C. 21_COMUNICAREA IN REI.pdf

Capitolul 21 Comunicarea înărelațiileă economice internaționaleă Autori: RoșiȘaăCAPOT Irina DAVID Raluca HURDUZEU Roxana MARINESCU Mariana NICOLAE CorneliaăP TRU LuȘiaăR DULESCUăGROSU TeoșoraăŞERBAN OPRESCU Structură: ▪ Comunicarea intercultural ă şiăȘompetenţaăplurilingv ▪ ▪ ComuniȘareaăinterpersonal SpeȘifiȘulăȘomuniȘ riiăsȘriseă în afaceri– oăfoarteăsȘurt ă aborșareăinterȘultural Obiective: ▪ Sensibilizareaăfaț ășeăprinȘipaleleă elemente teoretice necesare pentruăaăfaȘeăfaț ăunorăsituațiiă de comuniȘareăînăȘașrulărelațiiloră internaţionaleăaleăuneiăfirme înăȘonșiţiileăglobaliz rii ▪ 648 Formareaăşiășezvoltareaă șeăȘompetenţeășeăȘomunicare înămeșiulăinternațională (necesitatea plurilingvismului, folosirea diverselor registre șeălimb ,ăfolosireaăanumitor elemente lingvistice iănonlingvistiȘe,ăneȘesitateaă dezvolt riiăprofesionaleă continue etc.) CASETA 21.1 Cuvinte, cuvinte, cuvinte Titlul acestei ȘaseteăesteăunăȘitatăȘelebru.ăŞtițiășeăunșe?ăDaȘ ănu,ăfoarteăpuținiă tiu,ăȘ utațiălaăsfâr itulă ȘapitoluluiăsauăpeăGoogle.ă Tr imăînăepoȘaăînăȘareăȘomuniȘareaăaăȘunosȘutăoășezvoltareăspeȘtaȘuloas .ă S-a ajuns chiar la formularea homo communicans care,ă șup ă homo oeconimnicus iă homo politicus (Clarkă iăDiani,ă1996),ăsubliniaz ăimportanțaăȘomuniȘ riiăazi.ăDarăaȘeast ăaȘtivitateăatâtășeăimportant ă esteăgreuășeășefinită iăareătenșințaășeăaăaăsȘ paăașeseaășeăsubăȘontrolulăatâtăalăpraȘtiȘienilor,ăașiȘ ănoi toți,ăȘeiăȘareăvorbim,ăsȘriem,ăpiȘt m,ășans măetȘ.,ătoateăformeășeăȘomuniȘare,ășară iăalăteoretiȘienilor,ă nuăpuțini,ăȘareășesȘoper ăȘonstantăȘ ăînȘerȘ rileășeăsistematizareăşiăȘlasifiȘareă tiințifiȘ ăaășiversit țiiășeă formeășeăȘomuniȘareăreprezint ăunăluȘru greu de realizat, în ciuda ajutorului imens dat de computer în stoȘareaă iăanalizareaăunuiănum răinȘreșibilășeămareășeăsituațiiășeăȘomuniȘare. DeăȘeăsuntăȘuvinteleăatâtășeăimportante?ăPentruăȘ ănuăexist ăniȘiunăfelășeămesajăsȘrisăsauăoral,ămaterializat sauă șoară virtual,ă niȘiă m Șară gânșuri,ă f r ă Șuvinte.ă ComuniȘarea,ă a aă Șumă oă înțelegemă înă moșă obi nuit, nuă poateă aveaă loȘă f r ă utilizareaă Șuvintelor.ă Alegereaă Șuvântuluiă potrivită esteă oă abilitateă avansat ,ăașeseaăoăart .ăMaiăalesăȘânșăȘomuniȘareaăareăloȘăîntr-oăalt ălimb ășeȘâtăȘeaămatern , a aăȘumă seăîntâmpl ăfoarteăașeseaăînălumeaăglobalizat ășeăazi,ăînăȘașrulăsȘhimburilorăeȘonomiȘeăinternaționale.ă iămaiăalesăȘânșășeăalegereaăȘuvântuluiăpotrivităpotășepinșeăafaȘeri,ăȘontraȘte,ăsoartaăunorăȘomunit ți. S ălu măunăexempluășeănotorietateăînălumeaăspeȘiali tilorășeălimb ăenglez ășinăRomâniaă– vizitaăpre edintelui SUA, George W. Bush, în România. În noiembrie 2002, George W. Bushă veneaă laă BuȘure ti, imediat șup ăȘeăRomâniaăfuseseăinvitat ăofiȘial s ășemarezeănegocierile de aderare la NATO. Discursul ținutășeăG.W.ăBushăînăPiațaăRevoluțieiăa r masăȘelebruășatorit ăaparițieiăunuiăȘurȘubeuăȘhiarăînătimpăȘeă vorbeaă pre eșinteleă SUA,ă întâmplareă exploatat ă oratoriȘă șeă Ș treă vorbitoră înă moșă așmirabil,ă șară iă șatorit ă unoră trașuȘeriă aproximativeă iă Șuă nuanţe arhaice a cuvintelor rostite de Bush. Interpretul, impus expres de echipa Bushă pentruă așunareaă popular ă şiă șiferită șeă trașuȘ toareaă ofiȘial ă oferit ă șeă Ministerul Afacerilor Externe al României, era etnic român stabilităînăSUAășinăȘopil rie,ăȘareăpierșuseă ȘontaȘtulăȘuălimbaăromân ăprofesional ăaȘtual .ăAlegereaăaȘestuiăinterpretăaăfostăf Șut ășinămotiveășeă loialitateăfaț ășeăpre eșinteleăBush.ăDar, chiar de la început, ȘeiăprezențiăauăfostăintrigațiășeătrașuȘereaă aproximativ ăsauăȘhiarăgre it ăaășisȘursului. De exemplu, propozițiaăAs we started speaking a rainbow appeared. aăfostăreșat ăînălimbaăromân ăȘuăforma de viitor a verbului, ȘeeaăȘeăsȘhimb ăprofunșăsensul:ă „Oăs ăapar ă iăȘurȘubeulăînăȘurânș”(0.41-0.44). Printre situațiileăȘomiȘeăaăfostăfolosireaăformuleiă„ olșălaă olș”ăpentruăaășesȘrieărelaţiileăRomânia-SUA laăȘareăpreşedintele Bush s-a referit spunând the USA and NATO will be by your side. AȘeast ăformul ă aă șevenită Șelebr ă înă Romaniaă șină Șauzaă trașuȘeriiă f Șute atunci, bazat ă peă expresiaă foarteă utilizat ă înă limbaă englez :ă shoulder to shoulder.ă Iat ă transȘriereaă Șuvânt riiă iă aă trașuȘeriiă respeȘtive,ă a aă Șumă apare pe youtube (https://www.youtube.com/watch?v=XJiKc21AkU4): Should any danger threaten Romania, should any nation threaten Romania, the USA and NATO will be by your side. „DaȘ ăȘinevaăvreoșat ăvaăataȘaăRomânia,ășaȘ ăȘinevaăvreoșat ăvaăamenințaăRomânia,ăNATOă iăSUAăvor fiă olșălaă olșăȘuășvs.”ă(6.40-6.59). Astfelă șeă situațiiă apară relativă freȘventă înă praȘtiȘ , nuă șoară înă situațiileă șeă interpretariat, în care presiuneaăesteăfoarteămareăasupraăinterpretului,ăȘiă iălaătrașuȘeriăȘânș,ăteoretiȘ,ăexist ătimpulăpentruăaă verifiȘaă iăalegeăvariantaăȘeaămaiăbun .ăDeăfapt,ăvorbimășespreăȘunoa tereaăȘoreȘt ăaăsensuluiăȘuvintelor atâtăînălimbaămatern , Șât,ămaiăales,ăînălimbileăpeăȘareăleăfolosimăînășiverseăsituațiiăȘareăimpliȘ ăinternaţionalizare.ăUnăsiteășeătrașuȘ toriăprofesioni tiăne spuneăȘ ăfaȘeăeforturiăpentruă„dezvoltarea echipei șeătrașuȘ toriăȘuăexpertiz ășoveșit ăînășomeniulăjurișiȘ”. Cuvântulăexpertiz , îns ,ănuăareăaȘela iăsensă înăromân ă(„ȘerȘetareăȘuăȘaraȘterătehniȘăf Șut ășeăunăexpert,ăla ȘerereaăunuiăorganășeăjurisșiȘţie sau de urm rireăpenal ăoriăaăp rților,ăasupraăuneiăsituații,ăproblemeăetȘ., aăȘ reiăl murireăintereseaz ăsoluționarea cauzei”)1 pe care îl are în limba englez ă(șeprinșeriăsauăȘuno tințeăîntr-un domeniu specializat)1. Cuvintele pot spune multe despre cel/cea Șareăleăfolose te.ăDeăaȘeeaăesteăbineăs ăfolosițiăînăpermanenț ă șiȘționarul,ămono- sauăbilingv,ăȘlasiȘăsauăonline.ăFolosireaăȘoreȘt ăaăȘuvintelor,ăatâtăînălimbaămatern ,ă Șâtă iăîntr-oăalt ălimb ăpeăȘareăoăutiliz m, reprezint ăprimaăimagineăasupraăprofesionalismuluiănostru.ă Esteăbineăs ăverifiȘ măsensurileăȘuvintelorășaȘ ășorimăs ăneăpunem într-oălumin ăfavorabil . Not :ă1 DefiniţieăaăexpertizeiăȘonformăhttps://dexonline.ro/definitie/expertiz%C4%83. 649 21.1 Comunicarea interculturală şi competenţa plurilingvă Înă Șontextulă aȘtuală ală globaliz rii,ă nevoiaă șeă ȘomuniȘareă înă spaţiulă profesională şiă nuă numaiă presupuneămaiămultășeȘâtăînv ţareaăuneiaăsauăaămaiămultorălimbiăstr ineăşiănuăseălimiteaz ăniȘiălaă şiănuăseătermin ăniȘiăȘuăînsuşireaăunorănoţiuniășeăvoȘabularăşi/sauăgramatiȘ ,ăaȘesteaăreprezentânșă de fapt doar mijloacele care,ă înă Șorelaţieă Șuă alteă elemente,ă ȘonșuȘă laă realizareaă şiă reuşitaă ȘomuniȘ rii.ă Angajatoriiă șină epoȘaă globaliz riiă Șaut ă laă viitoriiă loră angajaţiă maiă multă șeȘâtă Șunoştinţeă şiă Șompetenţeă înă șomeniulă șeă speȘialitate.ă Aşaă Șumă reieseă șintr-un studiu (Nicolae et al., 2014, p. 488), prinȘipaleleă aspeȘteă avuteă înă veșereă înă proȘesulă reȘrut riiă șeă personală suntă Șompetenţeleă transversale,ă ună loȘă privilegiată întreă aȘesteaă oȘupânșă limbileă str ineă şiă Șompetenţaă interȘultural ,ă Șareă șesȘhișă Șaleaă Ș treă oă înţelegereă maiă u oar ă aă uneiă noiă Șulturiă şiă îiă ajut ă peă absolvențiă înă șrumulă loră Ș treă reuşitaă profesional ă şiă personal ă înă eraă monșializ riiă relaţiiloră eȘonomiȘeă şiă libereiă ȘirȘulaţiiă aă persoaneloră şiă m rfuriloră (StanȘiu-Capot ă şiă OpresȘu,ă 2013,ă pp. 61-66).ăPentruăȘ ămulţiăseămaiăîntreab ăînȘ ăȘeăînseamn , de fapt, intercultural, plurilingv sau multilingv, ne-amăpropusăs ăl murimăpeăsȘurtăînăȘeleăȘeăurmeaz ăaȘesteăȘonȘepte. Figura 21.1 Harta limbilor vorbite în lume Sursa: http://www.forumfr.com/sujet631626-carte-de-toutes-les-langues-du-monde.html. Termenul „ȘomuniȘareă interȘultural ” (engl. intercultural communication) a fost folosit pentru primaășat ășeăetnologulăameriȘanăEșwarșăT.ăHallăînăluȘrareaăsaă The Silent Language, ap rut ăînă anulă1959.ăÎnăȘonȘepţiaăsa,ăpartenerii de dialog folosesc – peălâng ălimbajă– şiăelementeănonverbaleă Șumăarăfiătonul,ămimiȘaăşiăgestiȘa.ăAȘesteaăînsoţesȘăînăoriȘeăȘultur ăafirmaţia,ănegaţia,ămirareaăetȘ.ă InterpretareaăinȘoreȘt ăaăaȘestorăelementeăareăȘaăefeȘtăeşeȘulăȘomuniȘ rii.ăTermenul s-aăr spânșită în anii 1970-1980 ai secolului al XX-lea în cele mai diverse domenii (Földes, 2007, p. 10). Consultarea documentelor privind politica lingvistiȘ ă aă Europeiă (MarinesȘu,ă 2015,ă pp.ă 80-89) a evișenţiată leg turaă strâns ă întreă Șompetenţaă interȘultural ă şiă Șeaă plurilingv .ă Conformă Cașruluiă EuropeanăComunășeăReferinţ ăpentruăLimbiă„...ăaborșareaăplurilingv ăpuneăaȘȘentulăpeăfaptulăȘ ,ă peăm sur ăȘeăexperienţaălingvistiȘ ăaăunuiăinșivișăînăȘontextulăs uăȘulturalăseăextinșeășeălaălimbaă utilizat ăînăsânul familiei la limba de comunicare a unui grup social, iar apoi a altor grupuri sociale (indiferent de faptul c aȘeast ăextinșereăareăloȘăprinăintermeșiulăsistemuluiă Șolarășeăînv ţareăsauă prinăexperienţaășireȘt ),ăel/eaănuăȘlaseaz ăaȘesteălimbiă iăȘulturi înăȘompartimenteăseparate,ășarăî iă șezvolt ă maiă șegrab ă oă Șompetenţ ă ȘomuniȘativ ,ă laă struȘturareaă Ș reiaă Șontribuieă totă felulă șeă Șuno tinţeă iăoriȘeăexperienţ ălingvistiȘ .ăÎnăȘompetenţaăȘomuniȘativ ășeăaȘeast ănatur ălimbileăseă 650 afl ăînăȘorelaţieă iăinteraȘţiune”1. SpeȘialiştiiăsuntășeăaȘorșăȘ ăplurilingvismulăesteășeterminatășeăoă serieă șeă faȘtori,ă printreă Șare:ă internaționalizarea,ă sistemulă eȘonomiȘă neoliberal,ă gloȘalizareaă (globalizare/loȘalizare),ă tehnologiaă informațieiă iă mass-meșia,ă eșuȘațiaă național ,ă reșuȘereaă puteriiănaționaleă(Nelșe,ă2004,ăpp.ă31-46). Cartaăeuropean ăaăplurilingvismuluiăȘonfirm ,ășeăasemenea,ăimportanțaăsa.ăDaȘ ăavemăînăveșereă doar titlurile capitolelor acesteia,ăneăputemăȘonturaăoăimagineăȘomplet ă iăȘonȘret ăaăprovoȘ rilor acesteiă ȘapaȘit ți în toate domeniile (sociale, culturale, economice): Plurilingvism și Europa politică; Plurilingvism, cunoașterea și recunoașterea alterității; Plurilingvism și libertate; Plurilingvism și identități europene; Plurilingvism, cultură și cetățenie; Plurilingvism și relații internaționale; Diversitatea culturală, plurilingvism și dezvoltarea științifică; Plurilingvism și eficiență economică; Plurilingvism și dreptul muncii; Plurilingvism și educație; Plurilingvism și mass-media2. Deşiă poateă fiă uşoră șeă Șonfunșată Șuă plurilingvismulă – șatorit ă sensuluiă apropiată ală Șeloră șou ă elementeă șeă Șompunereă însemnânșă „maiă mulţi”,ă „maiă multe”ă respeȘtivă „mulţime”3 – prin „multilingvism”ă Cașrulă Comună Europeană șeă Referinţ ă pentruă Limbiă înţelegeă „Șunoa tereaă unuiă anumitănum rășeălimbiăsauăȘoexistenţaășiverselorălimbiăîntr-oăsoȘietateășat .ăMultilingvismulăpoateă fiă realizat,ăpură iă simplu,ă prină șiversifiȘareaă oferteiă șeă limbiă într-oă Șoal ășat ă sauă într-un sistem educativ dat, prin încurajarea elevilor de a studia maiă multeă limbiă str ineă sauă prină reșuȘereaă rolului dominant al limbii engleze în comuniȘareaăinternaţional ”ă(ibiș.). Sintetizânș,ăputemăspuneăȘ ămultilingvismulăseărefer ălaăprezențaămaiămultorălimbiăînăaȘeea iăarieă geografiȘ ,ă maiă miȘ ă sauă maiă mare,ă reȘunoscut formal sau nu, în timp ce plurilingvismul este repertoriulălingvistiȘăfolositășeămaiămulteăpersoane,ăa așarăopus mono lingvismului;ăinȘlușeă„limbaă matern ”ăsauă„limbaă1”,ăpreȘumă iăalteălimbiă iăvariet țiălingvistiȘe.ăOăpersoan ăplurilingv ășețineă un repertoriuășeălimbiăstr ine,ăpreȘumă iăȘompetențeăȘareăs ăîiăpermit ăs ăleăaȘȘeseze 4. Vorbim de un spațiu multilingv (de exemplu, Europa) și de o persoană plurilingvă (care cunoaște mai multe limbi). Plurilingvismulă esteă v zută ast ziă Șaă stareaă uneiă persoane care utilizeaz / tieă maiă multeă limbi,ă „persoaneleăȘareăauăȘelăpuținăunaăsauășou ălimbiăînăplusăfaț ășeălimbaămatern ” (Tremblay, 2009, pp. 8-9). ÎnăȘontextulăglobaliz riiă i,ămaiăreȘent,ăprinăexistențaă iăfunȘționareaăUniuniiăEuropene,ă plurilingvismul este nu numai un deziderat cultural, dar şiă un element important de care depind integrarea social ă iă aȘȘesulă laă informaţii:ă „eșuȘaţiaă plurilingv ă iă interȘultural ă esteă singurulă orizontăposibilăpentruășezvoltareaăînv ț mântuluiă iăaălimbilorămoșerne” (Maurer, 2011, p. 1). Înă paginileă urm toareă veţiă puteaă aflaă maiă multeă șespreă aȘestă fenomenă şiă veţiă puteaă refleȘtaă laă Șompexitateaă aȘestoră aspeȘteă Șareă seă îmbin ă şiă seă întrep trunșă permanentă şiă totă maiă intensă peă fonșulăsȘhimb rilorăeȘonomiȘeăşiăsoȘialeălaănivelănuănumaiăeuropean,ăȘiăşiămonșial. Globalizareaăesteășefinit ăȘaăunăproȘesăînăȘareăsȘhimburileăȘuăbunuriă iăserviȘii,ăȘapital,ăoameniă iă ȘulturiăsuntăînăȘre tereăpe întreagaăplanet ă iăȘreeaz ăinteraȘțiuniășinăȘeăînăȘeămaiăputerniȘeăîntreă șiferiteăp rțiăaleălumii. Citat în 1959, în ziarul britanic The Economist, apoi în cotidianul francez Le Monde,ătermenulășeăglobalizareăesteășeămultătimpăsubieȘtulășezbaterilorășespreărealit țileăpeăȘareă leăaȘoper .ăCaraȘterulămultișimensionalăalăproȘesuluiănuăpermiteăoăviziuneăuniȘ ăaăȘonȘeptuluiăînă funȘţieă șeă speȘialit ți:ă eȘonomie,ă soȘiologie,ă politiȘ ,ă filozofieă etc. Esteă unanimă aȘȘeptată ast ziă Ș ă termenulășesemneaz ă„șezvoltareaăinterșepenșenţeiălaănivelămonșial”5. Globalizarea influenţeaz ă http://www.isjcta.ro/wp-content/uploads/2013/06/Cadrul-European-Comun-de-Referinţ -pentrulimbi.pdf. 2 http://www.observatoireplurilinguisme.eu/images/Fondamentaux/resumchartev4.10.pdf. 3 www.dexonline.ro. 4 http://www.coe.int/t/dg4/linguistic/Division_en.asp. 5 www.glossaireinternational.com. 651 1 din ce în ce mai mult toate domeniileăvieţii:ăsoȘial,ăeȘonomiȘ,ăȘultural,ăpersonal.ăTr imășejaăînăȘeeaă ce McLuhan şiăFioreănumeau, înȘ ășin 1970, „satulăplanetar”ă (MȘLuhanăşiă Fiore, 1970). Pentru a supravieţui, îns , ast ziăînăaȘestă„sat”,ătrebuieăs ăfimăinformaţi,ăs ăneăputemăintegra, s ăȘolabor m,ă s ăştimăs ăȘomuniȘ măînăȘontexteăinternaţionaleăşiăpeăȘanaleășiverse.ăTotăatâteaăȘompetenţeăȘareă suntă generateă șeă faptulă Ș ă globalizareaă esteă ună „fenomen multidimensional în care tehnologia informatiȘ ,ă al turiă șeă alteă tehnologii,ă Șomerţă şiă Șapitală seă extinșă global,ă iară interșepenșenţeleă ȘresȘă şiă seă reg sesȘă înă toateă aspeȘteleă vieţiiă noastre” (Davis, p. 1). În acest context al noilor tehnologii,ă Șeleă aleă ȘomuniȘ riiă auă ună rolă esenţial:ă internetul a înl turată frontierele,ă aă miȘşorată distanţele,ă aă reșusă șisparit ţileă informaţionaleă şiă aă permisă unoră miliarșeă șeă persoaneă s ă seă exprime.ă Seă spuneă Ș ă ast zi,ă avânșă Șâteă ună ȘalȘulator,ă 3,75ă miliarșeă șeă oameniă ţină înă mâinileă loră lumea.ăPentruăaăneăbuȘuraășeăaȘeast ăpoziţie,ătrebuieăîns ăs ăţinemăȘontășe faptulăȘ ă„înăfaţaăunuiă ȘalȘulatorăesteămereuăȘineva.ăÎnăaȘestăuniversăvirtualăsuporturileăsuntăimateriale!ăNuăemiţ toriiăsauă reȘeptoriiămesajelor!ăChiarășaȘ ăneăașres măunuiăgrup-ţint ,ăoăpersoan ăeste cea care va citi prima mesajul” (Renault, 2011, p. 67). Deă Șunoa tereaă aȘesteiă persoane,ă aă profiluluiă s uă personal,ă profesional,ă națională șepinșeă suȘȘesulă interaȘțiuniiă șeă ȘomuniȘare,ă atâtă personal ă Șâtă şiă profesional ,ășinămomentăȘe,ășeăexemplu,ăexist ăast ziăaproapeă80ă000ășeăȘompaniiămultinaționaleă la nivelămonșial,ăȘareărealizeaz ămaiămultășeă2/3ășinăȘomerțulăinternațional. Trașiţional ă sauă virtual ,ă sȘris ă sauă oral ,ă ȘomuniȘareaă laă nivelă internaţională seă realizeaz ă prină intermeșiulă uneiă limbiă Șareă trebuieă s ă fieă st pânit ă șeă toţiă partiȘipanţiiă laă aȘtulă de comunicare. PentruăȘeiămaiămulţi,ăaȘeast ălimb ăesteăengleza,ăȘareăaășevenităoăașev rat ă„linguaăfranȘa”,ăfiinșă unaă șintreă Șeleă maiă importanteă limbiă vehiȘulare.ă SpeȘialiştiiă Șonsișer ă îns ă Ș ă „înv ţareaă șoară aă uneiălinguaăfranȘaănuăesteăsufiȘient .ăOăveritabil înţelegereămutual ăşiăoăapreȘiereăînăprofunzimeăaă altoră Șulturiă presupună ună ȘontaȘtă șireȘtă Șuă loȘuitoriiă altoră ţ ri,ă prină intermeșiulă limbiiă lor”ă (Holdsworth, 2003, p. 107) R spânșireaălimbiiăenglezeă – ȘonseȘinț aăutiliz riiăsaleăȘresȘuteăpeăpiețeleăeȘonomiȘe,ă tiințifiȘe,ă tehnologiȘeă iă Șulturaleă laă nivelă monșială – este legat ă şiă șeă șemoȘrațiaă înă alegerileă lingvistiȘe,ă englezaăfiinșăînv țat ăînăprezentășeăȘ treătoateăgrupurileăsoȘioeȘonomiȘe,ănuășoarășeăoăelit ,ăȘaăînă treȘut.ă Înă aȘela iă timp,ă „World English”ă (Brütt-Griffler, 2002, p. 110) esteă utilizat ă înă paralelă Șuă limbileăloȘaleă iăseăr spânșe teăînăîntreagaălume;ăînăplus,ăsuntăȘreateănoiăvariet ți.ăDup ăp rereaăluiă Brütt-Griffler,ă aȘestă luȘruă esteă rezultatulă șireȘtă ală revenșiȘ riloră hegemoniȘe anglo-ameriȘaneă iă oȘȘișentaleă aleă lumii;ă r spânșireaă eiă esteă rezultatulă atâtă ală imperialismului, Șâtă iă ală lupteiă împotriva imperialismului (Brütt-Griffler, 2002, pp. 62-86). CerȘet rileă speȘialiştilorăarat , îns , Ș ă optimismulă Șuă Șareă seă Șonsișeraă Ș ă englezaă esteă oă „linguaă franȘa”ă sufiȘient ă înă satulă global,ă înȘepeă s ă p leasȘ ,ă atâtaă timpă Șât,ă șeă exemplu,ă șoară ună miȘă proȘentă șintreă europeniă folosesȘă englezaă pentruă serviȘiiă online.ă Iat ă șeă Șeă Șonsișer mă Ș ă plurilingvismulăpareăaăfiăr spunsulăașeȘvatălaăproblemeleășeăȘomuniȘareăinterȘultural ăaleăEuropeiă şiă aleă lumii.ă Esteă evișentă înă perioașaă aȘtual ă Ș ă „eșuȘaţiaă plurilingv ă iă interȘultural ă esteă prezentat ă Șaă singurulă orizontă posibilă pentruă șezvoltareaă înv ț mântuluiă iă ală preș riiă limbilor” (Maurer, 2011, p. 64). EșuȘațiaă pentruă plurilingvismă presupuneă atâtă Șon tientizareaă alegeriloră lingvistiȘeăpeăȘareăleăfaȘemălaănivelăinșivișual,ăpreȘumă iărespeȘtulăpentruălimbileăȘunosȘuteășeăalțiiă iă pentruă Șulturaă iă ișentitateaă Șultural ă peă Șareă leă inȘluș.ă Înă plus,ă prină eșuȘațiaă plurilingv ă seă șobânșe teăabilitateaășeăaăperȘepeă iășeăaămeșiaărelațiileăexistenteăîntreășiverseleălimbiă iăȘulturi. Competențaăplurilingv ăseărefer ălaărepertoriulășeăresurseășobânșiteălaănivelăinșivișualăînătimpulă înv ț riiă șiverseloră limbiă str ineă înă eșuȘațiaă formal ,ă non-formal ă sauă informal .ă În plus, Șompetențaă interȘultural ă esteă oă parteă important ă aă eșuȘațieiă plurilingve.ă Competenţaă interȘultural permiteă înțelegereaă alterit țiiă prină realizareaă șeă Șonexiuniă întreă șiferiteă imaginiă i experiențe.ăUnăpasăînainteăeste auto-Șunoa terea, prinărefleȘţiaăasupraăpropriuluiăgrupăȘulturală iă soȘială i,ăînăȘeleășinăurm ,ămeșiereaăîntreămembriiăunorăgrupuriăsoȘialeă iăȘulturaleășiverse.ăAstfel, ȘompetenţaăinterȘultural ăpoateăfiăv zut ăȘaăunăinstrumentășeășezvoltareăpersonal ă iăprofesional :ă 652 Șonfer ășrepturiă iăoportunit țiăegaleăpentruăvorbitoriiăoriȘ rorălimbiă(inȘlusivăȘeleăminoritareăsauă maiăpuţin folosite), echitate lingvistiȘ ăînăȘașrulăȘomunit ţiiă iăautonomieășeăînv țare. Comunicarea plurilingv ă iă interȘultural ă iă șobânșireaă aȘestoră Șompetențeă suntă extremă șeă relevanteă pentruă șrepturileă Șulturaleă iă politiȘe:ă șauă aȘȘesă laă șiverseă Șulturiă prină Șunoa tereaă lingvistiȘ ă iăȘonfer ăunăsensășeăapartenenț ălaăunăȘorp ȘomunăȘulturală iălingvistiȘ.ă„Pluringvismul seă refer ă laă ȘapaȘitateaă șeă partiȘipareă (Șet țeneasȘ )ă laă ȘomuniȘareaă politiȘ ă relevant ă înă meșiiă multilingvistice, a aă Șumă esteă Europaă Șontemporan ”ă (BreișbaȘk,ă 2003, p. 11). De exemplu, aborșareaă problemeloră legateă șeă meșiulă înȘonjur tor trebuieă s ă seă faȘ ă laă nivelă global,ă șeă aȘeea,ă esteă nevoieă s ă seă Șreezeă ună Șorpă Șomună – șină punȘtă șeă veșereă lingvistiȘă iă Șet țenesȘă – pentru înțelegereaăaȘestora. ComuniȘareaă interȘultural ă esteă esenţial ă şiă seă șoveșeşteă aă fiă ună proȘesăinteraȘtivășeă asimilareă iă șiferențiere.ă Pentruă oă ȘomuniȘareă interȘultural ă efiȘient ,ă trebuieă s ă seă st pâneasȘ ă regulileă șeă baz ă aleă ȘomuniȘ rii,ă s ă seă ȘunoasȘ ă şiă s ă seă șep şeasȘ ă provoȘ rileă nuă numaiă verbale,ă Șiă şiă Șeleă nonverbale,ă s ă seă aleag ă instrumenteleă șeă ȘomuniȘare așeȘvateă i,ă Șelă maiă important,ă înă opiniaă noastr ,ă s ă seă ȘunoasȘ ă interlocutorul.ă AȘestă luȘruă esteă neȘesară înă toateă șomeniileă viețiiă noastreă atâtăpersonaleăȘâtăşiăprofesionale,ăavânșăînăveșereănevoileășeăinternaționalizareăaărelaţiilorăsoȘiale,ă economice şiă Șulturale.ă Deă laă Șanșișaturaă pentruă ună post,ă laă partiȘipareaă laă ună sonșajă şiă pân ă laă negoȘieriă internaţionale,ă totulă seă exprim ă prină intermeșiulă uneiă limbi.ă Cuă Șâtă ştimă maiă multeă despre partenerul/interlocutorul nostru, despre cultura din care vine, despre ceea ce îl ȘaraȘterizeaz ă Șaă omă şiă Șaă profesionist,ă Șuă atâtă ȘomuniȘareaă îşiă vaă atingeă sȘopulă maiă uşor.ă Înă șomeniulă eȘonomiȘ,ă ȘomuniȘareaă esteă oă aȘtivitateă speȘifiȘ :ă esteă vorbaă șespreă ȘomuniȘareaă șeă afaȘeri.ă iăȘineăspuneăafaȘeri,ăspuneăprofesionalismăde înalt nivel în diferite contexte culturale. UnăsȘurtăexempluășeășiferenţeăȘulturaleăȘareă– ignorate – potășuȘeălaăinsuȘȘesulăȘomuniȘ rii poate fiăurm rităînătabelul 21.1. Tabelul 21.1 Diferențe culturale verbale și nonverbale Distanţa interpersonală Coduri conversaţionale Japonezii,ă Șaă şiă germaniiă iă Germaniiă suntă multă maiă axaţiă peă ameriȘanii,ă p streaz ă oă șistanț ă Șonținutulă sȘhimbuluiă șeă fiziȘ ă publiȘ ă maiă mareă șeȘâtă informaţii,ăînătimpăȘeăfranȘezii,ăȘa francezii sau românii. iă românii,ă suntă maiă atențiă laă șimensiuneaărelațional .ă Ritualuri de interacţiune FranȘeziiă iă româniiă aȘȘept ă Șa,ă într-oășisȘuțieăanimat ,ămaiămulteă persoaneă s ă vorbeasȘ ă înă aȘelaşiă timpă sauă s ă seă întrerup ă reȘiproȘ.ă Acest comportament este considerat nepoliticos în Germaniaă i Marea Britanie. Sursa: PreluȘrareășup ăCélineăAttali. Disponibil la: www.creg.ac-versailles.fr. ÎnăȘonȘluzie,ăevitareaăeşeȘuluiăȘomuniȘ riiăîntr-o lume multilingvistiȘ ă iămultiȘultural ăpresupuneă st pânireaăşiăfolosireaăefeȘtiv ăaăstrategiilorășeăînv țareăplurilingveă iășeăȘomuniȘareăinterȘultural ă pentruă sporireaă iă șiversifiȘareaă anseloră peă oă piaț ă aă munȘiiă totă maiă versatil ă iă Șareă rișiȘ ă provoȘ riămajore.ăDobânșireaăşiășezvoltareaăaȘestorăstrategiiătrebuieăs ăreprezinteăoăpreoȘupareăpeă tot parcursulă vieţiiă inșivișului,ă atâtă înă meșiiă instituţionalizate,ă Șâtă şiă prină expunereă laă şiă ȘontaȘtă direȘtăȘuășiverseăȘulturiăşiălimbi. 653 21.2 Comunicarea interpersonală 1. Comunicarea în limbi străine – între așteptări și realitate Un sondaj efectuat în anul 2012ă înă rânșulă Șet țeniloră șină toateă stateleă membreă aleă Uniuniiă Europeneă aă evișențiată Șlară Ș ă majoritateaă europeniloră sunt Șon tiențiă șeă benefiȘiileă plurilingvismului. Tabelul 21.2 prezint ă proȘenteleă șeă responșențiă Șareă i-auă ar tată înȘreșereaă înă oportunit țileăoferiteășeăabilitateaășeăaăȘomuniȘaăînăalteălimbiășeȘâtăȘeaănațional . Tabelul 21.2 Opinia europenilor cu privire la necesitatea de a cunoaște una sau mai multe limbi străine Necesitatea de a comunica într-o limbă străină Necesitatea de a comunica în mai multe limbi străine Uniunea Europeană România 84% 73% 72% 60% Sursa: European Commission (2012a). Special Eurobarometer 386. Europeans and Their Languages, pp. 7-8; European Commission (2012b). Special Eurobarometer 386. Europeans and Their Languages, Factsheets. Romania, p. 1. Dinăp Șate,ășe iămareaămajoritateăaăpartiȘipanțilorălaăsonșajăauăreȘunosȘutăimportanțaăȘunoa teriiă uneiaăsauăaămaiămultorălimbiăstr ineăpentruăaăȘomuniȘaăefiȘient,ăînăanulă2012ănum rulășeăeuropeniă Șareă șețineauă aȘeast ă abilitateă eraă sȘ zut.ă Astfel,ă Șonformă șateloră șină tabelul 21.3., la nivel europeană 46%ă șintreă responșențiă nuă Șuno teauă niȘioă limb ă str in .ă Înă Șeeaă Șeă îiă prive teă peă Șet țeniiăromâni,ăaȘestăproȘentajăseărișiȘaălaă52%. Tabelul 21.3 Multilingvismul la nivel european Abilitatea de a comunica într-o limbă străină Abilitatea de a comunica în două limbi străine Abilitatea de a comunica în minim trei limbi străine Uniunea Europeană 54% 25% România 48% 22% 10% 8% Sursa: European Commission (2012a). Special Eurobarometer 386. Europeans and Their Languages, p. 16; European Commission (2012b). Special Eurobarometer 386. Europeans and Their Languages, Factsheets. Romania, p. 1. AspeȘteleășeămaiăsusăevișențiaz ăbenefiȘiileăabilit țiiășeăaăȘomuniȘaăînălimbiăstr ine,ăreȘunosȘuteă atâtălaănivelăinstituționalăȘâtă iăinșivișual,ăpreȘumă iăfaptulăȘ ăexist ăînăȘontinuareăunănum rămareă de europeni care nu se pot bucura de avantajele oferite de plurilingvism.ă Esteă Șlară Ș ă persoaneleă care cunosc una sau mai multe limbi str ineășeținăunăavantajăȘompetitivăsemnifiȘativănuănumaiăînă țaraă înă Șareă aȘe tiaă loȘuiesȘ,ă Șiă iă laă nivelă internațional.ă Dină p Șate,ă aȘeast ă Șunoa tereă nuă areă întotșeaunaă Șaă rezultată ȘapaȘitateaă șeă aă ȘomuniȘaă efiȘient.ă Dup ă Șumă observauă Moran et al., „ȘomuniȘareaă esteă iă erou, iă personajă negativ:ă ajut ă laă transferulă șeă informații,ă înșepline teă nevoileăoameniloră iăseăasigur ăȘ ăluȘrurileăsuntăf Șute,ășarămultăpreaășesăeaășuȘeălaășistorsionareaă mesajelor,ăproșuȘeăfrustrareă iăîi faȘeăpeăoameniă iăorganizații s ășevin ăinefiȘienți” (Moran et al., 2007, p. 45). 654 Prin urmare, este importantăȘaăpartiȘipanțiiălaăaȘtulășeăȘomuniȘareăs ăînțeleag ăȘ ăexist ăoăserieășeă reguliăȘareăpotăȘre teăgrașulășeăefiȘienț ăalăinteraȘțiuniiășintreăei.ăDup ăȘumăseăarat ămaiăjos,ășe iă exist ăoăserieășeăaspeȘteăȘareăvizeaz ăoriȘeătipășeăȘomuniȘareăînăgeneral,ășeămulteăoriăesteăneȘesar ă așaptareaă vorbitoriloră laă maiă mulțiă faȘtori,ă preȘumă tipulă șeă ȘomuniȘare,ă Șontextulă înă Șareă seă șesf oar ăȘomuniȘareaăsauărelațiaăstabilit ăîntreăvorbitori. 2. Tipuri de comunicare ÎnăliteraturaășeăspeȘialitateăexist ănumeroaseăȘlasifiȘ riăaleăȘomuniȘ riiăînăfunȘțieășeășiferițiăfaȘtori.ă Astfel, s-auă șefinită șiverseă tipuriă șeă ȘomuniȘareă avânșă înă veșereă șistanțaă șintreă partiȘipanți,ă șireȘțiaăînăȘareăseășesf oar ăȘomuniȘarea,ănum rulășeăpartiȘipanțiălaăaȘtulășeăȘomuniȘareăsauăînă funȘțieășeăformaăpeăȘareăoăiaăȘomuniȘarea.ăÎnăfunȘțieășe numărul de participanți, comunicarea este intrapersonală (ȘomuniȘareaă interioar ă aă fieȘ ruiă inșiviș)ă iă interpersonală (comunicarea dintre inșivizi)ă(PetȘu,ă2002;ăŞtef nesȘu,ă2009; Rada şi Peltea, 2014). Acest ultim tip de comunicare face obieȘtulășisȘuțieiăurm toare.ă Comunicarea interpersonală esteă ună proȘesă șeă transmitereă aă informațiiloră șeă laă ună inșivișă laă Șel laltă sauă șeă laă ună grupă șeă inșiviziă laă altulă iă seă Șontureaz ă Șaă unulă șintreă Șeleă maiă importanteă fenomeneăpsihosoȘiale,ăunămeȘanismăesențialăpentruăsoȘializareaăuman ăprinăinteraȘțiune. Laă bazeleă realiz riiă uneiă ȘomuniȘ riă efiȘienteă st , în primul rând, stabilirea obiectivelor care șetermin ă șemarareaă aȘtuluiă ȘomuniȘațional.ă F r ă planifiȘareaă iă înțelegereaă obieȘtiveloră înă ȘomuniȘare,ă efiȘiențaă transmiteriiă mesajeloră poateă suferi,ă a aă Șumă vomă ar taă înă șesȘriereaă barierelorăȘeăpotăap reaăînăȘomuniȘare. 3. Obiectivele comunicării interpersonale Literatura de specialitate a identificat mai multe obiective ale comunicării interpersonale. Pentru a înlesniă aȘtulă ȘomuniȘațional,ă partiȘipanțiiă trebuieă s ă î iă formulezeă mesajeleă luânșă înă Șonsișerareă sȘopurileă ȘomuniȘ riiă iă rezultateleă sȘontate.ă Astfel,ă stușiileă arat ă Ș ă laă bazaă comunicării interpersonale stauă aseă obieȘtiveă funșamentale (Dinu, 2004; Ştef nescu, 2009; Rașaă şiă Peltea, 2014): - cunoa tereaălumiiăexterioareă(prinăsȘhimbulășeăinformațiiăȘuăsemenii); - autoȘunoa tereaă sauă Șunoa tereaă interioar ă (prină șezv luireaă unoră am nunte personale interlocutorului sau invitându-lăpeăaȘestaăs ăproȘeșezeălaăfel); - stabilireaă iămenținereaășeărelațiiăsemnifiȘativeăȘuăalteăființeăumaneă(prinăȘreareaășeărelațiiă de prietenie, solidaritate, dragoste); - convingereaă interloȘutoruluiă (prină Șreareaă șeă mesajeă Șuă sȘopulă șeă aă Șonvingeă iă influențaă interlocutorul, ca, de exemplu, înăeșuȘație,ăpolitiȘ ,ăreligie); - ajutorarea semenilor (prin comunicarea în plan afectiv – Șonsolare,ăsusținereămoral ,ă iăînă plan cognitiv – informare, consiliere); - joȘulă iășistraȘția. 4. Comunicarea interpersonală eficientă Conformă experțiloră înă șomeniu,ă efiȘiențaă ȘomuniȘ riiă șeȘurgeă șină înșeplinireaă unoră Șonșițiiă speȘifiȘeă înă aȘtulă șeă ȘomuniȘare.ă EfiȘiențaă ȘomuniȘ riiă seă șefine teă prină înțelegereaă mesajeloră verbale, non-verbale (ex.: limbajul trupului, mimica, gestica, postura, contactul vizual) iă paraverbale (ex.:ăintonaţia,ăritmul,ăvolumulăşiăȘlaritateaăvorbirii,ăaȘȘentuareaăanumitorăȘuvinte)ăde Ș treăpartiȘipanțiiălaăaȘtul de comunicare. 655 Înă Șazulă ȘomuniȘ riiă interpersonale,ă șeă tipulă faț -în-faț ,ă trebuieă s ă seă țin ă Șontă șeă urm toareleă ȘonșițiiăpentruăaăseăasiguraăsuȘȘesulăinteraȘțiuniiă(Rașaăşi Peltea, 2014): - franchețe (interloȘutoriiăsuntăsinȘeriă iășesȘhi i); - solicitudine (oferirea de sfaturi la momentul oportun); - empatie (înțelegereaăprofunș ăaăȘeluilaltă iătranspunereaăînărolulăȘeluilalt); - atitudine pozitivă (manifestareaărespeȘtuluiăfaț ășeăinterloȘutoră iăaăînȘreșeriiăînăaȘesta); - egalitatea rolurilor (respectarea, în actul de comunicare, aărolurilorăalternativeășeăemiț toră iăreȘeptorăalămesajelor,ăf r ămonopolizarea unuia dintre ele). Atât în cadrul academic, Șâtă iă înă Șelă profesională s-aă remarȘată faptulă Ș ă șoară respeȘtareaă aȘestoră faȘtoriă nuă Șontribuieă neap rată laă realizareaă ȘomuniȘ riiă interpersonale în mod competent. De multe ori, interloȘutoriiă nuă reu esȘă s ă ȘomuniȘeă efiȘientă (Șeeaă Șeă speȘiali tiiă numesȘă communication breakdowns) din cauza unor piedici (bariere) de comunicare. Conformă luiă Torringtonă iă Hallă (1987),ă uneleă șină aȘesteă bariereă iauă na tere laă nivelulă înțelegeriiă (cele privinșăabilit țileășeăȘomuniȘareăaleăinterloȘutorilorăȘareăpotăfiă iășeănatur ăsemantiȘ ),ășară iă laă nivelulă aȘȘept riiă (șiferențeleă șeă opinie,ă prejușeȘ țileă potă șuȘeă laă ȘioȘniriă emoționale). InașeȘvareaă Șonținutuluiă mesajuluiă înă funȘțieă șeă rolurileă soȘialeă șiferiteă aleă interloȘutoriloră (student-profesor, p rinte-copil etȘ.)ăsauăînăfunȘțieășeăsituațiileăînăȘareăaȘe tiaăseăafl ă(formal ăsauă informal ) duc, din nou, la o comunicare defectuoas . Tr imă într-o lume în care, Șelă puțină laă nivelă teoretiȘ, suntemă înȘurajațiă s ă șevenimă maiă puțină formali,ăînăȘareăseăpromoveaz ășinăȘeăînăȘeămaiămultăișeeaăȘ ăatâtaătimpăȘâtămesajulăaăfostătransmis,ă forma pe care a luat-oătransferulășeăinformațiiăesteămaiăpuținăimportant ășeȘâtăȘonținutulăpropriu-zis.ăEsteătotu iăbineăs ăreținemăȘ ăunulășinăsȘopurileăprinȘipaleăaleăȘomuniȘ riiăesteăs ăneăajuteăs ă stabilimă relațiiă Șuă persoaneleă șină jurulă nostru.ă Oă interaȘțiuneă Șareă areă Șaă sȘopă șezvoltareaă unuiă raport pe termenălungăarătrebuiăs ățin ăȘontă iășeăfelulăînăȘareăleătransmitemăȘelorlalțiăpartiȘipanțiălaă aȘtulășeăȘomuniȘareăȘareăsuntănevoileă iăa tept rileănoastre.ăAȘestăaspeȘtăesteărelevant, indiferent șeătipulășeăȘomuniȘare,ășarămaiăȘuăseam ăînăȘomuniȘareaăsȘris ,ăînăȘareălimbajulănonverbalănuăneă poateăajutaăs ăîmbun t țimărelațiaăȘuăunăinterloȘutorăînăȘazulăînăȘareălimbajulăverbalăfolositănuăesteă adaptat contextului în care are loc comunicarea. CASETA 21.2 Comunicarea scrisă în mediul academic – formularea unui e-mail Exemplul 1: RogăsemnareaăȘâtămaiăurgent ăaășoȘumentuluiăata at. MulțumesȘăantiȘipat! Exemplul 2: Bun ăziua! Numeleă meuă esteă Xă iă suntă stușent ă înă anulă II.ă Înă aȘestă semestruă (semestrulă șeă iarn ă 2016-2017) beneficiez de o mobilitate de studiu Erasmus în Polonia. În primele șou s pt mâniă esteă aȘȘeptat ă sȘhimbareaă materiilor în contractul de studii. În urma șisȘuțiiloră avuteă Șuă reprezentanțiiă universit țiiă șină Polonia, mi-amă șată seamaă Ș ă vaă fiă neȘesară s ă faȘă oă moșifiȘareăfaț ășeăaȘorșulăinițial.ăDaȘ ăsuntețiășeăaȘorș,ăa ășoriăs ăînloȘuiesȘășisȘiplinaăXXXă cu un curs în domeniul YYY. A teptăȘuămareăner bșareăr spunsulășumneavoastr ăpentruăaăputeaăfaȘeăînloȘuirile. Cu respect, X SȘopulăurm ritășeăpersoaneleăȘareăauăsȘrisăȘeleășou mesajeăesteăaȘela i.ăÎnăȘeeaăȘeăprive teăraportulăpeă care ele îl stabilesc cu persoana care cite teămesajulăsȘris,ăexist ătotu iășiferențeămajore.ăCitițiăȘeleășou mesaje.ăCareășintreăeleăȘreșețiăȘ ăvaășuȘeălaăȘreareaăunuiăraportămaiăbunăîntreăpersoanaăȘareăaăsȘrisă iă ȘeaăȘareăvaăȘitiămesajul?ăCareăsuntăelementeleăȘareăpotăreșuȘeăefiȘiențaăȘomuniȘ rii în mesajul pe care nu l-aţiăseleȘtat? 656 Cu alte cuvinte, este foarte important registrul lingvistic în careă alegemă s ă neă exprim mă într-o anumit ă situație.ă Registrulă lingvistiȘă seă refer ă laă oă variant ă aă uneiă limbiă peă Șareă utilizatorulă oă folose teăînăfunȘțieășeăpropriileăsaleăȘaraȘteristiȘiă(eșuȘație,ăvârst ,ăstareășeăspirit)ă iăînăfunȘțieășeă situațiaășe comuniȘareă(formal ,ăierarhiȘ etc). CASETA 21.3 Ce îşi doreşte un angajator? ÎnăȘașrulăunuiăproieȘtășezvoltatăşiăimplementatăînăȘașrulăASE,ăaăavutăloȘăunăatelierășeăluȘruăȘuămeșiulă șeăafaȘeri,ăalăȘ ruiăobieȘtivăprinȘipalăaăfostăg sireaăuneiămaiăbuneăȘoorșon riăîntreăȘonţinutulăpreșatăînă universitateăşiăpraȘtiȘaăloȘuluiășeămunȘ ,ăpreȘumăşiăoămaiăbun ăȘalibrareăaămoșuluiăînăȘareăstușentulăvaă fiă preg tită pentruă oă viitoareă Șarier ă profesional .ă Peă sȘurt,ă suntă reșateă punȘteleă șeă veșereă aleă unoră angajatoriăsemnifiȘativiăpeăpiaţaăloȘurilorășeămunȘ ășinăRomânia: Banca Comercială Română:ănuăȘaut ăexperienţ ă praȘtiȘ ăneaparat,ăȘiăȘonştientizareaămeșiuluiășeă afaȘeriă şiă eȘonomiȘă – Șalibrareaă aştept rilor vis-à-vis șeă primulă job;ă aȘtivit ţileă extraȘurriȘulare;ă stușenţiăreȘeptiviălaăfeeșbaȘk,ăȘareăsuntăȘonştienţiășeăabilit ţileălorăşiășoresȘăs ăseășezvolte.ăFirmeleănuă angajeaz ășireȘtămanageriă– aȘeştiaăsuntăȘ utaţiăpesteănivelulășeăjunior.ă Înă general,ă seă înȘepeă Șuă oă poziţieă șeă manageră assistant.ă Calit ţileă personale sunt foarte importante: personalitatea, tr s turileă șeă ȘaraȘteră – persoan cu imagineaă proprieiă valori,ă inȘoruptibil , bun comunicator, care poate st pâniă oă șisȘuţieă într-oă eȘhip , cu abilit ţiă șeă gestionare a timpului, bun strateg. Ar trebui pus accent şiăpe inovare. TotăînăȘașrulăBCR,ămaiăalesăpentruăȘeiăȘareăaspir ălaăpoziţiaășeămanagerășeăproieȘt,ăabsolventul trebuie s ășeaășovaș ășeăabilit ţiăȘumăarăfi:ăbunăȘomuniȘator; foarte diplomat; bun negociator; cu capacitatea de a atrage şiă a gestiona resursele, inclusiv resursele umane; expunerea la diverse etape de implementare a unui proiect; Șunoaştereaă înă șetaliuă aă șomeniului; Șunoaştereaă șeă stușiiă șeă Șază sauă poveştiă realeă șeă suȘȘes/eşeȘ;ă bun ă capacitate de autoevaluare; capacitate de formulare/reformulare obiective; capacitate de luare a deciziilor,ă șeă formareă aă eȘhipei,ă șeă șelegareă șeă Șompetenţe,ă șeă aă faȘe faţ ăsituaţiilorășeăstresăetȘ. Société Générale:ăȘaut ăpersoaneăautonome,ăimpliȘate,ăȘuăișei,ăȘuăposibileăȘertifiȘ ri,ăȘonteaz ăfoarteă mult modul de relaţionareă Șuă Șlienţiiă sauă managerii,ă moșulă șeă aȘorșareă a feedbackului şiă gestionarea situaţiilor delicate. Romsys: înăȘeeaăȘeăpriveşteăparteaăteoretiȘ ăaăpreg tiriiăabsolventului:ă Șeăştieășespreămetodologia de implementare a unui proiect în domeniul IT; ȘunoştinţeăfinanȘiare;ămotivaţie personal ă– Șeăînseamn ă pentruă stușentă șomeniulă înă Șareă vreaă s ă aȘtivezeă şiă Șumă îşiă veșeă Șarieraă înă urm toriiă ani.ă Ună viitoră angajat sau, în cazul lor, un project managerătrebuieăs ăseăpoat ăfaȘeărespeȘtat;ăs ăaib ăaptitușini foarte buneășeăȘomuniȘareăşiășesȘhișereăspreăintegrareălaăloȘulășeămunȘ ;ășisponibilitateășeăaăporniășeăjos,ășeă aăînv ţaăşiășeăaăaȘumulaăȘunoştinţe. Exist ă ună șezaȘorșă întreă aştept rileă stușenţiloră sauă proaspețiloră absolvențiă şiă joburileă oferite:ă toţiă au pretenţiaășeăaăavansaăfoarteărapișăşiășeăaăopriăproȘesulășeăînv ţare.ă SpiritulășeăluȘruăînăeȘhip ăeste, în continuare, important,ășarăşiăautoorganizareaăşiăstruȘturaăpersonal .ă E foarte important pentru absolvenţi s ăştieă„s ăseăvânș ”. Sursa: Atelier tematic cu angajatorii din România, 15 mai 2014 (POSDRU/156/1.2/G/141729). Profesia,ăsauăviaţaăprofesional ăînăgeneral,ăpresupuneămultămaiămultășeȘâtăȘunoaştereaăperfeȘt a șomeniului.ă Profesiaă înseamn inter-relaţionare,ă Șomportamentă așeȘvată șeă grup,ă abilit ţiă șeă munc ăînăeȘhip ,ăresponsabilitate,ăȘapaȘitateaășeăaăvorbiăînăpubliȘ,ășeăaămanifestaăȘalit ţiășeălișer,ă de a avea experienţă. ExperienţaășevineăunăȘonȘept-cheie, șeoareȘeănuăpoateăfiășobânșit ășeȘâtă prin intermediul experienţelor cumulate de învăţare. De aceea, ȘonȘepteleășeă„înv țare pe tot parȘursulă vieții”,ă șeă „șezvoltareă personal ”ă iă „șezvoltareă profesional ”ă suntă iă voră Șontinuaă s ă r mân ăvitale în mediul economic global. 657 21.3 Specificul comunicării scrise în afaceri – o foarte scurtă abordare interculturală 1. Aspecte generale ale comunicării scrise ComuniȘareaăsȘris ăaăȘâ tigatăoăvizibilitateămareăînăultimaăperioaș ășatorit ăextinșerii scrisului ca po t ă eleȘtroniȘ sau ca SMS6-uri,ă post riă peă FaȘebookă sauă alteă meșiiă soȘiale.ă DaȘ ă auă existată perioade cânșă sȘrisulă eraă oă aȘtivitateă foarteă personal ă iă rareoriă vizibil ă publiȘ, în prezent majoritateaă oameniloră Șareă auă oă Șarier ă sȘriuă Șonstantă înă șiverseă meșii.ă Esteă firesȘă Șa,ă înă aȘesteă Șonșiții,ăgrijaăpentruăformul riăȘoreȘte,ăȘonȘise,ăefiȘienteă iăpolitiȘoaseăs ăfieăoăpreoȘupareăpentruă toat ălumea.ăÎnășiverseăȘulturi,ăexist ăoășiversitateășeăaborș riăaleăȘomuniȘ riiăsȘrise. Culturile anglo-saxone au un mod mai concis de formareăaăfrazei,ăoăanumit ămanier ășeăȘonstruireă a argumentelor şiă de structurare a exemplelor înă Șomparaţieă Șu culturile romanice, de exemplu, care sunt mai digresive7 iăprefer ,ăînăgeneral,ăunăstilămaiăȘomplex,ămaiășetaliat.ăDeăexemplu,ălimbaă portughez ăîn care sunt scrise unele artiȘoleăaȘașemiȘeăaleă tiințelorăsoȘialeăesteăȘonsișerat ămai Șomplex ,ă maiă șetaliat /am nunțit ă iă maiă poetiȘ ă șeȘâtă limbaă englez ă eȘhivalent , care este Șonsișerat ăȘlar ,ăpreȘis ,ăobieȘtiv ,ăȘonȘret ă iăgramatiȘalășireȘt ăȘonformăobservațiilorăf Șuteășeă Bennett (2014). V ăprezent măînăȘontinuareăȘâtevaăsfaturiăutileăpentruăaăv ăexersaăabilit țileășeăȘomuniȘareăsȘris ă în afaceri subliniind,ăînȘ ăoășat , Ș ăfieȘareăgenășeătextăareăpropriileăsaleăȘaraȘteristiȘiă iăȘ ăesteăbineă s ă stușiemă aȘesteă ȘaraȘteristiȘi înainte de a produce un text. Garneră (2013)ă subliniaz ă Ș ă esteă nevoieă șeă exerȘițiiă Șontinueă șeă sȘriereă pentruă aă reu iă s ă v ă exprimațiă ișeileă Șlară iă Șonving toră iă pentruă aă v ă atrageă Șolegii,ă parteneriiă iă alțiă purt toriă șeă intereseă înă proieȘteleă pe Șareă leă aveți.ă Aă scrie efiȘientă iăȘuăimpaȘtănuăesteăunătalent înn sȘut,ăȘiăoășeprinșereăȘareăseăeșuȘ ă iăseăexerseaz ă Șontinuu.ăPentruăaăobțineărezultateleășorite,ăinșiferentășeăȘulturaăînăȘareăne-amăn sȘută iăformată iă șeăȘeaăînăȘareășorimăs ăsȘriem,ăsunt recomandabili urm toriiăpa i:ă - Gânșiți-v ăbineălaăȘeășorițiăs ăsȘrieți.ăGarneră(2013)ăȘonsișer ăȘ ăeste oăgreşeal ăimportant ă ȘânșăoameniiăseăapuȘ ășeăsȘrisăpreaășevreme,ăf r ăs - iăfiăȘlarifiȘatăsȘopul.ăIșeileăleăvinăpeă m sur ăȘeăsȘriuă iătextulărezultatăesteălipsitășeăoăstruȘtur ăȘlar . - FițiășireȘt/ ,ăf r ăs ăpierșețiăvremeaăȘuăelementeășeăȘompozițieăînv țateăînă Șoal .ăOameniiă șeăafaȘeriăsuntășireȘțiă iăn-auătimpășeăpierșut.ăEvișent,ăaȘestăluȘruănuăexȘlușeăpolitețeaă iă formulele consacrate. - FițiăȘonȘis/ .ăEvitațiăȘuvinteleăînăplus,ăȘareănuăașuȘăniȘioăȘlarifiȘareășeăsens.ăFolosițiăȘâtămaiă multeăverbe,ăsubstantiveă iăȘâtămaiăpuțineăașjeȘtive,ăașverbeă iăprepoziţii; - FolosițiăunălimbajăȘomun,ăȘuătermeniăuzuali,ăf r ăȘuvinteăpretențioase.ăChiarășaȘ ăniăseăpareă Ș ă presȘurt rile,ă angliȘismele sau alt tip de jargon profesional ne economisesc timpul, experțiiăînăȘomuniȘareăȘonsișer ăȘ ăeleăneăfaȘăs ăsun măȘaăroboțiiă iăesteămaiăbineăs ănuăleă folosim, maiăalesăȘânșăneăașres măunorăpersoaneășinăafaraăeȘhipei. - CerețiăfeeșbaȘkășeălaăȘâtămaiămulțiăprieteni/Șolegi.ăAȘestăluȘruăv vaăpermiteăs ăv ăpunețiăînă loȘulăȘititoruluiă iăs ăveșețiășaȘ ăseăînțelegeăȘlarăȘeeaăȘeășorițiăs ăsȘrieți. În mod ideal, ȘomuniȘareaă sȘris ă ară trebuiă f Șut ă cu claritate, concizie, coerență, curtoazie iă creativitate.ă AȘestă luȘruă simpluă iă ȘunosȘută șeă toat ă lumea rișiȘ ă îns ă problemeă iă Șeloră maiă experimentațiă ȘomuniȘatori, maiă alesă șină Șauz ă Ș ă nuă seă aȘorș ă sufiȘientă timpă soliȘit riiă șeă 6 7 SMS = short message service. Se abat mai mult de la subiect. 658 feedback. În caseta 21.4ăavețiăunăexempluășeătextăînălimbaăromân ăȘulesășintr-unămanualăap rutăînă anul 2000 la Editura uneiăuniversit țiășeăprestigiu.ăIșentifiȘațiăgre elileășeăȘomuniȘareă iăresȘriețiă textul într-oăversiuneăȘoreȘt .ăApoiăverifiȘați-v ărezultatul, comparându-l cu cel din caseta 21.5. CASETA 21.4 Analiza unui act de comunicare scrisă Primul si cel mai important prinȘipiuăalămarketinguluiăesteă”S dai clientului ceea ce el vrea”,ăașiȘaăfirmaă sa aiba orientarea clientului... Toate firmele satisfac intr-un fel sau altul nevoile clientului, dar nu toate sunt orientate de client i pun clientul pe primul loc. Intr-o formulare mai sugestiv , vânzarea încearc s -l determine pe client s fac ceea ce vrea firma; marketingul încearc s determine firma s fac ceea ce clientul vrea. (...) 2. Cum se scriu scrisorile de reclamație În economiile sofisticate, exist ă interesă pentruă aă înȘurajaă sesiz rileă iă reȘlamațiileă Șliențiloră Șaă modalitate de a-iăasȘultaă iășeăaăleăveniăînăîntâmpinare, oferindu-leăproșuseă iăserviȘiiăîmbun t țite.ă Laărânșulălor,ăȘliențiiășevinătotămaiăȘon tiențiășeăopțiunileăpeăȘareăle au în alegerea firmei de la care î iăproȘur ășiverseăbunuriă iăserviȘiiă iăa teapt ăȘaăaȘesteaăs ăfieălaăunănivelăȘalitativăsuperior.ăDaȘ ă aȘestăluȘruănuăseăîntâmpl ,ăseăpoateăsȘrieăoăsȘrisoareășeăreȘlamațieăȘareășeăȘeleămaiămulteăoriăare azi forma unui mesaj electronic. Înălimbaăromân , sȘrisoareaășeăreȘlamaţieăpoateăaveaăurm toareaăstruȘtur :ă - formula de salut; - prezentareaăsituaţieiăȘareăȘauzeaz ăreȘlamaţia; - rug minteaășeăaăsoluţionaăsituațiaăsauăpropunereaășeărezolvare; - prezentareaăȘonseȘinţelorăsituaţiei; - exprimarea încrederii în rezolvarea prompt ăşiăȘivilizat ăaăsituației; - formulaășeăpoliteţeășeăînȘheiere. AȘeast ă struȘtur ă esteă aproapeă universal ,ă șiferențeleă Șareă exist ă întreă șiverseleă limbiă înă Șareă seă redacteaz ă sȘrisoareaă șeă reȘlamațieă ținânșă șeă Șontextulă Șulturală ală limbiiă șeă reșaȘtare.ă Astfel,ă formula de salut șepinșeă șeă relațiaă Șuă șestinatara/șestinatarul:ă șaȘ ănumeleă v ă esteă ȘunosȘută sauă nu.ă DaȘ ă trimitețiă oă sȘrisoareă directorului de vânz ri/șeă service dintr-oă Șompanieă iă nuă îiă Șunoa tetiănumele, sfatulănostruăesteăs ăîlăȘ utațiăpeăinternet.ăOriȘeăsȘrisoareăpersonalizat ăareăună aspeȘtămaiăprofesionistă iăareămaiămariă anseășeăaăfiătratat ăȘorespunz tor.ăDaȘ ănuăreu ițiăs ăg sițiă numele persoanei respective, esteăunăsemnăȘ ăfirmaăînăȘauz ănuă tieăȘumăs ăîntrețin ăsauăevit ăună dialogătransparentăȘuăȘliențiiăs i. În tabelul 21.4ă prezent mă situaţiileă Șeleă maiă freȘventeă Șareă apară înă sȘrisoriă Șuă formuleleă șeă adresare, respeȘtivășeăsalutăȘorespunz toareă iăȘeleășeăînȘheiere.ăSubliniemăȘ ăformulaăDear Sir / Dear Madam î iă g se teă eȘhivalentulă înă român ă înă Stimată Doamnă / Stimate Domn iă nuă înă Drag ă Doamn / Drag ă Domnule, Șareă auă oă not ă informal ,ă glumeaț ,ă șară potențială neprofesionist .ăDeăasemenea,ăformulareaăDear All,ăperfeȘtăaȘȘeptabil ă iăfolosit ăînălimbaăenglez ă înăsituațiaăuneiăașres riăȘoleȘtiveăȘa, de exemplu, într-oăsȘrisoareăȘirȘular ăsauăunaăeleȘtroniȘ ăȘuă multipliiășestinatari,ăpoateăfiăreșat ăînălimbaăromân ,ăînăfunȘțieășeăsituație,ăprinăStimată Doamnă / Stimate Domn sau Stimate colaboratoare / Stimați colaboratori sau,ă șaȘ ă situațiaă oă permite, Dragi prietene / Dragi prieteni. 659 Atențieăîns ălaăutilizareaăabrevierilor.ăÎnălimbaăenglez ăeleăsuntăobligatoriiăînăformuleleășeăașresare,ă dar în limbile român , franȘez ăsauăgerman ăeleănuăsuntăreȘomanșabile.ăÎnăplus,ă în comunicarea sȘris ă înă limbaă german ă șină Germaniaă şiă Austriaă (șară nuă şiă înă Elveţia)ă esteă obligatorieă folosireaă virguleiășup ăformulaășeăașresareă(primulăȘuvântășup ăaȘeastaăfiinșăsȘrisăapoiăȘuăliter ămiȘ ășaȘ ă nuă esteă substantivă sauă pronumeă șeă politeţe)ă iă absenţaă aȘesteiaă șup ă formulaă șeă salut.ă Oă alt ă ȘaraȘteristiȘ ă aă ȘomuniȘ riiă înă limbaă englez ă iă german ă esteă semn turaă autograf ă Șareă apareă șeasupraănumeluiăşiăfunȘţieiăexpeșitorului,ăspreășeosebireășeălimbaăromân .ăFoarteăimportant ăînă limbaăgerman ăesteămenţionarea, în formula de adresare, aăfunȘţieiăsauăaătitluluiăpersoaneiăȘ reiaăiă seăașreseazaărespeȘtivaăsȘrisoare.ăTrebuieămenţionatăfaptulăȘ , înăȘazulăașres riiăȘ treăoăpersoan ă cu gradul didaȘtiȘăaȘașemiȘășeăprofesor,ănuăseămaiămenţioneaz ăşiătitlulășeășoȘtoră(Sehr geehrter Herr Professor Wolf,).ăAbaterileășeălaăaȘesteăȘonvenţiiăpotăfiăinterpretateăarunȘânș, cel mai adesea, oălumin ănefavorabil ăasupraăprofesionalismuluiăfirmeiăsauăpersoaneiăȘareăsȘrieăsauăpotăp reaăpură iăsimpluăȘomiȘe.ăPentruălimbileăenglez ,ăgerman ,ăfranȘez ă iăromân , tabelul 21.4ăofer ășoarăună minimă șeă situații șeă ȘomuniȘareă (formuleleă șeă salută şiă înȘheiere).ă Cunoa tereaă ȘoreȘt ă iă laă ziă aă regulilorășeăȘoresponșenț ăȘomerȘial ,ăinșiferentășeămeșiulăînăȘareăaȘeastaăseăsȘrieă iăseătransmite,ă cu alte cuvinte, Șunoa tereaăaprofunșat ăaăȘulturiiășeăafaȘeriăaăspațiuluiăînăaăȘ ruiălimb ăsȘriem este vital ăpentruăaăȘreaăoărelațieăbun .ăAstfel, înăfranȘez ăputemăfolosiăașresarea: Monsieur/Madame le Président, Monsieur/Madame le Directeur, Monsieur/Madame le Professeur, Atenție,ăf r ăs ăfolosimănumele,ăȘhiarășaȘ ăelăesteăȘunosȘut!ăCuătotulășiferităfaț ășeăenglez . LaăformuleleășeăînȘheiereăavemăsituațiiăsimilareăînăȘeeaăȘeăpriveşte gradulășeăformalitateăşiătrașițiile culturale cu cele de la salut. Astfel, românaă iă franȘezaă suntă maiă formale iă maiă șigresive.ă De exemplu,ă înă român ă seă folosesȘă uneleă ȘonstruȘțiiă relativă stanșarșizate,ă înainteaă formuleiă șeă încheiereăpeăȘareăoăg sițiăîn tabelul 21.4: Cu mulțumiri anticipate pentru un răspuns prompt. În așteptarea răspunsului dumneavoastră, vă rugăm, nu ezitați să ne contactați pentru orice informații suplimentare. În speranța continuării colaborării dintre firmele/companiile noastre. La felă iăînăfranȘez : Dans l'attente de votre réponse, je vous prie d'agréer, Madame, Monsieur, l'expression de mes sentiments distingués. Dans l'attente de votre accord, je vous prie de recevoir, Madame, Monsieur, l'expression de mes sentiments respectueux. En espérant une réponse rapide de votre part, je vous prie d'agréer, Madame, Monsieur, l'expression de mes sentiments distingués. Cuăsensuriăsimilareăsuntăfolositeăşiăexempleleăînălimbaăgerman : Vielen Dank im Voraus für Ihre Rückmeldung./Über eine schnelle Rückmeldung wären wir Ihnen sehr dankbar. In Erwartung Ihrer Rückmeldung stehen wir Ihnen gerne zur Verfügung. Wir hoffen auf eine langfristige Zusammenarbeit. 660 Tabelul 21.4 Cele mai frecvente formule de salut și încheiere folosite în engleză, franceză, germană și română Relația cu destinatara/ destinatarul NuăseăȘunoaşteă numele/funȘţiaă destinatarului Formula de salut (salutations) și încheiere (complimentary close/valediction) în engleză Dear Sir / Dear Sirs Gentlemen Dear Madam Ladies Dear Sir or Madam Ladies and Gentlemen To whom it may concern Un domn alăȘ ruiănumeă îlăȘunoa tem Formula de salut (Anrede) și încheiere (Grußformel) în germană Formula de salut și încheiere în română Sehr geehrte Damen und Herren, Stimate Domn, Stimată Doamnă, Je vous prie d'agréer, Madame / Monsieur, l'expression de mes salutations distinguées. Chère Madame, Chère Mademoiselle, (rar, în general pentru membri de familie) Mit freundlichen Grüßen Cu stimă, Cu deosebită considerație, Cu cele mai bune gânduri, Sehrgeehrte Frau X, Stimate Domnule X, Stimată Doamnă Y, Yours sincerely / Sincerely Je vous prie d'agréer, Madame, mes sincères salutations Mit freundlichen Grüßen Dear Mr X Dear Dr Y Cher Monsieur, Sehrgeehrter Herr Y, Cu stimă, Cu deosebită considerație, Cu cele mai bune gânduri, Stimate Domnule X, Stimată Doamnă Y, Yours sincerely / Sincerely Je vous prie de croire, Monsieur, en ma considération distinguée Cher X, Chère Y, Mit freundlichen Grüßen Liebe Frau X, / Lieber Herr Y, Dragă X, Dragă Y, Bien à vous Cordialement Meilleures salutations Salutations distinguées Cher M, Chère Z, Viele Grüße / Herzliche Grüße Salutări, Salutări cordiale, Numai bine, Liebe M, / Lieber D, Dragă X, Dragă Y, Amicalement Amitiés À bientôt LiebeGrüße / Herzlichst Salutări, Numai bine, Cu drag, Yours faithfully / Faithfully yours O șoamn ă alăȘ reiănumeă îlăȘunoa tem Formula de salut (appellation) și încheiere (formule de politesse) în franceză Monsieur, Madame, Mesdames, Messieurs Dear Ms W Dear Miss X Dear Mrs Y Dear Dr Z Persoan ă ȘunosȘut ă deja de ceva timp Dear X, Persoan ă apropiat Dear X, Best wishes / Best regards Best wishes / Best regards / Regards 661 Cu stimă, Salutări cordiale, Cele bune, CASETA 21.5 Răspunsuri 1. Răspuns pentru caseta 21.1 – Cuvinte, cuvinte, cuvinte: Shakespeare, Hamlet, Act 2, Scena 2. 2. Răspuns pentru caseta 21.2 – Comunicarea scrisă în mediul academic – formularea unui e-mail: E-mailul din Exemplul 2 este cel care va duce la crearea unui raport bun între persoana care a trimis mesajulă iăȘititorulăs u. E-mailul din Exemplul 1 este un exemplu de comuniȘareăinterpersonal ăinefiȘient , deoarece nu ajut ălaă stabilirea uneiă relațiiă întreă partiȘipanți.ă În primul rând, lipsa unei formule de adresare (Stimată doamnă/Stimate domnule etc.) esteănepolitiȘoas ăatunȘiăȘânșăȘomuniȘ măînăȘașruăprofesional/formal. Deăaltfel,ă iăînăȘomuniȘareaăinformal ă– sȘris ăsauăoral ă– înȘepemăȘonversațiaăprinăfolosireaăuneiăformeă șeăsalut.ăLaăfelășeănepotrivit ăesteătreȘereaăabrupt ălaăsubieȘtulămesajului, f r ăoăsȘurt ăintroșuȘereăȘuă privireă laă sȘopulă mesajului.ă Lipsaă informațiiloră Șuă privireă laă ișentitateaă persoaneiă Șareă a scris mesajul (neincluderea numelui în text, lipsa unei semn turiălaăsfâr itulămesajului)ăpoate, de asemenea, s ăȘreezeă neînțelegeriă iăȘonfuzie.ăDaȘ ăînăȘomuniȘareaăfaț ăînăfaț ăneăputemășaăseamaășaȘ ăpartenerulășeășisȘuțieă ştie cine suntem, atunci când trimitemăunămesajăsȘrisăesteăreȘomanșatăs ăoferimăinșiȘiiăȘuăprivireălaăȘine suntem. 3. Răspuns pentru caseta 21.4 – Analiza unui act de comunicare scrisă: Sugestieășeăîmbun t țireăaătextului:ă Primulă iăȘelămaiăimportantăprinȘipiuăalămarketinguluiăeste: „S ășaiăȘliențilorăȘeeaăȘeăvorăei”,ăașiȘ ăfirmaă s ăfieăorientat ăȘ treăȘlienți.ă(...)ăToateăfirmeleăsatisfaȘăîntr-unăfelăsauăaltulănevoileăȘlienților,ășarănuătoateă suntăorientateăȘ treăȘliențiă iănuătoateăî iăpunăȘliențiiăpeăprimulăloȘ. Într-o formulare maiăsugestiv ,ă vânzareaăînȘearȘ ăs -iășetermineă peăȘliențiăs ăfaȘ ăȘeeaăȘeă vreaăfirma;ă marketingulăînȘearȘ ăs ășetermineăfirmaăs ăfaȘ ăȘeeaăȘeăvorăȘlienții.ă(...) Gre eliășeăȘomuniȘare:ălipsaășiaȘritiȘelor,ăneglijareaăȘomponenteiășeăgenăaăȘomuniȘ rii etc. „Orientarea Șlientului”ă esteă oă exprimareă (Șelă puțin)ă ȘomiȘ . AȘesteă gre eliă seă șatoreaz ă lipseiă șeă experienţ ă înă trașuȘeriă i,ăprobabil,ăneȘunoa teriiălaănivelăavansatăaălimbilorăenglez ă iăromân . • • • • ComuniȘareaăefiȘient ăesteăoăȘonșițieășeăbaz ăpentruăsuȘȘesulăoriȘ reiăinteraȘțiuniăumane, atât la nivel personal, Șâtă iăinstituțional.ăÎntr-oălumeăînăȘareăgranițeleășintreăț riă iăȘulturiă devin tot mai fluișe,ăȘunoa tereaăuneiaăsauăaămaiămultorălimbiăstr ineăofer ăposibilitateaășeă aă treȘeă șinȘoloă șeă bariereleă lingvistiȘeă pentruă aă intraă înă ȘontaȘtă Șuă reprezentanțiiă unoră Șulturiășiferiteă iăpentruăaăaveaăaȘȘesălaăoportunit țiăoferiteășeăalteăț ri. La nivelul Uniunii Europene, abilitateaășeăaăȘomuniȘaăînălimbiăstr ineăreprezint ăoăȘonșițieă esențial ă pentruă fieȘareă persoan ă Șareă șore teă s ă fieă reȘunosȘut ă Șaă membruă Șuă șrepturiă șeplineă aleă Uniuniiă iă s ă seă buȘureă șeă șiverseleă beneficii oferite de acest statut. Cet țeniiă plurilingviă auă maiă multeă anseă s ă profiteă șeă oportunit țileă eȘonomiȘe,ă eșuȘaționaleă iă profesionale oferiteășeăoăEurop ăintegrat . Angajatoriiă prezentuluiă Șaut ă Șompetenţeă transversale,ă înă speȘială utilizareaă limbiloră şiă Șompetenţaă interȘultural ,ă Șareă șesȘhișă Șaleaă Ș treă oă înţelegereă maiă u oar ă aă uneiă Șulturiă noiăşiăajut ăoameniiăînăreuşitaăprofesional ăşiăpersonal . „Comunicarea interȘultural ” cuprinde, peă lâng ă limbaj, şiă elementeă nonverbaleă Șumă ară fiă tonul,ămimiȘa,ăgestiȘaă iăproximitatea.ăLimbileăstr ine,ășară iălimbaămatern ,ăsuntăelementeă la fel de importante ca cele nonverbale. „Multilingvismul” seărefer ălaăprezențaămaiămultoră limbiă înă aȘeea iă arieă geografiȘ ,ă înă timpă Șeă „plurilingvismul” este repertoriul lingvistic folosit de persoane. Plurilingvismul este opus monolingvismului, incluzând, peălâng ă„limbaă matern ”ă sauă „limbaă 1”, iă alteă limbiă iă variet țiă lingvistiȘe.ă Este vorba despre ună spațiuă 662 • • • • multilingvă (șeă exemplu,ă Europa)ă iă șeă oă persoan ă plurilingv ă (Șareă Șunoa teă maiă multeă limbi). Competențaă interȘultural ă poateă fiă Șonsișerat ă ună instrumentă șeă șezvoltareă personal ă iă profesional :ăȘonfer ășrepturiă iăoportunit țiăegaleăpentruăvorbitoriiăoriȘ rorălimbiă(inȘlusivă Șeleăminoritareăsauăpuținăfolosite),ăeȘhitateălingvistiȘ ăînăȘașrulăȘomunit țiiă iăautonomieășeă înv țare. ComuniȘareaăinterpersonal ăesteăunăproȘesășeătransmitereăaăinformațiilorășeălaăunăinșivișă laă Șel laltă sauă șeă laă ună grupă șeă inșiviziă laă altul, pentruă efiȘiențaă Ș ruiaă esteă nevoieă șeă stabilireaă obieȘtiveloră Șareă șetermin ă șemarareaă aȘtuluiă ȘomuniȘațional.ă Pentruă aă aveaă oă ȘomuniȘareăinterpersonal ăefiȘient , suntăneȘesareăurm toareleăȘaraȘteristiȘiăaleăaȘtuluiășeă ȘomuniȘare:ăfranȘhețe,ăsoliȘitușine,ăempatie,ăatitușineăpozitiv ă iăegalitateaărolurilor. Mai mult chiar decât comuniȘareaă oral ,ă ȘomuniȘarea sȘris ă în afaceri are un specific aparte. AăsȘrieăefiȘientă iăȘuăimpaȘtăesteăoășeprinșereăȘareăseăeșuȘ ă iăseăexerseaz ăȘontinuu.ă PentruăaăobțineărezultateleășoriteăsuntăreȘomanșabiliăurm toriiăpa i:ă1)ăgânșiți-v ăbineălaăȘeă dorițiăs ăsȘrieți;ă2)ăfițiășireȘt/ ,ăf r ăaăpierșeășinăveșereăpolitețeaă iăformuleleăȘonsacrate; 3)ă fițiă ȘonȘis/ ;ă 4)ă folosițiă limbajulă Șomun,ă termeniă uzuali,ă f r ă Șuvinteă pretențioase;ă 5)ăȘerețiăfeeșbaȘkășeălaăȘâtămaiămulțiăprieteni/Șolegi.ă Scrisorile de reȘlamațieăauăoăstruȘtur ăaproapeăuniversal . ComuniȘareaăișeal , prin urmare iă Șeaă șină sȘrisorileă șeă reȘlamație, ară trebuiă s ă fieă ȘaraȘterizat ă prină Șlaritate,ă ȘonȘizie,ă Șoerenț ,ăȘurtoazieă iăȘreativitate.ă CompetențeășeăȘomuniȘare,ăȘomuniȘareăinterȘultural ,ămultilingvism,ăplurilingvism,ălinguaăfranȘa,ă ȘomuniȘareăinterpersonal ,ăregistruălingvistiȘ,ăbariereăînăȘomuniȘare,ăȘomuniȘareăsȘris ăînăafaȘeri,ă sȘrisoriășeăreȘlamație 1. Care este rolul comuniȘ riiăînărelațiileăeȘonomiȘeăinternaționale? 2. Deă Șeă aparăȘonstantă inȘișenteă șeă ȘomuniȘareăȘhiară șaȘ ă exist ăună volumă totă maiă mareă șeă teorieă iăresurse Șareăs ău urezeăȘomuniȘarea? 3. Careăesteărelațiaăîntreămultilingvismă iăplurilingvismăînăUniuneaăEuropean ? 4. CeăȘomponent ăaăproȘesuluiășeăȘomuniȘareăviăseăpareămaiăimportant ă– ȘeaălingvistiȘ ăsauă ȘeaăinterȘultural ?ăExpliȘațiă iășațiăexemple. 5. Într-oă lumeă înă Șareă englezaă esteă linguaă franȘaă aă ȘomuniȘ riiă înă relațiiă eȘonomiȘeă internaționale, șeăȘeăseăreȘomanș ăplurilingvismul? 6. CeăesteăregistrulălingvistiȘă iăȘeăimportanț ăareăînăȘomuniȘare? 7. Folosind resursele online, șațiă șou exemple de comunicare sȘris ă efiȘient ă înă meșiulă șeă afaceri românesc. Bârlea, R.-M. şiă Marinescu, R. (2015). ‘Compétences plurilingues et interculturelles — compétences professionnelles:ă quelsă enjeuxă poură l’enseignementă supérieură éȘonomiqueă etă politique?ă Etușeă șeă Șas:ă l’AȘașemieăș’EtușesăEȘonomiquesășeăBuȘarest’, Burova, N.V., & Pokrovskaia, N.N. (eds.) Besoins en cadres nouveaux pour l’administration publique et la societe civile: politique et économie, Sankt Petersburg: Ed.Nestor-Istoria. Bennett, K., (ed.) (2014). The Semiperiphery of Academic Writing: Discourses, Communities and Practices, Palgrave Macmillan, p. 14. Breidback, S. (2003). „Plurilingualism, Democratic Citizenship in Europe and the Role of English”, The Language Policy Division of the Council of Europe. Strasburg, [Online]. Disponibil la www.coe.int/lang [28 sept 2016]. 663 Brutt-Griffler, J. ( 2002). World English. A study of its development, UK, Clevedon: Multilingual Matters. Davis, L.E.. Globalization, Security Implications, Issue Paper, Monica, California, SUA: Rand Corporation, Santa, p. 1. (citat în Procesul de globalizare şi evoluţia sa actuală. Prezent şi perspectivă în mediul de securitate al României, Alexandru Nedelcu). Disponibil la http://www.lumeamilitara.ro/index.php?mod =articol&idart=66&numar=1/2011&sectiune=Azimut%2021 [30 sept. 2016]. Dinu, M. (2004). Fundamentele comunicării interpersonale,ăBuȘureşti:ăEșituraăBICăALL. Földes, C. (Hrsg.) (2007). ‘Interkulturelle Kommunikation:Positionen zu Forschungsfragen, Methoden und Perspektiven’ în Studia Germanica Universitatis Vesprimiensis Supplement 7, Universitätsverlag Veszprém, Praesens Verlag, Wien: Universitätsverlag Veszprém Praesens Verlag. Disponibil la http://publika tionen.ub.uni-frankfurt.de/frontdoor/index/index/year/2008/docId/9976 [28 sept. 2016]. Garner, B.A., (2013). HBR Guide to Better Business Writing, HBR Guides. Hall, E.T. (1959). The Silent Language, New York: Anchor Books. Hering, A. şiăMatussek, M. (2014). Geschäftskommunikation. Besser schreiben. Ismaning: Hueber, p. 99. Holdsworth P. (2003). «Promouvoirăl’apprentissageășesălangues et la diversité scolaire en Europe», Sèvres: CIEP – Revue internationale d’éducation, p.107. Marinescu, R. (2015). ‘Lesă nouveauxă méșiasă șansă l’enseignementă șesă languesă vivantesă poură laă communication plurilingue et interculturelle et la citoyenneté démocratique, La formation linguistique et l’enseignementășisȘiplinaireășansălesăfilièresăuniversitairesăfranȘophones.ăQuellesăapproȘhesășișaȘtiquesăetă méthodologiques pour les cours de langue et communication en Français sur Objectifs Spécifiques?’, Dialogos, Vol. XVI, 32/2015, BuȘure ti,ăEditura ASE, pp. 80-89. Maurer, B. (2011). Enseignement des langues et construction européenne. Le plurilinguisme, nouvelle idéologie dominante, Paris: Editions des archives contemporaines. Disponibil la https://lidil. revues.org/3161. Mc Luhan, M., şiăFiore, Q.( 1970). Guerre et paix dans le village planétaire, Paris: Robert Laffont. Mihalciuc, M., Constantinescu, L. şiăMureşan,ăL.ă(2009). Comunicare în afaceri. Scrisori în limbile română şi germană. Geschäftskommunikation. Briefe Deutsch-Rumänisch.ăBuȘureşti:ăOsȘarăPrint. Moran,ăR.,ăHarris,ăP.ăşiăMoran, S. (2007). Managing Cultural Differences. Global Leadership Strategies for the 21st Century, Burlington: Butterworth-Heinemann. Nelde, P.H. (2004). «Le nouveau plurilinguisme de l'Union Européenne et la linguistique de contact», Revue française de linguistique appliquée, Vol. IX. Disponibil la www.cairn.info/revue-francaise-de-linguistiqueappliquee-2004-2-page-31.htm [29 sept. 2016]. Nicolae, M., Marinescu, R. şiă Zografi, M. (2014). ‘Intercultural Communication in the 21st Century. Multilingualism, New Media and Technology: Divide or Bridge for Building a Socially Intelligent EU’, în Ivan, L., Daba-Buzoianu,ă C.ăşiă Gray, B. (Eds.). Mapping Heterogenity: Qualitative Research in Communication, BuȘure ti:ăEș.ăTritoniȘ,ăpp.ă469-491. Petcu, M. (2002). Sociologia mass-media, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Rașa,ă C.ă iă Pelteaă B.ă B.ă (2014). Psihologie socială. Dinamica grupurilor. Teorii, cercetări, aplicații, BuȘure ti:ăEșituraăUniversitar . Renault, Agnès (2011). Bien écrire au travail, Paris: Groupe Eyrolles, p. 67. Shakespeare, W. Hamlet, Act 2, Scene 2, p. 47. Disponibil la https://www.w3.org/People/maxf/ XSLideMaker/hamlet.pdf. Stanciu-Capot ,ă R.ă şiă Oprescu, M. A. (2013). ‘Enseignement et apprentissage du français langue étrangère. Interférences culturelles’,ă în Diversité et identité culturelle en Europe, Nr. 10/2,ă 2013,ă BuȘureşti:ă Eșitura Muzeul Literaturii Române, pp. 61-66. Ştef nesȘu,ăS.ă(2009). Sociologia comunicării,ăTârgovişte:ăEditura Cetatea de Scaun. 664 Torrington,ăD.ăşiăHall, L. (1987). Personnel Management. A New Approach, New York: Prentice-Hall. Tremblay, C. (2009). L’Observatoire Europeen du Plurilinguisme: Codification et Creativite, 18 décembre 2009, [Online]. Disponibil la http://beta.ier.ro/documente/Glosare/ctremblay_integ.pdf. *** Cadrul Comun European de Referinţă pentru Limbi: învăţare, predare, evaluare, [Online]. Disponibil la http://www.isjcta.ro/wp-content/uploads/2013/06/Cadrul-European-Comun-de-Referinta-pentru-limbi. pdf [29 sept. 2016]. *** European Commission (2003). Promoting Language Learning and Linguistic Diversity: An Action Plan 2004-2006, [Online]. Disponibil la http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX :52003DC0449&from=EN, [09.10.2016]. *** European Commission (2012a). Special Eurobarometer 386. Europeans and Their Languages, [Online]. Disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ebs_386_en.pdf, [09.10.2016]. *** European Commission (2012b). Special Eurobarometer 386. Europeans and Their Languages. Factsheets. Romania, [Online]. Disponibil la http://ec.europa.eu/public_opinion/archives/ebs/ ebs_ 386_fact_ro_en.pdf, [09.10.2016]. *** GeorgeăW.ăBushălaăBuȘure tiă(2002).ăDisponibil la https://www.youtube.com/watch?v=XJiKc21AkU4. https://dexonline.ro/definitie/expertiz%C4%83. 665