RO126941B1

RO126941B1 - Procedeu şi instalaţie pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos

Info

Publication number: RO126941B1
Application number: ROA201100415A
Authority: RO
Inventors: Costin-Marian Frâncu
Original assignee: Costin-Marian Frâncu; Frâncu Bogdan-Sabin; Dan Lucian-Victor
Priority date: 2011-05-03
Filing date: 2011-05-03
Publication date: 2013-12-30
Also published as: EP2705122A1; EP2705122B1; US20140157789A1; WO2012150871A1; RO126941A0; EP2705122B8

Description

Invenția se referă la un procedeu și o instalație de tratare termică cu plasmă a unui amestec gazos rezultat din descompunerea materialelor organice și la utilizarea acestui amestec gazos, pentru a produce energie termică și energie electrică. Amestecul gazos supus tratării este rezultat în urma descompunerii unor materiale organice prin piroliză, gazeificare, compostare, fermentație naturală sau prin alte procedee de descompunere.

Piroliză și gazeificarea sunt procedee larg studiate și utilizate pentru transformarea materialelor organice în energie. Gazul energetic obținut prin aceste procedee conține însă întotdeauna gudroane, care sunt compuși chimici toxici ce fac improprie utilizarea acestuia în echipamentele energetice (motoare, turbine, generatoare de aburi etc.). Limitarea cantității de gudroane în gazul rezultat din piroliză și gazeificare s-a realizat prin utilizarea unor materiale organice specifice fiecărui tip constructiv de echipament și prin filtrarea sau condiționarea gazului, conducând la costuri ridicate atât pentru pregătirea și obținerea materiei prime, cât și pentru controlul procesului.

Gudroanele sunt compuși organici aromatici. Până în prezent, au fost identificați peste 1.200 de compuși diferiți din această familie, unii dintre ei având în compoziție și atomi de CI, S și F.

Sunt cunoscute tehnologii de cracare și distilare fracționată a gudroanelor, dar prețurile sunt prohibitive în exploatarea industrială, iar eficiența reducerii gudroanelor în amestecul gazos final nu depășește 70%, în special, pentru dioxine și furane. Acele categorii de gudroane, care sunt solubile în apă sau ulei, pot fi îndepărtate cu tehnologiile existente, dar de asemenea au ca rezultat creșterea costurilor de operare și a cantității de reziduuri inutilizabile.

O tehnologie de tratare în plasmă a gazelor rezultate din gazeificare este prezentată în brevetul EP 1896774 B1 (Tetronics Ltd., (GB)). Conform descrierii brevetului, atenția este concentrată pe vitrificarea zgurii rezultate din gazeificare, în dezavantajul unei tratări complete și eficiente a gudroanelor. Conform exemplelor date în descrierea invenției, consumul energetic necesar tratării gazelor și zgurii rezultate în urma gazeificării a 42 kg de deșeuri este de 79 Kwh, ceea ce este echivalent cu un consum energetic de 1,88 Mwh/tonă de deșeu. Deși consumul energetic în plasmă este foarte mare, nu se precizează în exemplele prezentate informații referitoare la eficiența tratării gazelor, cum ar fi: urme de gudroane în gazul final, compoziția gazului final sau noxele la coș pentru generatorul de abur/turbină pe gaz.

Un alt procedeu de tratare a gazelor rezultate din gazeificare este prezentat în cererea de brevet WO 2009/037339A1, solicitant EUROPLASMA (FR). Conform cererii de brevet, gazul rezultat din gazeificare (numit syngaz) este introdus într-un reactor cu plasmă printr-o duză circulară , coaxiala cu jetul de plasmă, împreună cu un fluid ales dintre apă și bioxid de carbon, în vederea reglării compoziției syngazului. Viteza plasmei, menționată în descriere, (400 m/s, corespunzând unui Număr Mach 1,4) coroborată cu modul de introducere a syngazului, poate produce doar efecte turbionare periferice în plasmă datorită principiului lui Daniel Bernoulli (Hydrodynamica 1783) aplicat fluidelor compresibile la viteze supersonice mici, pus în evidență de efectul Venturi. Cererea de brevet nu conține exemple practice și nici referințe concrete privind eficiența energetică și eficiența descompunerii gudroanelor, realizată de tehnologia propusă.

Se cunoaște de asemenea, din cererea de brevet US 2008/0097137 A1, un procedeu și un aparat de tratare a deșeurilor. Procedeul pentru tratamentul deșeurilor cuprinde o etapă de gazeificare în prezență de oxigen și abur pentru a produce un gaz rezidual și un produs de carbonizare și o etapă de tratare cu plasmă ce cuprinde supunerea gazului rezidual și a produsului de carbonizare la un tratament cu plasmă într-o unitate de tratare în plasmă în

RO 126941 Β1 prezență de oxigen și abur. Aparatul de realizare a procedeului, cuprinde o unitate de 1 gazeificare sau de piroliză și o unitate de tratare cu plasmă. Aparatul conform invenției mai conține și o turbină de gaz pentru generarea energiei electrice , respectiva turbină fiind în 3 legătură cu unitatea de tratare în plasmă, astfel încât gazul rezidual după tratare în unitatea de tratare cu plasmă să fie alimentat la respective turbină. 5

Sunt cunoscute de asemenea din stadiul tehnicii în temă, respectiv, din documentele

WO 2004/087840 A1, US 2010/0065781 A1 și WO 2009/156761 A2, procedee și instalații 7 de tratare a deșeurilor prin gazeificare, piroliză sau descompunere, în scopul obținerii unui gaz utilizabil la producerea energiei electrice, în care gazul de sinteză obținut prin gazeifi- 9 carea, piroliză sau descompunerea deșeurilor este tratat în plasmă.

O altă soluție cunoscută, de eliminare a gudroanelor este incinerarea gazelor 11 rezultate din piroliză și gazeificare. Această soluție aplicată la unele tehnologii de incinerare a deșeurilor municipale conduce la costuri mari de operare ceea ce limitează extinderea 13 tehnologiei.

Prin tehnologii relativ noi, aplicate în stațiile de compostare, se obține din deșeuri 15 municipale, tratate cu levigat și catalizatori, în principal biologici, un biogaz care, pe lângă gudroane, conține radicali ai metanului, compuși biologici și alte macromolecule. Acest gaz, 17 cu o putere calorică variabilă, poate fi utilizat cu dificultăți importante de filtrare doar în proporție de 30% (atâta timp cât procentul de metan este mai mare de 50%) restul gazului, deși 19 foarte periculos, este în prezent eliberat în atmosferă.

Gazele rezultate din gropile ecologice prin fermentație naturală, inutilizabile energetic, 21 datorită variațiilor incontrolabile a puterii calorice, conțin în plus gaze cu efect de seră, ceea ce a condus la interzicerea depozitării materialelor organice în gropile ecologice. 23

Problema tehnică pe care o rezolvă prezenta invenție este tratarea incompletă și ineficientă a gudroanelor conținute în gazele rezultate prin descompunerea materialelor organice. 25

Scopul invenției este acela de a descompune gudroanele și alte tipuri de compuși macromoleculari din gazele rezultate prin descompunerea materialelor organice. 27

Procedeul conform invenției, de tratare termică cu plasmă a unui amestec gazos rezultat în urma descompunerii unor materiale organice, prin piroliză, gazeificare, compos- 29 tare, fermentație naturală sau prin alte procedee de descompunere, elimină dezavantajele de mai sus, prin aceea că acesta cuprinde: 31

- alimentarea amestecului gazos conținând 10...60 g/m³ gudroane, împărțit în 2...4 fluxuri diferite și la o viteză de 20.. .25 m/s, tangențial pe direcția unui jet de plasmă care este 33 expulzat cu aer insuflat la o presiune de 10...14 bari și la un debit controlat în funcție de cantitatea de CO₂ măsurată în amestecul gazos final, astfel încât amestecul gazos să creeze 35 un vârtej în jurul jetului de plasmă și să fie atras și tratat în miezul plasmei la o temperatură de 10.000...16.000°C, obținându-se astfel un gaz primar fără macromolecule organice, dar 37 conținând materiale anorganice vitrificate;

- scăderea vitezei gazului primar prin destinderea acestuia; 39

- răcirea gazului primar la o temperatură de 800...1.000°C, datorată reacțiilor endoterme;

- solidificarea și separarea gravitațională, din gazul primar răcit, a particulelor anor- 41 ganice vitrificate și

- răcirea gazului primar până la 60°C, urmată de barbotarea acestuia într-o soluție 43 de NaOH, în scopul îndepărtării elementelor chimice nedorite, rezultând un amestec gazos final. 45

Conform procedeului, debitul de aer folosit pentru generarea și expulzarea plasmei sub formă de jet este astfel dozat, încât cantitatea de CO₂, măsurată în amestecul gazos 47 final, să nu depășească 0,1%.

RO 126941 Β1

Procedeul se desfășoară la presiune mai mică decât presiunea atmosferică, evitând astfel eventuale scăpări de gaz.

Instalația pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos, rezultat în urma descompunerii unor materiale organice prin piroliză, gazeificare, compostare, fermentație naturală sau prin alte procedee de descompunere, elimină dezavantajele prezentate mai sus, prin aceea că are în alcătuire:

- un reactor format dintr-o cameră cilindrică, având diametrul de 0,5...2 m și lungime de 0,3...1,2 m, prevăzută cu un generator de plasmă dispus axial și cu 2...4 sisteme de admisie a gazului de tratat dispuse tangențial și o cameră de destindere având un volum de

1...5% din volumul orar al gazului de tratat, o secțiune 10...15 ori mai mare decât secțiunea camerei cilindrice și o secțiune de trecere a gazului de 0,2 m^_1 din volumul său;

- un schimbător de căldură pentru răcirea gazului primar rezultat;

- un scruber pentru tratarea chimică a gazului, un analizor de CO₂ și

- un sistem de antrenare a gazului pentru livrarea sa la echipamentul de producere a energiei electrice în cogenerare/trigenerare.

Conform invenției, camera cilindrică este răcită cu apă și izolată termic la interior cu cărămidă refractară, iar camera de destindere este prevăzută cu un lacăt hidraulic pentru evacuarea materialului vitrificat și cu un orificiu pentru evacuarea amestecului gazos final.

Conform unui alt obiect al invenției, amestecul gazos rezultat prin procedeul de tratare termică cu plasmă este utilizat pentru producerea de energie termică și electrică în cogenerare/trigenerare în motoare cu piston cuplate cu generator electric și recuperatoare de căldură, turbine pe gaz sau grupuri formate din generator de abur, turbina pe abur, generator electric și recuperatoare de căldură.

Procedeul și instalația conform invenției prezintă următoarele avantaje:

- asigură obținerea unui amestec final gazos, lipsit de gudroane, cu toate avantajele care decurg din acest fapt,

- permit descompunerea instantanee a tuturor macromoleculelor organice din gazul supus tratării, cu un consum redus de energie în plasmă, datorită realizării amestecării profunde a gazului în mediul ionizat al plasmei;

- asigură obținerea unui amestec gazos final, cu capacitate energetică maximă optenabilă din gazul primar, prin oxidarea integrală a carbonului rezultat din descompunerea macromoleculelor, la CO;

- conferă siguranță în funcționare și evitarea poluării accidentale întrucât procesul se desfășoară în depresiune.

Procedeul și instalația pentru tratarea gazelor rezultate din descompunerea materialelor organice solide sau lichide asigură transformarea componentelor toxice sau nedorite în elemente chimice și molecule cu potențial energetic la ardere. Prin acest procedeu, se obține un gaz curat și cu o capacitate calorică mai mare decât a gazului de intrare, care poate fi folosit pentru obținerea de energie electrică.

Invenția se bazează pe constatarea că toate componentele nedorite, care apar în gazul rezultat ca urmare a descompunerii materialelor organice, au în componența lor gudroane, grupări de forma CxHy, CxHyOz și compuși macromoleculari care conțin atomi de CI, S, F etc., precum și macromolecule biologice, care în funcție de proveniență, pot fi toxice sau periculoase. Toți acești compuși macromoleculari pot fi disociați termic la temperaturi mai mari de 1500°C, prin reacții endoterme.

Gazul de tratat este introdus tangențial pe direcția de propagare a plasmei, prin minimum 2, maximum 4, sisteme de admisie 3 (de tip ajutaje, având formă de arc de cerc), în camera cilindrică 2, dotată axial cu un generator de plasmă 4. Plasma este produsă într-un

RO 126941 Β1 generator de plasmă 4 fără transfer, folosind ca gaz generator, aerul. Aerul este introdus 1 între electrozi cu o presiune de 10...14 bari și plasma este expulzată în camera cilindrică 2 cu viteza de 400...500 m/s (1,5...2 Mach). în această cameră, gazul introdus tangențial prin 3 sistemele de admisie 3 cu o viteză de 20...25 m/s, creează un vârtej (vortex). Vârtejul (vortexul) se caracterizează prin viteză mare în partea sa exterioară, ceea ce asigură o bună 5 protecție termică a pereților camerei cilindrice 2 și o viteză mică, respectiv, presiune mare, în miez. Presiunea ridicată din miezul vârtejului (vortexului) realizează un amestec omogen 7 al gazului în mediul plasmatic. Astfel, moleculele gazului pătrund în miezul plasmei, ceea ce este absolut necesar, pentru că aici, la temperaturi cuprinse între 10000 și 16000°C, toate 9 moleculele disociază instantaneu în atomi, unii atomi pierd electroni de pe ultimul strat devenind ioni și are loc o interacțiune puternică între ionii pozitivi, electronii liberi și atomii neutri. 11 La suprafața plasmei au loc doar efecte de margine, ce nu pot garanta o descompunere totală și ireversibilă a macromoleculelor organice (în principal dioxine și furane) într-un timp 13 scurt. în aceste condiții, toți compușii macromoleculari se descompun instantaneu în elementele constitutive, iar componentele anorganice (gazul poate conține praf, vapori 15 metalici etc.) se vitrifică.

Din camera cilindrică 2, gazul trece în camera de destindere 5. Este cunoscut faptul 17 că, la temperaturi ridicate, carbonul are o afinitate foarte mare față de oxigen, în consecință, dintre toate elementele chimice libere rezultate din disocierile produse în vârtejul din camera 19 cilindrică 2, carbonul se va oxida primul, rezultând CO și CO₂, urmând ca CO₂ să se reducă la CO prin ciocniri succesive cu atomii de carbon liberi. 21

Din acest motiv, cantitatea de O₂ trebuie controlată astfel încât să se oxideze tot carbonul dar, în amestecul gazos final, să nu existe decât urme de CO₂. Camera de destindere 5, cu 23 secțiune de 10 până la 15 ori mai mare decât cea a camerei cilindrice 2, asigură destinderea gazului și scăderea vitezei acestuia. Astfel, concomitent cu răcirea gazului datorită reacțiilor 25 endoterme, particulele anorganice vitrificate se solidifică și se separă gravitațional din gaz, iartemperatura gazului coboară sub 1000°C. Particulele anorganice vitrificate sunt eliminate 27 prin lacătul hidraulic 6.

Din reactorul 1 pentru tratare termică, amestecul gazos trece prin orificiul 7 pentru 29 evacuarea amestecului gazos în schimbătorul de căldură 8, unde temperatura acestuia scade la maximum 60°C. în cazul utilizării instalației pentru curățirea gazelor rezultate din 31 piroliză și gazeificare, este de preferat să se utilizeze un schimbător de căldură gaz/gaz, iar energia rezultată din răcirea gazului tratat termic să fie utilizată în procesul de piroliză. 33

Din schimbătorul de căldură 8, amestecul gazos este introdus în scruberul 9, pentru îndepărtarea prin spălare, a elementelor/compușilor chimici nedoriți, de tipul NOx, SO₂, 35 Cl₂, F₂.

Din scruberul 9, amestecul gazos final este absorbit de un sistem de antrenare 1137 a gazului, constând într-un ventilator, în scopul livrării acestuia către un motor cu piston sau un generator de abur, pentru a produce energie electrică în cogenerare/trigenerare.39

Instalația conform invenției funcționează în depresiune, neexistând riscuri de scăpări de gaze în atmosferă.41 în continuare, sunt prezentate elementele componente ale instalației de tratare termică cu plasmă a unui amestec gazos, în legătură cu fig. 1, 2 și 3, reprezentând:43

- fig. 1, principalele componente ale instalației conform invenției;

- fig. 2, vedere a reactorul 1;45

- fig. 3, secțiune transversală și longitudinală prin camera cilindrică 2.

Reactorul 1 (fig. 2) este o cameră metalică etanșă, căptușită cu cărămidă refractară. 47

RO 126941 Β1

Reactorul 1 are două zone diferite între ele ca formă și funcțiuni, camera cilindrică 2 și camera de destindere 5 a gazului. Camera cilindrică 2 în care se formează vârtejul (vortexul), prezentată în fig. 3, este o încăpere cilindrică prevăzută cu o intrare axială pentru generatorul de plasmă 4 și cu 2...4 sisteme de admisie 3 pentru gazul de tratat, de tip ajutaj, acestea fiind dispuse tangențial. Forma constructivă și modul de introducere a gazului de tratat în camera cilindrică 2, respectiv, în jetul de plasmă, formează în reactorul 1 un vârtej (vortex) în care gazul este amestecat omogen în mediul plasmatic. în această zonă, la temperaturi cuprinse între 10000 și 16000°C, are loc descompunerea gudroanelor și a celorlalți compuși macromoleculari, în elementele chimice constitutive. Camera de destindere 5 a gazului este o încăpere cu un volum minim de 1% din volumul orar al gazului de tratat și o secțiune de trecere a gazului de minim 0,2 m^_1 din volumul acesteia. Aceste condiții de formă ale camerei de destindere 5 asigură condițiile minime necesare pentru oxidarea carbonului la CO și separarea gravitațională a inertelor vitrificate. Inertele sunt evacuate la partea de jos a reactorului printr-un lacăt hidraulic 6. Reactorul 1 este prevăzut cu sistem de măsură și control pentru parametrii temperatură și presiune.

Generatorul de plasmă 4 asigură temperatura necesară descompunerii gudroanelor și macromoleculelor biologice existente în gazul de tratat. Generatorul de plasmă 4 este de tipul fără transfer și folosește ca gaz generator al plasmei aer instrumental la presiunea de

10.. .14 bari. Aerul propulsează plasma în camera cilindrică 2, sub forma unui jet cu viteze de 400...500 m/s (1,5...2 Mach). Cantitatea de aer este controlată în funcție de cantitatea de carbon liber din gaz, astfel încât cantitatea de CO₂, măsurată în amestecul gazos final, să nu depășească 0,1%. Domeniul de putere al generatorului de plasmă este 200...700 kW, în funcție de compoziția, proveniența și debitul gazului de tratat.

Schimbătorul de căldură 8 este un echipament de transfer de căldură tip gazgaz/gaz-lichid, multitubular, dotat cu mijloace de măsură și control al temperaturii. Acesta permite răcirea rapidă a gazului tratat, de la 1000°C la maximum 60°C.

Scruberul 9 este un echipament de spălare și uscare a gazului de trasat. Dotat cu mijloace de admisie și evacuare a soluției bazice de NaOH 40%, mijloace de recirculare și filtrare, mijloace de retenție și evacuare umiditate, de măsură și control al pH-ului și temperaturii, scruberul 9 asigură îndepărtarea componentelor acide (solubile), prinbarbotare în soluție apoasă.

Sistemul de antrenare a amestecului gazos final 11 (ventilatorul) este un echipament care asigură transportul gazului de tratat, menținând condiții de depresiune în întreaga instalație.

Analizorul de gaz 10, necesar pentru determinarea concentrației de CO₂, este un echipament care monitorizează compoziția amestecului gazos final, rezultat după tratarea în plasmă. în funcție de conținutul de CO₂, se reglează automat cantitatea de oxigen/aer introdus în procesul de tratare termică ca gaz generator de plasmă. Pentru ca tratarea termică să fie considerată eficientă, procentul de CO₂ în amestecul gazos final trebuie să tindă pozitiv la zero.

în continuare, este prezentat un exemplu de realizare concretă a procedeului conform invenției, în legătură cu instalația de realizare a acestuia.

Exemplu. Un volum de 10 t/h de deșeuri municipale, conținând 10...58 g/m³ gudroane, este supus gazeificării, iar gazele rezultate sunt dirijate, pentru tratare termică, către un reactor cu plasmă 1, unde sunt introduse în camera cilindrică 2 prin 4 ajutaje 3, cu o viteză de 23 m/s, astfel încât să formeze un vârtej în jurul jetului de plasmă, având temperatura de

13000.. .14000°C și care este generat cu aer insuflat la o presiune de 11 ...13 bari. în camera

RO 126941 Β1 cilindrică 2, plasma este propulsată sub forma unui jet cu viteza de 400...500 m/s 1 (1,5...2 Mach). Din camera cilindrică 2, gazul primar conținând materiale vitrificate este condus în camera de destindere 5, unde are loc scăderea vitezei gazului primar prin destinderea 3 acestuia, concomitent cu răcirea sa la o temperatură de 800...1000°C, datorată reacțiilor endoterme, alături de solidificarea și separarea gravitațională, din gazul primar răcit, a 5 particulelor anorganice vitrificate, prin lacătul hidraulic 6. Răcirea gazului primar până la 60°C, urmată de barbotarea acestuia într-o soluție de NaOH, în scopul îndepărtării ele- 7 mentelor chimice nedorite, se face în scruberul 9. Rezultă un amestec gazos final, fără urme de gudroane și având un conținut de CO₂ care tinde spre zero. Acesta este transportat către 9 echipamentul 12 de producere a energiei electrice în cogenerare /trigenerare.

în tabelul următor, sunt prezentate rezultatele experimentale obținute într-o instalație 11 industrială de valorificare energetică a deșeurilor municipale prin gazeificare, în urma tratării gazelor rezultate din gazeificarea acestora, conform procedeului și prin intermediul instalației 13 de tratate termică cu plasmă, conform invenției.

	Gazeificator	Generator plasmă	Instalație cogenerare
Deșeu (tone/oră)	10
Aer (mVoră)	4800	20	50000
Energie electrică consumată (Kwh)		250
Gudroane și macromolecule (g/Nm³)	10-58		0
Energie termică livrată (Gcal)	2,5		10
Energie electrică livrată (MWh)			8

Măsurarea cantității de gudroane s-a făcut la intrarea și la ieșirea gazelor din 25 instalația de tratare a gazelor.

Claims

Revendicări

1. Procedeu de tratare termică cu plasmă a unui amestec gazos rezultat în urma descompunerii unor materiale organice prin piroliză, gazeificare, compostare, fermentație naturală sau prin alte procedee de descompunere, caracterizat prin aceea că acesta constă în:

- alimentarea amestecului gazos conținând 10...60 g/m³ gudroane, împărțit în 2...4 fluxuri diferite și la o viteză de 20.. .25 m/s, tangențial pe direcția unui jet de plasmă care este expulzat cu aer insuflat la o presiune de 10... 14 bari și la un debit controlat în funcție de cantitatea de CO₂ măsurată în amestecul gazos final, astfel încât amestecul gazos să creeze un vârtej în jurul jetului de plasmă și să fie atras și tratat în miezul plasmei la o temperatură de 10.000...16.000°C, obținându-se astfel un gaz primar fără macromolecule organice, dar conținând materiale anorganice vitrificate;

- scăderea vitezei gazului primar prin destinderea acestuia;

- răcirea gazului primar la o temperatură de 800... 1.000°C, datorată reacțiilor endoterme;

- solidificarea și separarea gravitațională, din gazul primar răcit, a particulelor anorganice vitrificate, și

- răcirea gazului primar până la 60°C, urmată de barbotarea acestuia într-o soluție de NaOH, în scopul îndepărtării elementelor chimice nedorite, rezultând un amestec gazos final.
2. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că debitul de aer folosit pentru generarea și expulzarea plasmei sub formă de jet este astfel dozat, încât cantitatea de CO₂ măsurată în amestecul gazos final să nu depășească 0,1%.
3. Procedeu conform revendicării 1, caracterizat prin aceea că acesta se desfășoară la presiune mai mică decât presiunea atmosferică, evitând astfel eventuale scăpări de gaz.
4. Instalație pentru tratarea termică cu plasmă a unui amestec gazos rezultatîn urma descompunerii unor materiale organice prin piroliză, gazeificare, compostare, fermentație naturală sau prin alte procedee de descompunere, caracterizată prin aceea că aceasta cuprinde:

- un reactor (1) care este format dintr-o cameră cilindrică (2) având diametrul de 0,5...2 m și lungime de 0,3...1,2 m, prevăzută cu un generator de plasmă (4) dispus axial și cu 2...4 sisteme de admisie (3) a gazului de tratat dispuse tangențial, și o cameră de destindere (5) având un volum de 1...5% din volumul orar al gazului de tratat, o secțiune

10... 15 ori mai mare decât secțiunea camerei cilindrice (2) și o secțiune de trecere a gazului de 0,2m^_1 din volumul său;

- un schimbător de căldură (8) pentru răcirea gazului primar rezultat;

- un scruber (9) pentru tratarea chimică a gazului, un analizor (10) de CO₂ și

- un sistem (11) de antrenare a gazului pentru livrarea sa la echipamentul de producere a energiei electrice în cogenerare/trigenerare.
5. Instalație conform revendicării 4 caracterizată prin aceea că, respectiv, camera cilindrică (2) este răcită cu apă (13) și izolată termic, la interior, cu cărămidă refractară (14).
6. Instalație conform revendicării 4, caracterizată prin aceea că, respectiv, camera de destindere (5) este prevăzută cu un lacăt hidraulic (6) pentru evacuarea materialului vitrificat și cu un orificiu (7) pentru evacuarea amestecului gazos final.

RO 126941 Β1
7. Utilizare a amestecului gazos rezultat prin procedeul definit în revendicarea 1, 1 pentru producerea de energie termică și electrică în cogenerare/trigenerare în motoare cu piston cuplate cu generator electric și recuperatoare de căldură, turbine pe gaz sau grupuri 3 formate din generator de abur, turbină pe abur, generator electric și recuperatoare de căldură. 5