calm
Etimologie
Din franceză calme, confer italiană calma.
Probabil de origine latină: cauma ("căldura soarelui de miezul zilei") < greacă antică καῦμα (kauma) ("căldură"), care provine din καίω (kaiō) ("eu ard"), sau altă posibilitate este că provine de la latină caleō < greacă antică (dorică) κάλεoς (din forma ionică κήλεος, care înseamnă "ardere").
Pronunție
- AFI: /kalm/
Adjectiv
Declinarea adjectivului calm | ||
Singular | Plural | |
Masculin | calm | calmi |
Feminin | calmă | calme |
Neutru | calm | calme |
- (despre natură) care se află în stare de liniște deplină.
- O atmosferă calmă.
- Pe aleile calme.
- (despre procese) care se desfășoară liniștit.
- (despre oameni, despre manifestările și stările lor sufletești) care se stăpânește; stăpânit, cumpănit, liniștit; p. ext. potolit, domol, așezat, flegmatic, imperturbabil.
- Atitudine calmă.
- Om calm.
- O fire calmă.
Sinonime
- 1: domol, liniștit, molcom, netulburat, pașnic, potolit, tăcut, tihnit, (înv.) păciuit, (fig.) destins, dulce
- 2: ușor
- 3: calmat, domol, domolit, liniștit, moderat, pașnic, ponderat, potolit, stăpânit, temperat; flegmatic, imperturbabil, placid
Antonime
- agitat, alarmat, aprig, dezechilibrat, furios, neliniștit, tulburat, violent, frământat, îngrijorat, înfuriat, trepidant, zbuciumat
Cuvinte derivate
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului calm | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | calm | calmuri |
Articulat | calmul | calmurile |
Genitiv-Dativ | calmului | calmurilor |
Vocativ | calmule | calmurilor |
- stare de liniște deplină a atmosferei.
- stăpânire de sine, sânge rece, tact în acțiuni, în vorbire.
- Calmul unui om flegmatic.
- pace sufletească, lipsă de frământări.
Sinonime
- 1: liniște
- 2: flegmă, imperturbabilitate, placiditate
- 3: astâmpăr, cumpăt
Antonime
Cuvinte compuse
Traduceri
|
|
Referințe
(English)
Etimologie
Din franceza veche calme < italiana veche calma.
Probabil de origine latină: cauma ("căldura soarelui de miezul zilei") < greacă antică καῦμα (kauma) ("căldură"), care provine din καίω (kaiō) ("eu ard"), sau altă posibilitate este că provine de la latină caleō < greacă antică (dorică) κάλεoς (din forma ionică κήλεος, care înseamnă "ardere").
Pronunție
- AFI: /kɑm/
Adjectiv
calm (comp. more calm, sup. most calm)
Sinonime
- 1-2: collected, cool-headed, detached, dispassionate, imperturbable, laidback, level-headed, placid, poised, relaxed, sedate, serene, still, unemotional, unexcited, unruffled
Antonime
Cuvinte derivate
Substantiv
calm, pl. calms
Sinonime
- 1-2: calmness, peace, tranquillity, equanimity, composure, self-possession
Antonime
Verb
Conjugarea verbului to calm | |
Infinitiv | to calm |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
calms |
Trecut simplu | calmed |
Participiu trecut | calmed |
Participiu prezent | calming |