OăBISERIC ăBIZANTIN ăDESCOPERIT ăLAăNUF RUăă (JUD.ăTULCEA)ă OANAăDAMIAN*,ăANDRAăSAMSON**,ăŞTEFANăBÂLICI***ă Rezumat.ăArticolulăprezint ăoădescoperireărecent ăf cut ăînăaşezareaăfortificat ădeătipăurbană dinăintravilanulălocalit iiăNuf ru,ălocalitateăsituat ăpeămalulădreptăalăbra uluiăSf.ăGheorghe,ăînăcom.ă Nuf ru,ă jud.ă Tulcea:ă ună edificiuă deă cultă cuă necropol ,ă apar inândă sec.ă XI–XII.ă Descoperirileă suntă rezultatulă uneiă cercet riă cuă caracteră preventivă desf şurateă peă oă proprietateă privat ă (Saşaă Ivanov).ă Aă fostăcercetat ăoăbiseric ,ăamplasat ăînăafaraăzidurilorăcet iiăbizantine,ăînăapropiereaăturnuluiăsituatăînă col ulă nord-vestică ală acesteia.ă Edificiulă deă tipă uninavat,ă cuă absid ă orientat ă spreă est,ă seă p streaz ă par ial.ăAăfostăînconjuratădeăunăcimitirădinăcareăs-auăcercetatădoară19ăcomplexeăfunerare,ăreprezentateă deă morminteă deă inhuma ie,ă orientateă V-E.ă Bisericu aă reprezint ă primulă dintreă locaşurileă deă cultă descoperiteăînăcetateaăbizantin ădeălaăNuf ruăşiăunulădintreăpu ineleăedificiiăcreştine,ădatabileăînăepocaă medio-bizantin ,ăcercetateăînăDobrogeaăpân ăînăprezent.ă 1.ăCERCET RIăARHEOLOGICEăă ÎNăCETATEAăBIZANTIN ăDEăLAăNUF RUă ă Laă12ăkmăavalădeămunicipiulăTulcea,ăpeămalulădreptăalăbra uluiăSf.ăGheorghe,ă seăafl ălocalitateaăNuf ru,ăcunoscut ăînăveaculăalăXIX-leaăsubănumeleădeăPrislava.ă Investiga iileăarheologice,ădesf şurateăîncepândăcuăanulă1977ăşiăcontinuândăpân ăînă prezent,ăauăeviden iatăexisten aăînăintravilanulălocalit iiăaăuneiăfortifica iiăridicateăa fundamentisădeă c treă Imperiulă Bizantină înă ultimulă sfertă ală sec.ă ală X-lea,ă înă timpulă împ ratuluiăIoanăTzimiskes,ăodat ăcuărecucerireaăregiuniiăDun riiădeăJos.ăAşezareaă deătipăurbanădezvoltat ăînăinteriorulăşiăînăafaraăcet iiăbizantineăaăfostăcercetat ăprină intermediulă complexeloră deă locuireă şiă funerareă înregistrateă stratigrafică pân ă laă mijloculăsec.ăalăXIII-lea1.ăă Situlă arheologică fiindă integrală suprapusă deă aşezareaă contemporan ,ă deciă poten ială afectată deă investi iiă deă maiă mareă sauă maiă mic ă amploare,ă cercet rileă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă *ăArheolog,ăInstitutulădeăArheologieă„VasileăPârvan”.ă **ăArheolog,ăMuzeulăNa ionalădeăIstorieăaăRomâniei.ă ***ăArhitect,ăUniversitateaădeăArhitectur ăşiăUrbanismă„IonăMincu”.ă 1 ă Despreă situa iaă general ă aă situluiă suprapusă dină intravilanulă localit iiă Nuf ru,ă veziă Damian,ă Andonie,ă Vasileă 2003,ă 237–266;ă Damiană et aliiă 2007,ă 107–112.ă Pentruă dateă despreă fortifica iaă bizantin ăveziăDamianăet aliiă2010,ă28–35.ă ă SCIVA,ătomulă62,ănr.ă1–2,ăBucureşti,ă2011,ăp.ă45–87ă 46ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 2ă întreprinseă laă Nuf ruă au,ă peă lâng ă caracterulă programat,ă şiă ună importantă caracteră preventiv2.ăă Unulă dintreă puncteleă afectateă deă poten ialeă interven iiă constructiveă aă fostă şiă proprietateaăSaşaăIvanov,ăsituat ăînăintravilanulăsatuluiăNuf ru,ăpeăstradaăPortuluiă nr.ă 2743ă (fig.ă 1).ă Cercetareaă arheologic ă preventiv ă întreprins ăînă anulă 2008ăpeă aceast ă proprietateă aă confirmată estim rileă înă privin aă existen eiă înă zon ă aă unuiă poten ialăarheologicăimportant.ăAstfel,ăparteaăestic ăaăpropriet ii4ăcon ineăsegmenteă dinăzidulădeăincint ăbizantină–ăcurtineleănordic ăşiăvestic ,ădeăfaptăracordulălorăsubă formaăunuiăturnădeăcol 5,ălaăcareăseăadaug ăunăedificiuădeăcult,ăcomplexeădeălocuireă şiăcomplexeăfunerareă(fig.ă2;ă4).ăDinăp cate,ăcercetareaăzoneiăcuăvestigiiăarheologiceăaă fostă condi ionat ă înă mareă m sur ă deă existen aă uneiă construc iiă moderne,ă careă nuă aă permisă extindereaă s p turiiă spreă est,ă adic ă spreă interiorulă cet ii,ă pentruă delimitareaă construc iiloră deă zidă şiă epuizareaă necropolei.ă Suprafa aă mareă supus ă investiga ieiă arheologice,ă depunerileă consistente,ă maiă groaseă deă 3ă m,ă nivelulă ridicată ală pânzeiă freatice,ă ună deficită importantă ală for eiă deă munc ă sezoniereă utilizateă înă campaniaă arheologic ,ărespectivăcondi ion riădeănatur ăfinanciar ăşiătemporal ăauăpermisădoară oă cercetareă incomplet ă ceă aă încercată s ă ob in ă maximumă deă informa iiă înă condi iiă ingrate,ă urmat ă deă conservareaă in situă aă vestigiilor,ă neamenin ateă deă interven iiă constructive,ăaşteptândăoăeventual ăpunereăînăvaloare.ă Dină punctă deă vedereă stratigrafic,ă s-aă înregistrat,ă dup ă oă depunereă deă p mântă galbenă reprezentândă oă amenajareă modern ă menit ă aă în l aă terenul,ă ună strată deă p mântăcenuşiuăpr fosăcon inândănivelulădeădemantelareăaăfortifica ieiăbizantineăşiă aă edificiuluiă deă cult,ă precumă şiă complexeă deă locuireă şiă funerareă extra muros,ă suprapunândădepunereaădeăp mântăcenuşiuăg lbuiăînăcareăaăfostăidentificatănivelulă deăconstruc ieăaăcet iiă(fig.ă3).ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 2 ă Pentruă puncteleă cercetateă arheologică dină intravilanulă localit iiă Nuf ruă veziă Damiană et aliiă 2007,ă107–109.ă 3 ăPentruăproprietateaăIvanovăaăfostăelaboratăunăplanăurbanisticădeădetaliu,ăînăvedereaărealiz riiă uneiăinvesti iiăreprezentateădeăoăpensiuneăturistic ăcuădot rileăcomplementare.ăÎnăurmaăinvestiga iiloră arheologiceă dină campaniaă 2008,ă terenulă deă amplasamentă aă fostă stabilită înă afaraă perimetruluiă cuă vestigii,ă acesteaă r mânândă conservateă peă locă înă zonaă deă accesă aă viitoareiă investi ii,ă cuă posibilit iă efectiveădeăpunereăînăvaloare.ă 4 ăCercetat ăprinăintermediulăaădou ăsec iuni,ăorientateăN-S,ăextinseăsubăformaăuneiăsuprafe e,ă cuădimensiunileădeă20ă×ă16,50ăm,ăcuădesfiin areaăpar ial ăaămartoruluiăstratigrafic.ăLaăcercet rileădeă teren,ăauăparticipat,ăînăafaraăsemnatarilorăacesteiăcontribu ii,ăşiăarheologiiăDanielăEne,ăMihaiăVasileăşiă AdelaăBâltâc,ăprecumăşiăarhitectulăVirgilăApostol.ăă 5 ă Vestigiileă cercetateă peă proprietateaă Ivanovă constauă din:ă ună tronsonă dină curtinaă nordic ,ă identificatăpeăoălungimeădeă3,90ăm,ăavândăoăl imeădeă3,95ăm,ăîn l imeaăp strat ăfiindădeă1,05ămăşiăună tronsonă dină curtinaă vestic ,ă identificată peă oă lungimeă deă 4,20ă m,ă avândă oă l imeă deă 1,45–2,60ă mă şiă în l imeaă p strat ă deă 0,86–1,45ă m;ă dimensiunileă elementeloră deă fortifica ie,ă precumă şiă prezen aă unuiă culoar,ă cuă lungimeaă deă 4,20ă m,ă l imeaă deă 1,35ă mă şiă în l imeaă p strat ă cuprins ă întreă 0,56ă şiă 1,45ă m,ă asigurândă accesulă dină şiă spreă cetate,ă auă sugerată identificareaă unuiă turnă deă col ă ală cet ii,ă situată înă extremitateaănord-vestic ,ăp stratălaănivelulăuneiăplatformeădeămortar,ăcuălaturaăînregistrat ădeă5,50ămăpeă axulăV-E,ăobiectivăarheologicăcareăseăextindeăatâtăspreăvest,ăîntr-oăzon ăoarecumăaccesibil ăcercet rii,ăcâtă şiăspreăest,ăpeăterenulăocupatăactualmenteădeăoălocuin ă(Damianăet aliiă2010,ă30–32,ăfig.ă8).ă 3ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 47 ă 2.ăBISERICAă Laă limitaă nordic ă aă suprafe eiă cercetate,ă laă 3,20ă mă nordă fa ă deă zidulă fortifica ieiă bizantineă (fig.ă 2;ă 4),ă înă zonaă extra murosă aşadar,ă aă fostă cercetată ună edificiuă aleă c ruiă vestigiiă conservateă ocup ă oă suprafa ă deă cca.ă 33ă mp,ă adiacent ă maluluiăesticăalăs p turiiăarheologice;ăedificiulăseăcontinu ăşiăsubăacestămal.ăă Dinăedificiuă(fig.ă2)ăseăconserv ădou ălaturiăadiacenteăcareădefinescăunăcol ăală uneiă înc periă şiă ună fragmentă deă absid ă ataşată uneiaă dintreă laturi.ă Acesteă elementeă indic ăoăconstruc ieăcuăoăconfigura ieăsimpl ,ăoănav ăabsidat .ăOrientareaănaveiăesteă uşoră deviat ă spreă SEă (cuă doară 5º).ă Absidaă încheieă spreă estă spa iulă naveiă (fig.ă 5–6).ă Grosimeaămedieăaăzidurilorănaveiăesteădeă0,85ăm,ăiarăceaăaăziduluiăabsideiădeă0,75ăm.ă Dimensiunileă aproximativeă p strateă aleă edificiuluiă sunt:ă 5,50ă mă lungimeă şiă 6,10ămăl ime.ăLaturaăsudic ăseăconserv ăpeăoălungimeădeă3,57ăm.ăDinălaturaăestic ă seă conserv ă doară unulă dintreă segmenteleă careă flancauă absida,ă celă sudic,ă cuă oă lungimeă exterioar ă deă cca.ă 0,72ă m.ă Peă direc iaă NE-SV,ă locaşulă deă cultă aă fostă sec ionată şiă par ială distrusă deă oă groap ă menajer ,ă înregistrat ă peă profilulă vestică ală Sec iuniiă 1ă (fig.ă 3/2).ă Dină cauzaă distrugeriiă provocateă deă aceast ă groap ,ă nuă s-auă pututăidentificaăpere iiădeănordăşiădeăvestăaiănaosuluiăşiăniciăurmeleăvreuneiăintr riăînă edificiuăsauăaleăvreuneiădelimit riăîntreăspa iulănaosuluiăşiăaltară(fig.ă5–6).ăă Absidaă semicircular ă (fig.ă 5–6/2),ă cuă diametrulă exterioră deă 4,70ă m,ă esteă uşoră adâncit ,ăcuăoădeschidereădeă3,05ămăşiăoăadâncimeădeă1,83ămă(m surat ăînăax,ădeălaă fa aă interioar ă aă laturiiă esticeă laă fa aă interioar ă reconstituit ă aă absidei).ă Seă conserv ă maiă multă deă 2/3ă dină lungimeaă absidei:ă ună fragmentă lungă deă 2,25ă mă porneşteă deă laă racordulăsudicăcuălaturaădeăestăaănaveiăşiăesteăcontinuatădeăalădoileaăfragment,ăascunsă subămalulăesticăalăs p turii;ăultimulăfragmentăconservatăseădesf şoar ăpeăoălungimeădeă cca.ă0,60ămăînăsectorulănord-estic.ăCeleădou ăfragmenteăvizibileăreprezint ămaiămultă deă jum tateă dină lungimeaă total ă reconstituit ,ă deă 5,40ă m,ă aă absidei.ă Înă interiorulă absidei,ă de-aă lungulă perimetruluiă s uă interior,ă seă desf şoar ă oă structur ă joas ă deă zid rieăcuăoăl imeăvariabil ,ăcuprins ăîntreă0,40ămăînăaxăşiă0,48ămăînăsectorulănordestic.ă Înă extremitateaă sudic ă structuraă esteă deranjat ă şiă ajungeă laă oă l imeă deă 0,75– 0,80ă m.ă Extremitateaă nordic ă nuă seă conserv .ă Deschidereaă reconstituit ă aă acesteiă structuriăesteădeăcca.ă2ăm.ăDinăfragmenteleăconservateăaleăabsideiăseăpoateădeterminaă centrulă cerculuiă traseuluiă s uă (marcată înă plan).ă Considerândă axulă mediană deă compozi ieă aă edificiuluiă oă dreapt ă perpendicular ă peă laturaă estic ă şiă trecândă prină centrulă absidei,ă planulă edificiuluiă seă poateă reconstituiă grafic,ă rezultândă urm toareleă dimensiuniă generale:ă deschidereaă naveiă (l imeă interioar )ă ţă 4,17ă m;ă l imeaă edificiuluiă(m surat ălaăexterior)ăţă5,85ăm;ălungimeaănaveiăesteăconservat ădoarăpeă 5,50ă m;ă vestigiileă nuă permită estimareaă acesteiă dimensiuni;ă seă poateă presupuneă variantaă cuă nav ă p trat ă (sugerat ă înă plan)ă sauă variantaă cuă nav ă dreptunghiular ;ă deschidereaă absideiă (dimensiuneă interioar )ă ţă 3,05ă m;ă adâncimeaă absideiă (dimensiuneăinterioar )ăţă1,83ăm;ădeschidereaăliber ăînăinteriorulăstructuriiăinterioareă aăabsideiăţă2ăm.ă 48ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 4ă Dină punctă deă vedereă constructiv,ă trebuieă men ionată faptulă c ă eleva iaă seă p streaz ăpeălaturaădeăsud,ăînăexterior,ăpeăîn l imeaăaăpatruăasizeăînădreptulăabsidei,ă peăîn l imeaăaătreiăasizeăînădreptulăumerilorănaosului,ăiarănum rulădeăasizeăp strateă de-aălungulănaosuluiăvariaz ăîntreădou ăşiătrei.ăParamentulăexteriorăsudicăalăabsideiă esteăbineăp stratăpeăîn l imeaădeă1,30ăm,ădinăcareă0,65–0,80ămăreprezint ăeleva ia,ă dinăpiatr ălegat ăcuămortarădeăslab ăcalitate,ăiară0,65–0,70ămăfunda ia,ădinăpiatr ăcuă p mânt,ăplintaăavândăîn l imeaădeă0,24ămă(fig.ă7–8).ăParamentulăexteriorăsudicăală naveiăseăp streaz ăpeăîn l imeaădeă0,40–0,58ăm.ăEleva iaăesteărealizat ădinăzid rieă deăpiatr ăcioplit ăsumar,ădispus ăneregulat,ăcuătendin eădeăasizareăşiăcuăelementeădeă compensare.ă Paramenteleă exterioareă suntă alc tuiteă dină blocuriă deă dimensiuniă maiă mari,ăaşezateăcuăoălatur ăregularizat ă(deăceleămaiămulteăoriăoălatur ăscurt )ălaăfa aă zidului.ăZid riaăesteălegat ăcuămortarădeăvarăalb,ădeăslab ăcalitate.ăă Nivelulă deă c lcareă nuă aă fostă stabilită arheologică dină cauzaă distrugeriloră provocateă deă interven iiă ulterioareă perioadeiă deă func ionareă aă bisericiiă (groapaă menajer ă amintit ă maiă sus).ă Indiciiă pentruă ună nivelă deă c lcareă interioră ofer ă îns ă blocurileă deă piatr ă dispersateă înă interiorulă edificiului,ă reprezentândă posibileă fragmenteă dintr-ună pavaj.ă Ară rezultaă astfelă c ă elementeleă constructiveă conservateă reprezint ă funda ii,ă dară şiă por iuniă reduseă dină eleva iiă (maximumă 1ă mă în l imeă înă zonaă absidei).ă Funda iaă absideiă esteă compus ă dintr-oă talp ă deă l imeă variabil ,ăă 0,11ămăînăzonaădeăpornireăaăabsideiăşiăevazat ăprogresivăpân ălaă0,28ămăînăzonaăînă careă intr ă înă malulă s p turii.ă Cotaă acesteiă t lpiă corespundeă niveluluiă interioră presupus,ăceeaăceăpoateăs ăindiceăoăcoinciden ădintreănivelulădeăc lcareăinteriorăşiă celăexterior.ăStructuraăperimetral ăinterioar ăaăabsideiăseăridic ăcuăcca.ă0,55ămăpesteă acestă nivel,ă dimensiuneă suficient ă pentruă aă reprezentaă oă graden ă similar ă unuiă synthronos,ăapar inândătipuluiăsimplu,ăalc tuitădintr-oăsingur ătreapt 6.ăă Peă bazaă informa iiloră rezultateă dină cercetareaă edificiuluiă seă poateă propuneă oă încadrareă tipologic ă şiă seă poateă stabiliă loculă peă careă monumentulă deă laă Nuf ruă îlă ocup ă înă peisajulă arhitecturiiă bizantine/medievaleă timpuriiă deă peă teritoriulă României,ăaşaăcumăesteăcunoscut ăast zi.ă Astfel,ăedificiulăreprezint ăprobabilăoăbiseric ăuninavat ,ăcuăoăsingur ăabsid ,ă cuă synthronos.ă Înă ciudaă tenta ieiă deă aă stabiliă oă analogieă cuă bisericu aă dină cetateaă Dinogetia-Garv n7,ăceaămaiăapropiat ăatâtăspa ial,ăcâtăşiăcronologicădeădescoperireaă deă laă Nuf ru,ă structuraă constructiv ă interioar ă nuă prezint ă similitudini:ă laă Dinogetia-Garv n,ăplanul,ăaăc ruiăconfigura ieăîntreag ăaăfostăconservat ,ăprezint ă pilaştriă angaja iă înă col urileă navei,ă ceeaă ceă aă condusă laă ipotezaă privitoareă laă acoperireaă spa iuluiă cuă oă cupol ă sauă turl ă sus inut ă peă dou ă perechiă deă arceă rezemateă peă ceiă patruă pilaştri;ă spa iulă naveiă bisericu eiă deă laă Nuf ruă nuă prezint ă niciună astfelă deă elementă deă natur ă s ă indiceă configura iaă sistemuluiă deă acoperire.ă Astfel,ă esteă posibilă caă navaă s ă fiă fostă boltit ă simpluă înă plină cintruă sauă s ă fiă fostă acoperit ăcuăşarpant ăliber ,ăvizibil ăînăspa iulăinterior.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 6 ăAltrippă2000,ă379.ă ă Barneaă 1967a,ă 350–356,ă fig.ă 186–187;ă Barneaă 1971,ă 233–238,ă fig.ă 72–73;ă Barneaă 1981,ă 20,ă 92–93,ăpl.ă32–33;ăBarneaă1987,ă106–109,ăfig.ă8–9.ă 7 5ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 49 ă Dinăpunctădeăvedereăconstructiv,ădar,ămaiăales,ăalăcontextuluiăistoricăşiăcultural,ă edificiulă deă laă Nuf ruă seă înscrieă înă seriaă locaşuriloră deă cultă cuă nav ă unic ă documentateăpeăteritoriulăthemeiăParistrion,ăprecumăbisericaădeălaăDinogetia-Garv nă –ă datat ă înă sec.ă XI–XII8ă (fig.ă 21/1),ă Skalaă –ă dou ă bisericiă datateă înă sec.ă X–XI9ăă (fig.ă22/2–3),ă arăAsenă–ătreiăbisericiădatateăînăsec.ăIX–XI10ă(fig.ă23/1–3),ăCavarnaă–ă dou ăbisericiădatateăînăsec.ăX–XIII11,ăavândăasem n riădeăplanăşiăcuăbisericaădinăsatulă Ledenikă(deălâng ăVelikoăTârnovo,ăBulgaria),ădatat ăînăsec.ăalăXII-lea12ă(fig.ă22/1).ă Înă ceeaă ceă priveşteă manieraă deă construc ie,ă preciz mă c ă peă laturaă deă sudă aă edificiului,ăînăexterior,ălaă nivelulăplintei,ăaăfostăidentificatăunănivelăarheologicădină p mântăgalbenălutos,ăvizibilăpeăoăgrosimeădeă0,40ămăşiăavansatăfa ădeăfa aăziduluiă cuă 0,30ă m,ă con inândă oă cantitateă mareă deă materială amforică (fig.ă 9).ă Acestă nivelă reprezint ăoăplatform ădeăamenajareăaăterenuluiăînainteaăridic riiăedificiuluiădeăcult,ă utilizareaă fragmenteloră amforiceă fiindă f cut ,ă probabil,ă înă vedereaă orizontaliz riiă terenului.ăă Deşiă amforele13ă constituieă înă primulă rândă oă grup ă deă vaseă mari,ă înc p toare,ă ad postindă celă maiă adeseaă lichideă pre ioaseă (uleiă sauă vin),ă folositeă şiă pentruă aă transportaămiere,ăfructeăuscateăşiăproaspete,ăpast ădeăpeşteăşiămaterialeădeăr zboiă(caădeă exempluăsubstan aăutilizat ăpentruăproducereaăfoculuiăgrecesc),ăprecumăşiăînăscopuriă domestice,ăpentruăstocareaăunorăproduseăsauădepozitareaăresturilorămenajere14,ăauăfostă folositeă adeseaă şiă caă materială deă construc ie.ă Cazulă cartieruluiă Manganeloră sauă ală locaşurilorăbisericeştiăChoraădeălaă Constantinopol,ăSf.ăSofiaădeălaă ThessalonicăşiăSf.ă Sofiaă deă laă Ohridaă reprezint ă oă perpetuareă înă timpurileă bizantineă aă uneiă tehniciă specificeăepociiăclasice15.ăPentruăutilizareaăamforelorăînăscopuriăconstructiveăputemă invocaă şiă ună altă exempluă deă laă Constantinopol,ă bisericaă m n stiriiă Pantocratoră (ZeyrekăDjami),ăridicat ăînăsec.ăalăXII-lea,ădeăc treăIoanăIIăComnenulăîmpreun ăcuă so iaă sa,ă Irina;ă aiciă auă fostă utilizateă caă materială deă construc ieă amforeă întregi,ă dină categoriaă celoră piriformeă cuă tor iă supraîn l ate,ă pentruă umplereaă goluluiă dintreă cupol ăşiăzidulădeăestăalăbisericii,ălaăbazaăcupoleiăcl diriiădeănord,ăcaăşiăpentruăboltaă estic ăaăcl diriiădeăsud16.ăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 8 ăBarneaă1967a,ă350–356,ăfig.ă186–187;ăBarneaă1971,ă233–238,ăfig.ă72–73;ăBarneaă1981,ă92;ă pl.ă32;ăBarneaă1987,ă106–109,ăfig.ă8–9.ăCazulăbisericu eiădeălaăDinogetia-Garv năesteăîns ăspecialăprină spa ialitateaăinterioar ăamintit ămaiăsus.ă 9 ă Iotov,ă Atanasovă 1998,ă 21–23,ă 233,ă 235–236,ă fig.ă 28–29,ă pl.ă XXXIV,ă XXXVI–XXXVII;ă Atanasovă2007,ă271–272,ăpl.ăXXI/1,ăXLII/88,ăLXIV/249.ă 10 ă Antonova,ă Dremsizovaă 1984,ă 59–70,ă fig.ă 1–9;ă Atanasovă 2007,ă 272–274,ă fig.ă 64–66;ăă pl.ăXLI/82–83,ăLXIV/247–248.ă 11 ă Mircev,ă Tonceva,ă Dimitrovă 1962,ă 57–58,ă 108,ă fig.ă 5,ă 44–46;ă Atanasovă 2007,ă 274,ăă pl.ăLXIV/250.ă 12 ăKvinto,ăIordanovă1982,ă24–32,ăfig.ă3–4.ă 13 ă Pentruă amforeleă bizantineă dină Dobrogeaă veziă Barneaă 1971,ă 261–269,ă fig.ă 86–88;ă Barneaă 1989,ă131–137,ăfig.ă1–4.ă 14 ăBakirtzisă1989,ă77.ă 15 ăBakirtzisă1989,ă77.ă 16 ăOusterhout,ăZ.ăAhunbay,ăM.ăAhunbayă2000,ă267,ă270,ă280,ăfig.ă13.ă 50ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 6ă Revenindă laă amforeleă utilizateă pentruă amenajareaă terenuluiă înă vedereaă ridic riiă construc ieiă deă laă Nuf ruă (fig.ă 9;ă 10/3,ă 14–18/1),ă preciz mă c ă apar ină tipuriloră cunoscuteă dejaă pentruă spa iulă dobrogean,ă datorit ă clasific riloră f cuteă deă Ionă Barnea17,ă înă acordă cuă tipologiaă propus ă pentruă amforeleă bizantineă deă peă teritoriulăTurciei,ăelaborat ădeăNergisăGünsenin18.ăPrinăraportareălaăceleăpatruămariă categoriiădeăamforeăbizantineăcunoscuteălaăDun reaădeăJosă–ăsferoidale,ăpiriformeă cuă guler,ă piriformeă cuă tor iă supraîn l ate,ă conice/romboidaleă –ă şiă atestateă prină descopeririă dină aşez rileă epocii19,ă materialulă amforică descoperită laă Nuf ru20ă înă rela ieă cuă bisericaă apar ineă tipuriloră sferoidală şiă piriformă cuă guler.ă Fragmenteleă amforiceăprovin,ădup ărestaurareaăpar ial ,ădeălaăunănum răminimădeăşaseăamfore,ă apar inândă tipuluiă sferoidală (fig.ă 10/3;ă 14ă sus;ă 16–18/1)ă şiă deă laă ună exemplară piriformă cuă guleră (fig.ă 14ă jos).ă Materialulă amforică descoperită laă sudă deă zidulă monumentuluiăprovineădeălaăamforeăcuăsuprafa aălis ,ădinăpast ăg lbuieălaăexterior,ă roşiatic ă laă interior21,ă precumă şiă deă laă amforeă cuă suprafa aă canelat ,ă dină past ă roşiatic ,ăacoperiteăcuăangob ăalb-g lbuie,ăclasiceăpentruătipulăsferoidal22ă(fig.ă10/3,ă 14–18/1).ăAmforeăsferoidale,ăaduseădinăcentreleădeăproduc ieăbizantineăşiădatateălargă înăsec.ăIX–XI23,ăauăfostădescoperiteăînădiverseăpuncteădinăspa iulădobrogean,ăindiferentă c ă esteă vorbaă deă cariereleă deă laă Cernavod 24ă şiă Murfatlar-Basarabi25,ă deă castreă aleă valuluiă deă piatr 26,ă deă aşez riă ruraleă sauă aşez riă fortificateă deă tipă urbană (Nuf ru27,ă Tulcea28,ă Dinogetia-Garv n29,ă Noviodunum-Isaccea30,ă Capidava31,ă Constan a32,ă Mangalia33,ă P cuiulă luiă Soare34,ă Dristra-Silistra35ă şiă ară Asen36).ă Laă începutulăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 17 ăBarneaă1971,ă261;ăBarneaă1989,ă131.ă ăGünsenină1989,ătipurileăI–IV.ăPreciz măc ,ădup ăp rereaănoastr ,ăceleăpatruătipuriăstabiliteădeă Nergisă Günsenină pentruă amforeleă deă peă teritoriulă Turcieiă reprezint ă clasificareaă ceaă maiă potrivit ă şiă pentruăamforeleădescoperiteăînăDobrogea.ă 19 ăBarneaă1971,ă261–269,ăfig.ă86–88;ăBarneaă1989,ă131–137,ăfig.ă1–4.ă 20 ăToateăceleăpatruăcategoriiădeăamforeăbizantineăamintiteăauăfostădescoperiteăpân ăînăprezentălaă Nuf ru,ămaterialulăfiindăînăceaămaiămareăparteăinedit.ăPentruămen iuniăveziăDamianăet aliiă2007,ă118,ă fig.ă23–25.ă 21 ă43ădeăfragmenteădeăpere i,ătreiătoarte,ădou ăfragmenteădinăzonaăgâtului,ăcuătoartaărupt .ă 22 ă46ădeăfragmenteădeăpere i,ătreiătoarte,ădou ăfragmenteădinăzonaăgâtului,ăcuătoartaărupt .ă 23 ăBarneaă1989,ă131–133ăşiănoteleă1–6.ă 24 ăDiaconuă1980,ă192.ă 25 ăBarneaă1962,ă363–364.ă 26 ăComşaă1957,ă327–330,ăfig.ă4/10.ă 27 ăDamianăet aliiă2007,ă118,ăfig.ă23.ă 28 ăVasiliu,ăM nucu-Adameşteanuă1984,ă148,ăpl.ăIII/5.ă 29 ă Barneaă 1967b,ă 249–257,ă fig.ă 154–158;ă Barneaă 1973,ă 308,ă 315,ă fig.ă 15/7,ă 328,ă fig.ă 25/1–5;ă Vasiliuă1991,ă1,ă379;ă2,ă348,ăpl.ăVI/3.ă 30 ăSt nic ă2007,ă515–516ăşiănotaă8.ăă 31 ăG.ăFlorescu,ăR.ăFlorescuă1959,ă625–626,ăpl.ăV/7.ă 32 ăBarneaă1954,ă516;ăBarneaă1971,ă261;ăM nucu-Adameşteanuă1991,ă321.ă 33 ăBarneaă1959,ă905–906,ăfig.ă2.ă 34 ăDiaconuă1961,ă603–604,ăfig.ă5/1–2ăşiămaterialeăinedite.ă 35 ăAngelovaăl987,ă110.ă 36 ăDimitrovă1993,ă105.ă 18 7ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 51 ă sec.ăalăXI-lea,ăacestătipădeăamforeăseăasociaz ,ăînăaşez rileăfortificateădeătipăurban,ăcuă amforeleăpiriformeăcuăguler,ăsitua ieădocumentat ăpân ăacumăpeăteritoriulădobrogeană laăNuf ru37,ăTulcea38,ăDinogetia-Garv n39,ăCapidava40,ăMangalia41.ăă Oă cantitateă mareă deă materialeă deă construc ieă –ă igleă şiă olaneă fragmentare,ă probabilăbizantine,ălaăcareăseăadaug ăcâtevaăc r miziăromano-bizantineărefolositeă–ă aăfostădescoperit ălaăsudădeăabsidaăbisericii,ăînăp mântulănegruăalăgropiiămenajereă careăaădistrusăcomplexul,ăînănaosulăbisericiiăşiăînăp mântulăgalbenădeăamenajareădină interiorulăedificiului42.ăDescoperireaăacestorămaterialeădeăconstruc ieăneădetermin ă s ăconsider măc ăbisericaăeraăacoperit ăcuă igle,ăpeăşarpant ădeălemn,ăcoamaăfiindă dinăolane,ăcumăseăîntâlneşteăşiălaăbisericu aădeălaă Dinogetia-Garv n43.ăMaterialeleă respectiveă suntă dină past ă fin ,ă bineă ars ,ă con inândă şiă scoiciă înă compozi ie,ă deă culoareăg lbuieăsauăroşiatic ,ăcuădecorăcompusădinăinciziiăfineăsauămaiăpronun ate,ă înăgenulăcaneluriloră(fig.ă10/4–5,ă11–13).ăAcestoraăliăseăadaug ădou ăfragmenteădeă olaneăcuăsemneăînăreliefă(fig.ă11/2ăsus),ăadic ăprovenindădeălaăolaneăpeăaăc rorăparteă convex ăsuntărealizateăînăreliefădiferiteăsemneăplasateădeăobiceiăîntr-unăcol ,ădintreăcareă uneleă reproducă formaă litereloră greceştiă K,ă P,ă Bă şiă ∆44,ă ceă seă întâlnescă numaiă înă Dobrogeaăbizantin ădeălaăsfârşitulăsec.ăalăX-leaăşiăînceputulăsec.ăalăXI-lea,ăînăaşez riă precumă celeă deă laă Nuf ru45,ă Noviodunum-Isaccea46,ă Dinogetia-Garv n47,ă SlavaRus 48,ă Capidava49,ă P cuiulă luiă Soare50,ă Dristra-Silistra51,ă ară Asen52.ă Practicaă fabric riiă acestoră olaneă esteă deă origineă bizantin ,ă doară aşaă putându-seă explicaă deă ceă aparăexclusivălaăConstantinopol53ăşiăînăregiuniăst pâniteădeăbizantini54,ăfiindăutilizateă deă obiceiă pentruă acoperireaă înc periloră turnuriloră fortifica iilor55.ă Trebuieă precizată îns ă faptulă c ,ă spreă deosebireă deă situa iaă deă laă Dinogetia-Garv n,ă undeă olaneleă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 37 ăDamianăet aliiă2007,ă118,ăfig.ă24.ă ăVasiliu,ăM nucu-Adameşteanuă1984,ă144,ă148,ăpl.ăIII/6,ăIX/4,ăXIV/1–7,ăXV/4–5,ăXXII.ă 39 ăBarneaă1967b,ă257–259,ă267,ăfig.ă159/1–2;ă161/1,ă160–162.ă 40 ăG.ăFlorescu,ăR.ăFlorescuă1959,ă625–626,ăpl.ăV/8.ă 41 ăBarneaă1959,ă905–906,ăfig.ă2/2,ă3/1.ă 42 ăAuăfostădescoperiteă461ădeăfragmenteădeă igleăşiăolaneăşiă45ădeăfragmenteădeăc r mizi.ă 43 ăBarnea 1967a,ă352.ă 44 ăDiaconuă1959,ă491–497,ăfig.ă1.ă 45 ăMaterialeăinedite,ădescoperiteăcuăprec dereăînăzonaăinstala ieiăportuareădinăpunctulăTrecere bacăşiă înăzonaăturnuluiăbastionădeăpeăstr.ăCet ii.ă 46 ăDiaconuă1959,ă491,ăfig.ă1/2.ă 47 ăDiaconuă1959,ă491,ăfig.ă1/1,ă4;ăŞtefan,ăBarnea,ăMitreaă1962,ă687,ăfig.ă12;ăBarneaă1967a,ă352–353.ă 48 ăDiaconuă1959,ă492.ă 49 ăDiaconuă1959,ă491–492.ă 50 ăDiaconuă1959,ă491,ăfig.ă1/3;ăDiaconu,ăPopa,ăAnghelescuă1962,ă718–719,ăfig.ă8.ă 51 ăMaterialeăinedite,ăaflateăînăexpozi iaăMuzeuluiădeăistorieăşiăarheologieădinăSilistra.ă 52 ăAntonova,ăDremsizova,ă60–61ă(înărela ieăcuăbisericaănr.ă1).ă 53 ăEbersoltă1910,ă39,ăcat.ă153–154,ăfig.ă45.ă 54 ăDiaconuă1959,ă495.ăă 55 ăCazulăturnurilor-poart ăaleăcet iiădeălaăNuf ruă(descopeririăinedite,ăcampaniaă2009;ăpentruă turnulăbastionăveziăDamianăet aliiă2010,ă32–33,ăfig.ă10/2–3),ăDinogetia-Garv nă(Barneaă1967a,ă352– 353),ăP cuiulăluiăSoareă(Diaconu,ăPopa,ăAnghelescuă1962,ă718;ăPopaă1972,ă36).ă 38 52ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 8ă descoperiteă înă jurulă bisericu eiă erauă dină categoriaă celoră cuă semneă înă relief56,ă celeă descoperiteălaăNuf ruăsuntăînămajoritateăsimple,ăcuăexcep iaăcelorădou ăfragmenteă dejaăamintite,ădescoperiteăînăinteriorulăedificiului.ăă Înă interiorulă navei,ă peă laturaă deă sud,ă aă fostă identificat ă tencuial ă pictat ă înă culorileă roşu,ă albastruă închisă şiă ocruă (fig.ă 10/1),ă situa ieă întâlnit ă şiă laă DinogetiaGarv n,ă undeă seă poateă vorbiă chiară despreă pictur ă mural ,ă descoperit ă in situ,ă peă pere iiădeăvestăşiădeănordăaiănaosului,ăcaăşiăsubăformaăfragmentelorădesprinseăaflateă înăinteriorulăbisericu ei57.ăTotăînănaosăaăfostăidentificatăin situăunăurcioraşăacoperită cuă smal ă verdeă (fig.ă 10/2;ă 18/2),ă dină categoriaă ceramiciiă monocromeă simple58,ă categorieă ceramic ă atestat ă laă Nuf ru59,ă subă formaă importuriloră dină lumeaă bizantin ,ădatabileăînăsec.ăalăXII-lea60.ăă Materialulăarheologicăprelevatădinăgroapaă menajer ă careă aăsec ionatăbisericaă provineă deă laă oaleă dină speciaă nisipoas ,ă cuă decoră incizată liniară (fig.ă 19–20),ă deă laă urcioareădinăpast ăroşie,ăfin ,ăcuădecorăînăvală(fig.ă20),ădeălaăamforeăpiriformeăcuă tor iăsupraîn l ateăşiădeălaăamforeăconice/romboidaleă(fig.ă19),ădeălaăvaseăsm l uite,ă fieă simple,ă acoperiteă peă parteaă interioar ,ă fieă decorateă prină pictur ,ă cuă dungiă deă hum ăalb ă(fig.ă20),ăsauăînămanieraăsgraffitoăpronun at,ăpeăfondădeăculoareăcaramelă (fig.ă19).ăCategoriileăceramiceăamintite,ăcunoscuteăatâtădinăsitulădeălaăNuf ru,ăcâtăşiă dină aşez rileă contemporaneă deă laă Dun reaă deă Jos,ă cuă analogiiă certeă înă lumeaă bizantin 61,ăpotăfiăîncadrateălaăgrani aăsec.ăXII–XIII.ăă Dină punctă deă vedereă cronologic,ă elementeleă deă ordină arheologică aduseă înă discu ieă (stratigrafiaă zonei,ă materialulă amforică dină amenajareaă f cut ă pentruă realizareaăfunda iei,ăpieseleăceramiceădescoperiteăînăgroapaămenajer ăcareăaădistrusă locaşulă deă cult),ă caă şiă analogiileă deă plană invocateă pledeaz ă pentruă încadrareaă func ion riiăbisericiiăînăsec.ăXI–XII.ăNuăputemăexcludeăîns ,ăcuătitlulădeăipotez ădeă lucru,ă posibilitateaă caă bisericaă s ă fiă fostă ridicat ă laă scurtă timpă dup ă fortifica iaă bizantin ă a fundamentis,ă deciă s ă reprezinteă oă crea ieă aă sfârşituluiă sec.ă ală X-lea.ă Plasareaă funda ieiă eiă înă aceeaşiă depunereă arheologic ă înă careă apareă şiă funda iaă turnuluiădeăcol ăalăcet iiăbizantine,ăprecumăşiăamplasareaăextra murosăarăputeaăfiăună argumentă înă acestă sens,ă edificiulă îndeplinindă ini ială rolulă uneiă bisericiă deă garnizoan .ă Evolu iaă spreă rolulă deă biseric ă aă uneiă comunit iă creştineă tr itoareă laă ad postulă ziduriloră cet ii,ă înă jurulă c reiaă seă dezvolt ă ună cimitir,ă seă produceă cuă prec dereă înă sec.ă ală XI-lea,ă maiă alesă înă aă douaă jum tateă aă acestuia,ă edificiulă func ionând,ăprobabil,ăpân ăspreăsfârşitulăsec.ăalăXII-lea.ăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 56 ăBarneaă1967a,ă352–353.ăă ăBarneaă1967a,ă353,ă355,ăfig.ă190;ăBarneaă1981,ăpl.ă33.ă 58 ăCategoriaă„PlainăGlazedăWare”ă–ăMorgană1942,ă36;ăTalbotăRiceă1959,ă110.ă 59 ăBaraschi,ăDamiană1993,ă238–241ăşiănotaă47.ă 60 ăBarneaă1971,ă277–278;ăBarneaă1989,ă138–139;ăBaraschi,ăDamiană1993,ă240–241ăşiănoteleă 48–64.ă 61 ăDamianăet aliiă2007,ă117–118,ăfig.ă16–22,ă24–25;ăBaraschi,ăDamiană1993,ă240,ă245ăşiănoteleă 124–140,ă248–249ăşiănoteleă186–194.ă 57 9ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 53 ă 3.ăCIMITIRULă Peă proprietateaă Ivanov,ă laă sudă deă bisericu ,ă auă fostă descoperiteă 19ă morminte62ădeăinhuma ie,ăapar inândăuneiănecropoleăcercetateăpar ial,ăîntr-oăzon ă amplasat ăextra muros,ălaă0,20ămănordăfa ădeăzidulănordicăalăturnuluiădeăcol ăşiălaă 0,30ămăsudăfa ădeăedificiulădeăcultă(fig.ă2;ă24).ăDinănecropol ăaăfostăcercetatăună segmentă reprezentată deă oă suprafa ă deă circaă 14ă mp,ă amenaj rileă funerareă extinzându-seă spreă est,ă subă malulă deă p mântă m rginindă zonaă cercetat ,ă şiă spreă vest,ă doară subă martorulă dintreă Sec iunileă 1ă şiă 2,ă aşadară înă jum tateaă estic ă aă suprafe eiăinvestigate.ăă Înă ceeaă ceă priveşteă reparti iaă peă sexeă şiă peă grupeă deă vârst ,ă peă bazaă studiuluiă antropologic63,ăseăpoateăprecizaăexisten aăaă16ămorminteăapar inândăunorăcopiiă(M.1– 3,ă 5,ă 7–16,ă 18–19)ă şiă aă treiă morminteă deă adul iă (M.4,ă 6,ă 17),ă dintreă careă unulă apar inândăunuiăb rbată(M.4)ăşiădou ăapar inândăunorăfemeiă(M.6,ă17).ăă S-aăînregistratădispunereaămormintelorăînănou ăşiruriă(prezentateădeălaăNăspreăS,ă cuăenumerareaăcomplexelorădeălaăVăspreăE):ăM.16ăşiă15;ăM.11ăşiă18–19;ăM.17,ă12ăşiă5;ă M.13–14ăşiă6;ăM.7;ăM.10,ă4ăşiă9;ăM.3;ăM.2ăşiă8;ăM.1).ăS-auăînregistratătreiăniveluriădeă înmormântare:ă celă maiă timpuriu,ă reprezentată deă M.16,ă 18–19;ă celă intermediar,ă reprezentatădeăM.6,ă8,ă10,ă12–13;ăcelămaiătârziu,ăreprezentatădeăM.1–5,ă7,ă9,ă11,ă14– 15,ă17.ă S-aăpracticatăînhumareaăindividual .ăScheleteleăauăap rutălaăadâncimiăcuprinseă întreă2,20ăşiă3,20ămădeălaănivelulăactualădeăc lcare,ăfiindădepuseăînăgropiăsimple,ăceănuă auă putută fiă distinseă înă p mântulă cenuşiuă foarteă umed.ă Într-ună cază (M.12)ă s-aă înregistratăprotec iaădefunctului:ăscheletul,ăapar inândăunuiăcopil,ăaăfostădepusăpeăună patăcompusădinăpatruăfragmenteădeăolaneăşiăunăfragmentădeăamfor ăsferoidal ,ăfiindă acoperităapoiăcuăoăcaset ăimprovizat ădinăalteăcâtevaăfragmenteădeăolaneă(fig.ă24/4).ă Dină fragmenteleă respectiveă s-aă putută recompuneă ună olană dină categoriaă celoră cuă semneăînărelief,ăcuălungimeaădeă0,40ămăşiăl imeaădeă0,16ămă(fig.ă10/6;ă11/1).ăă OrientareaămormintelorăesteăV-E,ăcuăuneleădevia iiădeterminateădeăanotimpulăînă careăs-aăf cutăînmormântarea.ăDintreăceleă19ăcomplexeăfunerareăsemnalateă(fig.ă2;ă24),ă auă putută fiă cercetateă integrală doară pu ineă scheleteă (M.5–8),ă înă restulă cazuriloră fiindă vorbaă fieă deă morminteă careă p trundă înă malurileă sec iuniloră (M.2,ă 4,ă 15,ă 17),ă fieă deă distrugeriă provocateă deă interven iiă ulterioareă (M.1)ă fieă deă cauzeă naturale,ă cumă ară fiă mareaăfriabilitateăaăscheletelorăinfantileă(M.3,ă9–14,ă16,ă18–19).ăă Scheleteleă (fig.ă 2;ă 24),ă apară înă decubită dorsal,ă cuă craniile,ă atunciă cândă suntă vizibileă şiă bineă conservate,ă înă pozi ieă normal ă (M.5,ă 8–9,ă 12)ă sauă aşezateă peă parteaă stâng ă(M.6),ăînăcâtevaăcazuriăfiindăderanjateă(M.7)ăsauădistruseădinămotiveănaturaleă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 62 ăFiecareăcomplexăfunerarăcon ineăcâteăunăscheletăreprezentativ;ăînăuneleăcomplexeă(M.1,ă4,ă7,ă 13,ă14ăşiă16),ăap rândăşiăresturiăosteologiceădeălaăal iăindiviziă(veziăanalizaăantropologic ,ăVasileă2011,ă 89-106).ă 63 ăVasileă2011,ă89-106.ă 54ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 10ă (cazulăscheletelorădeăcopiiădejaăinvocate),ăcuăantebra eleăaşezateăînădiverseăpozi ii,ăcuă picioareleăîntinseă(M.4,ă6),ăarcuiteăspreăexterioră(M.5,ă8)ăsauăderanjateă(M.2).ăă Observa iileăauăpermisăstabilireaăpozi ieiăantebra elorăpentruăşapteăcazuriă(M.1,ă 5–8,ă12,ă15),ăînăalteăsitua iiănefiindădescoperiteăînăzonaăs pat ă(M.2,ă4,ă17)ăsauăfiindă deranjateăoriădistruseă(M.3,ă9–11,ă13–14,ă16,ă18–19).ă Înăcazulăaăşaseăcomplexeă(M.1,ă5–6,ă8,ă12,ă15)ăs-aăpututăstabiliăpozi iaăambeloră antebra e.ăDintreăceleăpatruăvarianteădeăbaz ăcunoscuteăînănecropoleleămedievaleă(peă umeri,ă peă abdomen,ă peă bazină şiă peă lâng ă corp),ă cuă subvarianteleă lor,ă auă fostă înregistrateăvarianteleăcuăambeleăantebra eăpeăabdomenă(M.8,ă15)ăşiăpeăbazină(M.12)ăşiă subvarianteleă cuă ună antebra ă peă abdomenă şiă cel laltă peă bazină (dreptulă peă abdomen,ă stângulăpeăbazină–ăM.1,ă5)ăşiăcuăunăantebra ăpeăabdomenăşiăcel laltăpeăum ră(dreptulă peăabdomen,ăstângulăpeăum ră–ăM.6).ăÎntr-unăcază(M.7)ăs-aăînregistratăpozi iaăunuiă singurăantebra ă–ăstângulă–ăîntinsăpeălâng ăcorp.ă Varietateaăpozi ieiăbra elorănuăreprezint ăunăelementăneobişnuit,ăfiindăîntâlnit ăşiă înă alteă necropoleă creştineă apar inândă sec.ă XI–XIV,ă atâtă înă Dobrogea,ă câtă şiă înă restulă riiăşiălaăsudădeăDun re64.ă Morminteleănuăauăavutăinventar,ăcuăexcep iaăM.1,ăînăzonaăpicioarelorăc ruiaă s-auăg sitădou ămonedeădeăbronz,ă deătipăfollis,ăunaălâng ăfemurulăstâng,ăemis ăînă vremeaăluiăRomanăIV,ăclasaăGă(1067–1071),ăputându-seăpresupuneăc ăeraăalunecat ă dinăpalmaăstâng ,ăsprijinit ăpeăbazin65,ăcealalt ălaăpicioareleăaceluiaşiăschelet,ăemis ă înăvremeaăluiăConstantinăX,ătipulă2ă(1059–1067)66.ăă Înăceeaăceăpriveşteădepunereaămonedelorăînămorminte,ăcaăindiciuăalăpracticiiă oboluluiă luiă Charonă înă contextulă necropoleloră creştineă bizantine67,ă men ion mă prezen aă acestoraă înă necropoleleă deă laă Nuf ru68,ă Noviodunum-Isaccea69,ă Ostrovă (jud.ăTulcea)70ăşiăDristra-Silistra71.ăă Înă privin aă încadr riiă cronologice,ă putemă estimaă c ă necropolaă dezvoltat ă înă jurulăbisericu eiădinăzonaănord-vestic ăaăcet iiădeălaăNuf ruă îşiăareăînceputurileăînă sec.ă ală XI-lea,ă probabilă dup ă mijloculă acestuiă veac,ă putândă fiă folosit ă pân ă spreă sfârşitulăsec.ăalăXII-lea,ădac ănuăchiarăşiălaăînceputulăveaculuiăurm tor.ăDinăanalizaă modalit iiă deă protec ieă aă M.12,ă cuă olaneă cuă semneă înă relief,ă putemă presupuneă c ă celăpu inăuneleămorminteăauăfostăulterioareăfunc ion riiăfortifica ieiăbizantine,ădac ă nuă chiară edificiuluiă deă cult,ă deşiă nuă s-auă înregistrată situa iiă deă suprapunereă aă vestigiilorădeăzidădeăcomplexeleăfunerare.ăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 64 ăVeziădiscu iaăşiăanalogiileălaăDamiană1993,ă85,ă90,ănoteleă20–24.ă ă Oă situa ieă similar ă seă întâlneşteă laă Nuf ruă şiă înă segmenteleă deă necropoleă cercetateă peă propriet ileăDr ganăşiăDucicaă(Damianăet aliiă2007–2008,ă316–317).ăă 66 ă Identificareaă monedeloră iă seă datoreaz ă luiă Gh.ă M nucu-Adameşteanu,ă c ruiaă autoriiă îiă adreseaz ămul umirileălor.ă 67 ăPentruăatest rile,ănuăfoarteănumeroase,ăşiăsemnifica iileăpracticiiăveziăşiăDamiană2007–2008,ă 312–313ăşiănotaă35,ă316–317ăşiănoteleă116–119.ăă 68 ăDamianăet aliiă2007–2008,ă313,ă316–317.ă 69 ăVasiliuă1984,ă116,ă122–123,ăpl.ăXVI/9a–b,ă10a–b,ă11a–b,ă12a–b.ă 70 ăBarnea,ăParaschi,ăSt nic ă2002,ă226;ăSt nic ă2004,ă361.ă 71 ăAngelovaă1995,ă68–71,ă73.ă 65 11ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 55 ă Segmentulă deă necropol ă deă peă proprietateaă Ivanovă seă înscrieă înă categoriaă necropoleloră deă inhuma ieă creştineă aleă aşez riiă deă laă Nuf ruă (sec.ă XI–XIII)72,ă remarcându-se,ă caă şiă înă alteă situa ii,ă amplasareaă morminteloră înă proximitateaă elementelorădeăfortifica ie73,ăcuăprecizareaăc ,ăînăcazulăsituluiăamintit,ăesteăvorbaădeă singurulăcimitirăcercetatăpân ăînăprezentăcareăseădezvolt ăînăjurulăuneiăbiserici.ăCeeaă ceă esteă particulară înă privin aă acestuiă segmentă deă necropol ,ă esteă num rulă foarteă mareă alăcopiilorăînhuma iă comparativăcuăcelăalăadul ilor.ăArăputeaăfiăindiciulăuneiă grup riă aă morminteloră deăcopiiă într-unăanumită sectoră ală cimitirului,ă înhum rileă deă adul iăfiindăprobabilăplasateăspreăest,ăacoloăundeăcercetareaănoastr ănuăs-aămaiăputută extinde.ăNecropolaăseăînscrie,ăprinăanalogiileădeărităşiăritual,ăînăorizontulămaiălarg,ăală cimitirelor,ă grupuriloră deă morminteă şiă morminteloră databileă înă sec.ă XI–XIV,ă cercetateă înă Dobrogea,ă laă Dinogetia-Garv n74,ă Noviodunum-Isaccea75,ă TroesmisTurcoaia76,ăEnisala-„Palanc ”77,ăBeroe-Ostrovă(jud.ăTulcea)78,ăHistria)79,ăCapidava80,ă Constan a81,ă Bugeacă (com.ă Ostrov,ă jud.ă Constan a)82,ă Guraă Canliei83,ă Dervent84,ă P cuiulăluiăSoare85,ăprecumăşiăînăregiuneaănord-estic ăaăBulgariei,ălaăDristra-Silistra86,ă Od r i87,ăCavarna88,ăCaliacra89.ăăă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 72 ă Pentruă descopeririă funerareă dină diverseă epociă laă Nuf ruă veziă Damiană et aliiă 2007–2008;ă pentruăzoneleăcimiterialeăîncadrabileăepociiămedio-bizantineăveziăDamianăet aliiă2007–2008,ă309–313ă şiănoteleă18–39.ăă 73 ăDamianăet aliiă2007–2008,ă307–308.ă 74 ăDatareăsec.ăXI–XIIă–ăComşa 1967,ă367–373;ăBarneaă1973,ă298–301,ă310,ă330,ăfig.ă10.ă 75 ăDatareăsec.ăXI–XIIIă–ăVasiliuă1984,ă107,ă125–129,ă521–525,ăpl.ăII–III;ăBaumannă2010,ă14,ă 17–20,ă22,ă31–32,ă34–35,ă131–132,ă134–135,ă227–228,ăcuăbibliografiaăanterioar .ă 76 ăMorminteădescoperiteăînăzonaăcet iiădeăest,ădatateăsec.ăXII–XIIIă–ăVasiliuă1980,ă218–229.ăă 77 ăDatareăsec.ăXIII–XIVă–ăL zurc ,ăM nucu-Adameşteanuă1980,ă152–156;ăcercet riăinediteăSilviaă Baraschi,ă1984,ă1986;ăSt nic ăet aliiă2005–2006,ă318ăşiănotaă18.ă 78 ă Datareă sec.ă X–XIIă –ă Petreă 1962,ă 584–586;ă Barnea,ă Paraschiv,ă St nic ă 2002,ă 226;ă St nic ă 2004,ă360–365.ă 79 ăDatareăsec.ăX–XIă–ăCondurachiăet aliiă1961,ă233–234,ăfig.ă6–8;ăSuceveanuă1973,ă495–502.ă 80 ăMorminteăînămajoritateăinedite,ădatateăînăsec.ăIX–XIă–ăG.ăFlorescu,ăR.ăFlorescu,ăCeacalopolă 1961,ă574,ă577–579,ăfig.ă2–5,ăpl.ăI;ăG.ăFlorescu,ăR.ăFlorescu,ăCeacalopolă1962,ă702–703,ăfig.ă1–3,ă13–16.ă 81 ăDatareăsec.ăX–XI,ăprobabilăpân ălaăjum tateaăsec.ăalăXI-leaă–ăcercet riăinediteă1986ăConstantină CheraăşiăVirgilăLunguă(M nucu-Adameşteanuă1991,ă318,ă321,ănotaă61).ă 82 ăDatareăsec.ăX–XIă–ăChera-M rgineanuă1981,ă297–302.ă 83 ăDatareăsec.ăX–XIă–ăIrimiaă1981,ă117;ăIrimiaă1982,ă140–143.ăă 84 ăDatareăsec.ăXIă–ăDamian,ăVasileă2010,ă339–355.ă 85 ă Morminteă descoperiteă înă sectorulă „Poart ”,ă înc ă inedite,ă datateă înă sec.ă XIII–XIV.ă Pentruă men iuniăbibliograficeăveziăDamian,ăB n seanuă2006,ă249ăşiănotaă3.ă 86 ăÎnăzonaăziduluiăsudicăalăcet ii,ădatateăînăsec.ăXII–XIVă–ăAngelovaă1995,ă99,ăpl.ăXVIIIă–ăşiăînă jurulă bisericiiă episcopale,ă datateă începândă cuă sec.ă ală X-leaă pân ă înă epocaă otoman ă –ă Angelova,ă Atanasov,ăKolevaă2005,ă191.ăă 87 ăDatareăsec.ăalăXI-leaă–ăDonceva-Petkovaă2005.ă 88 ă Datareă sec.ă VIII–XIIIă –ă Mircevă 1961,ă 67–76;ă Mircev,ă Tonceva,ă Dimitrovă 1962,ă 62–64,ăă fig.ă52–53.ăă 89 ăDatareăsec.ăXIII–XIVă–ăBobcevaă1978.ă ă 56ă ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 12ă ă Fig.ă1.ăPlanulăsatuluiăNuf ru,ăcuămarcareaăcet iiăbizantine.ă 13ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 57 ă Fig.ă4.ăSuprafa aăcercetat ăpeăproprietateaăIvanov,ăcuăbisericaăşiăturnulădeăcol ăă ăăalăcet iiăbizantine:ă1.ăvedereădinspreănord;ă2.ăvedereădinspreăsud.ă ă ă ă 58ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă 14ă ă ă ă Fig.ă5.ăBisericaădescoperit ăpeăproprietateaăIvanov:ăă 1.ăvedereădinspreăest;ă2.ăvedereădinspreănord.ă ă ă ă 15ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 59 ă Fig.ă6.ăBiserica:ă1.ălaturaăsudic ;ă2.ăabsidaăv zut ădinspreăest.ă ă ă ă 60ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă Fig.ă7.ăZidulăbisericii.ăVedereădinspreăsud.ă ă ă 16ă ă 17ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 61 ă Fig.ă8.ăZonaădeăsudăaăbisericii.ăDetaliiădeăparament.ă ă ă 62ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 18ă ă Fig.ă9.ăBiserica:ă1.ăamenajareaăcuăfragmenteăamforiceăînăp mântăgalbenădeă subăfunda iaăbisericii;ă2.ăfragmentădeăamfor ăin situădeăsubăfunda iaăbisericii.ă ă 19ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă Fig.ă10.ăMaterialeăarheologice:ă 1.ăfragmenteădeătencuial ăpictat ăin situ;ă2.ăurcioraşăsm l uit;ă 3.ăamfor ăsferoidal ărestaurat ,ădinăamenajareaădeăsubănivelulăfunda iei;ăă 4.–5.ăolaneădinăinteriorulăbisericiiăceăauăapar inutăacoperişuluiăacesteia;ă 6.ăolanăcuăsemnăînăreliefădinăcomponen aăsistemuluiădeăprotec ieăaăM.12.ă 63 ă ă 64ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 20ă ă Fig.ă11.ăMaterialeădeăconstruc ie:ă1.ăolanăcuăsemnăînăreliefădinăcomponen aăă sistemuluiădeăprotec ieăaăM.12;ă2.ăolaneăfragmentareădescoperiteăînăinteriorulăbisericii.ă ă 21ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 65 ă Fig.ă12.ăMaterialeădeăconstruc ieădinăinteriorulăbisericii.ă ă ă ă ă 66ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 22ă ă Fig.ă13.ă1.ăMaterialeădeăconstruc ieădinăinteriorulăbisericii;ă2.ăînvelitoareădină igleăşiăolaneădeăcoam :ă detaliuăşiămodădeăaşezareă(dup ăKvinto,ăIordanovă1982,ă30,ăfig.ă7).ă ă ă 23ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă Fig.ă14.ăFragmenteăamforiceădinăamenajareaădeăsubănivelulăfunda ieiăbisericii.ăăăă 67 ă ă 68ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă 24ă ă Fig.ă15.ăFragmenteăamforiceădinăamenajareaădeăsubănivelulăfunda ieiăbisericii.ă ă 25ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 69 ă Fig.ă16.ăAmforeăsferoidaleărestaurateădinăamenajareaădeăsubănivelulăfunda ieiăbisericii.ă ă ă 70ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă 26ă ă ă Fig.17.ăAmforeăsferoidaleărestaurateădinăamenajareaădeăsubănivelulăfunda ieiăbisericii.ă ă 27ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă Fig.ă18.ăMaterialeăceramice:ă1.ăamfor ăsferoidal ărestaurat ,ădinăamenajareaădeăsubănivelulă ăăăăăăăăăăăăfunda iei;ă2.ăurcioraşăacoperităcuăsmal ăverdeădescoperităînăinteriorulăedificiului.ă 71 ă ă 72ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă Fig.ă19.ăFragmenteăceramiceădinăgroapaămenajer ăcareăaădistrusăbiserica.ă 28ă ă 29ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă Fig.ă20.ăFragmenteăceramiceădinăgroapaămenajer ăcareăaădistrusăbiserica.ă 73 ă ă 74ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă 30ă ă ă Fig.ă21.ăBisericu aădeălaăDinogetia-Garv n:ă 1.ăplan;ă2.ăpropunereădeăreconstituireăă (dup ăarh.ăŞtefanăBalş,ăarhivaăInstitutuluiădeăArheologieă„VasileăPârvan”).ă 31ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 75 ă Fig.ă22.ăPosibileăanalogii:ăă 1.ăbisericaădeălaăLedenikă(Bulgaria),ăplană(dup ăKvinto,ăIordanovă1982,ă26,ăfig.ă4);ă 2.ăbisericaănr.ă1ădeălaăSkalaă(Bulgaria),ăplan;ă3.ăbisericaănr.ă2ădeălaăSkalaă(Bulgaria),ăă plană(deseneădup ăIotov,ăAtanasovă1998,ă235–236,ăpl.ăXXXVI–XXXVII).ă ă 76ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă Fig.ă23.ăPosibileăanalogii.ăBisericileădeălaăTzarăAsenă(Bulgaria):ă 1.ăbisericaănr.ă1,ăplan;ă2.ăbisericaănr.ă2,ăplan;ă3.ăbisericaănr.ă3,ăplanăă (deseneădup ăAntonova,ăDremsizovaă1984,ăfig.ă1,ă4–5).ă 32ă ă 33ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă ă Fig.ă24.ăPropunereădeăreconstituireăaăbisericiiăbizantineă descoperiteălaăNuf ru,ăpeăproprietateaăIvanovă(AndraăSamson).ă 77 ă 78ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă 34ă ă ă Fig.ă25.ăCimitirulăcercetatăpeăproprietateaăIvanov:ăă 1.ăM.6ă–10;ă2.ăM.1;ă3.ăM.4;ă4.ăM.12;ă5.ăM.5.ă ă ă 35ă ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 79 ă Catalogulămormintelor:ă M.1/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormânt90ădeăinhuma ie,ălaă0,20ămăNăfa ădeăzidulănordicăalăturnuluiă deăcol ,ă2,71ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăorientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ăînădecubită dorsal,ă oaseleă scheletuluiă suntă par ială deranjateă înă zonaă coloaneiă şiă aă bazinului,ă antebra ulă dreptă peă abdomen,ă antebra ulă stângă peă bazin,ă femureleă sec ionate,ă probabilă deă oă groap ă menajer ,ă craniulă şiă bra ulă dreptă auă fostă demontateă înă momentulă s p rii,ă lungimeă înă groap ă ţă 0,48ă m,ă l imeă ţă 0,31ă m;ă inventarăreprezentatădeăoămoned ădeăbronzăaflat ălâng ăfemurulăstâng,ăprobabilăalunecat ădinăpalmaă stâng ă–ăunăfollisăRomanăIV,ăclasaăGă(fig.ă2;ă24/2);ă M.2/Să 1/proprietateaă Ivanov/2008ă –ă mormântă deă inhuma ie,ă laă 1ă mă distan ă Nă fa ă deă zidulă nordică ală turnuluiă deă col ,ă laă Nă fa ă deă şiă paralelă cuă M.1,ă 2,71ă mă adâncimeă fa ă deă nivelulă actuală deă c lcare,ă orientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ăînădecubitădorsal,ăvizibilădoarăînăjum tateaăsaăinferioar ,ădeălaăbazinăînă jos,ăparteaăsuperioar ăp trunzândăînămalulăvesticăalăSă1,ăpiciorulădreptădislocatăînămomentulăs p rii,ă lungimeăînăgroap ăţă0,37ăm,ăl imeăţă0,15ăm;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.3/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaă1,40ămădistan ăNăfa ădeăzidulădeăzidulă nordicăalăturnuluiădeăcol ,ălaăNăfa ădeăM.1ăşiălaăEăfa ădeăM.2,ăorientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ăprobabilă înădecubitădorsal,ădinăcareăseăp streaz ădoarăcâtevaăoase;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.4/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormânt91ădeăinhuma ie,ălaă1,70ămădistan ăNăfa ădeăzidulănordicăală turnuluiădeăcol ,ălaăNăfa ădeăşiăparalelăcuă M.2–3,ă2,52ă mă adâncimeă fa ă deă nivelulă actuală deă c lcare,ă orientareăV-E;ăscheletădeăadult,ăînădecubitădorsal,ăvizibilădoarăînăjum tateaăsaăinferioar ,ădeălaăbazinăînă jos,ăparteaăsuperioar ăp trunzândăînămalulăvesticăalăSă1,ălungimeăînăgroap ăţă0,85ăm,ăl imeăţă0,30ăm;ă f r ăinventară(fig.ă2;ă24/3);ă M.5/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaă0,86ămădistan ăSăfa ădeăzidulănaosuluiă bisericii,ălaă1,37ămădistan ăNăfa ădeăM.4,ăparalelăcuăM.2–3ăşiăcuăM.4,ă2,52ămăadâncimeăfa ădeănivelulă actuală deă c lcare,ă orientareă V-E;ă scheletă deă copil,ă înă decubită dorsal,ă bineă conservat,ă antebra eleă peă abdomen,ăcuăpalmeleăîntinse,ăpicioareleăînăconexiuneăanatomic ,ăîndoiteăuşorădeălaăgenunchiăînăjos,ă lungimeăînăgroap ăţă0,78ăm,ăl imeăţă0,24ăm;ăf r ăinventară(fig.ă2;ă24/5);ă M.6/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaă0,60ămădistan ăSăfa ădeăzidulănaosuluiă bisericii,ălaăNăfa ădeăM.4,ă2,60ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăorientareăV-E;ăscheletădeă adult,ăînădecubitădorsal,ăbineăconservat,ăcraniulăaplecatăpeăparteaăstâng ,ăantebra ulădreptăpeăabdomen,ă antebra ulă stângă peă um r,ă picioareleă întinse,ă lungimeă înă groap ă ţă 1,66ă m,ă l imeă ţă 0,47ă m;ă f r ă inventară(fig.ă2;ă24/1);ă M.7/Să 1/proprietateaă Ivanov/2008ă –ă mormânt92ă deă inhuma ie,ă laă Să fa ă deă şiă paralelă cuă M.6,ă 2,65ă mă adâncimeă fa ă deă nivelulă actuală deă c lcare,ă orientareă V-E;ă scheletă deă copil,ă înă decubită dorsal,ă antebra ulădreptălipseşte,ăantebra ulăstângăîntinsăpeălâng ăcorp,ăbazinulădeschis,ăfemureleăîntinse,ătibiaă dreapt ă esteă rupt ă şiă deplasat ,ă lungimeă înă groap ă ţă 0,54ă m,ă l imeă ţă 0,16ă m;ă f r ă inventară (fig.ă 2;ă 24/1);ă M.8/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaăsudăfa ădeăM.7ăşiăparalelăcuăM.6–7,ă2,70ă măadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăorientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ăînădecubitădorsal,ăbineă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 90 ăÎnăacestăcomplexăfunerarăauămaiăfostăidentificateăresturiăosteologiceăproveniteădeălaăînc ădoiă indivizi,ăveziăanalizaăantropologic ă(Vasileă2011,ă91–92).ă 91 ăÎnăacestăcomplexăfunerarăauămaiăfostăidentificateăresturiăosteologiceăproveniteădeălaăînc ăună individ,ăveziăanalizaăantropologic ă(Vasileă2011,ă92).ă 92 ăÎnăacestăcomplexăfunerarăauămaiăfostăidentificateăresturiăosteologiceăproveniteădeălaăînc ăună individ,ăveziăanalizaăantropologic ă(Vasileă2011,ă93–94).ă 80ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 36ă conservat,ă cuă excep iaă gambeiă drepte,ă ambeleă antebra eă peă abdomen,ă lungimeă înă groap ă ţă 0,67ă m,ă l imeăţă0,22ăm;ăf r ăinventară(fig.ă2;ă24/1);ă M.9/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaăNăfa ădeăşiăparalelăcuăM.8,ălaăSăfa ădeăşiă paralelăcuăM.10ăşiăM.6,ă2,69ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactuală deăc lcare,ăpeăcraniu,ăorientareăV-E;ă scheletădeăcopil,ăînădecubitădorsal,ădinăcareăseămaiăp streaz ădoarăparteaăsuperioar ,ălungimeăînăgroap ă ţă0,17ăm,ăl imeăţă0,11ăm;ăf r ăinventară(fig.ă2;ă24/1);ă M.10/Să 1/proprietateaă Ivanov/2008ă –ă mormântă deă inhuma ie,ă laă Nă fa ă deă M.9ă şiă laă Vă fa ă deă M.7,ă paralelăcuăM.8–9ăşiăM.6,ăîntreăşirurileămarcateădeăM.4ăşiăM.2,ă2,70ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeă c lcare,ă peă craniu,ă orientareă V-E;ă scheletă deă copil,ă probabilă înă decubită dorsal,ă dină careă seă maiă p streaz ăcraniulăşiăcâtevaăelementeădinăscheletulăpostăcranian;ăf r ăinventară(fig.ă2;ă24/1);ă M.11/Să 1/proprietateaă Ivanov/2008ă –ă mormântă deă inhuma ie,ă laă Nă fa ă deă M.6ă şiă laă Să fa ă deă zidulă naosuluiăbisericii,ă2,75ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăpeăcraniu,ăorientareăV-E;ăscheletă deăcopil,ăprobabilăînădecubitădorsal,ădinăcareăseămaiăp streaz ăfragmenteăcraniene,ăcoasteăşiăhumerusulă stâng;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.12/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaă0,30ămăSăfa ădeăzidulănaosulăbisericii,ă 2,30ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăpeăcraniu,ăorientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ăprobabilă înădecubitădorsal,ădinăcareăseămaiăp streaz ăînăconexiuneăanatomic ăparteaădreapt ,ăceaăstâng ăfiindă deranjat ăînămomentulăs p rii,ăambeleăantebra eăpeăbazin,ăprotejareaămormântuluiăprintr-oăamenajareă funerar ădinăfragmenteădeăolaneărefolosite;ăf r ăinventară(fig.ă2;ă24/4);ă M.13/Să 1/ă proprietateaă Ivanov/2008ă –ă mormânt93ă deă inhuma ie,ă laă 0,50ă mă Să fa ă deă zidulă naosuluiă bisericii,ă2,24ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăpeăcraniu,ăorientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ă probabilăînădecubitădorsal,ădinăcareăseămaiăp streaz ăînăconexiuneăanatomic ăcraniul,ăcoastele,ăbazinulă şiăfemurele,ăsuprapusădeăM.14;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.14/Să 1/proprietateaă Ivanov/2008ă –ă mormânt94ă deă inhuma ie,ă suprapuneă M.13,ă f r ă a-lă distruge,ă morminteleăfiindăseparateădeăunăstratădeăp mânt,ă2,49ămăadâncimeăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăpeă craniu,ăorientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ăprobabilăînădecubitădorsal,ădinăcareăseămaiăp streaz ădoarăună fragmentădeăcraniu,ăcâtevaăcoaste;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.15/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaă0,15ămăSăfa ădeăzidulănaosuluiăbisericii,ă 2,54ămăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăpeăcraniu,ăorientareăV-E;ăscheletădeăcopil,ăînădecubitădorsal,ă dină careă seă maiă p streaz ă înă conexiuneă anatomic ă coastele,ă parteaă dreapt ă aă bazinuluiă şiă picioarele,ă ambeleăantebra eăpeăabdomen,ădepusăpeăunăpatădeămortar,ăgrosădeă0,02–0,03ăm,ăreprezentândănivelulă deăconstruc ieăaăbisericii;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.16/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormânt95ădeăinhuma ie,ălaăSăfa ădeăabsidaăbisericii,ăînăp mântulă deăsubăamenajareaăcuăp mântăgalben,ă3,14ămăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăpeăcraniu,ăorientareăV-E;ă scheletădeăcopil,ăprobabilăînădecubitădorsal,ădinăcareăauăfostărecuperateăosemintele;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.17/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaă0,30ămăSăfa ădeăzidulănaosuluiăbisericii,ă 2,25ămăfa ădeănivelulăactualădeăc lcare,ăorientareăV-E;ăscheletădeăadult,ăprobabilăînădecubitădorsal,ădină careăsuntăvizibileădoarămembreleăinferioare,ălungimeăînăgroap ăţă0,80ăm,ăl imeăînăgroap ăţă0,40ăm;ă f r ăinventară(fig.ă2);ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 93 ăÎnăacestăcomplexăfunerarăauămaiăfostăidentificateăresturiăosteologiceăproveniteădeălaăînc ădoiă indivizi,ăveziăanalizaăantropologic ă(Vasileă2011,ă95).ă 94 ăÎnăacestăcomplexăfunerarăauămaiăfostăidentificateăresturiăosteologiceăproveniteădeălaăînc ăună individ,ăveziăanalizaăantropologic ă(Vasileă2011,ă95)ă 95 ăÎnăacestăcomplexăfunerarăauămaiăfostăidentificateăresturiăosteologiceăproveniteădeălaăînc ăună individ,ăveziăanalizaăantropologic ă(Vasileă2011,ă96).ă 37ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 81 ă M.18/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaăSăfa ădeăabsidaăbisericii,ăînăp mântulădeă subă amenajareaă cuă p mântă galben,ă 3,14ă mă fa ă deă nivelulă actuală deă c lcare,ă peă craniu,ă orientareă V-E;ă scheletădeăcopil,ăprobabilăînădecubitădorsal,ădinăcareăauăfostărecuperateăosemintele;ăf r ăinventară(fig.ă2);ă M.19/Să1/proprietateaăIvanov/2008ă–ămormântădeăinhuma ie,ălaăSăfa ădeăabsidaăbisericii,ăînăp mântulădeă subă amenajareaă cuă p mântă galben,ă 3,21ă mă fa ă deă nivelulă actuală deă c lcare,ă peă craniu,ă orientareă V-E;ă scheletădeăcopil,ăprobabilăînădecubitădorsal,ădinăcareăauăfostărecuperateăosemintele;ăf r ăinventară(fig.ă2).ă 4.ăCONSIDERAŢIIăFINALEă Descoperirileă arheologiceă dină campaniaă 2008ă deă peă proprietateaă Ivanovă seă înscriuăînăcategoriaănout ilorăpentruăaşezareaădeătipăurbanădeălaăNuf ru,ăad postit ă deă zidurileă uneiă fortifica iiă ridicateă a fundamentisă deă bizantiniă înă ultimaă parteă aăă sec.ăalăX-lea.ăă Bisericaăreprezint ăsinguraăconstruc ieădeăzidăindependent ăşiătotodat ăprimulă edificiuădeăcultăcreştinădescoperităpân ăînăprezentăînăsitulădeălaăNuf ru.ăAmplasareaă saă înă afaraă ziduriloră cet ii,ă într-oă extremitateă aă teritoriuluiă acesteiaă (col ulă nordvestic),ă extremă deă aproapeă deă liniaă Dun rii,ă constituieă ună indiciuă ală faptuluiă c ,ă probabil,ănuăeraăsinguraăconstruc ieădeăgen;ăesteădeăestimatăfaptulăc ăexistaăcelăpu ină unăaşez mântăsimilarăînăzonaăcentral ăaăaşez rii,ădac ănuăcumvaăşiăînăalteăpuncte.ă Poateăunăhazardăfericităalăcercet rilorăpreventiveădeălaăNuf ruăvaăoferiăargumenteăînă acestă sens.ă Cimitirulă dezvoltată înă jurulă locaşuluiă deă cultă reprezint ,ă printreă numeroaseleă segmenteă deă necropol ă cercetateă peă teritoriulă satuluiă Nuf ru,ă primulă amenajatăînăpreajmaăuneiăbiserici.ă Situa iaă arheologic ă areă analogiiă foarteă apropiateă laă Dinogetia-Garv n96,ă subliniateă dejaă anterior,ă cuă precizareaă c ă acoloă descoperireaă bisericiiă cuă cimitirulă aferentăaăfostăînregistrat ăaproximativăînămijloculăaşez rii97.ăBisericiăcimiterialeăauă fostădescoperiteăşiălaă arăAsenă–ăbisericaănr.ă398,ăcaăşiălaăCavarna,ăcuăprecizareaăc ă acoloă auă fostă descoperiteă dou ă edificiiă mononavateă suprapuse,ă înconjurateă deă morminteădeăinhuma ie99.ăă Bisericu aă deă laă Nuf ruă seă înscrie,ă al turiă deă ceaă cuă plană simpluă dină cetateaă Dinogetia-Garv n100ă şiă deă bisericaă maiă târzie,ă cuă plană treflat,ă deă laă Niculi el101,ă printreă foarteă rareleă monumenteă deă cultă aleă epociiă bizantineă p strateă peă teritoriulă dobrogean,ăconsiderateăceleămaiăvechiăastfelădeăedificiiăaleăevuluiămediuăromânesc.ă ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 96 ăBarneaă1967a,ă350–356,ăfig.ă186–187;ăBarneaă1971,ă233–238,ăfig.ă72–73;ăBarneaă1981,ă92– 93,ăpl.ă32–33;ăBarneaă1987,ă106–109,ăfig.ă8–9;ăComşaă1967,ă367–373ăşiăfig.ă195.ă 97 ăBarneaă1967a,ă350.ăă 98 ă Antonova,ă Dremsizovaă 1984,ă 59–70,ă fig.ă 1–9;ă Atanasovă 2007,ă 272–274,ă pl.ă XLI/82–83,ă LXIV/247–248.ă 99 ăMircev,ăTonceva,ăDimitrovă1962,ă57–64,ă108;ăAtanasovă2007,ă274,ăpl.ăLXIV/250.ă 100 ăBarneaă1967a,ă350–356,ăfig.ă186–187;ăBarneaă1971,ă233–238,ăfig.ă72–73;ăBarneaă1981,ă92– 93,ăpl.ă32–33;ăBarneaă1987,ă106–109,ăfig.ă8–9.ă 101 ăBarneaă1971,ă238–242,ăfig.ă74;ăDiaconuă1972,ă312–314,ăfig.ă3;ăBarneaă1981,ă96–97,ăpl.ă34;ă Barneaă1987,ă109–112,ăfig.ă10.ă 82ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă 38ă Împreun ă cuă multă maiă numeroaseleă descopeririă dină spa iulă Bulgarieiă deă ast zi,ă indiferentă c ă esteă vorbaă deă bisericiă cuă nav ă unic ă (Skala102,ă ară Asen103,ă Cavarna104)ă sauă deă bisericiă cuă plană cruciformă şiă trinavată (Dristra-Silistra105,ă Caliacra106),ă contribuieă laă conturareaă peisajuluiă cultuală creştin,ă corespunzândă grani elorăprovincieiăbizantineăParistrion.ăă ă UNEăÉGLISEăBYZANTINEăDÉCOUVERTEăÀăNUF RUă(DÉP.ăDEăTULCEA)ă RÉSUMÉă L’articleăprésenteăuneădécouverteărécenteăprovenantădeăl’établissementăfortifiéăurbainăsituéăsură leăterritoireăduăvillageădeăNuf ru:ăunăédificeădeăculte,ăavecăuneănécropole,ădatéăauxăXIe-XIIeăsiècles.ă Lesăvestigesăproviennentăd’uneăfouilleăarchéologiqueăpréventive,ădérouléeăpendantăl’annéeă2008ăsură uneăpropriétéăprivéeă–ăappartenantăàăSaşaăIvanovă–,ăenglobantăleăcôtéăNord-Ouestădeălaăforteresse.ăIlă s’agităd’uneăéglise,ăsituéeăenădehorsădeăl’enceinteăbyzantine,ăauăNordădeălaătourăduăcoinăNord-Ouest,ă composéeă pară uneă nefă etă uneă abside,ă partiellementă conservées.ă Àă laă proximitéă sudă deă l’église,ă onă aă fouilléă ună cimetière,ă documentéă seulementă pară 19ă tombesă d’inhumation,ă orientéesă Ouest-Est,ă sansă mobilierăfunéraireă(àăl’exceptionădeălaătombeă1ă–ăuneămonnaieăenăbronzeăduăXIeăsiècle)ăappartenantăàă uneăcommunautéăchrétienne.ăLaăpetiteăégliseăconstitueăleăpremierăédificeădeăculteădécouvertădansălaă forteresseăbyzantineădeăNuf ruăetăunădesăquelquesăédificesăchrétiensădatésăàăl’époqueămédio-byzantineă découvertsădansălaăzoneădeălaăDobroudja.ă Mots-clé:ăNuf ru,ăByzance,ăforteresse,ăéglise,ănef,ăabside,ătuile,ăamphore,ăcimetière,ătombe.ă BIBLIOGRAFIEă Altrippă2000ă Angelovaă1987ă Angelovaă1995ă Angelovaă2002 ăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă 102 Altripp,ă M.,ă Beobachtungen zu Synthronoi und Kathedren in byzantinischen Kirchen Griechenlands,ă BCHă124,ă1,ă377–412.ă Angelova,ăS.,ăSur la caractéristique de la céramique du Haut Moyen Age, provenant de Drăstăr (Silistra),ă înăDobrudža. Etudes ethno-culturelles,ăSofia,ă93–114.ă Angelova,ă S.,ă Srednovekoven nekropol kraj juznata stena na Drăstăr (Silistra), GodişnikSofiaă 86ă(1993,ă 1995),ă59–143.ă Razkopki na ărkva no. 2. Arheologicesko proucvanije na Drăstăr (14 godini po kăsno),ăDobrudjaă20,ă12–39. ă Iotov,ă Atanasovă 1998,ă 21–23,ă 233,ă 235–236,ă fig.ă 28–29,ă pl.ă XXXIV,ă XXXVI–XXXVII;ă Atanasovă2007,ă271–272,ăpl.ăXXI/1,ăXLII/2,ăLXIV/249.ă 103 ă Antonova,ă Dremsizovaă 1984,ă 59–70,ă fig.ă 1–9;ă Atanasovă 2007,ă 272–274,ă pl.ă XLI/82–83,ă LXIV/247–248.ă 104 ă Mircev,ă Tonceva,ă Dimitrovă 1962,ă 57–58,ă 108,ă fig.ă 5,ă 44–45;ă Atanasovă 2007,ă 274,ăă pl.ăLXIV/250.ă 105 ăAtanasovă1994,ă58;ăAngelovaă2002,ă12–39;ăAtanasovă2007,ă344.ăă 106 ăIosifovaă1996,ă54–63.ă 39ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă Angelova,ăAtanasov,ăKolevaă2005ă Antonova,ăDremsizovaă1984ă Atanasovă1994ă Atanasovă2007ă Bakirtzisă1989 Baraschi,ăDamiană1993ă Barneaă1954ă Barneaă1959ă Barneaă1962ă Barneaă1967aă Barneaă1967bă Barneaă1971ă Barneaă1973ă Barneaă1981ă Barneaă1987ă Barneaă1989 Barnea,ăParaschiv,ăSt nic ă2002ă 83 ă Angelova,ă S.,ă Atanasov,ă G.,ă Koleva,ă R.,ă Archeologhiceski razkopki v natzionalnija architekturno-archeologhiceski rezervat „Durostorum-Drăstăr-Silistra” prez 1993 g.,ă GodişnikSofiaă1,ă188–192.ă Antonova,ă V.,ă Dremsizova,ă S.,ă Tzărkvi i kameni postroiki v starobălgarskoto gradište pri s. ar Asen, Rusensko,ăGodişnikŞumenă10,ă59–70.ăă Atanasov,ă G.,ă Tzărkva no. 1 v Drăstăr (Silistra),ă ArcheologijaSofiaă36,ă3–4,ă58–65.ă Atanasov,ă G.,ă Hristijanskijat Dorustorum-Drăstăr,ă Varna.ă Bakirtzis,ă C.,ă Byzantine Amphorae,ă înă Déroche,ă V.,ă Spieser,ă J.-M.ă (eds.),ă Recherches sur la céramique byzantine,ăBCHăSupplémentăXVIII,ă73–77.ăă Baraschi,ă S.,ă Damian,ă O.,ă Considérations sur la céramique émaillée de Nufăru,ăDaciaăN.S.ă37,ă237– 277.ă Barnea,ăI.,ăAmforele feudale de la Dinogetia,ăSCIVă5,ă 3–4,ă513–529.ă Barnea,ăI.,ăDescoperiri arheologice din epoca feudală la Mangalia,ăMaterialeă6,ă903-911.ă Barnea,ă I.,ă Ceramica din cariera de cretă de la Basarabi (reg. Dobrogea),ăSCIVă13,ă2,ă349–371.ă Barnea,ă I.,ă Bisericu a,ă înă Ştefan,ă G.,ă Barnea,ă I.,ă Comşa,ă M.,ă Comşa,ă E.,ă Dinoge ia I. Aşezarea feudală timpurie de la Bisericu a–Garvăn,ă Bucureşti,ă350–356.ă Barnea,ăI.,ăCeramica de import,ăînăŞtefan,ăG.,ăBarnea,ă I.,ă Comşa,ă M.,ă Comşa,ă E.,ă Dinogetia, I, Aşezarea feudală timpurie de la Bisericu a-Garvăn,ă Bucureşti,ă 229–276.ă BarneaăI.,ăDobrogea între anii 681–1186,ăînăBarnea,ă I.,ă Ştef nescu,ă Ş.,ă Din istoria Dobrogei, vol. III, Bizantini, români şi bulgari la Dunărea de Jos,ă Bucureşti,ă7–335.ă Barnea,ă I.,ă Noi descoperiri din epoca feudalismului timpuriu de la Dinogetia-Garvăn,ă Materialeă 10,ă 291-331.ă Barnea,ă I.,ă Arta creştină în România,ă vol.ă II,ă Bucureşti.ă Barnea,ă I.,ă Monumente creştine şi via a bisericească în secolele VII–XIV pe teritoriul Dobrogei,ă înă Monumente istorice şi izvoare creştine,ăGala i,ă79–124.ă Barnea,ăI., La céramique byzantine de Dobroudja, XeXIIe siècles,ă înă Déroche,ă V.,ă Spieser,ă J.-M.ă (eds.),ă Recherches sur la céramique byzantine,ă BCHă SupplémentăXVIII,ă131–142.ă Barnea,ăA.,ăParaschiv,ăD.,ăSt nic ,ăA.,ăOstrov, com. Ostrov, jud. Tulcea [Beroe],ăCCA,ăcampaniaă2001,ă Buziaş,ă225–226,ănr.ă120.ă 84ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă Baumannă2010ă Bobcevaă1978ă Chera-M rgineanuă1981ă Comşaă1957ă Comşaă1967ă Condurachiăet aliiă1961ă Damiană1993ă Damian,ăB n seanuă2006ă Damian,ăVasileă2010ă Damian,ăAndonie,ăVasileă2003ă Damianăet aliiă2007ă Damianăet aliiă2007–2008ă Damianăet aliiă2010ă Diaconuă1961ă Diaconuă1972ă Diaconuă1980ă Diaconu,ăPopa,ăAnghelescuă1962ă Dimitrovă1993ăă ă 40ă Baumann,ă V.ă H.,ă Noviodunum. Şantier arheologic 1995–2009, Tulcea. Bobceva,ăL.,ăNekropol ot XIII–XIV vek v Kaliakra,ă IzvestijaVarnaă14ă(29),ă152–180.ă Chera-M rgineanu,ă C.,ă Morminte creştine timpurii descoperite la Ostrov,ăPonticaă14,ă297–303.ă Comşa,ă E.,ă Cîteva descoperiri arheologice din raionul Medgidia (reg. Constan a),ă Materialeă 4,ă 325–334.ă Comşa,ă E.,ă Cimitirul,ă înă Ştefan,ă Gh.,ă Barnea,ă I.,ă Comşa,ă M.,ă Comşa,ă E.,ă Dinoge ia I. Aşezarea feudală timpurie de la Bisericu a–Garvăn,ă Bucureşti,ă367–373.ă Condurachi,ă E.ă şiă colaboratorii,ă Şantierul arheologic Histria,ăMaterialeă7,ă227–271.ă Damian,ă O.,ă O necropolă medievală timpurie descoperită la Nufăru (jud. Tulcea),ă SCIVAă 44,ă 1,ă 81–113.ă Damian,ă O.,ă B n seanu,ă A.,ă Ostrov, com. Ostrov, jud. Constan a, Punct: Păcuiul lui Soare,ă CCA,ă campaniaă2005,ăConstan a,ă237–240,ănr.ă131.ă Damian,ă O.,ă Vasile,ă G.,ă Vestigii arheologice descoperite pe dealul Dervent (jud. Constan a),ă înă M gureanu,ă A.,ă Gall.,ă E.ă (eds.),ă Între stepă şi imperiu, Studii în onoarea lui Radu Harhoiu,ă Bucureşti,ă337–385.ă Damian,ă O.,ă Andonie,ă C.,ă Vasile,ă M.,ă Nufăru – despre problemele unui sit arheologic suprapus de o aşezare contemporană,ăPeuceăS.N.ă1ă(14),ă237–266.ă Damian,ăO.,ăVasile,ăM.,ăSt nic ,ăA.,ăB n seanu,ăA.,ă Samson,ă A.,ă Cercetări arheologice preventive la Nufăru, jud. Tulcea,ăMaterialeăSNă3,ă107–151.ă Damian,ăO.,ăM nucu-Adameşteanu,ăG.,ăVasile,ăM.,ă B n seanu,ăA.,ăSamson,ăA.,ăVasile,ăG.,ăDescoperiri funerare în situl arheologic de la Nufăru, jud. Tulcea.ăCAă14–15,ă305–392.ă Damian,ă O.,ă Vasile,ă M.,ă St nic ,ă A.,ă Samson,ă A.,ă Ene,ă D.,ă Date noi despre cetatea bizantină deă la Nufăru, jud. Tulcea,ăBuletinăMMNăSNă7–8,ă28–35ă şiăI–V.ă Diaconu,ă P.,ă Şantierul arheologic Păcuiul lui Soare,ă Materialeă7,ă599–608.ă Diaconu,ă P.,ă Despre datarea „circumvala iei” şi a „bisericii treflate” de la Niculi el,ă SCIVă 23,ă 2,ă 307–319.ă Diaconu,ăP.,ăCariera de piatră din secolul al X-lea de la Cernavodă,ăPonticaă13,ă185-195.ă Diaconu,ă P.,ă Popa,ă R.,ă Anghelescu,ă N.,ă Şantierul arheologic Păcuiul lui Soare,ăMaterialeă8,ă713–722.ă Dimitrov,ă D.,ă Keramikata ot rannosrednovekovnata krepost do selo ar Asen, Silistrensko,ă Dobrudjaă 10,ă 76–122.ă 41ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă Donceva-Petkovaă2005ă Ebersoltă1910ă G.ăFlorescu,ăR.ăFlorescuă1959ă G.ăFlorescu,ăR.ăFlorescu,ăCeacalopolă1961ă G.ăFlorescu,ăR.ăFlorescu,ăCeacalopolă1962ă Günsenină1989 Iosifovaă1996ă Iotov,ăAtanasovă1998ă Irimiaă1981ă Irimiaă1982ă L zurc ,ăM nucu-Adameşteanuă1980ă Kvinto,ăIordanovă1982ă M nucu-Adameşteanuă1991ă Mircevă1961ă Mircev,ăTonceva,ăDimitrovă1962ă Morgană1942ă Ousterhout,ăZ.ăAhunbay,ăM.ăAhunbayă2000ă Petreă1962ă Popaă1972ă St nic ă2004ă 85 ă ă Donceva-Petkova,ăL.,ăOdartsi. Nekropoli ot XI vek,ă Sofija.ă J.ă Ebersolt,ă Poteries byzantines et anatoliennes du Musée de Constantinople,ăConstantinople.ă Florescu,ăG.,ă Florescu,ăR.,ă Săpăturile arheologice de la Capidava,ăMaterialeă6,ă617–627.ă Florescu,ă G.,ă Florescu,ă R.,ă Ceacalopol,ă G.,ă Materialeă7,ă571–581ăă Florescu,ă G.,ă Florescu,ă R.,ă Ceacalopol,ă G.,ă Materialeă8,ă693–704.ă Günsenin,ă N.,ă Recherches sur les amphores byzantines dans les musées turcs,ă înă Déroche,ă V.,ă Spieser,ă J.-M.ă (eds.),ă Recherches sur la céramique byzantine,ăBCHăSupplémentăXVIII,ă267–276.ă Iosifova,ă M.,ă Kvartalnoto jadro okolo tzărkva no.3 v Kaliakra prez XIV v. – gradoustrojstvo, arhitektura, bit,ăArcheologijaSofiaă38,ă1,ă54–63.ă Iotov,ăV.,ăAtanasov,ăG.,ăSkala. Krepost ot X–XI vek do s. Kladentzi, Tervelsko,ăSilistra.ă Irimia,ăM.,ăObserva ii preliminare privind aşezarea antică de la Gura Canliei,ăPonticaă14,ă67–122.ă Irimia,ă M.,ă Un mormânt de epocă medievală descoperit la Gura Canliei, jud. Constan a,ăSCIVAă 33,ă1,ă140–143.ă L zurc ,ă E.,ă M nucu-Adameşteanu,ă G.,ă Noi descoperiri arheologice la Enisala, jude ul Tulcea,ă Materialeă (aă XIV-aă sesiuneă anual ă deă rapoarte).ă Tulcea,ă146–156.ă Kvinto,ă L.,ă Iordanov,ă I.,ă Tzărkva ot XII v pri s. Ledenik, Velikotărnovski okrăg,ăArheologijaSofiaă3,ă 1,ă24–32.ă M nucu-Adameşteanu,ă G.,ă Tomis – Constantia – Constan a,ăPonticaă24,ă299–327.ă Mircev,ă M.,ă Novootkrit srednovekoven nekropol pri Cavarna,ăIzvestijaVarnaă12,ă67–76.ă Mircev,ă M.,ă Tonceva,ă G.,ă Dimitrov,ă D.,ă Bizone– Karvuna,ăIzvestijaVarnaă13,ă21–109.ă Morgan,ă C.,ă Corinth, XI, The Byzantine Pottery,ă Cambridge,ăMassachusetts.ăă Ousterhout,ă R.,ă Ahunbay,ă Z.,ă Ahunbay,ă M., Study and restoration of the Zeyrek Camii in Istanbul: First Report, 1997–1998,ăDOPă54,ă265–280.ă Petre,ă A.,ă Săpăturile de la Piatra-Frecă ei,ă Materialeă8,ă565–586.ă Popa,ă R.,ă Zidurile cetă ii.ă Poarta,ă înă Diaconu,ă P.,ă Vîlceanu,ă D.,ă Păcuiul lui Soare. I. Cetatea bizantină,ăBucureşti,ă29–36.ă St nic ,ă A.,ă Câteva aspecte privind aşezarea mediobizantină de la Ostrov-Piatra Frecă ei (Beroe), jud. Tulcea,ă înă Cândea,ă I.,ă Sîrbu,ă V.,ă Neagu,ă M.ă (eds.),ă Prinos lui Petre Diaconu la 80 de ani,ăBr ila,ă357– 366.ăă 86ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă St nic ă2007ă St nic ăet aliiă2005–2006ă Suceveanuă1973ă Ştefan,ăBarnea,ăMitreaă1962ă Vasileă2011ă TalbotăRiceă1959ă Vasile,ă2011ă Vasiliuă1980ă Vasiliuă1984ă Vasiliuă1991ă Vasiliu,ăM nucu-Adameşteanuă1984ă 42ă St nic ,ăA.,ăUne estampille de bronze pour marquer des amphores découverte à Noviodunum-Isaccea,ă Ponticaă40,ă515–520ă St nic ,ăA.,ăAilinc i,ăS.ăC.,ăIgnat,ăA.,ăZvînc ,ăI.,ăNoi descoperiri funerare de pe teritoriul localită ii Enisala (com.Sarichioi, jud. Tulcea),ă Peuceă S.N.,ă 3–4,ă317–330.ă Suceveanu,ă A.,ă Un mormânt din secolul XI e.n. la Histria,ăSCIV,ă24,ă3,ă495–502.ă Ştefan,ăG.,ăBarnea,ăI.,ăMitrea,ăB.,ăŞantierul arheologic Garvăn (Dinogetia),ăMaterialeă8,ă1962,ă675–692.ă Vasile,ăG.,ăNecropola bisericii descoperite la Nufăru (jud. Tulcea). Analiză antropologică,ăSCIVAă62,ă1–2,ă 89–106.ă Talbotă Rice,ă D.,ă The Great Palace of the Byzantine Emperors. Second Report. The Byzantine Pottery,ă Edimburgh.ăă Vasile,ă G.,ă Necropolaă bisericiiă descoperit ă laă Nuf ruă (jud.ă Tulcea).ă Analiz ă antropologic ,ă SCIVAă62,ă1–2,ă89–106.ă Vasiliu,ă I.,ă Observa ii cu privire la mormintele de inhuma ie de la Troesmis,ăPeuceă8,ă218–229.ă Vasiliu,ăI.,ăCimitirul feudal-timpuriu de la Isaccea,ă Peuceă9,ă107–141.ă Vasiliu,ă Săpăturile de la Dinogetia (1982–1985),ă Peuceă10,ă371–391.ă Vasiliu,ă I.,ă M nucu-Adameşteanu,ă G.,ă Considera ii finale asupra locuirii feudal-timpurie (sec. X-XI) de la Aegyssus-Tulcea (Campaniile 1959-1980),ă Peuceă 9,ă 143-155.ă EXPLICATIONSăDESăFIGURESă Fig.ă1.ăPlanăduăvillageăNuf ru.ăLaăforteresseăbyzantineăetălaăpropriétéăIvanov.ă Fig.ă 2.ă Plană générală desă fouillesă sură laă propriétéă Ivanov.ă Laă courtine,ă laă tour,ă l’égliseă etă leă cimetièreăd’époqueăbyzantine.ă Fig.ă3.ăSectionă1ăfouilléeăsurălaăpropriétéăIvanov:ă1.ăprofilăduăcôtéăest;ă2.ăprofilăduăcôtéăouest.ă Fig.ă 4.ă Laă surfaceă fouilléeă sură laă propriétéă Ivanov.ă L’égliseă etă laă toură byzantines:ă 1.ă vueă duă Nord;ă2.ăvueăduăSud.ă Fig.ă5.ăL’égliseădécouverteăsurălaăpropriétéăIvanov:ă1.ăvueădeăl’Est;ă2.ăvueăduăNord.ă Fig.ă6.ăL’église:ă1.ăleăcôtéăsud;ă2.ăl’absideăvueădeăl’Est.ă Fig.ă7.ăLeămurădeăl’égliseăvueăduăcôtéăsud.ă Fig.ă8.ăL’église.ăLaăzoneăsud.ăLeăparement.ă Fig.ă 9.ă L’église:ă 1.ă l’aménagementă poură laă fondationă deă l’église,ă avecă desă tessonsă desă amphores;ăă 2.ăamphoreăsphéroïdaleăfragmentaireăsousălaăfondationădeăl’église.ă Fig.ă 10.ă Matériauxă archéologiques:ă 1.ă fragmentsă deă peintureă murale;ă 2.ă crucheă àă émailă vert;ăă 3.ăamphoreăsphéroïdaleărestauréeăprovenantădeăl’aménagementăpourălaăfondationădeăl’église;ă4.–5.ătuilesă deătoitădécouvertesădansăl’église;ă6.ătuileăàăsigneăenăreliefăprovenantădeălaăprotectionădeălaătombeă12.ă Fig.ă 11.ă Matériauxă deă constructionă deă l’église:ă 1.ă tuileă àă signeă enă reliefă provenantă deă laă protectionădeălaătombeă12;ătuilesăfragmentairesădécouvertesădansăl’église.ă 43ă OăbisericǎăbizantinǎădescoperitǎălaăNufǎruă(Jud.ăTulcea)ăă 87 ă Fig.ă12.ăMatériauxădeăconstructionădeăl’église.ă Fig.ă13.ă1.ăMatériauxădeăconstructionădeăl’église;ă2.ăcouvertureăenătuilesăpourăleătoitădeăl’égliseă (d’aprèsăKvinto,ăIordanovă1982,ă30,ăfig.ă7).ă Fig.ă14.ăMatériauxăamphoriquesăprovenantădeăl’aménagementăpourălaăfondationădeăl’église.ă Fig.ă15.ăMatériauxăamphoriquesăprovenantădeăl’aménagementăpourălaăfondationădeăl’église.ă Fig.ă16.ăAmphoresăsphéroïdalesăpartiellementărestauréesăprovenantădeăl’aménagementăpourălaă fondationădeăl’église.ă Fig.ă17.ăAmphoresăsphéroïdalesăpartiellementărestauréesăprovenantădeăl’aménagementăpourălaă fondationădeăl’église.ă Fig.ă18.ăMatériauxăcéramiques:ă1.ăamphoreăsphéroïdaleăprovenantădeăl’aménagementăpourălaă fondationădeăl’église;ă2.ăcrucheăàăemailăvertăprovenantăduănef.ă Fig.ă19.ăTessonsăcéramiquesăprovenantădeălaăfosseăménagèreăqueăperforeăleăniveauădeăl’église.ăă Fig.ă20.ăTessonsăcéramiquesăprovenantădeălaăfosseăménagèreăqueăperforeăleăniveauădeăl’église.ăă Fig.ă 21.ă Laă petiteă égliseă deă Dinogetia-Garv n:ă 1.ă plan;ă 2.ă propositionă deă restitutionă (d’aprèsă l’architecteăŞt.ăBalş,ăarchiveădeăl’Institutăd’Archéologieă«VasileăPârvan»).ă Fig.ă22.ăAnalogiesăenăBulgarie:ă1.ăl’égliseădeăLedenik,ăplană(d’aprèsăKvinto,ăIordanovă1982,ă 26,ăfig.ă4);ă2.ăl’égliseăno.ă1ădeăSkala,ăplan;ăl’égliseăno.ă2ădeăSkala,ăplană(d’aprèsăIotov,ăAnatasovă1998,ă 235–236,ăpl.ăXXXVI–XXXVII).ă Fig.ă23.ăAnalogiesăenăBulgarie.ăLesăéglisesăduăTzarăAsen:ă1.ăl’égliseăno.ă1,ăplan;ăl’égliseăno.ă2,ă plan;ăl’égliseăno.ă3,ăplană(d’aprèsăAntonova,ăDremsizovaă1984,ăfig.ă1,ă4–5).ă Fig.ă 24.ă Propositionă deă restitutionă deă l’égliseă byzantineă découverteă sură laă propriétéă Ivanovă (d’aprèsăAndraăSamson).ă ăFig.ă25.ăLaăpropriétéăIvanov.ăLeăcimetière:ă1.ătombesă6–10;ă2.ătombeă1;ă3.ătombeă4;ă4.ătombeă 12;ă5.ătombeă5.ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă ă 88ă OanaăDamian,ăAndraăSamson,ăŞtefanăBâliciă ă ă 44ă