — Si Dinca? — imtreb’ Coriolan care \ardea de neribdare s¥ aud% odat& vesti despre tubita Ini. — Pe Ilinca te vei duce s’o iei, dupa! ce ifi vei fi indeplinit aceast# tnstircinare — raspunse Low mina Vie, — Vei cobort la Lunca Ampoilei, ja emul nostm de‘ ineredere Dumitru Greble, unde {i va inmana o scrisoare, in care vei fi instimfat de este Tlinca, ee — Dar de ce s¥ nu-mi spuneti de pe acum? — treb Coriolan, nemultumit. — Fiindc& s'ar putea tntampla ca s4 nesocotesti o~brunca noastri, de a te duce mai intai si]. pe- aepsesti pe Nandra, f \) .— Sicear fi daca nu m’as duce?—facu Coriolan. r QOare intr’adevar, nu meril4i Ilinca si ma ocup eMMai tuiai de ex si pe urmad de tictlosul acela? J — Fireste ci meritd! — zise Lumina Vie. —. ) Dar lucrurile igi au socoteala lor. Locul unde se afl& Uinca este inc® stribatut zi si noapte de pan- duri, Peste trei zile ins4, stim ci acela care se ineipiitaneazd mai ales la prinderea ta va pleca + 561 « din localitatea aceea si afunci vor inceta gi cer- cetiirile Picute astizi. In aceste trei zile, ta vei avea tocmai bine vreme s41 pedepsesli pe Nandra gi apoi s& te duci la Ilinea. — Sunteti nedrepti! — zise Coriolan, vadit ne: multumit. — Sunteti nedrepti, iertaji-mi ca v’o spun Oare de ce ca si-l pedepsese’ pe Nandra ma po duce, {iri si-mi primejduiese viata si cand e vor) de gisirea Ilincdi, trebue sd mai aslept inci trey ile? . —Ne aduci o invinuire pe care nn o meritin! — rispunse misterioasa voce de dincolo de pia pastie. — Mai inainte de toate, trebue si stii, fiule ‘4, noi nu suntem nedrepti niciodata, finde’ ceea ce suntem, suntem tocmai pentru a putea face mai ‘bine sd triumfe adevarul. Jar in al doijea rand, mii vid silit si-{i repet c& indragostifii judeca mai ‘mult cu inima decdt cu mintea. Fiindcd dac&d ai fi judecat cu mintea, ai fi vazut ci nu este tot una, daci te duci astazi s’o iei pe Ilinca, sau daca te duci peste trei zile. Ti-am spus lxmurit: Astzi, acela ‘care fine grozav sti pund. mana pe tine, se gisesie in localitatea in care este si [linca. Peste trei zile ‘nu va mai fi acolo, pandurii nu te vor mai ciuta ‘eu atata inversunare. Afarti de asta, in munti, in mijlocul pidurilor, cercotirile Ungurilor nu sunt. atat de strasnice ca intr'un oras gi, deci, primejdia acolo este mult mai mic&, As putea spune chiar c& in pa- durile lui Nandra, din partea pandurilor nu te pan- -deste chiar nicio primejdie, deoarece magnatii c& acolo nu te vei duce sf te ascunzi, find nimeni nu este nebun s% alerge in gura lupul* . Tat& pentru ce, nu este tol una dacd te duci asil, s’o iei pe Linca, sau dacd te vei duce peste t zile. Tot pentru acest motiv, nu ai dreptul sa c& suntem nedrephi cu tine. Fii incredinjat cd. esti ‘ultimul, fat de care am putea fi nedrepti, sau ciruia am vrea sti facem cel mai mic rau. sii pricinuim cea mai mici nemulfumire. Dimpot dac® s'ar putea, ti-am satisface toate dorin{e + 562 « daci am luat misura de a nu fi se aduce la cu- nostinfa locul unde se gaseste Minca decat peste trei zile, am facut aceasta numai gi numai din dragoste pentru tine, pentru viata ta si pentra viata , ei, Aga ca, ai ribdare, nu te nelinisti din pricina \ soartei Tinc&i, indeplinogle-{i insércinarea pe care Ai am dato si, pe urma, dup% ce yei primi dela \Ajumitra Greble scrisoarea, te vel duce s&-ti iei \ ita. “) = Dar spuneti-mi micar, dact este sinitoasa, A se giseste in mainile unui vrijmas, dacd nu nevoie de vreun ajutor grabnic! — zise Coriolan, — Fata este sdndtoasd — rispunse Lumina Vie. — Daca acela in miinile ciruia se gisegle, ne este vréjmas, sau pricten, asta nu putem sti inc, Tn orice caz, ne d% de badnuit prin puriarea qui. ‘Lor tusi, in mainile lui, Hinca nu este in primejdic. Cel putin deocamdat’ si fir indoial&é macar, pens tru cAteva siptimant. Pit deci linigtit si ta privinta aceasta. ,Acum ined ceva: Cand vei trece prin Alba Tulia... : = par de ce sa trec prin Alba Tulia? — in- trebA Coriolan. devenind deodati foarte atent. — Nu cumva llinca se gisesle in Alba lulia? “| — Pentru a o lua pe Ilinca vei fi silil s4 Lneei i prin Alba Tulia, unde cred c& nu mai este ne« si te sfiituiesc si umbli cu cat mai mult are de seami, deoarece Ungurii n’au uitat inca ‘inea pe care le-ai ficuto, prin pedepsirea” ce cinei feciori de magnati. 2. »Aga dar, cand vei trece prin Alba Iulia, vei ita s&-l vezi pe maiorul conte Salines sil vei treba, dack este adeviirat ch a yenit porunc’ dela ‘urlea Imp&ratului ca sii ce inserie ntrn oastea yegimentelor de griniceri tofi Romani cari se vor prezenta gi vor cere oi fie inscrisi. Ni s’a adus pla cunogtin{i ch imparatul ar fi dat o asemenea ,pbotunce, dar ci Ungurii nu vor s’o aducd la cu: . » 563 ¢ nogtinta Romanilor, fiindew tofi aceia cart s’ar face ostasi, ar sciipa de iobigie, gi deci, war mai fi silifi su Iucreze magnatilor. sey pentra tevolufie, 0 asemenea poruncd ar avea o insemndiate covargitoare. Rominii ar avea arme gi jugul unguresc ar putea fi scuturat o elf mai de vreme. De aceea, Manele Sfat ii trimi vorba, sd dai toaté luarea aminte acestei chesti si dack& va fi nevoie, il vei pliti pe maiorul Sali nes din nou, spre a culege informatiuni cat m amanuntite dela el, sau prin el, dela ofiferii ore fei imparatesti. X . ,Acum, spune-mi, dac& mai ai nevoie de vrea : Limurire. fiule? , — Singura limurire pe care v'o cer — Tas« punse Coriolan — este sdi-mi spuneti, dac&é penira aflucerea aicl a Wineti, va trebui si lupt, om fora, sau cu viclenia, sau dacil va fi indestulalor si mi prezint la omul care o gizduieste, sau o PHeoHey gi stl cer si mio dea. — Omul, la care este gizduit% acum Tlinca | rispunse Lumina Vie — o iubegte pe fala gi mi - pare cd, vrea s’o ih de sotie. _ Vrea s’o ia de sotie? — scragni Coriolan gi pumnii i se fnclestar. — Si voi spuneti e4 in casa unui aetfel de om biata copii nu este ay ° primejdic?, i — Ti-am spus l%murit c# deocamdat&, pent cAteva séptimani, Dinca nu este im primojdic casa acestui om. Da, el o iubegte gi cred, chiar, cdl ar voi s’o ia de sofie. Deocamdata Insa, es\ poate fi cAstigat® atat de repede, incat trei zile semneze 0 primejdio pentru dragostea ta, fiule. » — Stifi voi cd Iinca m¥ iubeste intr’adevin? _ Se either Coriglan, din nou, slipanit de o vyadils pmotie, - + 564 «

S-ar putea să vă placă și