„Şi, după atâta cultură generală, aş putea să nici nu vă mai duc la şcoală.

Să vă las să treceţi glonţ pe

lângă ea şi să vă continuaţi viaţa la cinema. Sau să vă dau un certificat din care să reiasă, clar, că sunteţi
mai deştepţi decât, la un loc, un cal şi un ţânţar. Că ştiţi că răsare o stea doar atunci când n-are nor pe
ea. Că aţi primit nota zece la mare şi aţi ajuns cu lecţia dincolo de ninsoare. Totuşi, este o chichiţă: toate
astea le-aţi învăţat ca pe «Unde eşti, Chimiţă?».

E nevoie de o cretă, de nişte caiete şi de cerneală, din care, dacă ţi le aruncă cineva înainte, iese o şcoală.
Iat-o: dacă vă uitaţi bine peste jucării şi păpuşi, se şi văd două sau trei uşi. Printre coarnele de melci se
mai zăresc încă douăzeci. Fiecare seamănă cu o carte. Trebuie să le deschizi şi să le închizi tu singur pe
toate.

În clasă stau copii atenţi şi se fac premianţi ori repetenţi. Primii clipesc din gene la tabla neagră, pe care
sunt făcute fel de fel de desene. Ceilalţi se uită mai pe îndelete la burete. Îşi aduc aminte că buretele l-au
mai văzut undeva, aşa că ei se gândesc la mare în continuare. Copii, aici o să aflaţi o mulţime de poveşti
foarte frumoase despre munţi, şi terase şi case. Totul e să ascultaţi tăcând şi să vorbiţi în gând. Când veţi
auzi un clopoţel, după un ceas, să ştiţi că vi s-a dat drumul şi la glas. Puteţi da fuga afară şi acolo vă
puteţi juca. Ora este pentru învăţat, iar recreaţia pentru uitat. Dacă voi n-aţi uita aşa de repede
cunoştinţele folositoare, recreaţia cred c-ar fi de o zi. Dar iată, sună după zece minute şi trebuie să
alergaţi la locurile voastre foarte iute. Că urmează cine ştie ce socoteală cu cine ştie care portocală. Cu
cât creşte un om când se ridică în picioare? (Asta se numeşte adunare.) Unde se duce ursul după ce nu
găseşte miere? (Asta se cheamă scădere.)

Şi, tot aşa, venind şi plecând, învăţând şi uitând şi iar învăţând, o să vă pomeniţi că ştiţi pe dinafară
şcoală după şcoală. Asta puteţi s-o observaţi singuri, uitându-vă nu în alte părţi, ci în cărţi.

Cărţile or să fie tot mai mari, iar pozele lor tot mai mici, întâi ca nişte păpuşi, apoi ca nişte furnici.

Când nu veţi mai vedea nicio poză în nicio carte, să ştiţi că aţi ajuns cu învăţatul şi cu uitatul foarte
departe.“

Marin Sorescu, La şcoală, dar nu rămânem acolo,

din volumul Unde fugim de-acasă

1. Citește textul de pe pagina anterioară. Care este tema acestuia? Alege dintre următoarele
variante sau propune tu alta, justificându-ți alegerea:

a. cartea;
b. copilăria;

c. școala;
d. vacanța.

2. Cui îi aparține vocea care vorbește în textul dat? Unui adult sau unui copil?

3. Cui i se adresează această voce?

4. Modul de adresare a celui care comunică în text este:

a. familiar;
b. glumeț;
c. indiferent;
d. sobru.

5. Primul paragraf al textului amintește de jocul „Unde ești, Chimiță?“. Citește cu atenție
prezentarea acestuia.

Copiii sunt așezați în cerc, cu fața spre centru, ținându-se de mâini. În mijlocul cercului se află doi copii,
le-gați la ochi. Unul este Chimiță și are în mână un clopoțel, celălalt este copilul curios. La semnalul de
începere a jocului, copilul curios întreabă „Unde ești, Chimiță?“, iar celălalt răspunde „Aici!“, sunând din
clopoțel. Copilul cu-rios se îndreaptă spre locul de unde a auzit clopoțelul, încercând să-l prindă pe
Chimiță, care trebuie să se de-plaseze în cerc. În cazul în care Chimiță este prins într-un minut, cei doi
copii trec pe marginea cercului și se aleg alții doi, care continuă jocul. Dacă nu se reușește prin-derea lui
Chimiță pe durata unui minut, jocul continuă până când acesta este prins.

6. Selectează litera corespunzătoare răspunsului corect și motivează alegerea făcută.

Prezentarea jocului „Unde ești, Chimiță?“ este un text:

a. descriptiv literar;
b. descriptiv nonliterar;
c. explicativ;

d. narativ literar;
e. narativ nonliterar;
f. multimodal.
 7. Explică oral felul în care interpretezi secvența: „Toate astea le-ați învățat ca pe «Unde ești
Chimiță?»“.

8. Explică semnificația următoarei afirmații din text: „Ora este pentru învățat, iar recreația pentru
uitat.“.

9. În penultimul paragraf există două comparații. Identifică-le și explică semnificația acestora.

10. Cui i se adresează cărțile cu multe poze? Dar cele cu poze mai puține? Precizează cine ar putea fi
cel căruia i se adresează cărțile fără poze. Motivează-ți răspunsurile.

11. Formulează ultima idee principală a textului.

12. Transformă propoziția „Copii, aici o să aflați o mulțime de povești foarte frumoase despre munți,
și terase și case.“ în:
a. propoziție simplă;
b. propoziție negativă.

13. Precizează dacă afirmațiile de mai jos sunt adevărate sau false.

a. „În clasă stau copii atenți și se fac premianți ori repetenți.“ este un enunț imperativ. AF

b. „Unde se duce ursul după ce nu găsește miere?“ este un enunț interogativ. AF

14. Construiește un enunț asertiv, un enunț interogativ, un enunț exclamativ și un enunț imperativ
în care să folosești verbul a asculta.

15. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al următoarelor cuvinte, evidențiate cu
verde în text: răsare, folositoare și recreați.

16. Caută, în text, trei perechi de cuvinte care sunt antonime.

17. Notează, din text, șase cuvinte din câmpul lexical al școlii.

18. Ordonează alfabetic următoarele cuvinte: melc, mulțime, miere, munte, mare, minut.

1. Precizează litera corespunzătoare răspunsului corect.

A. În cuvântul continuare, litera u transcrie:

    a. o vocală;

    b. o consoană;

    c. o semivocală.

B. Literele i și u din cuvântul iute transcriu, pe rând:

    a. o vocală și o semivocală;

    b. o semivocală și o vocală;

    c. două vocale.
C. În cuvântul recreație există:

    a. trei vocale;

    b. patru vocale;

    c. cinci vocale.

D. Sunetele care alcătuiesc cuvântul stea sunt, pe rând:

    a. consoană, consoană, vocală, vocală;
    b. consoană, consoană, semivocală, vocală;
    c. consoană, consoană, vocală, semivocală.
E. În cuvântul chichiță există:
    a. opt litere, opt sunete;
    b. opt litere, șase sunete;
    c. opt litere, patru sunete.

2. Asociați cuvintele de mai jos cu cifra corespunzătoare numărului de silabe.

cinema ceas
recreație
socoteală țânțar

1 2 3

4 5

3. Rostește corect cuvintele adunare, furnici, premianți, terase și precizează care este vocala
accentuată.

4. Lui Marin Sorescu îi place să folosească într-un mod jucăuș cuvintele, pentru a construi
propoziții în care unele cuvinte au sonoritate asemănătoare, ca într-o poezie. Găsește și tu alte
cuvinte decât cele din textul dat care să aibă sonoritate asemănătoare cu următorii
termeni: cretă, burete, jucării, recreație, oră, păpuși.

5. Precizează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele evidențiate cu galben în textul dat.

6. Scrie în caiet modul, timpul, persoana și numărul următoarelor verbe din text:

■ ați primit

■ clipesc

■ o să aflați

■ veți auzi

7. Trece verbele din enunțurile de mai jos la timpul precizat între paranteze.
„Că ştiţi (imperfect) că răsare (perfect simplu) o stea doar atunci când n-are (perfect simplu) nor pe ea.
Că aţi primit (mai-mult-ca-perfect) nota zece la mare şi aţi ajuns (mai-mult-ca-perfect) cu lecţia dincolo
de ninsoare.“

8. Identificați în ultimul enunț al textului cele două verbe auxiliare, precizând timpul pe care îl
formează.

9. Separă substantivele articulate de cele nearticulate, precizând în cazul primelor felul articolului.

școală un certificat mare coarnele o carte

ursul cărțile niște păpuși poză

10. Identifică, în cele două enunțuri de mai jos, substantivele care îndeplinesc rolul de subiect,
respectiv de atribut, precizând felul, genul și numărul acestora.
■ „Că ştiţi că răsare o stea doar atunci când n-are nor pe ea.“
■ „Printre coarnele de melci se mai zăresc încă douăzeci.“

11. Selectează A dacă enunțul este adevărat și F dacă este fals.

a. În propoziția „În clasă stau copii atenţi.“ există un adjectiv. AF

b. Adjectivul din propoziția „Copii, aici o să aflaţi o mulţime de poveşti foarte frumoase despre munţi, şi AF
terase şi case.“ este la gradul de comparație superlativ relativ de superioritate.

c. În propoziția „Printre coarnele de melci se mai zăresc încă douăzeci.“ există un numeral ordinal. AF

d. În propoziția „Primii clipesc din gene la tabla neagră“ există un numeral cardinal. AF

1. Câte pronume personale sunt în enunțul: „Trebuie să le deschizi şi să le închizi tu singur pe

toate.“? Identifică-le și precizează persoana și numărul lor.

2. Descrie sala ta de clasă, într-un text de 5 – 10 rânduri, folosind patru adjective la grade de
comparație diferite. Transcrie apoi cele patru adjective, precizând pentru fiecare gradul de
comparație la care le-ai utilizat.

3. Cvintetul. Alcătuiește o poezie de cinci versuri, după modelul celei de la pagina 120, în care să
sintetizezi ceea ce știi despre una dintre părțile de vorbire învățate. Primul vers este alcătuit din
cuvântul care denumește partea de vorbire. Al doilea vers este alcătuit din două cuvinte care
sunt adjective și prezintă caracteristici ale părții de vorbire alese. Al treilea vers conține trei
verbe care arată utilizarea părții de vorbire. Al patrulea vers conține patru cuvinte și reprezintă o
foarte scurtă definiție a părții de vorbire alese. Al cincilea vers conține un singur cuvânt, un
substantiv, care arată un rol al respectivei părți de vorbire.

4. Cofetăria ideilor. Organizați-vă în patru grupe. Pregătiți patru mese cu câte șase scaune, în așa
fel ca fiecare grupă să poată sta la o masă. Fiecare grupă își alege o gazdă care va întâmpina
musafirii. La mesele unu și doi se va discuta pornind de la întrebarea De ce mergem la școală?,
iar la mesele trei și patru, de la întrebarea De ce nu rămânem la școală?. După cinci minute,
membrii grupelor se mută la altă masă (cei de la masa unu la masa doi, cei de la masa doi la
masa trei, de la masa trei la masa patru, iar de la masa patru la masa unu), rămânând la locul ei
 doar gazda. La noua masă sunt împărtășite concluziile la care s-a ajuns și se continuă discuția.
După finalizarea rundelor (fiecare grupă trebuie să treacă pe la fiecare masă) se prezintă, pe
scurt, ideile.

5. Construiește câte un enunț prin care să ilustrezi fiecare dintre actele de limbaj notate mai jos.

a afirma a întreba a solicita a recomanda

a promite a felicita a declara

6. Redactează o compunere de 10 – 15 rânduri despre vacanța de vară. Tu decizi dacă va fi un text

narativ sau unul explicativ. Este important să respecți etapele scrierii și normele de ortografie și
de punctuație, iar compunerea ta să aibă introducere, cuprins și încheiere.

Autoevaluare