Participarea trupelor auxiliare din Moesia Superior şi Moesia Inferior la cucerirea Daciei Florian Matei-Popescu, Ovidiu entea „Romani imperii, quod post Augustum defensum magis fuerat quam nobiliter ampliatum, fines longe lateque diffudit.” (Eutropius, Breviarium ab Urbe condita, VIII, 2, 2). La mijlocul lunii februrie a anului 98, P. Aelius Hadrianus ajunge în Germania Inferior, la Köln (Colonia Claudia Ara Agrippinensis), pentru a-l anun a pe Traian de vestea mor ii lui Nerva, petrecută pe 28 ianuarie 98. Hadrian aflase vestea la începutul lui februarie, fiind la Mainz (Mogontiacum) în calitate de tribun al legiunii XXII Primigenia, sub guvernatorul Iulius Ursus Servianus. Informa ia se păstrează în Vita Hadriani din Historia Augusta şi are toate şansele să fie reală (ex qua festinans ad Traianum, ut primus nuntiaret excessum Nervae) 1 . Sigur succesiunea fusese aranjată încă din luna octombrie a anului 97, prin adoptarea lui Traian de către Nerva, dar acum Traian era noul împărat şi Hadrian s-a grăbit să-l anun e. Traian se afla de mai multe luni în acest col îndepărtat al imperiului, în calitate de legat al împăratului. Ne-am fi aşteptat ca vestea mor ii lui Nerva să-l determine pe Traian să plece imediat spre Roma, totuşi lucrurile nu aşa s-au petrecut 2 . Aflat încă în Germania Inferior, Traian are de rezolvat deja chestiuni ce in de administrarea armatei. La 20 februarie 98 el emite cel pu in trei constitu ii imperiale prin care acorda civitas et conubium solda ilor din trupele auxiliare din provinciile Britannia, Pannonia şi Germania Inferior 3 . Printr-o ciudată conjunctură a sor ii, unul dintre primele acte pe care Traian le face în calitate de împărat este legat de domeniul militar, din care acesta provenea, şi care va juca un rol de prim rang pe parcursul întregii sale domnii. Constitu ia acordată auxiliarilor din Germania Inferior înregistrează rolul dublu pe care Traian îl îndeplinea în acel moment, acela de împărat şi comandant al armatei din Germania Inferior (et sunt in Germania inferiore sub Imperatore Traiano Augusto). După cum vom vedea, există o legătură strânsă între această constitu ie imperială şi problemele pe care ne-am propus a le dezbate în această lucrare. Probabil că după ce a rezolvat toate problemele legate de începutul domniei, Traian, după cum am amintit deja, nu pleacă la Roma, motivul fiind inspectrea armatelor de pe limesul renan şi danubian 4 . Criza anului 69 demonstrase că armatele provinciale jucau un rol fundamental în acceptarea sau nu a unui nou împărat (evulgato imperii arcano, posse principem alibi quam Romae fieri 5 ), iar Nerva nu fusese niciodată pe placul solda ilor 6 . Astfel consolidarea noii 1 SHA, Vita Hadriani, 2, 6; Seelentag 2004, 54-55; Fündling 2006, 290-292. Despre întregul proces prin care Traian a ajuns la conducerea imperiului în ianuarie 98 vezi Eck 2002, passim; Grainger 2003, 89-128. 3 CIL XVI 42; RMD II 80-81 (Pannonia); RMD V 216 (Germania Inferior); CIL XVI 43 (Britannia). 4 Speidel 2002, 28. 5 Tacitus, Hist., I, 4, 2. 2 DACIA AVGVSTI PROVINCIA domnii trebuia să înceapă din taberele militare, cu atât mai mult cu cât Traian însuşi era un vir militaris, un commilito 7 . Nu ştim exact când a ajuns Traian la Dunărea de Jos, cel mai probabil la începutul anului 99. Aici, încă din timpul lui Domitian – ca urmare a atacului dacilor din iarna anului 85, dar şi pentru a nu concentra comanda a cel pu in patru, dacă nu cinci legiuni, în mâna unui singur om – existau două provincii: Moesia Superior şi Moesia Inferior. În ambele, pe lângă legiuni, sta ionau şi multe trupe auxiliare. Diplomele militare cunoscute de mai multă vreme, mai ales cele descoperite în ultimii ani, au clarificat în linii generale numărul şi componen a acestor trupe auxiliare. Mai mult decât atât, este destul de clar acum că Domitian a fost cel care a organizat apărarea celor două provincii, fapt vizibil şi din creşterea numărului trupelor auxiliare. Multă vreme, pe baza diplomelor cunoscute până atunci, din anul 99 pentru Moesia Inferior şi Moesia Superior (CIL XVI 44; 45; RMD I 7, extrem de fragmentară) şi din anul 100 pentru Moesia Superior (CIL XVI 46), s-a considerat că numărul destul de mare de trupe auxiliare prezente în ambele provincii în acel moment ar fi un indiciu al pregătirilor lui Traian în vederea expedi iei dacice 8 . După cum vom vedea, Traian nu a schimbat aproape nimic, în organizarea şi numărul trupelor auxiliare din cele două provincii moesice. Deşi ar putea părea paradoxal la o primă vedere, putem afirma că pregătirile lui Traian pentru războaiele dacice fuseseră, cel pu in din acest punct de vedere, deja făcute de Domitian. Diploma de la Cataloi 9 (vezi tabelul 4) demonstrează fără dubiu că cea mai mare parte a trupelor auxiliare prezente pe cele două constitu ii din anul 99 erau dislocate în Moesia Inferior încă din anul 92. Un fragment de diplomă militară pentru provincia Moesia Superior din anul 97 10 demonstrează că în această provincie sta ionau, încă din acest an, 3 alae şi 19 cohortes (decem et novem), înregistrate şi de constitu ia din 8 mai 100 (3 alae şi 21 cohortes). Cele două trupe care lipsesc de pe constitu ia din anul 97 sunt, fără îndoială, cohortele II Britannorum milliria c.R. p.f. şi I Vindelicorum milliaria c.R. p.f., ambele prezente pe diploma din 20 februarie 98, din Germania Inferior, care au fost transferate apoi de Traian în Moesia Superior 11 . Acestea sunt singurele trupe care au fost dislocate de Traian în vederea primei expedi ii dacice, aşa cum vom vedea mai jos, iar celelalte trupe auxiliare au fost dislocate cu altă ocazie şi în alte condi ii. Poate ar fi cazul să explicăm utilizarea termenului de „expedi ii” şi nu cel de „războaie” dacice, intrat demult în uzul istoriografiei. Pentru romani, după cum reiese din eviden a surselor pe care le avem la dispozi ie, a existat un bellum Dacicum şi două expeditiones Dacicae ale lui Traian 12 . Se pare că, în general, expeditio era folosit în momentul participării directe a 6 Speidel 2002, 23; Seelentag 2004, 44-45. Pe lângă sursele literare este interesantă men iunea dintr-o inscrip ie de la Roma pusă în onoarea unui senator al cărui nume este, din păcate, necunoscut şi care va fi mers împreună cu Traian să inspecteze armata ([dum] / exercitus suos circumit, CIL VI 1548 = ILS 1019). Pentru imaginea de commilito lui Traian vezi Campbell 1984, 37-38; 45-48; Speidel 2002, 31. 8 Strobel 1984, 81: „Die Privilegierungskonstitutionen der drei Militärdiplome vom 14. 8. 99 n. Chr. für die Provinzen Moesia Superior und Moesia Inferior und die moesische Flotte gehören wohl zu den militärischen Vorbereitungen für die geplante große Auseinandersetzung mit dem Dakerreich des Decebalus. Das Diplom vom 8. 5. 100 n.Chr. Für Obermoesien läßt dann die dort konzentrierten Auxiliartruppen erkennen.”. 9 Petolescu, Popescu 2004, 269–276. 10 Eck, Pangerl 2005b, 231-236, nr. 2. 11 Matei-Popescu, entea 2006a. 12 Rosenberger 1992, 92-94, cu citarea tuturor surselor, în primul rând epigrafice, din care amintim aici doar inscrip ia de la Barcelona (Barcino) în onoarea lui L. Minucius Natalis, legat al legiunii VII 7 76 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA împăratului. Cum Traian a plecat de două ori de la Roma pentru a lua parte la un război, chiar dacă războiul este acelaşi, avem de a face cu o expeditio imperatoris prima şi o expeditio imperatoris secunda, adică plecarea împăratului pentru a lua parte la războiul dacic 13 . Fără îndoială că participarea directă la opera iunile militare însemna etalarea prin excelen ă a unei virtus imperatoria, parte extrem de importantă a capitalului politic şi imaginar al principelui (imago principis). La 25 martie 101 14 Traian părăseşte Roma şi pleacă spre provincia Moesia Superior, care va fi baza principală de atac împotriva regatului lui Decebal. K. Strobel presupunea că marea majoritate a trupelor atestatate în cele două Moesii au luat parte la expedi iile dacice, în totalitatea lor sau compunând vexillationes 15 . Inten ia noastră este să facem o evaluare a numărului şi efectivele trupelor auxiliare din provinciile Moesia Superior şi Moesia Inferior care au luat parte la opera iunile militare dintre 101-106. În cele ce urmează vom lua în considerare următoarele criterii pentru a putea sus ine dacă una sau alta dintre trupele auxiliare din Moesia Superior a participat, în totalitate sau doar ca parte a unei vexilla ii, la opera iunile militare: a. men ionarea directă în sursele epigrafice a decorării unui component al vreunei trupe sau a comandantului acesteia; b. prezen a de material epigrafic şi tegular la nordul Dunării şi care, prin contextul arheologic şi (sau) tipologic, poate fi datat în timpul sau imediat după terminarea războiului; c. prezen a unei trupe pe diplomele militare ale provinciei Dacia şi , eventual, ale Daciei Superior şi Porolissensis, respectiv ale provinciei Dacia Inferior. Aşa cum observa şi K. Strobel, cel mai greu de stabilit este dacă trupele au participat cu întregul efectiv sau numai ca parte a unor vexilla ii 16 . Existen a aşa numitului papir Hunt 17 ne arată că, în general, regula era ca să se formeze vexilla ii în diverse scopuri, care erau apoi trimise în expedi iile militare. Totuşi, dacă aceste vexilla ii erau comandate de unul dintre comandan ii vreuneia din trupele participante la acea vexilla ie, putem considera că acea trupă Claudia în momentul expedi iilor dacice şi care men ionează expeditio Dacica prima (CIL II 4509 = 6145 = ILS 1029 = IDRE I 172) şi inscrip ia de la Venusia care aminteşte expeditio secunda Dacica (AÉ 1969/1970, 142 = IDRE I 109, din păcate extrem de fragmentară). Nu trebuie uitată nici celebra inscrip ie de la Corinth care aminteşte secunda expeditione in qua universa Dacia devicta est (AÉ 1934, 2 = IDRE II 367). Bellum Dacicum apare în foarte multe surse; aminti aici pe Plinius Minor care în anul 107 scria unui prieten: optime facis, quod bellum Dacicum scribere paras (Ep., VIII, 4, 1) sau celebra inscrip ie de la Roma, din păcate pusă în cinstea unui personaj necunoscut şi în care apare: Imp. Caesar Nerva Tra[ianus Aug. Germ(anicus)] / Dacicus gentem Dacor(um) et regem Decebalum / bello superavit...(CIL VI 1444 = ILS 1022 = IDRE I 6); în total apare de 9 ori expeditio Dacica şi de 26 de ori bellum Dacicum (136). Încheiem această notă cu concluzia emisă de autorul, citat mai sus (94): „Dabei wird deutlich, daß der Ausdruck bellum Dacicum von der Zeitgenossen als Überbegriff für die Kämpfe verwendet konnten, so daß die beiden Feldzüge als Bestandteile ein und desselben Krieges interpretierbar waren.”. 13 Pentru diversele interpretări ale acestui concept vezi dosarul întocmit de Rosenberger 1992, 133-140. 14 CIL VI 2074 = ILS 5035 = IDRE I 4: [pro salute et redit]u et victoria Imp(eratoris) Caesaris Nervae / Traiani Aug(usti) Germ(anici) [ vota nuncupaverunt fratre]s Arvales in haec verba, quae infr(a) s(cripta) s(unt). 15 Strobel 1984, 80-84. 16 Strobel 1984, 84: „Ein grundsätlichez Problem bei der Frage der Truppenbeteiligungen an den Dakerkriegen Trajans liegt in der Tatsache, daß wir vielfach nicht unterscheiden können, ob Einheiten in ihrer Gesamtheit oder mit Vexillationen in Kampeisatz waren.”. 17 Fink 1971, nr. 63, cu citarea tuturor edi iilor anterioare. 77 DACIA AVGVSTI PROVINCIA era cea în jurul căreia se forma vexilla ia. Din papirul men ionat aflăm că nu toată cohorta I Hispanorum veterana era deplasată la nordul Dunării, din moment ce se vorbeşte de un număr de solda i, dintre cei absen i, care sunt trans Danuvium in expeditionem, dar intra provinciam 18 ; aceasta dovedeşte că nu toată cohorta participa la opera iunile militare în timpul celei de a doua expeditio, întrucât men iunea din acest pridianum datează cel mai probabil din 105 (poate luna septembrie) 19 . Men iunea trans Danuvium dovedeşte şi că sediul acestei unită i se afla la sudul Dunării, prezen a ei ulterioară printre trupele din Dacia Inferior fiind cu atât mai surprinzătoare. Este destul de clar acum – în lumina noii diplome din 17 iulie 122, pentru provincia Dacia Inferior – că Hadrian a schimbat anumite lucruri în dislocarea trupelor din cele două provincii, Moesia Inferior şi Dacia Inferior. Poate fi amintit aici cazul alei Gallorum Atectorigiana, care apare în Dacia Inferior pe diploma din 122, dar care se afla pe teritoriul Moesiei Inferior încă din 20 august 127 20 . Ar putea fi şi cazul cohortei I Hispanorum veterana, care a fost probabil dislocată cu întregul efectiv la nordul Dunării după anul 106, sau chiar în timpul domniei lui Hadrian. De inem, totuşi, şi dovezi certe de dislocare cu întregul efectiv la nordul Dunării. În două diplome, copii după aceeaşi constitu ie imperială, care datează 103/ 105, pe lângă trupele deja cunoscute ca făcând parte din auxilia Moesiei Superior, apar pentru prima dată următoarele cohorte: I Brittonum milliaria, I Britannica milliaria c.R., I Hispanorum p.f., I Pannoniorum veterana, I Alpinorum, III Campestris, IIII Cypria c.R., VIII Raetorum şi o forma iune de pedites singulares Britanniciani 21 . Dintre aceste trupe, I Britannica milliaria c.R., I Brittonum milliaria, VIII Raetorum (care sta ionaseră pe teritoriul Pannoniei) 22 . I Hispanorum p.f. şi I Pannoniorum veterana (p.f.), apar pe o diplomă a provinciei Germania Inferior din 13 martie 101, fiind dislocate apoi în Moesia Superior 23 . Istoria cohortei I Alpinorum este destul de problematică, trupa putând fi identificată cu omonima prezentă pe o diplomă din Britannia din anul 103 (vezi mai jos întreaga discu ie), fiind adusă în Moesia Superior, poate, împreună cu forma iunea de pedites singulares Britanniciani, men ionată de diplomă. În sfârşit, cohortele III Campestris (milliaria) c.R. şi IV Cypria au fost dislocate din zona provinciei Pontus et Bithynia (vezi mai jos întreaga discu ie). Toate aceste trupe sunt înregistrate ca fiind sub comanda legatului Moesiei Superioare, deşi cel mai probabil ele se aflau în Dacia, unde vor sta iona după terminarea ostilită ilor (vezi tabelul 1), ceea ce demonstrează că în timpul războiului sau, mai degrabă, în timpul celei de-a doua expedi ii dacice, s-au aflat sub comanda guvernatorului Moesiei Superior, ele nefiind dislocate propriu-zis niciodată într-o zonă a provinciei Moesia Superior de la sudul Dunării. 18 Fink 1971, nr. 63. Gilliam 1962, 749-750; Fink 1971, 221, rămâne la anul 100, ceea ce este aproape imposibil. 20 RMD IV 241. 21 CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13. Vezi încă CIL XVI 49 din 12 ianuarie 105 (doar tabella II) acordată lui Lucco Treni f. Dobunn(us) din cohorta I Britannica milliaria c. R., aflată sub comanda tribunului Q. Caecilius Redditus şi RMD V 339, probabil din aceeaşi dată şi copie după aceeaşi constitu ie (doar tabella II), acordată unui component al cohortei I Brittonum milliaria. Având în vedere existen a acestor diplome ne întrebăm dacă nu ar fi posibil ca CIL XVI 54 şi Pferdehirt 2004, nr. 13 să fie copii după aceeaşi constitu ie cu CIL XVI 49 şi RMD V 339? Amintim că CIL XVI 49, 54 şi RMD V 339 au fost găsite toate pe teritoriul Ungariei. 22 Lőrincz 2001, 31, nr. 12, 32, nr 13, 41, nr. 40; Petolescu 2002, 86, nr 22, 88, nr. 23, 119, nr. 54. 23 Pferdehirt 2004, nr. 9; Matei-Popescu, entea 2006a. 19 78 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Armata romană din Dacia, înainte de constituirea provinciei, aflată sub comanda lui Longinus 24 , se afla, din punct de vedere juridic şi administrativ, în domeniul de competen ă al legatului Moesiei Superior. La fel, Valea Oltului şi Muntenia se aflau în domeniul de competen ă al legatului Moesiei Inferior. După cum am afirmat mai sus, trupele despre care nu avem nici un indiciu că au participat la opera iuni militare au fost lăsate în afara discu iei. În Moesia Superior – ar fi situa ia cohortelor: I Flavia Bessorum, care în 120 apare pe teritoriul Macedoniei 25 , fără a şti sigur când anume a avut loc acest transfer; V Hispanorum, care în anul 108 apare în Moesia Superior 26 , dar care va participa apoi la expedi ia parthică, după cum o arată diploma din anul 115 27 ; III Brittonum veterana, care în 115 sta iona în Moesia Superior, nefiind trimisă în expedi ia parthică 28 , dar ale cărei ştampile s-au găsit la Drobeta, indicând transport de material tegular produs de această trupă, sau participarea unui detaşament din această trupă la construirea podului între cele două războaie 29 . De asemenea, nici despre cohorta I Lusitanorum nu se poate afirma cu siguran ă că a participat la războaiele dacice 30 ; mai degrabă credem că a rămas în continuare în castrul de la Taliata (Donji Milanovac) 31 . Despre cohorta I Cilicum s-a afirmat că ar fi participat la războaiele dacice, dar nu de inem nici o dovadă directă în acest sens 32 . Similar este cazul cohortei V Hispanorum, trupă care va participa la campania parthică, după cum o atestă diploma militară din 115 33 şi o inscrip ie de la Berytus, în care apare o vexila ie compusă din această cohortă şi cohortele I Thracum Syriaca şi VII Breucorum, pusă sub comanda prefectului cohortei I Thracum Syriaca, M. Sentius Proculus (AÉ 1926, 150; vezi mai jos la cohorta I Thracum Syriaca întreaga discu ie). Această inscrip ie, asupra cărei datări s-a discutat îndelung, se poate data acum exact în perioada în care, conform noii diplome din 115, aceste cohorte erau translatae in expeditione Parthica 34 . Deşi nu avem dovezi directe ale participării acestor două cohorte la războaiele dacice, ne gândim că tocmai prezen a lor printre trupele participante la expedi ia parthică se poate datora modului în care aceste unită i serviseră în războaiele dacice. Acelaşi lucru s-ar putea astfel afirma şi despre cohorta VII Breucorum, care nu a apărut niciodată în diplomele Daciei, dar care a participat la războaiele parthice, conform diplomei din 115 şi a inscrip iei discutată pu in mai sus. Oarecum asemănător este şi cazul cohortelor I Cisipadensium şi IIII Raetorum, ambele participante la expedi ia parthică, dar despre care nu de inem informa ii directe că ar fi luat parte 24 Men ionat de Cassius Dio, fără îndoială identic cu Cn. Pinarius Aemilius Cicatricula Pompeius Longinus (PIR2 P 407), fostul guvernator al Moesiei Superior şi al Pannoniei şi, cel mai probabil, comes Traiani în cadrul primei expedi ii dacice. 25 CIL XVI 67. 26 Fragmentul unei tabella II a unei diplome acordate unui fost pedestraş, [...]nus Dolarri f. Sequanus al acestei cohorte, aflat sub comanda unui anume [Ti.? C]laudius Verax (Eck, Pangerl 2004, 103-115 din 27 iulie 108). 27 Eck, Pangerl 2005. 28 Eck, Pangerl 2005. 29 CIL III 807412 = IDR II 105; Gudea 1997, 84 30 Strobel 1984, 138. 31 Despre acest castru vezi Gudea 1997, 70-72, nr. 13. 32 Matei-Popescu 2004, 199, nr. 17. 33 Eck, Pangerl 2005, 49-67. 34 Eck, Pangerl 2005, 59. 79 DACIA AVGVSTI PROVINCIA la războaiele dacice. De altfel, niciuna dintre aceste cohorte nu se va mai întoarce în Moesia Superior, I Cisipadensium fiind dislocată în Thracia şi apoi Moesia Inferior 35 , iar IIII Raetorum în Cappadocia 36 . Pentru Moesia Inferior ar fi de amintit situa ia alei I Flavia Gaetulorum, care va fi dislocată în 114 în Pannonia Inferior, probabil pentru a înlocui ala I Flavia Augusta Britannica milliaria trimisă în expedi ia parthică, dar care se va întoarce în Moesia Inferior 37 . Nu de inem nici un indiciu potrivit căruia această trupă ar fi participat la campaniile dacice. În aceeaşi situa ie s-ar afla şi ala Gallorum Flaviana, care va fi trimisă după 118/ 119 în Moesia Superior, dacă ipoteza prezen ei sale pe inscrip ia de fondare a castrului de la Boroşneul Mare, sus inută de P. Holder 38 , nu va fi confirmată. Cohortele IV Gallorum şi II Bracaraugustanorum au fost dislocate în provincia Thracia, înainte de anul 114; cohorta I Raetorum nu mai este men ionată după anul 92 (putând fi identică cu omonima din Orient sau Raetia); cohorta VII Galorum a fost transferată în Syria. Celelate trupe prezente în provincie în timpul lui Traian vor continua să sta ioneze aici şi în timpul lui Hadrian (vezi tabelul 4). Practic, cu excep ia alei I Vespasiana Dardanorum, al cărei prefect a fost decorat în urma războiului dacic, fiind astfel siguri de participarea sa la opera iunile militare, toate celelate trupe care nu apar în provincia Dacia Inferior după anul 118/ 119 au fost lăsate în afara discu iei. Teoretic – vezi cazul acestei din urmă ale – ar putea exista posibilitatea să mai existe trupe implicate în conflict şi care să fi revenit la sudul Dunării, dar în lipsa unor surse sigure nu putem extrapola la nesfârşit. *** Ala I Asturum 39 Această unitate este atestată în Moesia încă din timpul împăratului Vespasian, după cum pare a indica o inscrip ie funerară descoperită la Tomis (ISM II 172). Este atestată în Moesia Inferior în diplomele din anii 99 şi 105. A participat la campaniile dacice, prefectul acesteia, P. Prifernius Paetus Memmius Apollinaris, fiind decorat în timpul primei expedi ii a împăratului Traian 40 . A rămas, cel mai probabil în garnizoană la nordul Dunării, urmând ca, după reformele administrative din vremea lui Hadrian, să fie dislocată în noua provincie Dacia Inferior (atestată prin diplome militare), avându-şi garnizoana la Hoghiz (IDR III/4 241). Ala I Claudia nova 41 A participat la războaiele dacice, cu această ocazie fiind decorat prefectul, M. Gavius Bassus, după cum apare într-o inscrip ie de la Efes 42 . Trupa a fost atestată în noua provincie în diploma de la Porolissum din 2 iulie 110 (CIL XVI 163 = IDR I 3). O inscrip ie care ar putea 35 Matei-Popescu 2004, 202-203, nr. 18. Strobel 1984, 142. 37 Matei-Popescu 2004, passim. 38 Holder 2003, 105, n. 104; vezi întreaga discu ie la entea, Matei-Popescu 2004, 267. 39 Spaul 1994, 37-38, nr. 7; Petolescu 2002, 62-63, nr. 3; Matei-Popescu 2004, nr. 1; entea, MateiPopescu 2004, 261-262. 40 CIL IX 4753 = 1350 = ILS 9195 = IPD4 7960 = 432 = IDRE I 112; Pflaum 1960, 166-167 nr. 71 ; PME, P 107; Holder 1980, 261, E 164; Maxfield 1981, 171 41 Strobel 1984, 110; Spaul 1994, 89-91, nr. 27; entea, Matei-Popescu 2004, 264. 42 AÉ 1972, 573 = IDRE II 376; PME G 8; Holder 1980, 259, E 152. Este atestat şi de Plinius Minor, Ep., X, 21 (32); 22 (33), în calitate de praefectus orae Ponticae maritimae, după cum apare şi pe inscrip ie. 36 80 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA data din perioada Traian-Hadrian a fost descoperită la Drobeta, în care apare C. Iulius Verecundus, veteranus ex decurione 43 . Se pare că a luat parte şi la campania parthică a împăratului Traian, aşa cum indică o inscrip ie descoperită la Amasea, in Galatia 44 , dar nu apare men ionată printre trupele translatae in expeditione din anul 115 45 . Va reveni ulterior printre trupele din Moesia Superior, fiind atestată prin diplome militare. Ala I Vespasiana Dardanorum 46 Este atestată pe teritoriul Moesiei Inferior încă din timpul domniei împăratului Vespasian (RMD IV 209). După reformele din timpul lui Domitian apare în Moesia Inferior, fiind atestată prin diplome militare pe întregul parcurs al secolului al II-lea şi prin inscrip ii până în secolul al III-lea. A participat la campaniile dacice, prefectul P. Besius P.f. Quirina tribu Betuinianus C. Marius Memmius Sabinus fiind decorat în cea de-a doua expedi ie a împăratului Traian 47 . După terminarea războiului revine pe teritoriul Moesiei Inferior, avându-şi garnizoana la Arrubium (Măcin) 48 . Ala I Claudia Gallorum Capitoniana 49 Această unitate este atestată la jumătatea secolului I pe teritoriul Moesiei, sub numele de ala Capitoniana 50 . După divizarea provinciei este men ionată printre trupele Moesiei Inferior, în diplomele din anii 92, 97. A participat la războaiele dacice, rămânând apoi, cel mai probabil, pe teritoriul controlat de Moesia Inferioară la nordul Dunării (apare în continuare pe diplomele Moesiei Inferior din anii 105, 111 şi 118/ 119). Acest fapt este confirmat de diplomele Daciei Inferioare din anii următori reformelor lui Hadrian, pe care trupa apare. Se pare că a sta ionat la Boroşneul Mare (jud. Covasna), unde au apărut ştampile cu această trupă 51 . Până în secolul al III-lea a sta ionat tot în Dacia Inferior, cum lasă să se în eleagă o inscrip ie din Mauretania Caesarensis, unde ar exista posibilitatea să fi fost transferată de Septimius Severus 52 . 43 CIL III 142167 = IDR II 43; Kraft 1951, 145, nr. 237. 44 CIL III 13635, în care apare decurionul L. Sempronius L. f. Scap. Macedo din Altinum (Veneto), Kraft 1951, 145, nr. 239. 45 Eck, Pangerl 2005. 46 Strobel 1984, 110-111; Spaul 1994, 102-103, nr. 33; Matei-Popescu 2004, nr. 2; entea, MateiPopescu, 2004, 265. 47 CIL VIII 9990 = ILS 1352 = IPD4 796 = IDRE II 468; PME, B 21; Pflaum 1960, 108-169, nr. 73; Holder 1980, 257-258, E 141; Maxfield 1981, 173-176. 48 CIL III 7512 = ISM V 251; ISM V 218. 49 Strobel 1984, 111; Spaul 1994, 80-81, nr. 23; Petolescu 2002, 69-70; Matei-Popescu 2004, 185, nr. 5; entea, Matei-Popescu 2004, 264. 50 AÉ 1912, 187 (Hărletz, la vărsarea râului Ogosta în Dunăre); AÉ 1967, 425, Leskovetz, Variana). 51 IDR III/4 326-327; TIR L 35, 28. O vexilla ie a ac ionat şi la Reci, unde s-au găsit ştampile: IDR III/4 315; TIR L 35, 61. 52 CIL VIII 8828 = 20633 = ILS 6889. 81 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Ala Gallorum Atectorigiana 53 Este atestată în Moesia Inferior în diplomele din anii 92 şi 97. Această unitate militară apare surprinzător printre trupele Daciei Inferior pe acest fragment de diplomă militară, datat 17 iulie 122 (Pferdehirt 2004, nr. 20) fiind apoi transferată la sudul Dunării, în Moesia Inferior unde apare pe diplomaele din anii 127, 145, 146 şi 157. Prezen a sa la nordul Dunării, ne face să credem că a luat parte şi la opera iunile militare din timpul războaielor dacice. Ala Hispanorum 54 Apare în Moesia Inferior în anul 92, apoi în 97. Din această perioadă ar putea data şi o inscrip ie de la Utus, unde şi-a avut probabil castrul 55 . A participat la războaiele dacice şi a rămas pe teritoriul nou cucerit, unde apare prima dată pe diploma 12 noiembrie 119 56 , copiată după o constitu ie imperială acordată trupelor din Dacia Superior. Editorii acestei diplome au considerat că ar putea fi vorba de fapt de ala I Hispanorum Campagonum care apare apoi pe diplomele provinciei Dacia Superior. Totuşi absen a numeralului pe această diplomă este un indiciu puternic că este vorba cel mai probabil de trupa aflată aici în discu ie (numeralul nu există niciodată în documentele care atestă această unitate în Moesia Inferior şi pe diplomele Daciei Inferior, figurând o singură dată pe inscrip ia de refondare a castrului de la Slăveni din anul 205 57 ). De altfel, în 119, este drept în martie/ aprilie, această trupă apare încă printre trupele auxiliare ale provinciei Pannonia Inferior, după cum o demonstrează o diplomă militară, publicată relativ recent 58 . Apare apoi pe diplomele provinciei Dacia Inferior din anii 129, 130, 140 şi 146, avându-şi garnizoana la Slăveni, unde este atestată până în secolul al III-lea 59 . Ala I Pannoniorum 60 Apare prima dată pe diplomele provinciei Moesia Inferior în anul 92, deşi existen a inscrip iei descoperite la Tomis, care îl atestă pe T. Flavius Capito, veteranus ex decurione, care primise dona militaria din partea împăratului Vespasian 61 , dovedeşte că această unitate se afla pe teritoriul Moesiei încă din vremea acestuia. Apare apoi pe diplomele provinciei din anii 97, 99, 105 şi 111. Probabil că în această perioadă a sta ionat la Troesmis 62 , înainte de dislocarea aici a legiunii V Macedonica. În chip surprinzător, apare apoi pe o diplomă militară pentru provincia Dacia, datată 17 decembrie 113 - 2/ 3 Mai 114. Dacă nu este o greşeală pentru ala II Pannoniorum (după cum 53 Matei-Popescu 2004, 183, nr. 4. Strobel 1984, 111-112; Spaul 1994, 144-146, nr. 49; Lőrincz 2001, 20, nr. 12; Petolescu 2002, 71-72; Matei-Popescu 2004, 188, nr. 8; entea, Matei-Popescu 2004, 268. 55 CIL III 12361 = ILB 122. 56 Eck, MacDonal, Pangerl 2001, 27-36, nr. 1 (vezi discu ia de la p. 32); RMD V 351. 57 CIL III 13800 = IDR II 496. 58 Eck, MacDonald, Pangerl 2001, 25-34, nr.1. 59 CIL III 13800 = IDR II 496; IDR II 499; CIL III 1421614 = IDR II 498; IDR II 500; IDR II 510; IDR II 526 a, b. 60 Strobel 1984, 113; Spaul 1994, 167-172, nr. 59; Matei-Popescu 2004, 191, nr. 10; entea, MateiPopescu 2004, 269-270. 61 CIL III 14453 = IPD4 289 = ISM II 170. 62 CIL III 6242 = ISM V 214, iglă ştampilată. 54 82 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA am sus inut într-o primă instan ă 63 ), atunci avem încă o dovadă a masivelor mutări de trupe, probabil în preajma începerii campaniei parthice 64 . Putem considera, în noile condi ii, că a participat şi la opera iunile militare din timpul celor două expedi ii dacice. Începând cu anul 125, apare din nou în Moesia Inferior, cu numele schimbat, ala I Gallorum et Pannoniorum (diplomele din anii 125, 127, 134, 145, 146, 156/ 158), fapt ce indică o completare a efectivelor cu recru i de origine gallică, cum va fi fost şi cazul alei II Pannoniorum, care apare la un moment dat pe diplomele provinciei Dacia Porolissensis cu numele de ala II Gallorum et Pannoniorum (vezi tabelul 10). Ala II Pannoniorum 65 Această unitate, atestată în provincia Syria în anul 88 (CIL XVI 35), a fost transferată de împăratul Domitian pe teritoriul provinciei Moesia Superior, unde este semnalată de diplomele militare din anii 94, 100 şi 103/ 105. B. Lőrincz 66 a presupus, pe baza unei singure inscrip ii funerare, descoperite Sremska Mitrovica (Sirmium) 67 , că a fost prima dată dislocată pe teritoriul Pannoniei şi apoi al Moesiei Inferior. Noi suntem de părere că, mai degrabă, această trupă a fost adusă de Domitian direct din Syria, cum este şi cazul alei Praetoria singularium. A participat la războaiele dacice, ocazie în care s-a făcut remarcat decurionul Ti. Claudius Maximus, despre a cărui carieră suntem informa i de celebra inscrip ie de la Grammeni (Macedonia) 68 . O ştampilă a acestei unită i a fost descoperită pe insula Sapaja, de lângă posibilul castru de la Banatska Palanka (Translederata) 69 . Despre datarea materialului tegular descoperit în această localitate nu se pot furniza date cronologice, întrucât castrul nu a fost cercetat arheologic. Trupa (trupele) care ar fi avut garnizoana aici nu poate fi stabilită pe baza materialului tegular recoltat din zona prezumtivului castru. Având în vedere faptul că mai târziu garnizoana acestei trupe a fost stabilită la Gherla în Dacia Porolissensis 70 , putem presupune că această ştampilă ar putea data din perioada în care trupa a sta ionat în Moesia Superior. C.C. Petolescu presupune că din perioada războaielor dacice ar putea data inscrip ia funerară a călăre ului M. Verpidius Silvanus, descoperită la Ostrov şi provenind de la Sarmizegetusa 71 . După sfârşitul războaielor apare in diplomele din 109, 110 şi 114, pe teritoriul noii provincii. S-a considerat că a luat parte la campania parthică a lui Traian 72 , dar nu avem informa ii certe în acest sens. După formarea provinciei Dacia Porolissensis va face parte din garnizoana acestei provincii, fiind atestată prin diplome. A ocupat, după acum am amintit deja, castrul de la Gherla. 63 Matei-Popescu 2004, 241-242. Vezi în acest sens diploma pentru trupele auxiliare din Moesia Superior, din 115, când o bună parte a lor sau a efectivelor lor erau translatae in expeditionem Parthicam (Eck, Pangerl 2005). 65 Strobel 1984, 114-115; Spaul 1994, 173-175, nr. 60; Lőrincz 2001, 22, nr. 18; Petolescu 2002, 74-76, nr. 13; entea, Matei-Popescu 2004, 270. 66 Lőrincz 2001, 22, nr. 20. 67 CIL III 10223; Holder 1980, 285, nr. 642; Lőrincz 2001, 206, nr. 161. 68 IDRE II 363. 69 CIL III 80745b = IDR III/1 5; Gudea 2001, 57-58, nr. 8; Nemeth 2004, 35. 70 Gudea 1997, nr. 97; Petolescu 2002, 75. 71 CIL III 1483 = IDR III/2 460; Petolescu 2002, 75. 72 Strobel 1984, 115. 64 83 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Cohors II Flavia Bessorum 73 Apare pe diplomele provinciei Moesia Inferior din anii 92, 97 şi 105. A participat, probabil, la cele două războaie dacice. După reorganizările teritoriale din timpul împăratului Hadrian, unitatea este atestată în provincia Dacia Inferior, printr-o serie de diplome militare din anii 122, 129, 130, 140 şi 146 şi ştampile tegulare, descoperite la Stolniceni (Buridava), Bârseşti şi Rucăr 74 . Cohors I Bracaraugustanorum equitata 75 Această trupă este atestată în provincia Moesia Inferior, în anii 92, 99 şi 105, fiind transferată din Dalmatia, pe teritoriul Moesiei, de către împăratul Vespasian 76 . A participat la războaiele dacice şi va rămâne pe teritoriul nou cucerit, unde va fi atestată şi după reorganizările din vremea împăratului Hadrian, în provincia Dacia Inferior, prin diplomele militare din anii 122, 130, 140, 146 şi 167/ 168. Pe baza ştampilelor tegulare, de tipul COH I BRAC, a fost stabilit că unitatea a sta ionat în castrul de la Bre cu 77 . Este diferită de cohorta I Bracarorum c.R., care a fost transferată din Mauretania Tingitana în Moesia Inferior, cel mai probabil la începutul domniei lui Hadrian (Matei-Popescu 2005). Cohors I Augusta Nerviana Pacensis milliaria Brittonum 78 Această unitate apare pe două diplome militare ale provinciei Moesia Inferior din anii 105 79 , 111 80 şi 116 81 . Cel mai probabil este vorba o singură trupă. Este, fără nici un dubiu, identică cu trupa care apare mai târziu în provincia Dacia Inferior (diplomele militare din anii 119/ 129, 130, 140, 146). Interesant este faptul, că pentru prima dată avem atestat numele complet şi exact al acestei trupe, prin intermediul diplomei din 105. Prezen a ei în această provincie are legătură, bineîn eles, cu încercarea lui Traian de a întări garnizoana Moesiei Inferior după atacul dacilor şi sarma ilor din iarna anului 101-102. Va participa, de asemenea şi la campania din anul următor împotriva lui Decebal şi la cel de al doilea război dacic. Ştampila CORSMB, descoperită la Stolniceni (Buridava), a fost atribuită acestei unită i, ceea ce ar dovedi că a ac ionat în imediata apropiere a cartierului general al legatului Moesiei Inferioare, presupus a fi fost la Buridava pe baza unei ştampile de tipul P(edites) S(ingulares). Ştampila descoperită la Slăveni, de tipul CIB (IDR II 527), apar ine cel mai probabil cohortei I Britannica milliaria, care a fost dislocată mai târziu în Dacia Porolissensis, cantonată la Căşei (Samum), unde s-au descoperit ştampilele identice 82 . 73 Strobel 1984, 115; Spaul 2000, 342; Petolescu 2002, 84-85; Matei-Popescu 2004, 192, nr. 11. IDR II 561-562; 571; 607. 75 Strobel 1984, 123; Spaul 2000, 88-90; Matei-Popescu 2004, 193, nr. 12; Petolescu 2002, 85-86; entea, Matei-Popescu 2004, 273-274; Matei-Popescu 2005, passim. 76 Pferdehirt 2004, nr. 1. 77 IDR III/4 336-338. Pentru castrul de la Bre cu, vezi TIR L 35, p. 25; Gudea 1980, 255-365; Vlădescu 1983, 83-85. 78 Strobel 1984, 125; Petolescu 2002, 90; entea, Matei-Popescu 2004, 276-277. 79 Pferdehirt 2004, nr. 10: I Augusta Nerviana Pacensis (milliaria) Brittonum. 80 RMD IV 222: (milliaria) Brittonum. 81 Eck, Pangerl 2006, nr. 3: (milliaria) Brittonum. 82 Isac 2003, 41-43, 240, pl. 2, fig. 7-10. 74 84 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Cohors II Augusta Nerviana Pacensis Brittonum milliaria 83 Această trupă apare pe o diploma militară din anul 105, copiată după o constitu ie acordată trupelor auxiliare din Moesia Inferior 84 ; este identică cu trupa care apare în Pannonia Inferior în anul 114 85 şi apoi în Dacia Porolossensis în anul 131 (RMD V 378), unde va rămâne pe tot parcursul secolului al II-lea (vezi tabelul cu diplomele militare ale acestei provincii). Prezen a ei în Moesia Inferior este de pus pe seama pregătirilor pentru cea de a doua campanie a primului război dacic, precum şi întărirea prezen ei romane pe teritoriul deja cucerit. Cel mai probabil, la fel ca „sora” sa, a fost adusă de Traian în Moesia Inferior după anul 101. Cohors I Brittonum milliaria 86 Această unitate, atestată pe teritoriul Pannoniei în anul 85 (CIL XVI 31), a fost detaşată de Traian, direct din Pannonia, pentru a lua parte la războaiele dacice. Prezen a ei pe diplomele copiate după constitu ia din 103/ 105, acordată unită ilor auxiliare din Moesia Superior 87 , precum şi imediata ei men iune de pe diploma din 11 August 106 (CIL XVI 160 = IDR I 1), copiată după constitu ia special acordată componen ilor ei, prin care li s-a dat cetă enia romană ante emerita stipendia, demonstrează, fără dubiu, faptul că teritoriul alipit imperiului după pacea din anul 102 apar inea, din punct de vedere administrativ şi militar, provinciei Moesia Superior. Din momentul acordării cetă eniei ante emerita stipendia, numele acestei unită i va deveni: I Brittonum milliaria Ulpia torquata p.f. c.R. Trupa va sta iona pe teritoriul Daciei (RMD 148; CIL XVI 163 = IDR I 3), apoi Dacia Superior în anul 119 (RMD V 351), fiind dislocată ulterior pe teritoriul provinciei Dacia Porolissensis, unde este atestată prin mai multe diplome militare. Ar fi posibil ca igla cu ştampila acestei cohorte, descoperită la Dierna, să dateze din perioada războaielor 88 . Într-o inscrip ie de la Albintimilium (Italia, Regio IX) este men ionat M. Aemilius Bassus ca praefectus cohortis pr(imae) Antiochensium, apoi tribunus cohortis pr(imae) Brittonum şi în sfârşit praefectus alae Moesiacae (Germania Inferior) 89 . În diploma de la Porolissum din 2 iulie 110, acordată unui fost soldat din cohorta I Brittonum milliaria Ulpia torquata civium Romanorum, apare acelaşi personaj. Cohors I Britannica milliaria c.R. 90 La fel ca unitatea militară discutată mai sus, şi această unitate este atestată în Pannonia, în anul 85 (CIL XVI 31), fiind apoi înregistrată printre trupele Moesiei Superior pe constitu ia din anii 103/ 105. Cu mai multă vreme în urmă, la Brigetio a fost descoperită la tabella II a unei diplome militare, acordate unui component al acestei trupe, Lucconis Treni f., Dobunnus, aflat 83 Strobel 1984, 125; Spaul 2000, 201; Lőrincz 2001, 32, nr. 14; Petolescu 2002, 90-91; entea, MateiPopescu 2004, 277. 84 Pferdehirt 2004, nr. 10. 85 CIL XVI 61; RMD I 87; Lőrincz 2001, 32; 81; 111; 158, nr. 14-15; 241, nr. 279 (Alisca). 86 Strobel 1984, 124; Spaul 2000, 195-197; Lőrincz 2001, 32, nr. 13; Petolescu 2002, 82-83, nr. 18; entea, Matei-Popescu 2004, 275. 87 CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13. 88 CIL III 807410 = IDR III/1 52. Vezi întreaga discu ie la Marcu 2004a, 224 nota 64. 89 ILS 9506; Pflaum 1960, nr. 103; PME, A 75; Holder 1980, 257, E 136. 90 Strobel 1984, 123-124; Spaul 2000, 274; Lőrincz 2001, 31-32, nr. 12; Petolescu 2002, 86-87, nr. 22; entea, Matei-Popescu 2004, 264-275. 85 DACIA AVGVSTI PROVINCIA sub comanda lui Q. Caecilius Redditus. Diploma datează din 12 ianuarie 105 şi sunt toate şansele ca aceasta să fi fost copiată după constitu ia datată până acum 103/ 105. După încheierea ostilită ilor va rămâne în noua provincie, fiind atestată de toate diplomele militare cunoscute până acum. Apare apoi în Dacia Superior în 119 (RMD V 351) şi în Dacia Porolissensis începând cu anul 123 (vezi tabelele 8, 10); a sta ionat la Căşei (Samum), dar prezen a ştampilei CIB la Slăveni, interpretată, în ultimă instan ă, ca apar inând acestei unită i 91 complică istoria acesteia. Cohors II Brittonum/ Britannorum milliaria c.R. p.f. 92 Apare în Germania Inferior pe diploma militară din anul 98 93 , fiind apoi transferată în provincia Moesia Superior, unde apare pentru prima dată pe diploma din 8 mai 100: II BRITTONVM (MILLIARIA) CR PF 94 . Prezen a acestei unită i printre trupele Moesiei Superior are o legătură directă cu pregătirea primei campanii dacice a împăratului Traian, fapt demonstrat de prezen a acestei unită i printre trupele noii provincii 95 . Este atestată apoi în Dacia Superior, în anul 119 (RMD V 351), şi în Dacia Porolissensis începând cu anul 123 (vezi tabelul 10). Cohors III Campestris (milliaria) c.R. 96 Această unitate a fost dislocată, cel mai probabil, din provincia Pontus et Bithynia (AÉ 1993, 1429 = AÉ 1995, 1425), în Moesia Superior, unde este atestată prima dată în diplomele din anii 103/ 105 97 . Putem astfel afirma, că a fost dislocată în această regiune pentru a lua parte la expedi iile dacice ale lui Traian, având în vedere faptul că, după transformarea acestui teritoriu în provincie, apare printre trupele auxiliare dislocate aici (vezi tabelele 1, 7). În anii 132/ 133, apare din nou printre trupele auxiliare din Moesia Superior, fiind atestată prin diplome aici până în anul 161 (vezi tabelul 1). În anul 179, apare printre trupele Daciei Superior (RMD III 123). Se pare că, de fapt, în tot acest timp această unitate a sta ionat la Drobeta, cel pu in până la începutul secolului al II-lea, aflându-se astfel sub jurisdic ia guvernatorului Moesiei Superior. Probabil că reorganizările administrative din anul 168 au impus trecerea ei sub autoritatea legatului celor trei Dacii. Două inscrip ii funerare descoperite la Drobeta, atestă un centurio, P. Aelius Papirianus (CIL III 1421610 = IDR II 44) şi un miles, beneficiarius tribuni, Licaius Vinentis (CIL III 142168 = IDR II 45). Ambele inscrip ii se pot data în prima jumătate a secolului al II-lea. Prezen a unui beneficiarius tribuni permite ipoteza că avem de a face cu o cohors milliaria, chiar dacă diplomele militare nu redau niciodată acest aspect. În secolul al III-lea, în timpul domniei lui Gordian III, este atestată la Porolissum 98 . Rămâne încă neclară rela ia acestei cohorte cu numerus Campestrorum, atestat de o inscrip ie 91 Isac 2003, 41-43, 240, pl. 2, fig. 7-10. Strobel 1984, 125; Spaul 2000, 198; entea, Matei-Popescu 2004, 275-276; Matei-Popescu, entea 2006a. 93 RMD IV 216; Matei-Popescu, entea 2006a, tabelul I. 94 CIL XVI 46. 95 RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 226; Strobel 1984, 125; MateiPopescu, entea 2006a. 96 Speidel 1976, 343-345; Strobel 1984, 126; Spaul 2000, 30-31; entea, Matei-Popescu 2004, 278. 97 CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13. 98 AÉ 2001, 1707 = ILD 683. 92 86 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA descoperită la Petreşti de Jos (CIL III 1607), chiar dacă M.P. Speidel a considerat că este vorba de aceeaşi unitate 99 . Cohors I Flavia Commagenorum 100 Prezen a acestei trupe pe diploma de la Calatoi sugerează o recrutare mai timpurie, înainte de începutul domniei lui Vespasian. De altfel, în prima atestare epigrafică de pe teritoriul Moesiei, o inscrip ie funerară descoperită la Tomis 101 , trupa apare fără numele de Flavia. Cu toate acestea, nu se poate merge prea departe în această direc ie, întrucât, după cum bine se ştie, recrutarea de noi unităt i militare implica şi detaşarea de ofi eri şi subofi eri cu experien ă, din alte cohorte; este apoi succesiv atestată în anii 97 şi 105; a participat la războaiele dacice şi a rămas după reformele lui Hadrian pe teritoriul provinciei Dacia Inferior. Este cohorta care a lăsat cele mai multe urme ale prezen ei sale la nordul Dunării; în perioada 106-117/ 118, aceasta a ocupat castrul de la Drajna de Sus 102 , ştampile apărând, deasemenea, la Târgşor şi la Voineşti 103 . Prezen a unui număr atât de mare de material tegular al acestei cohorte indică şi implicarea ei în construirea altor fortifica ii romane din această zonă, dar nu neapărat o prezen ă efectivă. Deşi, după cum arată şi cazul cohortei I Hispanorum veterana, mobilitatea şi flexibilitatea unei cohorte auxiliare era foarte mare. După părăsirea Munteniei, această trupă atestată prin diplome militare pe teritoriul provinciei Dacia Inferior 104 , apare pe cursul superior al Oltului, la Romula, Slăveni.şi Enoşeşti 105 . Cohors II Flavia Commagenorum sagittariorum equitata 106 Această unitate apare pe diplomele Moesiei Superior începând cu anul 94 (CIL XVI 39; RMD V 335), fiind probabil recrutată în acelaşi timp cu I Flavia Commagenorum şi trimisă în Moesia. A participat la expedi iile dacice ale lui Traian, fiind apoi atestată printre trupele noii provincii (vezi tabelul 7). După reformele administrative din anii 118/ 119, va face parte dintre trupele auxiliare din Dacia Superior. Prima atestare datează din 14 aprilie 123, o diplomă militară copiată după o constitu ie imperială acordată solda ilor din această cohortă, din forma iunea de Pedites singulares Britanniciani, din ala I Brittonum c.R..şi cohorta II Gallorum Macedonica, care fuseseră deja transferate pe teritoriul noii provincii, Dacia Porolissensis. 99 Speidel 1976, 346-347. Strobel 1984, 127; Spaul 2000, 403; Petolescu 2002, 95-96; Matei-Popescu 2004, 204, nr. 20; entea, Matei-Popescu 2004, 279-280. 101 ISM II 176, M. Iunius Tertullus, veteranus cohortis I Commagenorum, inscrip ia fiind riddicată de Mitridates, miles cohortis eiusdem. Având în vedere numele şi lipsa cetă eniei romane a acestuia din urmă, putem considera că face parte, cel mai probabil, din primele genera ii de recru i. 102 CIL III 12530 = IDR II 603; Zahariade, Dvorski 1997, 23 şi passim = AÉ 1997, 1323. 103 Bădescu 1981, 291-292; Petolescu 1986, 511; Petolescu 2002, 96. 104 Diplome militare din anii 130 (Weiß 1997, 243-246, nr. 8); 140 (IDR I 13 = RMD 39); 146 (Petolescu 2001, 69-70. 105 IDR II 382 (Romula); Tudor 1978, 98-99; 194; IDR II 528 (Slăveni); CIL II 807414d = IDR II 551 (Acidava – Enoşeşti); Tudor 1978, 258; Vlădescu, Poenaru-Bordea 1978, 137-142. 106 Strobel 1984, 128; Spaul 2000, 404-405; Petolescu 2002, 97-99 nr. 31; entea, Matei-Popescu 2004, 280. 100 87 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Diploma.a fost acordată lui Zacca, Pallaei f., Syrus, aflat sub comanda lui Ulpius Victor 107 . Acesta fusese recrutat cel mai târziu în anul 98, originea sa indicând preocuparea autorită ilor romane de a completa efectivele unor cohorte de arcaşi cu recru i provenind din aceeaşi zonă şi având cel mai probabil aceleaşi abilită i. Sta ionarea trupei în castrul de la Micia a putut fi argumentată pe baze epigrafice pentru aproape întreaga durată a existen ei provinciei, mai pu in pentru primele două decenii ale secolului al II-lea. Cea mai timpurie atestare epigrafică datează din timpul lui Hadrian 108 . Inscrip ii onorifice şi votive atestă sta ionarea constantă a trupei la Micia până către jumătatea secolului III d.Chr. 109 . În urma cercetărilor arheologice din castru şi aşezarea civilă au fost identificate patru tipuri de ştampile tegulare 110 . În afara eviden elor epigrafice de la Micia, mai recent au fost identificate ştampile ale acestei trupe la Cladova, aproximativ 100 km în aval de castrul de la Micia 111 . Nu au putut fi precizate elemente privind datarea acestor ştampile, fapt care nu ar exclude, potrivit lui Eduard Nemeth, dislocarea unor vexila ii din această trupă pe cursul Mureşului inferior în timpul lui Traian 112 . Se pare, însă, că a această unitate a sta ionat la Micia încă din timpul lui Traian, având în vedere faptul că în acest moment am putea data mai exact altarul dedicat de prefectul unită ii, M. Arruntius Agrippinus, lui Iupiter Turmasgades 113 . Este foarte posibil ca acest personaj să fi ajuns în 118 prefect al deşertului oriental, în Egipt (praefectus Montis Berenicidis), după cum apare pe un ostrakon, în limba greacă, descoperit la Krokodilo 114 . Această func ie putea fi atinsă după efectuarea celor trei mili ii ecvestre şi consta în controlul drumurilor şi al carierelor de piatră din această zonă a Egiptului 115 . Astfel, comanda unei cohorte quingenaria, fiind prima dintre mili iile ecvestre, misiunea lui Agrippinus la Micia ar putea fi datată în primii ani ai provinciei. Cohors I Cretum sagittariorum 116 Această cohortă de arcaşi a fost recrutată din insula Creta, aparând pe diplomele Moesiei Superior începând cu anul 94, fiind apoi atestată şi în anii 96 şi 100 (vezi tabelul 1). Este, însă, atestată pe teritoriul Moesiei încă din vremea lui Vespasian, după cum indică prezen a ei pe o diplomă militară din anul 78 (RMD V 325). 107 Pferdehirt 2004, nr. 22. CIL III 1371-4 = IDR III/3, 51-3, 45; AÉ 1903 66 = Daicoviciu 1930, 35 nr. 1 = IDR III/3 46; CIL III 1343 = AÉ 1978, 705; IDR III/3 77. 109 CIL III 1372 = IDR III/3 52. 110 Petolescu 1986, 350, nr. 341, consideră confuză şi incompletă publicarea lor în IDR III/3 197 – unde sunt men ionate trei tipuri. Lectura primelor două tipuri a pus unele probleme, ceea ce a determinat în literatura de specialitate polemici destul de consistente. 111 Hügel 1996, 74, II-1. a-c. 112 Nemeth 2005, 43. 113 IDR III/3 138. 114 Cuvigny 2005, 135-154, nr. 87, cu un comentariu privind cariera acestui personaj la p. 138-139. 115 Vezi cariera lui M. Artorius M. f. Pal. Priscillus Vicasius Sabidianus păstrată pe o inscrip ie de la Puteoli (CIL VI 32929 = ILS 2700) din vremea lui Traian, care după ce a fost pe rând: praefectus cohortis XV Voluntariorum c. R. (Germania inferior), tribunus legionis VII Claudiae p. f. (Moesia Superior), praefectus alae I Pannoniorum (Africa sau Moesia Inferior), devine praefectus montis Berenicidis; Pflaum 1960, 185-186, nr. 88; PME, A 168; Holder 1980, 157, E 139. 116 Strobel 1984, 128; Spaul 2000, 385; Petolescu 2002, 100, nr. 32; entea, Matei-Popescu 2004, 280. 108 88 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Participarea acestei trupe la expedi iile dacice s-a rezumat probabil doar la construirea podului de la Drobeta şi supravegherea acestei zone. Material tegular marcat cu ştampila acestei trupe a descoperit în săpăturile arheologice din jurul pilelor podului şi din castru. Alte exemplare au fost identificate în cadrul unor monumente apar inând unor epoci istorice mai recente din zona respectivă 117 . Apare pe diplomele noii provincii, în 110 şi 114 (diplomă acordată chiar unui pedestraş al acestei cohorte) 118 . Ştampila tegulară de la Stara Palanka (foarte aproape de Banatska Palanka, Translederata) nu a fost descoperită în cursul unor cercetări arheologice 119 . Probabil în timpul reorganizărilor administrative din vremea lui Hadrian cohorta va face parte din efectivele Moesiei Superior, fiind atestată începând cu anul 132/ 133 120 . Este posibil ca trupa să nu fi părăsit castrul de la Translederata care s-a aflat sub autoritatea legatului Daciei, iar odată cu crearea provinciei Dacia Superior acesta ar fi putut reveni, împreună cu tot malul nordic al fluviului, sub jurisdic ia guvernatorului Moesiei Superior. Cohors IV Cy pria c.R. 121 Cohorta apare pentru prima dată pe teritoriul Moesiei Superior, pe diplomele din anii 103/ 105 122 . Cel mai probabil ea este identică cu trupa atestată pe o inscrip ie descoperită la Sinope, provincia Pontus et Bithynia, care îl aminteşte pe M. Blossius M. f. Ter., miles cohortis Cypriae, centuria Bassi 123 . A fost dislocată în Moesia Superior sau, mai degrabă, direct pe teritoriul de la nord de Dunăre pentru a lua parte la a doua expedi ie dacică a lui Traian. După încheierea ostilită ilor cohorta a rămas printre trupele noii provincii, după cum o demonstrează eviden a diplomelor militare (vezi tabelul 7); a sta ionat apoi pe teritoriul provinciei Dacia Superior 124 , ocupând castrul de la Bumbeşti, unde au fost descoperite mai multe ştampile tegulare (IDR II 179 a-d). Cândva, după jumătatea secolului al II-lea a fost mutată din această provincie, fiind cel mai probabil retrimisă în zona provinciei Pontus et Bithynia 125 . 117 CIL III 1703,2 = IDR II 103. CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 226. 119 IDR III/1 6. În opinia lui C.C. Petolescu, ştampila tegulară ar data în timpul războaielor dacice (Petolescu 2002, 100, nr. 32). 120 RMD IV 247; entea, Matei-Popescu 2004, 280. 121 Strobel 1984, 129; Speidel 1985; Spaul 2000, 389; Petolescu 2002, 100 nr. 32. 122 CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13. 123 IK 64, 122; Speidel 1985, 99. Publicarea acestei inscrip ii a scos la lumină şi men iunea acestei cohorte pe două inscrip ii, cunoscut de mai multă vreme, descoperite la Kerch (Panticapeum), în peninsula Crimea (regatul Bosporan); vezi IGR I 896 = ILS 9161 = CIRB 691; IOSPE II 293 = IGR I 895 = ILS 8874 = CIRB 726; Speidel 1985, 98-99. 124 Nu este atestată de diplome militare, dar trebuie men ionat că între 119 şi 136/ 138 nu avem diplome pentru trupele auxiliare din Dacia Superior, cu excep ia celor din 120 şi 126, acordate arcaşilor palmireni. 125 Pontus et Bithynia ? (IK 64, 122); 103/105 - Moesia Superior (CIL XVI 54; RGZM 13); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2); Dacia Superior (ştampile la Bumbeşti, IDR II 179 a-d). Ştampilele tegulare au fost identificate în castrul Bumbeşti-Gară şi în terme (CIL III 14216 = IDR II 179); Petolescu 2002, 102. 118 89 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Cohors II Gallorum 126 Pe teritoriul provinciei Moesia Inferior această trupă este atestată de diplomele din anii 92 97, 105 şi (111)112/ 114. A participat, probabil, la războaiele dacice, rămânând pe teritoriul cucerit. După reorganizările din vremea lui Hadrian, cohorta este atestată în provincia Dacia Inferior, fără a se putea stabili cu precizie locul unde şi-a avut garnizoana. Cohors II Gallorum Macedonica 127 Această unitate apare pe diplomele provinciei Moesia Superior în anii 94 şi 100 (vezi tabelul 1) şi a participat la războaiele dacice, rămânând apoi printre trupele noii provincii (vezi tabelul 7). Pe data de 14 aprilie 123 – este atestată în provincia Dacia Porolissensis, făcând parte alături de ala I Brittonum c.R., dintre cele două trupe care fuseseră.transferate în această provincie 128 . Cândva înainte de jumătatea secolului al II-lea, dacă nu chiar începând cu anul 132/ 133 (dacă admitem prezen a acestei trupe pe o diplomă militară) 129 , apare din nou printre trupele provinciei Moesia Superior. Cohors III Gallorum 130 Această cohortă a fost transferată din provincia Germania Superior înainte de anul 82 în provincia Moesia, după cum apare pe o diplomă militară datând din acest an, copiată după o constitu ie imperială acordată solda ilor din unită ile auxiliare ale primei provincii, la care sunt adăugate ala Claudia nova şi cohortele III Gallorum şi V Hispanorum, care se aflau în acel moment în Moesia (CIL XVI 26). Totuşi, trupa se afla mai de mult în Moesia, după cum o demonstrează diplomele acestei provincii din anii 75 (RMD I 2) şi 78 (CIL XVI 22; RMD IV 208). Ultima atestare în Germania Superior (în afara diplomei din 82) datează din anul 74 (CIL XVI 20), astfel încât putem considera că această cohortă a fost transferată, imediat după aceea în provincia Moesia. Prezen a pe diploma din 82 se poate explica prin lăsarea la vatră a unor solda i recruta i în momentul sta ionării din Germania Superior şi care nu fuseseră trecu i pe vreuna din constitu iile trupelor din Moesia. Trupa apare în Moesia Inferior în anii 92, 99, 105, (111) 112/ 114 (vezi tabelul 4). A participat la războaiele dacice şi a rămas, cel mai probabil, pe teritoriul nou cucerit. După reorganizările teritoriale din vremea lui Hadrian, cohorta va fi atestată pe teritoriul provinciei Dacia Inferior prin mai multe diplome militare (vezi tabelul 9) şi prin inscrip ii care indică faptul că a sta ionat, o vreme, la Ioneştii Govorii 131 şi apoi, la Hoghiz 132 . 126 Strobel 1984, 130; Spaul 2000, 157-158; Petolescu 2002, 104-105 nr. 38; Matei-Popescu 2004, 205, nr. 21; entea, Matei-Popescu 2004, 282. 127 Strobel 1984, 130; Spaul 2000, 160; Petolescu 2002, 135, nr. 39. 128 Pferdehirt 2004, nr. 22. 129 RMD IV 247; Holder 2003, 132. 130 Strobel 1984, 130; Spaul 2000, 161-162; Petolescu 2002, 106-107 nr. 41; Matei-Popescu 2004, 207, nr. 22; entea, Matei-Popescu 2004, 283. 131 IDR II 555; Vlădescu 1983, 38 (Pons Aluti şi ştampila descoperită la Boroşneul Mare, IDR III/4 330). 132 AÉ 1944, 42 = IDR III/4 231; CIL III 955 = 7721 = IDR III/4 235. 90 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Cohors V Gallorum 133 Această trupă apare pe diplomele provinciei Moesia Superior din anii 94 şi 100 (vezi tabelul 1). A participat apoi la războaiele dacice, rămânând printre trupele noii provincii (RMD 148; CIL XVI 163 = IDR I 3) fiind apoi atestată pe diploma din 119 printre trupele din Dacia Superior (RMD V 351). În această perioadă a fost lăsat la vatră, probabil, P. Aelius Diophantus (sigur în timpul domniei lui Hadrian), care este men ionat mai târziu pe o inscrip ie de la Drobeta ca veteran, murind la venerabilă vârstă de 86 de ani 134 . Este apoi înregistrată printre trupele provinciei Moesia Superior pentru prima dată în anul 132/ 133 ([V Gallorum] et Pannoniorum), fiind identică cu trupa care sta ionase în Dacia 135 . Pe o diplomă fragmentară din 125/126 apare o cohortă V GA[ll(orum)], probabil cohorta discutată aici 136 . Din păcate este extrem de dificil de argumentat dacă această diplomă este o copie după o constitu ie acordată trupelor din Dacia Superior, sau celor din Moesia Superior. De curând, a fost publicată o diplomă fragmentară pentru provincia Moesia Superior, din 125/ 126, în care această cohortă nu apare 137 . Din Dacia Superior cunoaştem, în anul 126 (IDR I 8, 9), doar constitu ia prin care s-a acordat cetă enia romană arcaşilor palmireni (Palmyreni sagittarii ex Syria), fiind posibil să fi existat şi o altă constitu ie acordată şi solda ilor din alte trupe care serviseră deja 25 de ani sau mai mul i. În acelaşi timp, diploma recent publicată – pentru Moesia Superior – nu înregistrează toate trupele din provincie, fiind posibil să mai fi existat o altă constitu ie. Apare în continuare printre trupele Moesiei Superior în diplomele din anii 151, 157, 160 (doar V Gallorum) şi 161. În anul 179, unitatea apare printre trupele Daciei Superior în diploma descoperită la Drobeta (RMD III 123), tot cu numele de V Gallorum, la fel cum este înregistrată şi pe diploma din 160. Trupa a sta ionat în castrul de la Pojejena 138 , fortifica ie pe care se pare că nu a părăsit-o cel pu in până către finalul secolului II d.Chr. Castrul făcea parte dintr-o zona care s-a aflat în vremea lui Traian sub autoritatea legatului Daciei, fiind trecută după 119 sub autoritatea legatului Moesiei Superior, pentru ca în urma reorganizărilor administrative din timpul lui Marcus Aurelius să fie pusă sub autoritatea legatului celor trei Dacii. Această unitate este cu siguran ă diferită de omonima care apare în Pannonia şi apoi Pannonia Inferior 139 , având în vedere faptul că două trupe cu nume identice apar pe două diplome din 2 iulie 110, una pentru trupele auxiliare din Dacia, descoperită la Porolissum (CIL XVI 163 = IDR I 3) şi una pentru trupele auxiliare din Pannonia Inferior, descoperită la Tokod 133 Strobel 1984, 131; Spaul 2000, 170; Petolescu 2002, 107-109, nr. 42; entea, Matei-Popescu 2004, 283-284. 134 CIL III 142164 = IDR II 46. 135 RMD IV 247; entea, Matei-Popescu 2004, 284. 136 Eck, MacDonald, Pangerl 2001, 36-38, nr. 3 = RMD V 367. 137 Eck, Pangerl 2006, nr. 4. 138 La Pojejena sunt atesta i doi prefecti ai acestei trupe: Q. Vibius Domatus (AÉ 1963, 165 = IDR III/1 10 – datare incertă) şi Q. Petronius Novatus (AÉ 1972, 490 = IDR III/1 11; PME, P 26). În cursul cercetărilor arheologice din castru au fost descoperite patru tipuri de ştampile tegulare apar inând acestei trupe (Gudea 1997, 60 nr. 10, Z 15-18), însă la publicarea acestora nu a fost precizată pozi ia stratigrafică a acestora astfel încât nu se poate stabili în căre fază constructive a castrului au fost utilizate (vezi Nemeth 2005, 42 şi 93-94, nr. 3) 139 entea, Matei-Popescu 2004, 284, cu întreaga discu ie. Despre trupa din Pannonia vezi Lőrincz 2001, 34-35, nr. 22. 91 DACIA AVGVSTI PROVINCIA (CIL XVI 164). După cum se ştie pe cele două diplome apar trei trupe (ala I Flavia Augusta Britannica milliaria, cohortes I Montanorum, V Gallorum) despre care s-a considerat că au fost înregistrate în acelaşi timp, ca urmare a participării lor la războaiele dacice, şi între trupele Daciei şi cele ale Pannoniei Inferior 140 . O privire atentă arată însă faptul că este vorba de trupe diferite 141 . Într-adevăr, cele două cohorte V Gallorum apar identic pe cele două diplome: V GALLOR, dar dacă admitem că cele două ale Britannicae sunt diferite, cohortele I Thracum.c.R. (cea din Pannonia Inferior fiind şi pia fidelis) şi sunt elemente clare care să permită identificarea a cel pu in două cohorte I Montanorum (vezi mai jos), nimic nu ne împiedică să considerăm că cele două trupe omonime sunt diferite şi au, în consecin ă, istorii diferite. Trebuie amintit faptul că începând cu anul 122 o cohortă V Gallorum apare printre trupele auxiliare din Britannia 142 , în timp ce o altă cohortă V Gallorum (et Pannoniorum) a sta ionat în Moesia Superior şi Dacia Superior. Cohors I Hispanorum equitata veterana 143 A sta ionat în cursul secolului I d.Chr. în Dalmatia, de unde este dislocată, probabil în anul 86 d.Chr. pe teritoriul Moesiei 144 . În momentul în care a fost recrutată sub împăra ii din dinastia Flaviilor o altă cohortă I Hispanorum, motiv pentru care trupa mai veche a fost denumită veterana. A sta ionat o vreme la Stobi, după cum apare pe pridianum-ul acestei cohorte 145 , poate înainte de dislocarea în Moesia. Este apoi atestată în Moesia Inferior prin diplomele militare din anii 97, 99 şi 105 precum şi de acelaşi pridianum, datat între 105-106 146 . Din perioada în care a sta ionat pe teritoriul provinciei Moesia Inferior, avem informa ii despre activitatea acestei cohorte şi la nordul Dunării. Astfel în pridianum, pe col. II, la rândurile 27-30, apare următoarea nota ie: Pirob[o]ridavae in praesidio / Buridavae in vexilla[t]ione / trans Danuvium in expeditionem in is sesq.[...] / eq. XXIII ped II [...]. Toate aceste informa ii sunt trecute sub men iunea: ex eis apsentes (col. II, r. 17) şi, mai mult decât atât, că aceştia sunt intra provinciam. Adică, această unitate îşi avea încă castrul la sudul Dunării, dar că activitatea acestora se desfăşura la nordul Dunării, dar în interiorul provinciei. Informa iile care rezultă de aici sunt de o valoare excep ională pentru cunoaşterea modului în care această cohortă a participat la războaiele dacice ale împăratului Traian. Extrapolând, se pot trage concluzii pertinente privind modul în care toate trupele auxiliare ale acestei provincii, care au luat parte la opera iuni militare peste Dunăre, au ac ionat în aceste condi ii similare. În ultimă instan ă Petolescu 2002, 66-67, discutând despre ala men ionată. Matei-Popescu, entea 2006a. 142 CIL XVI 69; Jarrett 1994, 61, nr. 30. 143 Apare pe papirul Hunt, datat 105-106, Fink 1971, 217-227. Vezi Strobel 1984, 132-134; Spaul 2000, 109-111; Petolescu 2002, Matei-Popescu 2004, nr. 26; entea, Matei-Popescu 2004, 284-285 144 Avea, cel mai probabil, garnizoana, la Doboj, cf. CIL III 14619. Pentru momentul dislocării legiunii IV Flavia Felix, vezi Strobel 1989, 45; 70-71, n. 11. 145 Fink 1971, nr. 63, col. I, r. 24 (pridianum coh(ortis) I Hisp(anorum) veter(anae) d(...?) Stobis). Singura problemă de lectură este acel D, interpretat numeral şi atunci ar fi quingenaria, totuşi conform observa iilor lui Gilliam 1962, 750-751, mai degrabă am putea întregi: d(egentis) Stobis, cu sensul de a sta iona acolo, de a îşi avea castra hiberna (vezi Fink 1971, nr. 64, col. I, 1-4: Pridianum coh(ortis) I Aug(ustae) pr(aetoriae) Lus(itanorum) eq. / mensis Augusti Silvano et Augurino cos (156) / quae hibernatur Contrapollo/nospoli maiore Thebaidis ex...). 146 Fink 1971, 217-227; col. I, r. 30-35; col. II, r. 1-44; Syme 1971, 122-134. Pentru datarea în septembrie 105, vezi Gilliam 1962, 749-750. 140 141 92 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Identificarea celor două puncte a generat numeroase discu ii, dacă Buridava este aproape sigur de identificat la Stolniceni pe Olt 147 . Piroboridava a fost identificată fie cu fortifica ia de la Poiana 148 , fie chiar cu Barboşi 149 . Fără a se aduce însă argumente decisive, pentru un caz sau pentru altul, majoritatea cercetătorilor au acceptat faptul că ar fi fost Stolniceni şi Poiana 150 . Oricum, ambele puncte se aflau în acel moment, conform papirului, intra provinciam, adică apar ineau din punct de vedere administrativ provinciei Moesia Inferior 151 . Odată cu reorganizările din timpul domniei împăratului Hadrian, această cohortă va face parte din armata Daciei Inferioare, după cum atestă mai multe diplome militare (vezi tabelul 9) şi îşi va avea garnizoana la Bre cu 152 . Cohors I Hispanorum p.f. 153 Apare pe diplomele din anii 98 154 şi 101 155 , în Germania Inferior 156 , fiind apoi prezentă pe cele două diplome, copii după aceeaşi constitu ie imperială din 103/ 105, acordată trupelor auxiliare din Moesia Superior, sub forma: I HISPANO[...] 157 . A participat la expedi iile dacice ale lui Traian, fiind listată pe diplomele Daciei din 17 februarie 110 şi din 2 iulie 110 sub forma: I HISPANOR PF (CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3) şi din 3/ 4 mai 114 sub forma: I HISPANORVM 158 . După reorganizările de la începutul domniei lui Hadrian, apare printre trupele provinciei Dacia Porolissensis. Cohors I Flavia Hispanorum milliaria 159 Apare printre trupele Moesiei Superior pe diplomele din anii 94, 96 şi 100. A participat la războaiele dacice, fiind una din trupele care s-a distins în mod deosebit în cadrul opera iunilor militare, primind apoi supranumele Ulpia şi cetă enia în grup pentru solda ii săi. A construit unul din primele drumuri ale provinciei de la Potaissa la Napoca, după cum apare pe miliarul de la Aiton, datând din 107/ 108, în care apare prima dată cu noul nume 160 . Apare şi în diplomele Buridava, atestată apoi şi de Tabula Peutingeriana, TIR L 35, p. 68-69; Tudor 1971, 214-217; 31 şi 34; Vlădescu 1983, 43. 148 TIR L 35, p. 58. 149 TIR L 35, p. 25. 150 Strobel 1984, 134; Petolescu 2002, 109. 151 Col. II, r. 24-25, toate informa iile de sub această men iune, până la sfârşitul fragmentului (Fink 1971, nr. 63). 152 CIL III 807417. 153 Strobel 1984, 132; Spaul 2000, 109-111; Petolescu 2002, 111, nr. 44; entea, Matei-Popescu 2004, 285. 154 RMD IV 216. 155 Pferdehirt 2004, nr. 9. Vezi Matei-Popescu, entea 2006a, tabelul I. 156 De aici şi epitetul de pia fidelis, acordat întregii armate din această provincie după înfrângerea rebeliunii lui L. Antonius Saturninus, guvernatorul Germaniei Superior, din ianuarie 89. 157 CIL XVI 54, unde apărea doar: I H[…] şi Pferdehirt 2004, 38, nr. 13. 158 RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16. 159 Strobel 1984, 134; Spaul 2000, 109-111; Petolescu 2002, 111-112, nr. 45; entea, Matei-Popescu 2004, 285. 160 CIL III 1627. 147 93 DACIA AVGVSTI PROVINCIA provinciei Dacia cu acest nume 161 , fiind atestată apoi printre trupele provinciei Dacia Porolissensis (vezi tabelul 10). Cohors II Hispanorum (scutata Cy renaica) 162 Această unitate este atestată în provincia Moesia Superior de diplomele militare din anul 99 ? (RMD I 7) şi, cu siguran ă, din anul 100 (CIL XVI 46). A participat la opera iunile militare în zona sud-vestică a Daciei, printre atestările epigrafice figurând o interesantă ştampilă tegulară descoperită la Banatska Palanka (Translederata) 163 şi o inscrip ie din anul 108 dedicată lui Mars Ultor de la Vârşe 164 . Cărămizi ştampilate ale acestei unită i au fost descoperite în podul de la Drobeta 165 . Apare apoi printre trupele noii provincii în diplomele din 109 şi 110 şi pe diploma datată decembrie 113/ mai 114. S-a presupus că a participat la războaiele parthice 166 , dar prezen a ei pe diploma din 114 pare a infirma acest lucru, în cazul cohortei I Montanorum, prezen a acestei trupe pe diploma din 114 nu exclude ab initio posibilitatea să fi participat la războiul parthic. La fel de neclară rămâne şi prezen a epitetului de Cyrenaica, prezent pentru prima dată pe diploma din anul 151 pentru Dacia Porolissensis (RMD V 404). Cohors I Montanorum c.R. 167 Istoria celor două cohorte I Montanorum (ele apar împreună pe o diplomă militară a provinciei Pannonia din anul 85, CIL XVI 31: I ET I MONTANORVM) este destul de neclară şi este greu de stabilit care dintre cele două cohorte cunoscute a fost dislocată pe teritoriul Moesiei Superior. Această cohortă I Montanorum trebuie să fi fost cea atestată în Noricum, apărând apoi pentru o scurtă perioadă în Pannonia, pentru a participa la bellum Suebicum al lui Nerva. Este apoi atestată în Moesia Superior (vezi diplomele militare din anii 96, 100 şi 103/ 105) unde a construit fortifica ia de la Novae (Čezava) 168 . De la sfârşitul domniei lui Domitian sau de la începutul domniei lui Traian, ar putea data şi inscrip ia funerară descoperită la Ravna (Timacum Minus), ridicată pentru Ti. Claudius Ti. f. Quir. Mercurialis, praefectus cohortis I Montanorum 169 . A participat la războaiele dacice fiind atestată în provincia nou creată în diplomele din anii 109, 110 şi 114 (vezi tabelul 7). În acelaşi timp omonima sa era prezentă pe diplomele din Pannonia în anul 102 (CIL XVI 47), apoi în Pannonia Inferior în diplomele din anii 110 şi 114 170 . Argumentul că cele două unită i sunt diferite este dat de listarea acesteia printre trupele 161 CIL XVI 57 = IDR I 2; RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16, dar fără Ulpia pe CIL XVI 163 = IDR I 3. 162 Strobel 1984, 135; Spaul 2000, 129-130; Petolescu 2002, 113, nr. 46; entea, Matei-Popescu 2004, 286. 163 CIL III 8074,20 = IDR III/1, 7a; Gudea 1997, 57-58, nr. 8; Nemeth 2005, 36. Despre datarea materialului tegular descoperit în această localitate nu se pot furniza date cronologice întrucât castrul nu a fost cercetat arheologic - vide supra discu ia de la ala II Pannoniorum. 164 CIL III 6273 = IDR III/1 106; Gudea1997, 28, nr. 10; Nemeth 2005, 36-37. 165 CIL III 17031 = IDR II 104. 166 Petolescu 2002, 113, nr. 46. 167 Strobel 1984, 140; Spaul 2000, 294-295; Lőrincz 2001, 39-40, nr. 36; Petolescu 2002, 117-118, nr. 51; entea, Matei-Popescu 2004, 289. 168 entea, Matei-Popescu 2004, 289. 169 IMS III/2 36. Nu excludem însă ca inscrip ia să fi fost mai timpurie. 170 CIL XVI 164; CIL XVI 61; RMD IV 228; Lőrincz 2001, 81-82. 94 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA care au luat parte la expedi ia parthică, după cum indică noua diplomă din 115 171 . După această expedi ie a fost din nou prezentă printre trupele din Moesia Superior începând cu anul 132/ 133 (RMD IV 247). Pentru ca situa ia să se complice şi mai mult o cohortă omonimă apare în Syria Palaestina în 139 şi 160 172 . W. Eck şi A. Pangerl consideră că, după participarea unită ii din Moesia Superior la războiul parthic, ar fi fost posibil ca o parte a acesteia să fi rămas în Orient formând alături de noi recru i o cohortă întreagă 173 . Cohors II Flavia Numidarum 174 Până nu demult, singura atestare a acestei trupe la sudul Dunării era o inscrip ie, în limba greacă, descoperită la Šipka 175 , şi de aceea nu putea fi atribuită cu siguran ă trupelor auxiliare din Thracia sau Moesia Inferior. Publicarea recent a unei diplome militare din anul 116, pentru provincia Moesia Inferior 176 , a clarificat situa ia acestei cohorte. A sta ionat, cel pu in începând cu domnia lui Traian, în această provincie. Atestarea ei ulterioară printre trupele auxiliare ale provinciei Dacia Inferior, ne face să credem că a participat la războaiele dacice şi a continuat apoi să sta ioneze la nordul Dunării. A ocupat, cel mai probabil, castrul de la Feldioara. Cohors I Pannoniorum veterana p.f. 177 Apare pe diplomele din 98 şi 101 178 , în Germania Inferior, fiind apoi dislocată în Moesia Superior, unde figurează prima dată pe cele două diplome, copii după aceeaşi constitu ie imperială din anii 103/ 105 179 . După sfârşitul războiului dacic apare în garnizoana Daciei, fiind atestată de diplomele din 14 octombrie 109 180 şi 2 iulie 110 181 , pentru a fi apoi retrimisă în Moesia Superior, poate încă din timpul lui Traian, probabil după 110, numele ei fiind restituit ipotetic pe diplomele din anii 115 şi 132/ 133 182 , dar prezentă sigur începând cu anul 150/ 151 183 . 171 Eck, Pangerl 2005, passim. CIL XVI 87; RMD 173. 173 Eck, Pangerl 2005, 59. 174 Strobel 1984, 141; Spaul 2000, 474; Petolescu 2002, 118; entea, Matei-Popescu 2004, 290. 175 IGB III2 1741bis = AÉ 1965, 347 = IDRE II 350. 176 Eck, Pangerl 2006, nr. 3. 177 Spaul 2000, 333; Petolescu 2002, 119, nr. 53; entea, Matei-Popescu 2004, 290; Matei-Popescu, entea 2006. 178 RMD IV 216; Pferdehirt 2004, nr. 9. Vezi Matei-Popescu, entea 2006a, tabelul I. 179 CIL XVI 54 - PANNONIORVM [VETERANA?]; Pferdehirt 2004, nr. 13 - PANNONI[ORVM VETERANA?]. 180 RMD III 148 - PANNONIOR VETERANA. 181 CIL XVI 163 = IDR I 3 – I PANNONIOR VETERANA PF. 182 Eck, Pangerl 2005, 64; RMD IV 247. 183 entea, Matei-Popescu 2004, 290; Matei-Popescu, entea, 2006. 172 95 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Cohors VIII Raetorum c.R. 184 Această trupă a sta ionat în Pannonia până în anul 102 (CIL XVI 47), apărând apoi pe diplomele Moesiei Superior din 103/ 105 185 , dar fiind mai degrabă prezentă în teritoriul de la nordul Dunării (vezi mai sus întreaga discu ie în privin a trupelor pannonice care apar pe constitu ia imperială din 103/ 105 pentru trupele auxiliare din Moesia Superior). După războaiele dacice apare printre trupele noii provincii (vezi tabelul 1), sta ionând apoi în Dacia Superior (vezi tabelul 8), la Inlăceni, în timpul lui Hadrian, şi ulterior în Banat la Teregova. Cohors I Thracum c.R. 186 O cohortă cu acest nume este atestată pe teritoriul provinciei Moesia Superior prin diploma militară din anul 100 (CIL XVI 46). Aceeaşi cohortă apare apoi pe diplomele Daciei din 109 şi pe cele două din anul 110. K. Strobel a indentificat această cohortă cu omonima sa atestată în Germania Superior până în anul 92, fiind apoi dislocată de Domitian în Moesia Superior 187 . O altă cohortă cu nume foarte asemănătore este atestată de diplomelei Germaniei Inferior din anii 98 şi 101. Cândva după 13 martie 101 această unitate a fost mutată pe teritoriul Pannoniei, fiind atestată pentru prima dată în această zonă de diploma militară pentru provincia Pannonia Inferior din 2 iulie 110, descoperită la Tokod: I THRACVM CR PF (CIL XVI 164), în timp ce pe diploma provincie Dacia, descoperită la Porolissum şi având aceeaşi dată apare: I THRACVM C R 188 . Prima cohortă a continuat să sta ioneze pe teritoriul Pannoniei Inferior pe parcursul secolelor II-III d.Chr. 189 , în timp ce despre cohorta aflată aici în discu ie nu se mai ştie nimic. Toate încercările de a corela atestările unor cohorte I Thracum, începând cu domnia lui Hadrian, cu această trupă, au rămas doar ipoteze. Cohors VI Thracum veterana equitata 190 Această unitate a fost dislocată de Domitian din Germania Inferior, unde este atestată pentru ultima dată în anul 80 191 , în Pannonia, unde apare pentru prima dată în anul 84 192 . Acest transfer a avut loc cel mai probabil după războiul cu chatti din anul 83 193 . Este apoi transferată în Moesia Superior, unde apare prima dată pe diploma din 96 (RMD I 6, acordată unui component al acestei trupe: Dolens, Sublusi f., Bessus), şi fiind apoi succesiv atestată în anii 100 şi 103/ 105. A participat la războaiele dacice, fiind apoi prezentă pe diplomele noii provincii din 184 Strobel 1984, 142; Spaul 2000, 287; Lőrincz 2001, 41, nr. 40; Petolescu 2002, 119-120, nr. 54; entea, Matei-Popescu 2004, 291; Nemeth 2005, 94-95, nr. 4. 185 CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13. 186 Strobel 1984, 143-144; Spaul 2000, 361-362; Petolescu 2002, 122 nr. 57; entea, Matei-Popescu 2004, 293; Matei-Popescu, entea 2006. 187 Strobel 1984, 144. 188 Vezi întreaga discu ie la Matei-Popescu, entea 2006. 189 Lőrincz 2001, 42, nr. 43. 190 Strobel 1984, 144; Spaul 2000, 380-381; Lőrincz 2001, 43-44, nr. 48; Petolescu 2002, 123-124, nr. 59; entea, Matei-Popescu 2004, 294. 191 CIL XVI 158; Alföldy 1968, 72 192 CIL XVI 30; Lőrincz 2001, 43. 193 Alföldy 1968, 72; Lőrincz 2001, 43. 96 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA anii 110 şi 114 (vezi tabelul 7). După reformele din timpul domniei lui Hadrian, este atestată pe teritoriul provinciei Dacia Porolissensis (vezi tabelul 10). Cohors I Tyriorum sagittariorum 194 Această unitate apare în Moesia încă din timpul domniei lui Vespasian 195 , fiind apoi atestată în Moesia Inferior prin diplomele militare din anii 97, 99, 105 şi 116. A participat la războaiele dacice şi începând cu 118/ 119 a făcut parte dintre trupele auxiliare ale noii provincii, Dacia Inferior, fiind atestată de diplomele militare din anii 130, 140, 146 şi 167-168. A avut garnizoana, cel mai probabil, la Boi a (Caput Stenarum) 196 . Cohors Ubiorum 197 Cohorte de ubii sunt atestate încă dintr-o perioadă foarte timpurie, fără a putea afirma că au o legătură directă cu cohorta care va fi prezentă pentru o vreme pe teritoriul Moesiei Inferior 198 . O cohortă de ubii este atestată într-o diplomă militară pentru provincia Moesia din anul 78 (RMD V 325). Aceeaşi cohortă apare apoi în Moesia Inferior, fiind atestată de diplomele militare din anii 97, 99, şi 105. A sta ionat cel mai probabil la Capidava, unde au apărut câteva inscrip ii cu numele ei şi unde a fost descoperită, de asemenea, o cărămidă cu ştampila acesteia 199 . A participat la războaiele dacice şi a rămas apoi în teritoriul nou cucerit de la nord de Dunăre. După reorganizările din timpul împăratului Hadrian, apare printre trupele Daciei Inferior pe un fragment de diplomă, datat 119/ 129 (RMD V 374 ), fiind apoi transferată (schimbare de frontieră ?) 200 apoi în Dacia Superior (vezi tabelul 8), unde a rămas cel pu in până la sfârşitul secolului al II-lea. A ocupat castrul de la Odorheiul Secuiesc 201 . Cohors I Vindelicorum milliaria c.R. p.f. 202 Această unitate apare pe diploma militară din anul 98, printre trupele din provincia Germania Inferior 203 , fiind apoi trimisă în Moesia Superior, unde apare pentru prima dată pe 194 Strobel 1984, 145; Spaul 2000, 294; Petolescu 2002, 124; Matei-Popescu 2004, 226, nr. 35; entea, Matei-Popescu 2004, 294-295. 195 Pferdehirt 2004, nr. 1. 196 Lupu 1974, 222; Bogdan Cătăniciu 1997, 74-75. 197 Strobel 1984, 145; Spaul 2000, 252-253; Petolescu 2002, 124-125; Matei-Popescu 2004, 229, nr. 37; entea, Matei-Popescu 2004, 295-296. 198 Saddigton 1982, 28; 41; 121-122 şi 139. Într-o inscrip ie de la Venafrum, apare M. Vergilius Gallus Lusius, praef. coh Ubiorum peditum et equitum, care primise decora ii de la Augustus şi Tiberius (CIL X 4862 = ILS 2690 ; PME V 66; Pflaum 1960, 23, nr. 7; Holder 1980, 247, E 56). 199 Opriş 1997, 277-278 = AÉ 1997, 1330; Covacef 2000, 287-289. 200 Eck, MacDonald, Pangerl 2001, 40: „Denkbar ist jedoch auch eine Verschiebung der Grenzen zwischen Dacia inferior und superior einschließ der dort stationerten Truppen, wenn die cohors Ubiorum vom Beginn ihrer Zugehörigkeit zu Dakien im Lager von Odorheiul Secuiesc stationiert wurde, das später im Osten von Dacia superior lag”. 201 CIL III 807425a = IDR III/4 262. 202 Strobel 1984, 145; Spaul 2000, 288-289; Petolescu 2002, 125-128, nr. 62; entea, Matei-Popescu 2004, 296; Nemeth 2005, 96-97, nr. 6. 97 DACIA AVGVSTI PROVINCIA diploma militară din 8 mai 100 sub forma: I VINDELICORVM (MILLIARIA) C.R. (CIL XVI 46). Inscrip iile funerare de pe teritoriul Pannoniei, de la Aquincum 204 şi Alisca 205 , se pot data în timpul acestui transfer 206 . A participat la opera iunile militare din cele două expedi ii dacice. Va rămâne apoi printre trupele noii provincii fiind atestată de diplomele din 109 (I VINDELICOR CR PF) şi 110 (I VINDELICOR (MILLIARIA) CR PF) 207 . Nu există nici o dovadă epigrafică directă care să argumenteze sta ionarea trupei într-unul dintre castrele din Dacia la începutul secolului II d.Chr. Numele unui soldat al acestei trupe, Iulius Martialis, este redat pe o plăcu ă de bronz descoperită în castrul de la Vărădia (Arcidava) 208 . Va rămâne după reformele administrative din vremea lui Hadrian pe teritoriul Daciei Superior (vezi tabelul 8) şi va ocupa castrul de la Tibiscum 209 . Pedites singulares Britanniciani 210 Opiniile istoricilor sunt destul de diverse în ceea ce priveşte originea acestei unită i 211 . Aceasta apare pentru prima dată în diplomele militare ale Moesiei Superior din anii 103/ 105 212 , fiind dislocată pentru a lua parte la opera iunile militare din a doua expedi ie dacică. A făcut probabil parte dintr-o aşa numită vexillatio Britannica trimisă pe frontul dacic, împreună cu guvernatorul provinciei Britannia 213 . După terminarea războiului, a rămas în teritoriul nou cucerit şi apare apoi în diplomele noii provincii (vezi tabelul 7). După reorganizările din timpul domniei lui Hadrian, este atestată pe teritoriul provinciei Dacia Superior, sub numele de numerus singularium Britannicianorum. 203 RMD IV 216. Pentru istoria mai timpurie a acestei cohorte în Germania Inferior, vezi Alföldy 1968, 75, nr. 33. Conform acestuia apelativul civium Romanorum a fost acordat în urma participării acestei unită i la înăbuşirea răscoalei batavilor. Vezi şi Matei-Popescu, entea 2006a, tabelul I. 204 CIL III 3562 = Lőrincz 2001, 237, nr. 468. 205 AÉ 1935, 103 = RIU IV 1029 = Lőrincz 2001, 237, nr. 467. 206 Lőrincz 2001, 48; entea, Matei-Popescu 2004, 296. 207 RMD III 148; CIL XVI 163 = IDR I 3. 208 IDR III/1 110; Petolescu 2002, 125; Nemeth 2005, 37, 96, nr. 6. 209 Petolescu 2002, 125-128, nr. 62; Nemeth 2005, 96-97, nr. 6. Discu ia purtată în jurul dislocării trupei la Tibiscum este legată de istoricul unei cohorte cu un istoric destul de neclar, anume I Sagittariorum. Prima atestare epigrafică certă a cohors I sagittariorum milliaria în Dacia este o inscrip ie de construc ie descoperită în castrul de la Tibiscum, datând din anul 165 (IDR III/1 130). Autorii cercetărilor arheologice de la Tibiscum consideră că trupa a fost prezentă aici încă din primii ani ai provinciei, aceasta construind faza a doua a castrului tibiscens, în timpul lui Marcus Aurelius ridicând, împreună cu celelalte trupe din garnizoană, faza (IV) de piatră a castrului mare (Benea, Bona 1994, 38). Lectura mai recentă a unor ştampile de tip CIS de la Tibiscum, ca CIV (Flutur 1999-2000, 376, pl. II/12) poate arunca o nouă lumină şi asupra istoricului cohortei I Vindelicorum. Vezi şi entea, MateiPopescu 2004, 291-292. 210 Strobel 1984, 148-149; Petolescu 2002, 129-130, nr. 64. 211 Vezi o scurtă trecere în revistă la Strobel 1984, 101, nota 13 şi 148, nota 15. 212 CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13. 213 Pentru această vexillatio Britannica vezi Strobel 1984, 100-102. 98 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA INCERTAE Ala praetoria singularium 214 Este destul de sigur acum că au fost cel pu in două alae praetoriae, doar cea din Moesia Superior apărând şi cu numele de singularium. Cealaltă unitate care a sta ionat în Pannonia şi Pannonia Inferior purtând numele de ala praetoria c.R. 215 . Această trupă din Moesia Superior a participat la războiul parthic, după cum indică diploma din 115 rămânând în Orient 216 . Nu putem fi siguri de participarea la războaiele dacice, deşi prezen a anumitor trupe din Moesia Superior în expedi ia parthică poate fi pusă în legătură cu o bună comportare a lor în timpul războaielor dacice. Cohors I Antiochensium 217 Deşi nu apare printre trupele Daciei în primele diplome militare ale provinciei, cohorta I Antiochensium apare pe o inscrip ie de la Drobeta, datată în anii 103-105, care atestă probabil participarea trupei la construirea castrului în care se pare că a sta ionat şi după încheierea războaielor dacice 218 . De asemenea, este posibil ca în perioada războaielor dacice sau imediat după acestea, trupa să fi fost condusă de M. Aemilius Bassus, amintit pe o inscrip ie de la Albintimilium (Italia, regio IX) ca praefectus cohortis pr(imae) Antiochensium, apoi tribunus cohortis pr(imae) Brittonum şi, în sfârşit, praefectus alae Moesiacae (Germania Inferior) 219 . În diploma din 2 iulie 110 de la Porolissum, acordată unui fost soldat din cohorta I Brittonum milliaria Ulpia torquata civium Romanorum, apare acelaşi personaj (CIL XVI 163 = IDR I 3), ceea ce înseamnă că acesta s-a aflat la comanda cohortei I Antiochensium, cu foarte pu in timp înainte. După anul 132/ 133 trupa figurează constant în diplomele Moesiei Superioare (vezi tabelul 1) 220 . Cohors I Thracum Sy riaca equitata 221 Această trupă militară este dislocată la începutul domniei lui Vespasian în Moesia, din provincia Syria, după cum o indică supranumele ei 222 , fiind listată pe diploma militară din anul 78 (CIL XVI 22). După divizarea provinciei a rămâs în zona de ac iune a legatului Moesiei Superioare, după cum indică diplomele militare (vezi tabelul 1), sta ionând în castrul de la Ravna (Timacum Minus) 223 . 214 Strobel 1984, 116; Spaul 1994, 187-188, nr. 65; Lőrincz 2001, 23, nr. 22; Eck, Pangerl 2005, 56-58. Lőrincz 2001, 23. 216 Eck, Pangerl 2005, 49-67, în special 56-58, apare pe o diplomă încă nepublicată din Syria în anul 153. 217 Strobel 1984, 120; Spaul 2000, 424; Petolescu 2001, 82-83, nr. 18; entea, Matei-Popescu 2004, 272. 218 AÉ 1959, 309 = IDR II 14; ILD 51. 219 ILS 9506; Pflaum 1960, nr. 103; PME, A 75; Holder 1980, 257, E 136. 220 J. Spaul a emis ipoteza reorganizării trupei după războaiele marcomanice, când ar fi primit numele cohors I Hemesenorum (Spaul 2000, 480-482, vezi şi opiniile din entea, Matei-Popescu 2004, 291292). Datorită indica iei sagittariorum, al i cercetători au avansat o ipoteză asemănătoare, anume amalgamarea trupei după 165 cu cohors I sagittariorum de la Tibiscum. 221 Strobel 1984, 144; Spaul 2000, 366; Petolescu 2002, 121-122; Matei-Popescu 2004, 227, nr. 36; entea, Matei-Popescu 2004, 294. 222 Saddigton 1982, 75 şi 129-130. 223 CIL III 14579; CIL III 8261 = ILS 2733 = IMS III/2 23 (prefectul L. Vecilius C. f. Lem. Modestus; PME, V 59; Holder 1980, 256, E 130); CIL III 14575.. 215 99 DACIA AVGVSTI PROVINCIA S-a presupus, o vreme, că I Thracum Syriaca a participat la războaiele dacice, pe baza unor cărămizi ştampilate descoperite la Enoşeşti (Acidava), considerate ca apar inând acestei forma iuni militare 224 , astfel explicându-se apoi prezen a ei printre trupele auxiliare din Moesia Inferior, începând cu anul 125. Noile eviden e indică însă că trupa a continuat să sta ioneze în Moesia Superior, că a participat la expedi ia parthică a lui Traian, din acel tip datând inscrip ia descoperită la Berytus (Syria), care îl atestă pe M. Sentius Proculus, prefect al acestei cohorte şi al vexilla iilor din cohortele I Cilicum şi VII Breucorum, ambele din Moesia Superior 225 . La începutul domniei lui Hadrian a fost dislocată în provincia Moesia Inferior. Aşa încât ştampilele de la Enoşeşti ar putea fi puse în legătură cu I Thracum c.R. În aceste condi ii, inscrip ia descoperită la Tutrakan (Transmarisca) 226 nu mai poate fi datată în timpul războaielor dacice, ci ar fi mult mai probabil să o datăm după anul 125, când cohorta apare printre trupele din Moesia Inferior (vezi tabelul cu diplomele militare). Concluzii La sfârşitul acestei lucrări dorim să prezentăm punctual principalele concluzii care reies în urma trecerii în revistă a stadiului cunoştiin elor noastre în privin a participării trupelor auxiliare din Moesia Superior şi Inferior la războaiele dacice: Nu se mai poate sus ine în acest moment o puternică întărire a garnizoanei Moesiei Superior în preajma primei expeditio Dacica a lui Traian, practic garnizoana fiind constituită din timpul lui Domitian, situa ia fiind similară cu cea din Moesia Inferior. În Moesia Superior sunt aduse doar două cohorte din Germania Inferior, ambele fiind însă milliariae (I Vindelicorum milliaria c.R. p.f.; II Brittonum milliaria c.R. p.f.). După prima campanie, sau poate chiar după primul an de campanie, se observă necesitatea suplimentării efectivelor, fiind astfel aduse din Germania Inferior cohortele I Hispanorum p.f. şi I Pannoniorum veterana, precum şi câteva cohorte din Pannonia (I Brittonum milliaria, I Britannica milliaria c.R., VIII Raetorum), o forma iune neregulată din Britannia (pedites singulares Britanniciani); şi probabil din Bithynia cohors IIII Cypria c. R şi cohors IV Campestris; situa ie similară cu cea din Moesia Inferior, unde sunt aduse două cohorte milliariae (I et II Augustae Nervianae Pacenses milliariae Brittonum). Este greu de stabilit momentul exact al interven iei trupelor auxiliare din Moesia Inferior la nordul Dunării 227 ; oricum, toate ac iunile de întărire a for ei militare a acestei provincii par a avea loc în cursul sau după anul 101 (aducerea cohortelor men ionate, transferul legiunii XI Claudia p.f. de la Vindonissa, aducerea legiunii I Minervia p.f. de la Bonna, întărirea aşa-numitului limes dobrogean). Se observă o încercare paralelă de a întări limesul pannonic, slăbit de participarea unor trupe la expedi iile dacice, prin aducerea cohortelor I Thracum c.R. p.f. şi III Lusitanorum c.R. p.f. din Germania Inferior după anul 101. 224 Strobel 1984, 144; Barnea, Ciucă 1989, 147-155; Bogdan Cătăniciu 1997, 67. Diploma militară din anul 115 care o înregistrează printre cohortele trimise în expedi ia parthică, Eck, Pangerl 2005; AÉ 1926, 150; Saxer 1967, 60, nr. 117; PME, S 25; Holder 1980, 261, E 167. 226 Christescu 1938, 451-452, nr. 1 = AÉ 1939, 101 227 Matei-Popescu 2004a, 125-126. 225 100 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Cu excep ia alelor I civium Romanorum, I Augusta Ituraeorum, I Britannica c.R., I Pannoniorum? şi a cohortelor I Augusta Ituraeorum sagittariorum, I Ituraeorum sagittariorum, II Gallorum Pannonica, V Lingonum, toate celelalte unită i care apar în diplomele noii provincii fuseseră dislocate din armata Moesiei Superioare. Toate trupele auxiliare ale provinciei Daciei Inferior, cu excep ia vexillatio equitum Illyricorum, provin din Moesia Inferior. Numărul extrem de mare de trupe care participă la expeditio Parthica este surprinzător, faptul fiind posibil datorită noilor realită i de pe frontiera Dunării. Deşi includerea acestora tot pe lista trupelor din Moesia Superior ne determină să presupunem că nu toate efectivele au luat parte la expedi ie, ci poate au constituit vexilla ii, după cum am amintit vexila ia pusă sub comanda prefectului cohortei I Cilicum, sau după cum indică o celebră inscrip ie de la Roma: L. Paconius Proculus, care fiind tribun al legiunii XI Claudia din Moesia Inferior, devine: praefectus vexillationis equitum Moesiae inferioris et Daciae euntium in expeditionem Parthicam 228 . Un fapt interesant îl constituie dislocarea unor cohorte din Moesia Superior, participante la expedi ia parthică (I Cilicum, I Cisipadensium – mai întâi în Thracia – şi I Thracum Syriaca), pe teritoriul Moesiei Inferior, începând cu domnia lui Hadrian. Dislocarea alei Gallorum Flaviana din Moesia Inferior în Moesia Superior reprezintă o consecin ă a mutării alei II Pannoniorum în Dacia şi a rămânerii alei praetoria singularium pe teritoriul Syriei, după expedi ia parthică a lui Traian. Demne de semnalat sunt atestările unor cohorte necunoscute până acum. Este vorba de enigmatica III AVG NERV, posibil o cohortă III Augusta Nerviana Pacensis milliaria Brittonum(?), după tipul celor două cunoscute până acum, respectiv de cohors II Dacorum, atestată într-o diplomă datând din 125/ 126, aşezată separat de trupele men ionate în Moesia Superior 229 . Garnizoanele trupelor sunt greu de urmărit pe teren în timpul lui Traian, deoarece pe baza ştampilelor tegulare se pare că în nici unul dintre cazurile prezentate nu se poate afirma cu certitudine că acestea apar in unui context arheologic databil în primele două decenii ale secolului al II-lea d.Chr. Identificarea unor materiale tegulare de construc iei purtând ştampila unei anumite trupe auxiliare nu este un argument suficient pentru a argumenta implicarea acesteia în războaiele dacice. Trebuie avute în vedere în acest sens şi simple transporturi de material tegular, folosit, spre exemplu, în construc ia podului de la Drobeta. Materialul tegular marcat cu ştampilele unor trupe legionare sau auxiliare are o relevan ă diferită în interpretarea deplasării unor trupe. Acest fapt se datorează atât semnifica iei atestării acestui tip de artefact în anumite situri, cât şi condi iilor de descoperire. Discu iile privind locului de producere şi circula ia acestora trebuie 230 să ină seama în fiecare caz de o multitudine de posibilită i . 228 CIL VI 32933 = ILS 2723 = IDRE I 21; Saxer 1967, 26, nr. 44. Eck, Pangerl 2006, nr. 4. 230 Vezi în acest sens discu ia la Marcu 2004, 570-594. Un posibil răspuns îl pot oferi studiile interdisciplinare, fără a absolutiza însă rezultatele acestora întrucât ele au fost finalizate doar pentru cazuri individuale. O exemplificare în acest sens îl reprezintă cazul materialului tegular al Legiunii XIII Gemina descoperit la Alburnus Maior ( entea 2003, 253-265), comparat cu tipurile similare de la Apulum (Ionescu, Ghergari, entea 2006, 413-436). Probabil un răspuns în acest sens se poate formula în urma coroborării datelor rezultate din demersuri efectate pe o scară mult mai extinsă. 229 101 DACIA AVGVSTI PROVINCIA TABEL 1. Trupele auxiliare din Moesia Superior atestate în diplome militare. 16 Septembrie 94 (CIL XVI 39; RMD V 335) ala II Pannoniorum ala Claudia Nova ala Praetoria cohors I Cilicum ∞ cohors I Cisipadensium cohors I Cretum cohors I Flavia Hispanorum ∞ cohors I Antiochensium cohors II Gallorum Macedonica cohors IIII Raetorum cohors V Gallorum cohors V Hispanorum 102 12 Iulie 96 (RMD I 6) ala Praetoria cohors I Lusitanorum cohors I Cretum cohors I Montanorum cohors I Cilicum cohors I Flavia Hispanorum ∞ cohors II Flavia Commagenorum cohors IIII Raetorum cohors V Hispanorum cohors VI Thracum cohors VII Breucorum 8 Mai 100 (CIL XVI 46) ala Praetoria (97, Eck, Pangerl 2005b) ala I Claudia Nova (97, Eck, Pangerl 2005b) ala II Pannoniorum (97, Eck, Pangerl 2005b) cohors I Flavia Bessorum cohors I Thracum c.R. cohors I Flavia Hispanorum ∞ cohors I Antiochensium cohors I Lusitanorum cohors I Montanorum c.R. (97, Eck, Pangerl 2005b) cohors I Cisipadensium cohors I Cretum cohors I Vindelicorum ∞ c.R. cohors I Thracum Syriaca cohors I Cilicum cohors II Hispanorum (poate şi în 99, RMD I 7) cohors II Gallorum Macedonica cohors II Brittonum ∞ c.R.p.f. cohors II Flavia Commagenorum cohors III Brittonum cohors IIII Raetorum cohors V Gallorum cohors V Hispanorum cohors VI Thracum cohors VII Breucorum c.R. 103/ 105 (12 Ianuarie 105 ?, CIL XVI 49) (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13, RMD V 339) ala Praetoria singularium ala II Pannoniorum cohors I Brittonum ∞ cohors I Britannica ∞ c.R. (12 Ianuarie 105, CIL XVI 49-tabella II) cohors I Pannoniorum veterana cohors I Montanorum cohors I Hispanorum cohors I Alpinorum cohors II Flavia Commagenorum cohors III Campestris c.R. cohors IIII Cypria c.R. cohors VI Thracum cohors VIII Raetorum TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA TABEL 1 (continuare) 115 (Eck, Pangerl 2005) cohors I Lusitanorum cohors [I Pannoniorum] cohors I Antiochensium cohors III [Brittonum veterana] ala Praetoria singularium (in exped.) cohors I Thracum Syriaca (in exped.) cohors I Montanorum (in exped.) [cohors I Cilicum] (in exped.) cohors I Cisipadensium (in exped.) cohors III AVG NERV[…] (in exped.) cohors IIII Raetorum (in exped.) cohors V Hispanorum (in exped.) (27 Iulie 108, Eck, Pangerl 2004) cohors VII Breucorum (in exped.) 23 Aprilie 157 (Pferdehirt 2004, nr. 37; RMD V 418; 419) ala Claudia nova miscellanea ala Gallorum Flaviana cohors V Gallorum et Pannoniorum cohors V Hispanorum cohors I Montanorum (160 cohors I Antiochensium sag. cohors I Cretum sag. cohors II(I) Campestris c.R. cohors II Gallorum Pannonica III Brittonum veterana cohors I Lusitanorum cohors I Pannoniorum veterana 10 Decembrie 125/ 9 Decembrie 126 (Eck, Pangerl 2006) ala […?] cohors I […?] cohors I Montanorum cohors III Brittonum veterana cohors II Dacorum 160 Ianuarie/ Februarie (CIL XVI 111; Pferdehirt 2004, nr. 40) ala Claudia nova miscellanea ala Gallorum Flaviana cohors V Gallorum cohors V Hispanorum cohors I Montanorum cohors I Antiochensium cohors I Cretum cohors III Campestris cohors II Gallorum III Brittonum cohors I Lusitanorum cohors I Pannoniorum 9 Septembrie 132/ 133 (RMD IV 247) 20 Ianuarie 151 (Pferdehirt 2004, nr. 31) [ala I Claudia Nova Miscellanea] ala Gallorum Flaviana (1 Septembrie 118/ 31 Octombrie 119 MI, RMD V 350) cohors I Cretum sag. cohors [I Pannoniorum veterana] cohors I Lusitanorum cohors I Antiochensium cohors I Montanorum cohors [II Gallorum Macedonica] cohors III Brittonum veterana cohors III Campestris cohors [V Hispanorum] cohors [V Gallorum] et Pannoniorum ala Gallorum Flaviana (144/ 146, RMD V 402) ala Claudia nova miscellanea cohors Pannoniorum veterana cohors V Hispanorum cohors III Campestris cohors I Lusitanorum cohors V Gallorum et Pannoniorum cohors III Brittonum veterana cohors I Antiochensium sag. cohors II Gallorum Macedonica cohors I Cretum sag. (152 Aprilie/ Iunie, RMD V 407) 8 Februarie 161 (RMD I 55) ala Claudia nova miscellanea ala Gallorum Flaviana cohors V Gallorum et Pannoniorum cohors V Hispanorum cohors I Montanorum cohors I Antiochensium sag. cohors I Cretum cohors III Campestris cohors II Gallorum III Brittonum vet. cohors I Augusta Lusitanorum cohors I Pannoniorum veterana (18 Februarie 165, CIL XVI 120 ?) 103 DACIA AVGVSTI PROVINCIA TABEL 2. Atestări epigrafice ale participării trupelor auxiliare din Moesia Superior la expedi iile dacice ale lui Traian ala Claudia Nova ala II Pannoniorum cohors I Alpinorum cohors I Antiochensium cohors I Brittonum ∞ Ulpia torquata p.f. c.R. cohors I Britannica ∞ c.R. cohors II Brittonum/ Britannorum ∞ c.R. p.f. cohors III Campestris c.R. cohors II Flavia Commagenorum cohors IIII Cypria c.R. cohors I Cretum sag. cohors II Gallorum Macedonica cohors V Gallorum cohors I Flavia (Ulpia) Hispanorum ∞ cohors I Hispanorum p.f. cohors II Hispanorum (scutata Cyrenaica) cohors I Montanorum c.R. cohors I Pannoniorum veterana p.f. cohors VIII Raetorum cohors I Thracum c.R. Cohors VI Thracum cohors I Vindelicorum ∞ c.R. p.f. Pedites singulare Britanniciani 104 praefectus M. Gavius Bassus (AE 1972, 573 = IDRE II 376; PME, G 8); Drobeta, decurio, C. Iulius Verecundus (CIL III 142167 = IDR II 43) decurio, Ti. Claudius Maximus (IDRE II 363); ştampilă tegulară descoperită pe insula Sapaja, lângă Banatska Palanka (Translederata, IDR III/1 5); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16) 103 Britannia ? (CIL XVI 48); 103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. , 16); 119 Dacia Superior (RMD V 351; 384; CIL XVI 90 = IDR I 14; RMD II 123) 103/ 105 Drobeta (AE 1959, 309 = IDR II 14); praefectus, M. Aemilius Bassus (ante 110, ILS 9506; PME, A 75) 115 Moesia Superior (Eck, Pangerl 2005) 11 August 106, ante emerita stipendia (CIL XVI 160 = IDR I 1); 85 Pannonia (CIL XVI 31); 103/ 105 Moesia Superior (CI XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13) 85 Pannonia (CIL XVI 31);103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 225; RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16) 98 Germania Inferior (RMD IV 216); 100 Moesia Superior (CIL XVI 46); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16) Pontus et Bithynia ? (AE 1993, 1429 = AE 1995, 1425); 103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2; RMD IV 225); 132/ 133 Moesia Superior (RMD IV 247); Drobeta, centurio, P. Aelius Papirianus (CIL III 1421610 = IDR II 44); miles, Licaius Vinentis (CIL III 142168 = IDR II 45) Dacia (RMD III 148; CIL XVI 163 = IDR I 3); praefectus M. Arruntius Agrippinus, Micia în timpul lui Traian (IDR III/3 138); praefectus Montis Berenicidis, Egipt 118 (Cuvigny 2005, nr. 87) Pontus et Bithynia ? (IK 64, 122); 103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2); Dacia Superior (ştampile la Bumbeşti, IDR II 179 a-d) Dacia (CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16); ştampile tegulare la podul de la Drobeta (CIL III 1703, 2 = IDR II 103); ştampilă tegulară la Banatska Palanka (Translederata, IDR III/1 6) Dacia (RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 225); 14 Aprilie 123 Dacia Porolissensis (Pferdehirt 2004, nr. 22) Dacia (RMD 148; CIL XVI 163 = IDR I 3); 119 Dacia Superior (RMD V 351); 132/ 133 Moesia Superior (RMD IV 247); Drobeta, veteranus, P. Aelius Diophantus (CIL III 142164 = IDR II 46) Dacia (CIL XVI 57 = IDR I 2; RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16; CIL XVI 163 = IDR I 3); 107/ 108 Aiton (CIL III 1627; Fodorean 2006, 64-68) 101 Germania Inferior (Pferdehirt 2004, nr. 9); 103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 226) ştampilă tegulară la Banatska Palanka (Translederata, CIL III 8074,20 = IDR III/1); 108 Vârşe (CIL III 6273 = IDR III/1 106); ştampile tegulare la podul de la Drobeta (CIL III 17031 = IDR II 104); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 225) Dacia (RMD III 148; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16); 115 Moesia Superior (Eck, Pangerl 2005); 132/ 133 Moesia Superior (RMD IV 247) 101 Germania Inferior (Pferdehirt 2004, nr. 9); 103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 163 = IDR I 3); 115 Moesia Superior ? (Eck, Pangerl 2005) 102 Pannonia (CIL XVI 47); 103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3) Dacia (RMD III 148; CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3); 136/ 138 Dacia Superior-I Thracum sag. (RMD V 384)-nu este sigur identică; 126 Pannonia Inferior –I Thracum c.R. (RMD IV 236)- nu este sigur identică Dacia (CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV = RGZM 16); Dacia Porolissensis (RMD V 378; 404; CIL XVI 110 = IDR I 17; RMD I 47; RMD I 64 = IDR I 18) 98 Germania Inferior (RMD IV 216); 100 Moesia Superior (CIL XVI 46); Dacia (RMD 148; CIL XVI 163 = IDR I 3) Britannia ?; 103/ 105 Moesia Superior (CIL XVI 54; Pferdehirt 2004, nr. 13); Dacia (CIL XVI 57 = IDR I 2; CIL XVI 163 = IDR I 3; RMD IV 225; RMD IV 226); Dacia Superior (CIL XVI 107 = IDR I 15) TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA TABEL 3. Trupele auxiliare din Moesia Superior dislocate în Dacia. Trupele auxiliare din MOESIA SUPERIOR înainte de campaniile dacice Trupele auxiliare din MOESIA SUPERIOR după campaniile dacice Trupele auxiliare din DACIA dislocate din MOESIA SUPERIOR ala II Pannoniorum veterana ala Claudia Nova (132/ 133 MS) - cohors I Cretum cohors I Flavia Hispanorum ∞ ala Praetoria singularium (115 in exped) cohors I Cilicum (115 in exped; 134 MI) cohors I Cisipadensium (115 in exped; 138 Th) - cohors I Antiochensium cohors I Lusitanorum cohors I Montanorum cohors I Antiochensium cohors I Lusitanorum - cohors II Flavia Commagenorum cohors II Gallorum Macedonica cohors IIII Raetorum cohors V Gallorum cohors V Hispanorum cohors VI Thracum cohors VII Breucorum c.R. cohors I Flavia Bessorum cohors IIII Raetorum (115 in exped.) cohors V Hispanorum (115 in exped.) cohors VII Breucorum (115 in exped.) cohors I Flavia Bessorum ? (120 Maced.) cohors I Thracum Syriaca (115 in exped.; 125 MI) cohors III Brittonum veterana ala II Pannoniorum ala Claudia nova ala Praetoria singularium cohors I Cilicum cohors I Cisipadensium cohors I Thracum Syriaca cohors I Thracum c.R.? cohors II Hispanorum cohors III Brittonum veterana cohors I Cretum sagittariorum cohors I Flavia Ulpia Hispanorum ∞ cohors I Montanorum (115 in exped) cohors II Flavia Commagenorum cohors II Gallorum Macedonica cohors V Gallorum cohors VI Thracum eq cohors II Hispanorum - Trupele auxiliare dislocate în MOESIA SUPERIOR pentru campaniile dacice cohors I Vindelicorum ∞ c.R. p.f. (GI, 98) cohors II Brittonum ∞ c.R. p.f. (GI, 98) cohors I Brittonum ∞ (P, 85) cohors I Britannica ∞ c.R. (P, 85) cohors I Pannoniorum veterana (GI, 98, 101) cohors I Alpinorum (B, 103 ?) cohors I Hispanorum p.f. (GI, 98, 101) cohors III Campestris c.R. (PB?) cohors IIII Cypria c.R. (PB?) cohors VIII Raetorum (P, 80-102) cohors I Thracum c.R.? pedites singulares Britanniciani (B) - - cohors I Vindelicorum ∞ c.R. p.f. - cohors II Brittonum ∞ c.R. p.f. cohors I Pannoniorum (115 ?) cohors II Dacorum (126) cohors III AVG NERV ? (115 in exped.) cohors I Brittonum ∞ cohors I Britannica ∞ c. R cohors I Pannoniorum veterana (109, 110; 115 MS) cohors I Alpinorum eq cohors I Hispanorum p.f. cohors III Campestris (132/ 133 MS) cohors IIII Cypria c. R cohors VIII Raetorum cohors I Thracum c.R. pedites singulares Britanniciani - 105 DACIA AVGVSTI PROVINCIA TABEL 4. Trupele auxiliare din Moesia Inferior atestate în diplome militare. 14 Iunie 92 (Petolescu, Popescu 2004) ala I Vespasiana Dardanorum ala I Flavia Gaetulorum ala I Pannoniorum ala I{I} Claudia Gallorum ala Gallorum Flaviana ala Gallorum Atectorigiana ala Hispanorum cohors I Raetorum cohors I Bracaraugustanorum cohors I Lusitanorum Cyrenaica cohors I Flavia Commagenorum cohors I Sugambrorum tironum cohors I Sugambrorum veterana cohors II Chalcidenorum cohors II Lucensium cohors II Bracaraugustanorum cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum cohors III Gallorum cohors IIII Gallorum cohors VII Gallorum 14 august 99 (CIL XVI 44) ala Gallorum Flaviana ala I Pannoniorum ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I Sugambrorum veterana cohors I Bracaraugustanorum cohors I Hispanorum veterana cohors II Mattiacorum cohors II Gallorum cohors Ubiorum 106 9 Septembrie 97 (RMD V 337) ala [I Asturum] ala I Flavia Gaetulorum ala [ I Vespasiana Dardanoru]m ala Atectorigiana cohors [...?] cohors I Tyriorum cohors I Lepidiana c.R. cohors [...?] cohors II [C]hal[cidenorum] cohors [… ?] cohors [… ?] cohors [… ?] cohors [… ?] cohors [… ?] 13 Mai 105 (Pferdehirt 2004, nr. 10) ala I Pannoniorum ala Hispanorum ala Atectorigiana cohors I Augusta Nerviana Pacensis ∞ Brittonum cohors I Sugambrorum veterana cohors I Tyriorum sag. cohors I Hispanorum veterana cohors I Flavia Numidarum cohors II Brittonum Augusta Nerviana Pacensis ∞ cohors VII Gallorum 9 Septembrie 97 (RMD V 338; Eck, Pangerl 2005 a) ala [I Pannoniorum ?] ala I Claudia Gallorum ala II Aravacorum (Hispanorum) ala [Gallorum Flavi]ana ala Hispanorum cohors [I...?] cohors I Hispanorum veterana cohors [I Su]g[ambrorum tir]onum cohors I Fla[via Numida]rum cohors I Flavia Commagenorum cohors II Flavia Bessorum cohors II Lucensium cohors IIII Gallorum cohors Ubiorum 14 August 99 (CIL XVI 45; Pferdehirt 2004, nr. 8) ala I Asturum ala I Flavia Gaetulorum ala I Vespasiana Dardanorum cohors I Lepidiana c.R. cohors I Tyriorum cohors I Lusitanorum Cyrenaica cohors II Flavia Brittonum cohors II Chalcidenorum cohors VII Gallorum classici 13 Mai 105 (Pferdehirt 2004, nr. 11; Petrovszky 2005) ala I Flavia Gaetulorum ala I Asturum ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I Lepidiana c.R. cohors I Bracaraugustanorum cohors I Sugambrorum tironum cohors II Mattiacorum cohors II Chalcidenorum cohors II Flavia Brittonum cohors Ubiorum 13 mai 105 (CIL XVI 50) ala I Claudia Gallorum ala I Vespasiana Dardanorum ala Gallorum Flaviana (1 Septembrie 118/ 31 Octombrie 119, RMD V 350) cohors I Flavia Commagenorum cohors I Lusitanorum Cyrenaica cohors II Lucensium cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum cohors III Gallorum cohors IIII Gallorum classici TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA TABEL 4 (continuare) 25 Septembrie 111 (RMD IV 222) ala I Pannoniorum ala I Claudia Gallorum (1 Septembrie 118/ 31 Octombrie 119, RMD V 350) ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I Flavia Numidarum cohors I Sugambrorum veterana cohors I ∞ Brittonum cohors I Claudia Sugambrorum tironum cohors I Flavia Commagenorum cohors II Mattiacorum cohors II Flavia Brittonum classici 20 August 127 (RMD IV 241; Pferdehirt 2004, nr. 23) ala I Pannoniorum et Gallorum ala Gallorum Atectorigiana ala I Vespasiana Dardanorum (1 Septembrie 118/ 31 Octombrie 119, RMD V 349) ala I Flavia Gaetulorum ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I Lusitanorum cohors I Flavia Numidarum (125/ 129, RMD V 375) cohors I Thracum Syriaca (Pferdehirt 2004, nr. 23) cohors I Germanorum cohors I Bracarorum cohors I Lepidiana cohors II Flavia Brittonum cohors II Lucensium (105/ 127, RMD V 369) cohors II Chalcidenorum cohors II Mattiacorum classici [25 Septembrie 111? sau 112-114 (CIL XVI 58) 116 (Eck, Pangerl 2006) ala I Vespasiana Dardanorum ala [...?] ala I Flavia Gaetulorum cohors I Lepidiana cohors [....?]um cohors I Bracaraugustanorum cohors II Lucensium cohors II Gallorum cohors III Gallorum cohors VII Gallorum (Mai/ August 109, RMD IV 219) ala II Hispanorum et Aravacorum ala Atectorigiana Gallorum cohors I Tyriorum sag. cohors I ∞ Brittonum cohors I Sugambrorum tironum cohors I F[lavia Commagenorum ?] cohors II Flavia Numidarum 2 Aprilie 134 (CIL XVI 78) ala I Gallorum et Pannoniorum ala I Vespasiana Dardanorum cohors I Cilicum cohors I Bracarorum cohors II Mattiacorum cohors I Claudia Sugambrorum (tironum?) cohors II Chalcidenorum 1 Iunie 125 (RMD IV 235; RMD V 364) ala I Gallorum et Pannoniorum ala I Flavia Gaetulorum (RMD V 356, 19 Octombrie 120) cohors I Thracum Syriaca cohors I Lepidiana c.R. cohors I Bracarorum c.R. (105/ 127, RMD V 369) cohors II Mattiacorum cohors II Flavia Brittonum 28 Februarie 138 (CIL XVI 83) 7 Aprilie 145 (RMD III 165/ RMD V 399) ala I [...?] ala I [...?] ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I[...?] cohors I [...?] cohors I(I) Chalcidenorum cohors I Lusitanorum [Cyrenaica] cohors II Mattiacorum classici ala Gallorum et Pannoniorum ala I Gallorum Atectorigiana (RMD IV 265, 138/ 142) ala I Vespasiana Dardanorum ala I Flavia Gaetulorum ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I Bracarorum c.R. cohors II Mattiacorum cohors I Flavia Numidarum (RMD IV 265, 138/ 142) cohors Claudia Sugambrum veterana cohors II Chalcidenorum sag. cohors I Cilicum sag. cohors I Thracum Syriaca cohors I Germanorum cohors II Bracaraugustanorum (RMD IV 265, 138/ 142) cohors Lusitanorum Cyrenaica cohors II Flavia Brittonum 107 DACIA AVGVSTI PROVINCIA TABEL 4 (continuare) 108 146 (RMD IV 270) cca 155 (RMD V 414) 156/ 158 (RMD I 50) ala Gallorum et Pannoniorum ala I Gallorum Atectorigiana ala II Hispanorum et Aravacorum ala I Vespasiana Dardanorum ala I Flavia Gaetulorum cohors I Bracarorum c.R. cohors II Mattiacorum cohors I Flavia Numidarum cohors I Claudia Sugambrum veterana Cohors I Lusitanorum cohors II Chalcidenorum sag. cohors I Cilicum sag. (RMD V 412, 148/ 153) cohors I Thracum Syriaca cohors I Germanorum cohors I(I) Bracar(augustanorum) cohors II Flavia Brittonum ala […?] ala […?] ala […?] ala […?] ala […?] cohors [I Bracarorum c.R.] cohors [I Flavia] N[umidarum] cohors [II Flavia Brittonum] cohors I Claudia Sugambrorum veterana cohors [I Lusitanorum Cyrenaica] cohors II Chalcidenorum sag. cohors [I Cilicum sag.] cohors I Thracum Syriaca cohors I Germanorum cohors II Bracaraugustanorum cohors I Cisipadensium ala Gallorum et Pannoniorum ala I Gallorum Atectorigiana (156, in exped. MT, Chiriac et al. 2006) ala II Hispanorum et Aravacorum ala I Vespasiana Dardanorum (156, in exped. MT, Chiriac et al. 2006) ala [I Flavia Gaetulorum] cohors I Bracarorum c.R. cohors I Flavia Numidarum (8 Februarie 157, Ivantchik 2005) cohors [II Flavia Brittonum] cohors I Claudia Sugambrorum veterana cohors I Lusitanorum Cyrenaica cohors II Chalcidenorum sag. (8 Februarie 157, Ivantchik 2005) cohors I Cilicum sag. cohors I Thracum Syriaca cohors I Germanorum c.R. (8 Februarie 157, Ivantchik 2005) cohors II Bracaraugustanorum (8 Februarie 157, Ivantchik 2005) cohors I Cisipadensium (8 Februarie 157, Ivantchik 2005) TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA TABEL 5. Atestări epigrafice ale participării trupelor auxiliare din Moesia Inferior la campaniile dacice ale lui Traian. ala I Asturum praefectus, P. Prifernius Paetus Memmius Apollinaris (IDRE I 112; PME, P 107); Dacia Inferior (RMD V 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269) ala I Vespasiana Dardanorum praefectus, P. Besius P.f. Quirina Betuinianus C. Marius Memmius Sabinus (IDRE II 468; PME, B 21); Moesia Inferior (CIL XVI 58; RMD V 349; RMD IV 241; CIL XVI 78; RMD III 165/ V 399; RMD IV 270; RMD I 50) ala I Claudia Gallorum 118/ 119 Moesia Inferior (RMD V 350); Dacia Inferior (Pferdehirt 2004, nr. 20; RMD V 361; RMD V 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269) ala Gallorum Atectorigiana 116 Moesia Inferior (Eck, Pangerl 2006); Dacia Inferior 122 (Pferdehirt 2004, nr. , 20); Moesia Inferior (RMD IV 241; RMD IV 265; RMD III 165/ V 399; RMD IV 270; RMD I 50) ala Hispanorum Dacia Superior 119 (RMD V 351); Dacia Inferior (CIL XVI 75 = IDR I 10; RMD V 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269; RMD V 442) ala I Pannoniorum 111 Moesia Inferior (RMD IV 222); Dacia 114 (RMD IV 225); Moesia Inferior (ala I Gallorum et Pannoniorum, RMD IV 235; 241; CIL XVI 78; RMD III 165/ V 399; RMD IV 270; RMD I 50) cohors II Flavia Bessorum Ştampile tegulare Stolniceni, Bârseşti, Rucăr (IDR II 561-562; 571; 607); Dacia Inferior (Pferdehirt 2004, nr. 20; CIL XVI 75 = IDR I 10; RMD V 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269) cohors I Bracaraugustanorum Dacia Inferior (Pferdehirt 2004, nr. 20; RMD V 376; RMD V 380; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269; RMD V 442) cohors I Augusta Nerviana Pacensis ∞ Brittonum Moesia Inferior 105 (Pferdehirt 2004, nr. , 10); 111 (∞ Brittonum RMD IV 222); 116 Moesia Inferior (∞ Brittonum, Eck, Pangerl 2006) cărămidă ştampilată descoperită la Buridava (CORSMB, IDR II 560); Dacia Inferior (RMD V 374; 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269) cohors II Brittonum Augusta Nerviana Pacensis ∞ Moesia Inferior 105 (Pferdehirt 2004, nr. , 10); Pannonia Inferior 114 (CIL XVI 61; RMD 87); 131 Dacia Porolissensis (RMD V 378) cohors I Flavia Commagenorum Ştampilare tegulare descoperite la Drajna de Sus (CIL III 12530 = IDR II 603; AE 1997, 1323), Voineşti (ILD 166); Târgşor (nepublicată); Dacia Inferior (RMD V 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269) cohors II Gallorum Dacia Inferior (CIL XVI 75 = IDR I 10; RMD V 376; 380; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269; RMD V 442) cohors III Gallorum Dacia Inferior (Pferdehirt 2004, nr. 20; RMD V 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269) cohors I Hispanorum veterana Piroboridava (praesidium); Buridava (vexillatio); trans Danuvium in expeditionem (Hunt papyrus, Fink 1971, nr. 63); Dacia Inferior (CIL XVI 75 = IDR I 10; RMD V 389; 376; 380; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269) cohors II Flavia Numidarum 116 Moesia Inferior (Eck, Pangerl 2006); Dacia Inferior (Pferdehirt 2004, nr. 20; CIL XVI 75 = IDR I 10; RMD V 376; 380; RMD I 39 = IDR I 13; RMD V 269) cohors Ubiorum Dacia Inferior 119/ 129 (RMD V 374); 144 Dacia Superior (CIL XVI 90 = IDR I 14; posibilă schimbare de frontieră ?) cohors I Tyriorum sagittariorum Dacia Inferior (RMD V 376; RMD I 39 = IDR I 13; RMD IV 269; RMD V 442) 109 DACIA AVGVSTI PROVINCIA TABEL 6. Trupele auxiliare din Moesia Inferior dislocate în Dacia Inferior. Trupele auxiliare din MOESIA INFERIOR înainte de campaniile dacice Trupele auxiliare din DACIA INFERIOR dislocate din Moesia Inferior Trupele auxiliare din MOESIA INFERIOR după crearea provinciei Dacia Inferior ala I Vespasiana Dardanorum ala I Flavia Gaetulorum - ala I Pannoniorum - ala I Vespasiana Dardanorum ala I Flavia Gaetulorum (114 PI; 125 MI) ala I Gallorum et Pannoniorum (114 D; 125 MI) ala Gallorum Flaviana (118/ 119 MI; 132/ 133 MS) ala Gallorum Atectorigiana (122 DI; 127 MI) ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I Lusitanorum Cyrenaica cohors I Claudia Sugambrorum tironum (156 Syria) cohors I Claudia Sugambrorum veterana (după 127 Asia; 146 MI) cohors II Chalcidenorum cohors II Lucensium (127 MI; 136 Th.) Cohors II Bracaraugustanorum (138/ 142 MI) - ala I Claudia Gallorum ala Gallorum Flaviana ala I Claudia Gallorum - ala Gallorum Atectorigiana ala Gallorum Atectorigiana ala Hispanorum ala I Asturum ala II Hispanorum et Aravacorum cohors I Raetorum (92 MI; Asia ?) cohors I Bracaraugustanorum cohors I Lusitanorum Cyrenaica cohors I Flavia Commagenorum cohors I Sugambrorum tironum ala Hispanorum (129 DI; 119 DS) ala I Asturum cohors I Bracaraugustanorum cohors I Flavia Commagenorum - cohors I Sugambrorum veterana - cohors II Chalcidenorum cohors II Lucensium - cohors II Bracaraugustanorum (92 MI; 114 Th.) cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum cohors III Gallorum cohors IV Gallorum (92 MI; 114 Th.; 121 Cil.) cohors VII Gallorum (92; Syria) cohors Ubiorum - cohors I Hispanorum veterana cohors I Tyriorum sagittariorum cohors I Lepidiana c.R. cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum cohors III Gallorum cohors Ubiorum (119/ 129 DI; 144 DS) cohors I Hispanorum veterana cohors I Tyriorum saggitariorum - cohors I Flavia Numidarum - cohors II Mattiacorum - cohors II Flavia Brittonum cohors II Flavia Numidarum cohors II Flavia Numidarum cohors I Lepidiana c.R. (după 127 transferată în Capp.) cohors I Flavia Numidarum (165 Lyc. Et Pamph.) cohors II Mattiacorum (cca 155 Th; 198 MI) cohors II Flavia Brittonum - Trupele auxiliare dislocate în MOESIA INFERIOR pentru campaniile pentru dacice cohors I Nerviana Augusta Pacensis ∞ Brittonum cohors II Nerviana Augusta Pacensis ∞ Brittonum (114 PI; 131 DP) cohors I Nerviana Augusta Pacensis ∞ Brittonum - - cohors I Thracum Syriaca (125 din MS) / cohors I Bracarorum c.R. (125 din MT) / cohors I Cilicum ∞ sag. (134 din MS) / cohors I Germanorum c.R. (127 din GS ?) / cohors I Cisipadensium (ante 155 din Th.) 110 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA TABEL 7. Trupele auxiliare din Dacia atestate în diplome militare. 11 August 106 (CIL XVI 160 = IDR I 1; RMD V 343) cohors I Brittonum ∞ Ulpia torquata p.f. c.R. / ante emerita stipendia 14 Octombrie 109 (RMD III 148) 17 Februarie 110 (CIL XVI 57 = IDR I 2) 2 Iulie 110 (CIL XVI 163 = IDR I 3) ala I civium Romanorum ala (cohors) II Flavia Commagenorum sag. ? ala II Pannoniorum cohors I Brittonum ∞ Ulpia torquata c.R. cohors I Britannica ∞ c.R. cohors I Ituraeorum cohors I Thracum c.R. cohors (ala) I Augusta Ituraeorum ? cohors I Vindelicorum c.R. p.f. cohors I Pannoniorum veterana cohors I Montanorum cohors II Gallorum Pannonica cohors II Hispanorum cohors II Britannorum ∞ c.R. p.f. cohors II Gallorum Macedonica cohors III Campestris c.R. cohors IIII Cypria cohors V Gallorum cohors VIII Raetorum ala I civium Romanorum ala I Augusta Ituraeorum cohors I Augusta Ituraeorum sag. cohors I Britannica ∞ c.R. cohors I Hispanorum p.f. cohors I Thracum c.R. cohors Ituraeorum cohors Flavia Ulpia Hispanorum ∞ c.R. cohors II Gallorum Macedonica cohors III Campestris cohors IIII Cypria c.R. cohors VIII Raetorum pedites singulares Britanniciani ala I Augusta Ituraeorum ala I Claudia (Nova) ala I Britannica c.R. ala II Pannoniorum veterana cohors I Ulpia Brittonum ∞ Ulpia torquata c.R. cohors I Vindelicorum ∞ c.R. p.f. cohors I Britannica ∞ c.R. cohors I Flavia Hispanorum ∞ cohors I Montanorum cohors I Thracum c.R. cohors I Cretum sag. cohors I Hispanorum p.f. cohors I Pannoniorum veterana p.f. cohors II Hispanorum cohors II Britannorum ∞ c.R. p.f. cohors II Gallorum Pannonica cohors II Gallorum Macedonica cohors II Flavia Commagenorum sag. cohors V Lingonum cohors V Gallorum cohors VI Thracum cohors VIII Raetorum pedites singulares Britanniciani 113 (17 Decembrie)/ 114 (2/ 3 Mai) (RMD IV 225) 3/ 4 Mai 114 (RMD IV 226 = Pferdehirt 2004, nr. 16) ala I Augusta Ituraeorum ala II Pannoniorum veterana cohors I Flavia Ulpia Hispanorum ∞ cohors I Britannica ∞ c.R. cohors I Augusta Ituraeorum sag. cohors I Montanorum cohors I Hispanorum cohors I Cretum sag. cohors I Alpinorum cohors II Britannorum ∞ c.R. p.f. cohors V Lingonum cohors VI Thracum pedites singulares Britanniciani ala I Pannoniorum cohors I [...?] cohors [I Britannic]a ∞ cohors II Hispanorum cohors II [...?] cohors II Gallorum Macedonica cohors II [...?] cohors II [...?] cohors III Campestris cohors [...?] cohors [...?] pedites singulares Britanniciani 111 DACIA AVGVSTI PROVINCIA TABEL 8. Trupele auxiliare din Dacia Superior atestate în diplome militare. 12 Noiembrie 119 (RMD V 351) 14 Aprilie 123 (Pferdehirt 2004, nr. 22) ala Hispanorum cohors [...?] cohors I Alpinorum cohors I Britannica ∞ c.R. cohors II Brittonum c.R. p.f. cohors V Gallorum cohors [VIII Raetorum] cohors II Flavia Commagenorum pedites Britanniciani (item trans. in DP) 13 Decembrie 157 (CIL XVI 107 = IDR I 15) ala [Batavorum ∞] ala I Hispanorum Campagonum ala I [Gallorum et Bosporanorum] cohors I Vindelicorum ∞ cohors [II Gallorum Pannonica] cohors II Flavia Commagenorum cohors [I Alpinorum] cohors [VIII Raetorum] cohors I Ubiorum cohors I Thracum sag. cohors [II] Gallorum Dacica cohors I Augusta Ituraeorum cohors [IIII Hispanorum/ VIII Raetorum] pedites singulares Britannici 8 Iulie 158 (CIL XVI 108 = IDR I 16) ala I Batavorum ∞ ala I Hispanorum Campagonum ala I Gallorum et Bosporanorum cohors I Thracum sag. cohors IV Hispanorum cohors I Augusta Ituraeorum vexillarii Africae et Mauretaniae Caesarensis qui sunt cum Mauris gentilibus 10 Decembrie 136/ 10 Iulie 138 (RMD V 384) 23 Februarie 144 (CIL XVI 90 = IDR I 14) ala I Batavorum ∞ ala I Hispanorum Campagonum ala I Gallorum et Bosporanorum vexillatio/ Numerus equitum Illyricorum cohors I Alpinorum cohors I Vindelicorum cohors I Thracum sag. cohors I Ubiorum cohors [I Augusta Ituraeorum] sag. cohors II Gallorum Pannonica cohors II Flavia Commagenorum cohors [II] Gallorum Dacica cohors [IIII Hispanorum] cohors [VIII Raetorum] ala [I Batavorum ∞] ala I Hispanorum Campagonum ala I Gallorum et Bosporanorum cohors II Gallorum Pannonica cohors [II Flavia Commagenorum] cohors [II Gallorum Dacica] cohors I Augusta Ituraeorum cohors I Vindelicorum ∞ cohors I Thracum sag. cohors IIII Hispanorum cohors VIII Raetorum cohors I Ubiorum cohors I Alpinorum 1 Aprilie 179 (RMD II 123) ala I Batavorum ∞ ala I Bosporanorum cohors I Alpinorum cohors I Augusta Ituraeorum cohors III Dalmatarum cohors V Gallorum cohors I Thracum sag. cohors I Ubiorum cohors II Gallorum et Pannoniorum (Pannonica) cohors I Vindelicorum cohors VIII Raetorum cohors III Campestrum (Campestris) cohors IIII Hispanorum cohors II Flavia Commagenorum vexillatio peditum singularium Britannicianorum Vezi şi Palmyrenii sagittarii ex Syria: 29 Iunie 120 (RMD I 17 = IDR I 5; IDR I 6) şi 31 Ianuarie/ 12 Februarie 126 (RMD I 27 = IDR I 8; RMD I 28 = IDR I 9) 112 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA TABEL 9. Trupele auxiliare din Dacia Inferior atestate în diplome militare. 17 Iulie 122 (Pferdehirt 2004, nr. 20; RMD V 361) ala [...?] ala I Claudia Gallorum Capitoniana (MI, 1 Septembrie 118/ 31 Octombrie 119, RMD V 350) ala Gallorum Atectorigiana cohors I [...?] cohors I Bracaraugustanorum cohors II Flavia Numidarum cohors II Flavia Bessorum cohors III Gallorum 131/ 132 (RMD V 380) ala [...?] cohors I Bracaraugustanorum cohors I Hispanorum veterana cohors II Flavia Numidarum cohors II Gallorum 119/ 129 (RMD V 374) ala/ cohors[...?]t(...) cohors Ubiorum cohors I ∞ Brittonum Augusta Nerviana Pacensis 13 Decembrie 140 (RMD I 39 = IDR I 13) ala I Asturum ala Hispanorum ala I Claudia Gallorum Capitoniana Numerus equitum Illyricorum cohors I Flavia Commagenorum cohors I Bracaraugustanorum cohors I Tyriorum sag. cohors III Gallorum cohors I Augusta Nerviana Pacensis Brittonum ∞ cohors I Hispanorum veterana cohors II Flavia Numidarum cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum 22 Martie 129 (CIL XVI 75 = IDR I 10) ala Hispanorum vexillatio equitum Illyricorum cohors I Hispanorum veterana (120/ 140, RMD V 389) cohors II Flavia Numidarum cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum 130 (RMD V 376) ala I Asturum ala Hispanorum ala I Claudia Gallorum Capitoniana vexillatio equitum Illyricorum cohors I Flavia Commagenorum cohors I Augusta Pacensis Nerviana Brittonum ∞ cohors I Tyriorum sag. cohors [I Bracara]u[gustanorum] cohors I Hispanorum veterana cohors II Flavia Numidarum cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum cohors III Gallorum 19 Iulie 146 (RMD IV 269) ala I Asturum ala Hispanorum (167/ 168 ? RMD V 442) ala I Claudia Gallorum Capitoniana Numerus equitum Illyricorum cohors I Flavia Commagenorum cohors I Bracaraugustanorum (167/ 168, RMD V 442) cohors I Tyriorum sag. (167/ 168, RMD V 442) cohors I Augusta Nerviana Pacensis Brittonum ∞ cohors I Hispanorum veterana cohors II Flavia Numidarum cohors II Flavia Bessorum cohors II Gallorum (167/ 168, RMD V 442) cohors III Gallorum 113 DACIA AVGVSTI PROVINCIA TABEL 10. Trupele auxiliare din Dacia Porolissensis atestate în diplome militare. 14 Aprilie 123 (Pferdehirt 2004, nr. 22) ala I Brittonum c.R. (trans. in DP) cohors II Gallorum (trans. in DP) 10 August 123 (RMD I 21 = IDR I 7; RMD I 22 = IDR I 7 A) ala II Pannoniorum (RMD IV 233) ala I Brittonum cohors I Britannica ∞ item ala I Brittonum (intus)/ Britannica (ext.) c.R. (PI) 24 Septembrie 151 (RMD V 404) 27 Septembrie 154 ? (CIL XVI 110 = IDR I 17; RMD I 47) ala (II) Gallorum et Pannoniorum ala Siliana ala Tungrorum Frontoniana cohors I Ulpia Brittonum ∞ cohors I Britannica ∞ cohors I Flavia Ulpia Hispanorum ∞ cohors I Batavorum ∞ c.R. cohors I Aelia gaesatorum ∞ cohors II Augusta Nerviana Pacensis Brittonum ∞ (RMD I 40 = IDR I 23/ RMD V Appendix Ia: 138/ 142) cohors II Britannorum ∞ cohors I Hispanorum cohors I Cannanefatium cohors II Hispanorum scutata Cyrenaica cohors V Lingonum cohors VI Thracum ala [Silia]na ala (II) Gallorum et Pannoniorum ala Tungrorum Frontoniana cohors I Ulpia Brittonum ∞ cohors [I Britannica] ∞ cohors I Flavia Ulpia Hispanorum ∞ cohors [I Batavorum ∞ c.R.] cohors I Aelia gaesatorum ∞ cohors I(I) Augusta Nerviana Pacensis Brittonum ∞ II Britt(anorum) ∞ cohors I Hispanorum cohors [I Cannanefatium] cohors II Hispanorum scutata Cyrenaica cohors [V Lingo]n(um) cohors VI Thracum 114 130 10 Decembrie/ 131 9 Decembrie (RMD V 378) 2 Iulie 133 (RMD I 35 = IDR I 11) ala II Pannoniorum cohors [...?] cohors I Batavorum ∞ c.R. p.f. cohors I Cannanefatium cohors [...?] cohors II Augusta Nerviana Pacensis ∞ Brittonum cohors [...?] cohors V Lingonum cohors VI Thracum ala Siliana c.R. ala I Tungrorum Frontoniana cohors I Ulpia Brittonum ∞ cohors I Britannica ∞ cohors I Hispanorum cohors I Batavorum ∞ cohors I Aelia gaesatorum (∞) cohors II Brittonum / II Britannorum ∞ (IDR I 12, 117/ 138) 21 Iulie 164 (RMD I 64 = IDR I 18; CIL XVI 185 = IDR I 19; RMD I 63 = IDR I 20; IDR I 21 = RMD I 66; 22 = RMD I 65/ II 115; RMD II 116; 117; RMD IV 287; 289?) ala II Gallorum et Pannoniorum ala Siliana c.R. ala I Tungrorum Frontoniana cohors I Brittonum ∞ cohors I Britannica eq. cohors (Flavia Ulpia) I Hispanorum ∞ cohors I Batavorum ∞ cohors I Aelia gaesatorum cohors II Nerviana Brittonum ∞ cohors II Britannorum ∞ cohors I Hispanorum cohors I Cannanefatium cohors II Hispanorum (scutata Cyrenaica) cohors V Lingonum cohors VI Thracum TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Auxiliary units from Moesia Superior and Moesia Inferior at the conquest of Dacia - abstract The main conclusions that can be drawn after reviewing the present state of knowledge regarding the participation of the auxiliary units from Moesia Superior and Inferior at the Dacian wars are as follows: It can not be sustained anymore a strong enforcement of Moesia Superior’s garrison with the occasion of Trajan’s first expeditio Dacica, the garrison being established during Domitian’s reign, situation similar to that of Moesia Inferrior. Only two cohorts are brought in Moesia Superior from Germania Inferior, both of them being miliaria (I Vindelicorum miliaria c.R.p.f.; II Brittonum miliaria c.R.p.f.). After the first campaign or may be after the first year of the campaign, it may be observed the necessity of supplementing the effectives, therefore from Germania Inferior were brought I Hispanorum p.f. and I Pannoniorum veterana cohorts, as well as several cohorts from Pannonia (I Brittonum milliaria, I Britannica milliaria c.R., VIII Raetorum); an irregular formation from Britannia (pedites singulares Britanniciani); and probably from Bithynia cohors IIII Cypria c.R. and cohors IV Campestris; situation similar to that from Moesia Inferior where two milliariae cohorts are brought (I et II Augustae Nervianae Pacenses milliariae Brittonum). It is difficult to establish the exact moment of the intervention of the auxiliary units from Moesia Inferior at the north of the Danube; nevertheless, all the actions of military power enforcement of this province seem to have taken place during or after 101 (bringing the above mentioned cohorts, the transfer of XI Claudia p.f. legion from Vindonissa; bringing of I Minervia legion from Bonna; the enforcement of the so-called Dobrudgean limes). It may be observed a parallel attempt to enforce the Pannonian limes, destabilized by the participation of several units to the Dacian expeditions, by bringing I Thracum c.R. f. and III Lusitanorum c.R. p.f. cohorts from Germania Inferior after 101. Except for the I civium Romanorum, I Augusta Ituraeorum, I Britannica c.R., I Pannoniorum? alae and I Augusta Ituraeorum sagittariorum, I Ituraeorum sagittariorum, II Gallorum Pannonica, V Lingonum cohorts, all the other units which appear in the diplomas of the new province had been dislodged from the army of Moesia Superior. All the auxiliary units of Dacia Inferior province, except for vexillatio equitum Illyricorum, come from Moesia Inferior. The extremely great number of units which take part at expeditio Parthica is surprisingly, this being possible due to the new realities on the Danube frontier. Nevertheless, their including on the list of units from Moesia Superior determine us to suppose that not all of the effectives took part at the expedition, but have probably formed vexillations, as we have mentioned the vexillation put under the command of the prefect of I Cilicum cohort or as indicates a well-known inscription from Rome: L. Paconius Proculus, who, as a tribune of XI Claudia legion, became praefectus vexillationis equitum Moesiae inferioris et Daciae euntium in expeditionem Parthicam (CIL VI 32 933 = ILS 2723 = IDRE I 21). An interesting fact is represented by the deployment of several cohorts from Moesia Superior, participating at the Parthic expedition (I Cilicum – first in Thracia – and I Thracum Syriaca), on the territory of Moesia Inferior, starting with Hadrian’s reign. The deployment of ala Gallorum Flavianna from Moesia Inferior to Moesia Superior represents a consequence of ala II Pannoniorum transfer to Dacia and the remaining of ala Praetoria singularium on the territory of Syria, after Trajan’s Parthic expedition. 115 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Quotable are the evidences of the cohorts unknown up to the present, namely the enigmatic III AVG NERV, possibly a III Augusta Nerviana Pacensis milliaria Brittonum (?) cohort, after the type of the two known up to now, and cohors II Dacorum, attested in a diploma dated in 125/ 126, positioned separately of the tropes mentioned as stationing in Moesia Superior. It is difficult to trace the garrisons of the troops during Trajan’s reign, due to the fact that on the basis of the tegular stamps it seems that none of the presented cases can confirm for certain that these belong to an archaeological context datable during the first two decades of the IInd century A.D. The identification of several tegular materials having the stamp of certain auxiliary units it is not a sufficient argument to stress its implication in the Dacian wars. Therefore, it must be retained as well the simple tegular material transports used, for example, for the construction of the bridge from Drobeta. The tegular material marked with the stamps of certain legionary or auxiliary units has a different relevance in interpreting the disalignment of certain troops. This is due to the significance of attesting this kind of artifact in certain sites, as well as to the discovery conditions. The debates regarding their place of production and circulation must be subjected, in each case, to a multitude of possibilities. Table 1 – The auxiliary units from Moesia Superior attested in military diplomas. Table 2 – Epigraphic evidence of the participation of the auxiliary units from Moesia Superior at Trajan’s Dacian expeditions. Table 3 – The auxiliary units from Moesia Superior deployed in Dacia. Table 4 – The auxiliary units from Moesia Inferior attested in military diplomas. Table 5 – Epigraphic evidence of the participation of the auxiliary units from Moesia Inferior at Trajan’s Dacian campaigns. Table 6 – The auxiliary units from Moesia Inferior deployed in Dacia Inferior. Table 7 – The auxiliary units from Dacia attested in military diplomas. Table 8 – The auxiliary units from Dacia Superior attested in military diplomas. Table 9 – The auxiliary units from Dacia Inferior attested in military diplomas. Table 10 – The auxiliary units from Dacia Porolissensis attested in military diplomas. 116 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Bibliografie Alföldy 1968 – G. Alföldy, Die Hilfstruppen der römischen Provinz Germania Inferior, Düsseldorf (Epigraphische Studien Bd. 6). Campbell 1984 – B. Campbell, The Emperor and the Roman Army 31 BC-AD 235, Oxford. Barnea, Ciucă 1989 – Al. Barnea, I. Ciucă, O nouă unitate militară romană la Acidava, SCIVA 40, 2, 147-155. Bădescu 1981 – M.I. Bădescu, Ştampile tegulare de la Voineşti, Muscel, com. Lereşti (jud.Argeş), SCIV 32, 2, 291-5. Benea, Bona 1994 – Doina Benea, Petru Bona, Tibiscum, Bucureşti. Bogdan Cătăniciu 1997 – Ioana Bogdan Cătăniciu, Muntenia în sistemul defensiv al Imperiului Roman. Wallachia in the Defensive System of the Roman Empire 1st-3th centuries A.D., Alexandria. Chiriac et al. 2006 – C. Chiriac, L. Mihailescu-Bîrliba, I. Matei, Un nouveau diplôme militaire de Mésie Inférieure, Pontos Euxeinos 10 (Beiträge zur Archäologie und Geschichte des antiken Schwarzmeer- und Balkanraumes, Sven Conrad, Ralph Einicke, Andreas E. Furtwängler, Henryk Löhr, Anja Slawisch, ed., Langenweißbach), 383-390. Christescu 1938 – V. Christescu, Quelques monuments inédits de Turtucaia (Transmarisca), Dacia 5-6, 451 - 452. Covacef 2000 – Zaharia Covacef, Cohors I Germanorum a Capidava, Army and Urban Development, 285-291. Cuvigny 2005 - Hélène Cuvigny, Ostraka de Krokodilô. La correspondance militaires et sa circulation. O. Krok. 1-151, IFAO, Cairo. Daci şi romani – Daci şi romani. 1900 de ani de la integrarea Daciei in Imperiul Roman, Doina Benea (ed.), (BHAUT VII), Timisoara, 2006. Daicoviciu 1930 – C. Daicoviciu, Micia I. Cercetări asupra castrului (Cu un „Supliment epigrafic”), ACMIT 3, 3-44. Documenting the Roman Army – Documenting the Roman Army. Essays in the Honour of Margaret Roxan, J. J. Wilkes (ed.), London 2003. Eck 2002 – W. Eck, Traian - Der Weg zum Kaisertum, Traian - Ein Kaiser, 7-20. Eck, MacDonald, Pangerl 2001 – W. Eck, D. MacDonald, A. Pangerl, Neue Diplome für die Auxiliartruppen in den dakischen Provinzen, ActaMN 38, 1, 27-48 Eck, MacDonald, Pangerl 2002 – W. Eck, D. MacDonald, A. Pangerl, Neue Militärdiplome mit Konsulndaten, Chiron 32, 2002, 401-426. Eck, Pangerl 2003 – W. Eck, A. Pangerl, Sex. Iulius Frontinus als Legat des niedergermanischen Heeres. Zu neuen Militärdiplomen in den germanischen Provinzen, ZPE 143, 205-219. Eck, Pangerl, 2004 – W. Eck, A. Pangerl, Ein Sequaner in einem Militärdiplom vom 27. Juli 108, RÉMA 1, 103-115. Eck, Pangerl 2005 – W. Eck, A. Pangerl, Traians Heer im Partherkrieg. Zu einem neuen Diplom aus dem Jahr 115, Chiron 35, 49-67. 117 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Eck, Pangerl 2005a – W. Eck, A. Pangerl, Zwei Konstitutionen für die Truppen Niedermösiens vom 9. September 97, ZPE 151, 185-192. Eck, Pangerl 2005b – W. Eck, A. Pangerl, Neue Konsuldaten in neuen Diplomen, ZPE 152, 229-262. Eck, Pangerl 2006 – W. Eck, A. Pangerl, Neue Diplome für die Auxiliartruppen in den mösischen Provinzen von Vespasian bis Hadrian, Dacia, NS 50, 2006 (sub tipar). Fink 1971 – R. Fink, Roman Military Records on Papyrus, Ann Arbor. Fündling 2006 – J. Fündling, Kommentar zur Vita Hadriani der Historia Augusta, Bonn. Gilliam 1962 – J.F. Gilliam, The Moesian „Pridianum”, Hommges à Albert Grenier (Collection Latomus 58), 745-756. Grainger 2003 – J.D. Grainger, Nerva and the Roman Succesion Crisis of AD 96-99, LondraNew York. Gudea 1997 – N. Gudea, Der dakische Limes. Materialien zu seiner Geschichte, JRGZM 44 (Sonderdruck), 1-114. Gudea 1980 – N. Gudea, Castrul roman de la Bre cu, ActaMP 4, 255-365. Gudea 2001 – N. Gudea, Die Nordgrenze der römischen Provinz Obermoesien. Materialien zu ihrer Geschichte (86-275 n. Chr), JRGZM 48 (Sonderdruck), 1-118. Flutur 1999-2000 – Al. Flutur, Despre două ştampile tegulare de la Tibiscum, AB, SN 7-8, 373376. Holder 1980 – P. Holder, Studies in the Auxilia of the Roman Army from Augustus to Trajan, (BAR IS 70) Oxford. Holder 2003 – P. Holder, Auxiliary Deployment in the Reign of Hadrian, Documenting the Roman Army, 101-145. Hügel 1996 – P. Hügel, Cărămizi romane ştampilate descoperite la Cladova (jud. Arad), Ziridava 19-20, 73-78. Ionescu, Gherghari, entea 2006 – Corina Ionescu, Lucre ia Gherghari, O. entea, Interdisciplinary (mineralogical-geological-archaeological) study on the tegular material belonging to the Legion XIII Gemina from Alburnus Maior (Roşia Montană) and Apulum (Alba Iulia): possible raw materials sources, CercArh 13, 413-436. Isac 2001 – D. Isac, Das Militärdiplom aus dem Jahr 151 n. Chr. von Samum (Căşei) und die Datierung der Prokuratur des Macrinus Vindex in Dacia Porolissensis, ActaMN 38, I, 49-60. Ivantchik 2005 – A. Ivantchik, Les Thraces dans l’armée romaine dans la région nord-pontique: nouvelles inscriptions d’Olbia Pontique, 10th International Congress of Thracology, Komotini-Alexandroupoli 18-23 october 2005, comunicare. Jarrett 1994 – M.J. Jarrett, Non-legionary troops in Roman Britain: part one, the units, Britannia 25, 35-77. Lőrincz 2001 – B. Lőrincz, Die römischen Hilfstruppen in Pannonien während der Prinzipatszeit. Teil I: die Inschriften, Viena. Kraft 1951 - K. Kraft, Zur Rekrutierung der Alen und Kohorten an Rhein und Donau, Berna. Marcu 2004 – F. Marcu, Military Tile-stamps as a Guide for the Garrisons of several Forts in Dacia, Orbis Antiquus, 570-594. 118 TRUPELE AUXILIARE DIN MOESIA Marcu 2004a – F. Marcu, Comments on the Identity and Deployment of Cohortes I Brittonum, ActaMN 39-40, I, 219-234. Matei-Popescu 2004 – Fl. Matei-Popescu, Trupele auxiliare romane din Moesia Inferior, SCIVA 52-53, 173-242. Matei-Popescu 2004a – Fl. Matei-Popescu, Participarea trupelor auxiliare din Moesia Inferior la războaiele dacice, Argesis 13, 123-129. Matei-Popescu 2005 – Fl. Matei-Popescu, Despre identitatea cohortelor I Bracaraugustanorum equitata şi I Bracarorum civium Romanorum, Corona laurea, 313-318. Matei-Popescu, entea 2006 – Fl. Matei-Popescu, O. entea, The Participation of Upper Moesian Auxiliary Units to the Trajans Dacian War, Dacia, NS 50 (sub tipar). Matei-Popescu, entea 2006a – Fl. Matei-Popescu, O. entea, Trupele auxiliare din Germania Inferior şi expedi iile dacice ale împăratului Traian, Daci si romani, 47-56. Maxfield 1981 – Valerie A. Maxfield, The Military Decorations of the Roman Army, Londra. Nemeth 2005 – E. Nemeth, Armata în sud-vestul Daciei Romane / Die Armee im Südwesten des römischen Dakien, Timişoara. Opriş 1997 – I.C. Opriş, O nouă mărturie epigrafică privitoare la sta ionarea cohortei I Ubiorum la Capidava, SCIVA 48, 3-4, 277-281. Petolescu 1986 – C.C. Petolescu, Les camps de la zone sud-carpatique de la Dacie. Limes 13 Aalen, 510-514. Petolescu 2001– C.C. Petolescu, O nouă diplomă militară privitoare la provincia Dacia Inferior, Oltenia 13, 69-76. Petolescu 2002 – C.C. Petolescu, Auxilia Daciae. Contribuţie la istoria militară a Daciei romane, Bucureşti. Petolescu, Popescu 2004 – C.C. Petolescu, A.T. Popescu, Ein neues Militärdiplom für die Provinz Moesia inferior, ZPE 148, 2004, 269–276 = O nouă diplomă militară privitoare la provincia Moesia Inferior, Studia Historica et Theologica, 73-92. Pferdehirt 2004 – Barbara Pferdehirt, Römische Militärdiplome und Entlassungsurkunden in der Sammlung des Römisch-Germanischen Zentralmuseums (Kataloge vor- und frühgeshichtlicher Altertümer, Bd. 37, 1-2), Mainz. Pflaum 1960 – H.G. Pflaum, Les carrières procuratoriennes équestres sous le Haut-Empire romain, I-III, Paris. Pontos Euxeinos – Pontos Euxeinos, 10. Beiträge zur Archäologie und Geschichte des antiken Schwarzmeer- und Balkanraumes, Sven Conrad, Ralph Einicke, Andreas E. Furtwängler, Henryk Löhr, Anja Slawisch (ed.), Langenweißbach, 2006. Rosenbereger 1992 – V. Rosenberger, Bella et expeditiones. Die antike Terminologie der Kriege Roms, Stuttgart. Saddington 1982 – D.B. Saddigton, The Development of the Roman Auxiliary Forces from Caesar to Vespasian (49 BC-AD 79), Harare. Saxer 1967 - R. Saxer, Untersuchungen zu den Vexillationen des römishen Kaiserheeres von Augustus bis Diokletian, Köln-Graz (Epigraphische Studien Bd. 1). Seelentag 2004 – G. Seelentag, Taten und Tugenden Traians. Herrschaftsdarstellung im Principat, Stuttgart. 119 DACIA AVGVSTI PROVINCIA Spaul 1994 – J.E.H. Spaul, Ala2. The Auxiliary Cavalry Units of the Pre-Diocletianic Imperial Roman Army, Andover, Spaul 2000 – J. Spaul, Cohors2: The Evidence for and a Short History of the Auxiliary Infantry Units of the Imperial Roman Army, BAR IS 841. Speidel 1976 – M.P. Speidel, Citizen Cohorts in the roman imperial army. New data on the cohorts Apula, Campana and III Campestris, TAPA 106, 339-348. Speidel 1985 – M.P. Speidel, Bithynian Troops in the Kingdom of the Bosporus, EpigrAnat 6, 97-102. Speidel 2002 – M.A. Speidel, Belicossimus Princeps, Traian. Ein Kaiser, 23-40. Strobel 1984 – K. Strobel, Untersuchungen zu den Dakerkriegen Trajans. Studien zur Geschichte des mittleren und unteren Donauraumes in der Hohen Kaiserzeit, (Antiquitas I 33), Bonn. Strobel 1989 – K. Strobel, Die Donaukriege Domitians (Antiquitas I 38), Bonn. Syme 1971 – R. Syme, Danubian Papers, Bucureşti. Traian. Ein Kaiser – Traian. Ein Kaiser der Superlative am Beginn einer Umbruchzeit?, A. Nünnerich-Asmus (ed.), Mainz am Rhein, 2002. Tudor 1978 – D. Tudor, Oltenia romană, edi ia IV, Bucureşti. entea 2003 – O. entea, Legion XIII Gemina and Alburnus Maior, Apulum 40, 253-265. entea, Matei-Popescu 2004 – O. entea, Fl. Matei-Popescu, Alae et Cohortes Daciae et Moesiae. A review and update of J. Spaul`s Ala2 and Cohors2, ActaMN 39-40, I, 259296. Vlădescu 1983 – C.M. Vlădescu, Armata romană în Dacia Inferior, Bucureşti. Vlădescu, Poenaru-Bordea 1978 – Cr.M. Vlădescu, Gh. Poenaru-Bordea, Cercetări arheologice în castrul roman de la Arcidava, satul Enoşeşti, comuna Piatra-Olt, jud. Olt, SMMIM 11, 137-42. Weiß 1997 – P. Weiß, Neue Militärdiplome, ZPE 117, 227-268. Zahariade, Dvorski 1997 – M. Zahariade, T. Dvorski, The Lower Moesian Army in Northern Walachia (A.D. 101-118). An Epigraphical and Historical Study on The Brick and Tile Stamps Found in The Drajna de Sus Roman Fort, Bucureşti. 120