MD1164Y - Compoziţie şi procedeu de alimentare şi deparazitare a fazanilor - Google Patents

Abstract

Invenţia se referă la protecţia faunei cinegetice, şi anume la o compoziţie şi un procedeu de alimentare şi deparazitare a fazanilor.Compoziţia, conform invenţiei, conţine, în %: porumb 10,0…50,0, floarea-soarelui 10,0…50,0, ovăz 10,0…30,0, grâu 10,0…30,0, făină de soia 3,5…7,7, clorură de natriu 0,25…0,45, preparat ce conţine 10 mg/ml de ivermectină 0,18…0,42, premix ce conţine carbonat de calciu, fosfat monocalcic, metionină, lizină, oligoelemente, vitamine, coccidiostatic şi antioxidant 0,15…0,42, dextrină 0,50…2,5.Procedeul, conform invenţiei, prevede administrarea la fazani a compoziţiei menţionate, în doză de 200 g/fazan, câte o singură dată în perioada de iarnă şi primăvara în perioada prereproductivă.

Description

Invenţia se referă la protecţia faunei cinegetice, şi anume la o compoziţie şi un procedeu de alimentare şi deparazitare a fazanilor.

Invenţia poate fi utilizată pe larg în practica de deparazitare a acestora atât în condiţii naturale, cât şi în gospodăriile de reproducere, crescătorii, grădini zoologice.

Pe plan mondial, carnea de pasăre ocupă o poziţie foarte importantă între alimentele de origine animală datorită calităţilor nutritive, cât şi a costurilor reduse în comparaţie cu alte surse de proteine de origine animală. Ea conţine o cantitate mică de colesterol, toţi aminoacizii necesari alimentaţiei omului şi constituie o sursă bogată de săruri minerale şi vitamine.

Carnea de fazan, alături de cea de prepeliţă, este o carne dietetică, foarte solicitată pe piaţă. Carnea fazanului vânat în populaţiile naturale are o fibră musculară mai fină, însă în general mai compactă decât la animalele domestice, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare şi fasciculele musculare este mai puţin dezvoltat, grăsimea este în cantităţi reduse şi graţie troficii foarte variate are o valoare biologică net superioară celor din crescătorii.

Cele mai frecvent întâlnite maladii la animalele sălbatice sunt ecto- şi endoparazitozele, care provoacă prejudicii esenţiale faunei cinegetice. Elaborarea procedeelor de deparazitare şi alimentare suplimentară a fazanilor constituie o problemă importantă fundamentală şi, mai ales, aplicativă, deoarece păsările sălbatice, în special fazanii, sunt gazde definitive în ciclul de dezvoltare a diverselor specii de paraziţi care, la rândul lor, sunt periculoşi atât pentru om, cât şi pentru animalele domestice. Este cunoscut faptul că maladiile parazitare nu numai că reţin creşterea şi dezvoltarea animalelor infestate, dar pot duce şi la moartea acestora atât direct prin apariţia unor maladii, cât şi indirect prin slăbirea sau epuizarea organismului şi mărirea riscului de capturare a acestora de către răpitori. La animalele infestate, în ficat şi ţesutul muscular se produc modificări considerabile în conţinutul de vitamine, micro- şi macroelemente care influenţează semnificativ calitatea acestor produse (Erhan D. 1998, 2009, Zamornea M., 2009).

Măsurile îndreptate spre mărirea numerică a efectivului de fazani din populaţiile naturale urmează a fi complexe, incluzând măsuri de combatere a faunei ecto- şi endoparazitare şi alimentarea suplimentară a acestora, care au o însemnătate deosebită atât în condiţii naturale de iarnă, când totul în jur este acoperit cu zăpadă, cât şi primăvara devreme în perioada prereproductivă a fazanilor, când aceştia au o insuficienţă de hrană.

Ca rezultat al cercetărilor parazitologice efectuate de către cercetătorii Laboratorului de Parazitologie şi Helmintologie, precum şi Grupului Interdepartamental de Cinegetică al Laboratorului de Teriologie, Herpetologie şi Paleozoologie al Institutului de Zoologie al AŞM în fondurile de vânătoare din raioanele Ialoveni şi mun. Chişinău ale Republicii Moldova a fost pus în evidenţă un nivel înalt de infestare a fazanilor cu diverşi agenţi endoparazitari, cum ar fi: Ascaridia spp - 88,3%, Capillaria spp. - 22,5%, Prosthogonimus ovatus - 11,4%, Singamus trahea - 11,7%, Trichostrongylus sp. - 20,4%, iar cu specia Heterakis gallinarum în 19,4% cazuri.

În urma investigaţiilor ectoparazitologice efectuate la fazani în diverse biotopuri ale Republicii Moldova s-a stabilit că aceştia sunt poliparazitaţi cu o gamă largă de diverse specii de ectoparaziţi: 8 specii de malofagi (Cuclotogaster cinereus, Goniocotes chrysocephalus, Goniodes colchici, Eomenacanthus stramineus, Menopon gallinae, Goniocotes gallinae, Goniodes dissimilis, Lipeurus caponis), 2 specii de purici (Ceratophylus gallinae, Ceratophylus hirundinis) şi 3 specii de acarieni parazitiformi (Dermanyssus gallinae, Dermanyssus hirundinis). S-a constatat că majoritatea speciilor de ectoparaziţi depistaţi la fazan sunt comuni şi pentru speciile de păsări domestice (găini, curci ş.a.), astfel studiul structurii poliparazitismului malofagian înregistrat la fazani include 3 specii de paraziţi specifici păsărilor domestice (Cuclotogaster cinereus, Goniocotes chrysocephalus, Goniodes colchici) şi 5 specii comune păsărilor domestice. Deci, este esenţial rolul epizootic al fazanilor în menţinerea şi diseminarea în natură a agenţilor parazitari.

Aceşti paraziţi duc la scăderea considerabilă a sporului în masă, ouatului şi a calităţii penajului fazanilor, iar adesea la moartea lor, provocând astfel prejudicii considerabile faunei cinegetice.

Este cunoscut procedeul de profilaxie şi tratament al ectoparazitozei la găini, care constă în tratarea găinilor prin pulverizare cu o soluţie apoasă de 3% de extract, obţinut prin extracţie hidroalcoolică din părţile aeriene ale romaniţei dalmaţiene Pyrethrum cinerariifolium Trev. cu uscare ulterioară, în doză de 50 ml la o găină, totodată pentru profilaxie tratarea se efectuează într-o repriză, iar pentru tratament în două reprize cu un interval de 14 zile [1].

Totodată, este cunoscut un procedeu de combatere a endoparaziţilor la fazani, care prevede administrarea preparatelor antiparazitare: piperazin 0,2 g/kg, fenotiazin 0,4g/kg etc [2].

În literatura de specialitate nu sunt descrise procedee combinate de combatere a ectoparaziţilor şi a endoparaziţilor la fazani, concomitent cu alimentarea suplimentară a acestora în condiţii de iarnă şi primăvara devreme în perioada prereproductivă a fazanilor, când există o insuficinţă de hrană. Administrarea preparatelor antiparazitare cu premixul şi hrana complementară echilibrată valoric unui anumit efectiv de fazani favorizează deparazitarea efectivă a lor.

Ca rezultat al cercetării situaţiei parazitare la fazanii din populaţiile naturale s-a stabilit că nivelul de infestare endoparazitară a acetora cu Ascaridia spp. este de 88,3%, Capillaria spp. - 22,5%, Singamus trahea - 11,7, la fazanii cercetaţi în proporţie de 11,7%, Trichostrongylus sp. a fost depistată la 20,4%, iar specia Heterakis gallinarum - la 19,4%.

De asemenea, la fazani s-a stabilit un nivel înalt de infestare cu coccidii: Eimeria phasiani -45,5%, E. duodenalis - 65,2%, E. maxima - 34,7%, E. brunetti - 18,5%, iar cu E. tenella - 15,2%.

Aşadar, fazanii cercetaţi, atât în perioada de iarnă, cât şi de primăvară - perioada prereproductivă, se aflau nu numai într-o insuficienţă de hrană, vitamine, microelemente, dar aveau şi un nivel înalt de infestare cu ecto- şi endoparaziţi.

Problema pe care o rezolvă invenţia constă în elaborarea unei compoziţii pentru hrănirea şi deparazitarea fazanilor şi a unui procedeu eficace, inofensiv, relativ ieftin şi simplu de deparazitare complexă, acestea asigurând simultan hrănirea suplimentară şi deparazitarea fazanilor în perioada rece a anului.

Compoziţia propusă, conform invenţiei, conţine, în %: porumb 10,0…50,0, floarea-soarelui 10,0…50,0, ovăz 10,0…30,0, grâu 10,0…30,0, făină de soia 3,5…7,7, clorură de natriu 0,25…0,45, preparat ce conţine 10 mg/ml de ivermectină 0,18…0,42 (în continuare Ivermec OR), premix ce conţine carbonat de calciu, fosfat monocalcic, metionină, lizină, oligoelemente, vitamine, coccidiostatic şi antioxidant 0,15…0,42, dextrină 0,50…2,5.

Procedeul, conform invenţiei, prevede administrarea la fazani a compoziţiei menţionate, în doză de 200 g/fazan, câte o singură dată în perioada de iarnă şi primăvara în perioada prereproductivă.

Premixul 2% broiler creştere are următoarea componenţă: calciu 21,5%, fosfor disponibil -14,5%, Mg 0,5%, Na 4,7%, vit. A 551000 I.E., vit. D3 250000 I.E., vit. E 2812 mg/kg, vit. K3 152,0 mg/kg; vit. B1 121,6 mg/kg, vit. B2 304,0 mg/kg, vit. B6 190,0 mg/kg, vit. B12 908,0 mcg/kg, colină 45000 mg/kg, acid nicotinic 3300 mg/kg, acid pantotenic 884,0 mg/kg, acid folic 76,0 mg/kg, biotina 7600 mcg/kg, zinc 3840 mg/kg, fier 3840 mg/kg, cupru 285,0 mg/kg, mangan 4,800 mg/kg, iod 47,5 mg/kg, seleniu 7,5 mg/kg, metionină 3,0%, antioxidant, coccidiostatic (Robenidină).

Preparatul Ivermec OR conţine într-un 1 ml următoarele substanţe active: ivermectină 10 mg şi tocoferol acetat (vit. E) 40 mg, substanţe adjuvante: dimetilacetamid -400 mg, polietilenglicol-660-hidroxisterat 150 mg, alcool benzilic 10 mg şi soluţie fiziologică până la 1 ml. Acesta este de origine chimică, activ faţă de căpuşe, păduchi malofagi, purici, ploşniţe, acarieni ai pielii şi penelor - râia picioarelor (Cnemidocoptes mutans), râia deplumantă a corpului (Cnemidocoptes levis) şi râia laminasioptică (Laminasioptes cisticola) cu localizare în ţesutul conjunctiv subcutanat şi muşchi. Produsul are acţiune şi asupra viermilor nematozi: Ascaridia spp., Capillaria spp., Syngamus tracheae Trichostrongylus spp., Heterakis gallinarum etc.

Premixul 2% broiler creştere şi Ivermec-OR sunt produse înregistrate în Republica Moldova şi plasate pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) în compartimentul „Nomenclatorul preparatelor farmaceutice de uz veterinar”.

Premixul 2% boiler creştere este un produs alimentar de stimulare a proceselor vitale ce conţine un set de vitamine, macro- şi microelemente, un preparat coccidiostatic (Robenidină) recomandat pentru creşterea păsărilor.

Totodată, toate ingredientele sunt fixate cu ajutorul dextrinei (un clei alimentar natural). Administrarea compoziţiei se efectuează în perioada rece a anului şi primavara în perioada prereproductivă a fazanilor.

Rezultatul tehnic al prezentei invenţii constă în deparazitarea fazanilor în condiţii naturale şi compensarea deficitului de vitamine, oligoelemente, minerale concentrate asimilabile în această perioadă, ceea ce permite păstrarea efectivelor de păsări sănătoase şi a potenţialului lor de reproducere în natură, administrându-se simultan cu hrana suplimentară preferată preparatele antiparazitare. De asemenea, această compoziţie permite de a folosi efectiv şi econom atât hrana, premixul, cât şi preparatele antiparazitare.

Rezultatul tehnic obţinut se datorează utilizării amestecului ca produs antiparazitar împotriva ecto- şi endoparaziţilor, precum şi administrării acestuia fazanilor în perioada geroasă şi prereproductivă, când există o insuficienţă de hrană în natură.

În scopul determinării eficacităţii terapeutice a preparatului antiparazitar Ivermec OR asupra endoparaziţilor la fazani s-au recoltat probe biologice de la ei, stabilindu-se extensivitatea invaziei cu endoparaziţi iniţial şi după administrarea preparatului. Administrarea preparatului Ivermec OR la fazani s-a efectuat în doze identice (24,0 ml Ivermec OR într-un litru de apă potabilă folosită la omogenizarea şi prepararea a 10 kg de hrană suplimentară pentru doza zilnică la 50 fazani) (tab.1).

Tabelul 1

Eficacitatea preparatului Ivermec OR în combaterea endoparaziţilor la fazani

Invazia Extensivitatea invaziei până la tratament,% Extensivitatea invaziei după tratament,% Ascaridia spp. 88,3 0 Capillaria spp., 22,5 3,7 Trichostrongylus sp., 20,4 1,2 Heterakis gallinarum 19,4 0 Singamus trahea 11,7 1,8

Conform prospectului de folosire, preparatul Ivermec OR are o înaltă eficacitate atât asupra endoparaziţilor, cât şi asupra ectoparaziţilor, fiind astfel stabilită şi eficacitatea ectoparaziticidă asupra speciilor de ectoparaziţi depistaţi anterior la fazani (tab.2).

Tabelul 2

Eficacitatea preparatului Ivermec OR în combaterea ectoparaziţilor la fazani

Invazia Extensivitatea invaziei până la tratament,% Extensivitatea invaziei după tratament,% Malofagi Cuclotogaster cinereus 28,5 2,2 Goniocotes chrysocephalus 14,2 0 Goniodes colchici 12,8 0 Eomenacanthus stramineus 27,3 0 Menopon gallinae 32,1 0 Goniocotes gallinae 11,7 0 Goniodes dissimilis 10,8 0 Lipeurus caponis 2,6 0 Purici Ceratophylus gallinae 46,9 1,0 Ceratophylus hirundinis 32,7 0 Acarieni parazitiformi Dermanyssus gallinae 18,4 2,4 Dermanyssus hirundinis 12,3 0 Knemidocoptes mutans 6,7 0

Exemplul 1

Hrana suplimentară cu adaos de preparat antiparazitar Ivermec OR şi Premix 2% broiler creştere şi sarea de bucătărie (NaCl) este calculată pentru 50 fazani (10 kg), din considerentele consumului zilnic de 200 g per specimen şi se prepară în felul următor:

pentru 10 kg de hrană suplimentară, la amestecul din 4,00 kg de porumb, 3,00 kg floarea-soarelui, 1,00 kg de ovăz, 1,00 kg grâu şi 670 g făină de soia se adaugă un amestec care conţine 1 litru de apă potabilă şi 24,0 ml preparat antiparazitar - Ivermec OR, apoi 200,0 g Premix 2% broiler creştere, 30 g NaCl şi 100,0 g dextrină (cu funcţia de a fixa ingredientele în formă de praf şi cele solubile pe suprafaţa seminţelor în procesul de zvântare, de asemenea hrana devine gustativ mai atractivă şi este protejată până la consum de condiţiile atmosferice neprielnice). Componentele menţionate se amestecă bine şi se pun la zvântat într-un strat subţire pe o tablă de placaj (lemn) la temperatura de 25…30 °C. Procesul durează 3…5 ore. Se administrează începând cu a doua zi, pe parcursul a 2…3 zile.

Pentru controlul experimental al componenţei propuse au fost pregătite 5 variante de amestecuri. Variantele experienţelor sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Variante Ivermec OR (ml) Premix 2% broiler creştere (g) Porumb (kg) Floarea- soarelui (kg) Ovăz (kg) Grâu (kg) Făină de soia (g) NaCl (g) Dextrină (g) Componenţa 1 18,0 150 3 4 1 1 775 25,0 50,0 Componenţa 2 24,0 200 4 3 1 1 670 30,0 100,0 Componenţa 3 30,0 250 2 4 2 1 565 35,0 150,0 Componenţa 4 36,0 300 2 1 3 3 460 40,0 200,0 Componenţa 5 42,0 350 5 2 1 1 355 45,0 250,0

Pentru deparazitarea fazanilor a fost recomandată utilizarea amestecului cu componenţa 2, care a demonstrat rezultate optime de consum pe parcursul unui ciclu zilnic de hrănire.

Exemplul 2

Se determină specia, distribuţia spaţială, efectivul şi densitatea fazanilor pe un teritoriu anumit şi se efectuează minuţios analiza coprologică a eşantioanelor biologice privind prezenţa ouălor de paraziţi. Cu ajutorul plaselor speciale se captează exemplare de păsări pentru stabilirea nivelului de infestare ectoparazitară. Ţinând cont de efectivul de fazani, se pregăteşte hrana suplimentară cu adaos de preparat antiparazitar şi premix, care se pune în hrănitoarele special amenajate, instalate din timp pentru hrănirea suplimentară a fazanilor. Fazanii cunosc bine aceste locuri unde sunt amplasate hrănitoarele, iar în perioada când se simte lipsa sau insuficienţa de hrană, ele se apropie de aceste hrănitoare din care consumă hrana suplimentară adusă de îngrijitori. În această perioadă a fost recomandat să se efectueze, odată cu hrănirea suplimentară a fazanilor, şi deparazitarea acestora.

Metoda se aplică în lunile geroase ale anului, când totul în jur este acoperit cu zăpadă, precum şi primăvara devreme în perioada prereproductivă a fazanilor, când există o insuficienţă de hrană.

La 2...3 săptămâni după deparazitare, se efectuează analiza eşantioanelor biologice de la fazanii deparazitaţi pentru a stabili eficacitatea tratamentului şi, după caz, tratamentul se repetă peste 12...14 zile.

Rezultatele deparazitării sunt prezentate în tabelul 4.

Tabelul 4

Rezultatele cercetărilor coprologice de până şi după aplicarea tratamentului antiparazitar

Locul desfăşurării cercetărilor Numărul de fazani % de infestare până la deparazitare după deparazitare Fondul de vânătoare „Ialoveni” 50 ectoparaziţi endoparaziţi ectoparaziţi endoparaziţi 19,7 32,5 0 1,3

Premixul 2% broiler creştere, inclus în raţionul fazanilor, conţine atât vitamine, micro- şi macroelemente, cât şi coccidiostatic - Robenidina care este un neionofor de origine sintetică ce conţine 1,2-Bis[(4-clorofenil)metileneamino]guanidină, cu acţiune asupra următoarelor specii de eimerii la păsări: Eimeria mitis, E. brunetti, E. tenella, E. acervulina, E. maxima, E. phasiani, E. duodenalis, E. necatrix, E. praecox, Eimeria adenoeides, E. meleagrimitis şi E. gallopanovis. Eficacitatea Robenidinei asupra eimeriozei la fazani este prezentată în tabelul 5.

Tabelul 5

Invazia Până la tratament,% După tratament,% Eimeria phasiani 45,5 0 Eimeria duodenalis 65,2 2,0 Eimeria maxima 34,7 0 Eimeria brunetti 18,5 0 Eimeria tenella 15,2 0

Rezultatele obţinute au demonstrat că procedeul propus permite deparazitarea fazanilor şi asigurarea lor cu vitamine, oligoelemente, minerale concentrate asimilabile deficitare în hrană din natură, cu minimum de cheltuieli.

Aşadar, efectuarea concomitentă a deparazitării (ecto- şi endoparaziţi) şi a compensării necesităţilor fiziologice ale organismului în vitamine, oligoelemente, minerale concentrate asimilabile dau un efect calitativ nou, care permite de a asigura supraveţuirea şi a spori potenţialul de reproducere al fazanilor în condiţii naturale, precum şi a diminua riscul de capturare a lor de către prădători.

1. MD 408 Y 2011.08.31

2. Абдуладзе К.И. и др. Паразитология и инвазионные болезни сельско-хозяйственных животных. Москва, Агропромиздат, 1990, р. 177

Claims (2)

1. Compoziţie pentru alimentarea şi deparazitarea fazanilor, care conţine, în %:

porumb 10,0…50,0 floarea-soarelui 10,0…50,0 ovăz 10,0…30,0 grâu 10,0…30,0 făină de soia 3,5…7,7 clorură de natriu 0,25…0,45 preparat ce conţine 10 mg/ml de ivermectină 0,18…0,42 premix ce conţine carbonat de calciu, fosfat monocalcic, metionină, lizină, oligoelemente, vitamine, coccidiostatic şi antioxidant 0,15…0,42 dextrină 0,50…2,5.

2. Procedeu de alimentare şi deparazitare a fazanilor, care prevede administrarea la fazani a compoziţiei definite în revendicarea 1, în doză de 200 g/fazan, câte o singură dată în perioada rece a anului şi primăvara în perioada prereproductivă.