1. Scoala glosatorilor si postglosatorilor In secolul XI, in orasul Bologna, profesorul Irnerius ... more 1. Scoala glosatorilor si postglosatorilor In secolul XI, in orasul Bologna, profesorul Irnerius a fondat "scoala glosatorilor". Glosatorii s-au condus in cercetarile lor dupa metoda exegetica, in sensul ca ei au explicat de asa maniera textele juridice romane incat acele texte sa poata fi intelese si de profani (cei care nu aveau pregatire de specialitate). Acele explicatii sau comentarii sunt denumite "glose", insa ele nu urmau a fi aplicate in practica instantelor judecatoresti. De aceea, se afirma ca scoala glosatorilor nu a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentant al acestei scoli a fost profesorul Accursius, autorul Marii Glose, care cuprinde peste 96.000 (96.260) de comentari sau glose. • In secolul XIV, tot la Bologna, profesorul Bartolus a fondat "scoala postglosatorilor" sau "scoala Bartoliana". Aceasta "scoala Bartoliana" s-a condus dupa metoda dogmatica, deoarece postglosatorii nu au cercetat nemijlocit textele juridice romane, ci au cercetat glosele sau comentariile glosatorilor, cu scopul de a extrage din acele glose principii juridice care sa fie aplicate in practica instantelor judecatoresti; asadar, scoala postglosatorilor a avut o finalitate practica. • Principiile juridice formulate de glosatori s-au aplicat nu numai in Italia, ci in intreaga Europa de Apus si mai cu seama in Germania pentru ca, in secolul XV, germanii au renuntat la dreptul lor national, care era primitiv, si au preluat principiile formulate de postglosatori, le-au adaptat si le-au aplicat la realitatile din Germania feudala. Pe aceasta cale, s-a format in Germania in secolul XVI un nou sistem de drept, denumit "Usus modernus pandectarum" sau "Dreptul modern al Pandectelor". Grecii desemnau "Digestele" lui Justinian prin termenul de "Pandecte", astfel incat dreptul modern al "Pandectelor" inseamna dreptul modern al "Digestelor". 2. Traditiunea La origine, in epoca veche, prin traditiune se transmitea proprietatea asupra lucrurilor nec mancipi. In dreptul clasic, ea a fost utilizata si pentru transmiterea lucrurilor mancipi. In vremea lui Justinian a devenit modul general de transmitere a proprietatii, deoarece traditiunea nu presupune respectarea unor conditii de forma, ci numai remiterea materiala a lucrului si justa cauza (iusta causa traditionis). Remiterea materiala era necesara si in cazul imobilelor. Spre exemplu, daca se transmitea un teren, remiterea materiala consta in parcurgerea cu pasul a hotarului acelui teren. Daca se transmitea o casa, remiterea materiala consta in vizitarea tuturor incaperilor. Cu timpul insa, s-au admis si unele exceptii de la regula remiterii materiale: • Traditio longa manu desemneaza transmiterea unui teren cand nu mai era necesara parcurgerea hotarelor sale, ci era suficienta indicarea acelor hotare prin anumite repere.
1. Scoala glosatorilor si postglosatorilor In secolul XI, in orasul Bologna, profesorul Irnerius ... more 1. Scoala glosatorilor si postglosatorilor In secolul XI, in orasul Bologna, profesorul Irnerius a fondat "scoala glosatorilor". Glosatorii s-au condus in cercetarile lor dupa metoda exegetica, in sensul ca ei au explicat de asa maniera textele juridice romane incat acele texte sa poata fi intelese si de profani (cei care nu aveau pregatire de specialitate). Acele explicatii sau comentarii sunt denumite "glose", insa ele nu urmau a fi aplicate in practica instantelor judecatoresti. De aceea, se afirma ca scoala glosatorilor nu a avut o finalitate practica. Cel mai valoros reprezentant al acestei scoli a fost profesorul Accursius, autorul Marii Glose, care cuprinde peste 96.000 (96.260) de comentari sau glose. • In secolul XIV, tot la Bologna, profesorul Bartolus a fondat "scoala postglosatorilor" sau "scoala Bartoliana". Aceasta "scoala Bartoliana" s-a condus dupa metoda dogmatica, deoarece postglosatorii nu au cercetat nemijlocit textele juridice romane, ci au cercetat glosele sau comentariile glosatorilor, cu scopul de a extrage din acele glose principii juridice care sa fie aplicate in practica instantelor judecatoresti; asadar, scoala postglosatorilor a avut o finalitate practica. • Principiile juridice formulate de glosatori s-au aplicat nu numai in Italia, ci in intreaga Europa de Apus si mai cu seama in Germania pentru ca, in secolul XV, germanii au renuntat la dreptul lor national, care era primitiv, si au preluat principiile formulate de postglosatori, le-au adaptat si le-au aplicat la realitatile din Germania feudala. Pe aceasta cale, s-a format in Germania in secolul XVI un nou sistem de drept, denumit "Usus modernus pandectarum" sau "Dreptul modern al Pandectelor". Grecii desemnau "Digestele" lui Justinian prin termenul de "Pandecte", astfel incat dreptul modern al "Pandectelor" inseamna dreptul modern al "Digestelor". 2. Traditiunea La origine, in epoca veche, prin traditiune se transmitea proprietatea asupra lucrurilor nec mancipi. In dreptul clasic, ea a fost utilizata si pentru transmiterea lucrurilor mancipi. In vremea lui Justinian a devenit modul general de transmitere a proprietatii, deoarece traditiunea nu presupune respectarea unor conditii de forma, ci numai remiterea materiala a lucrului si justa cauza (iusta causa traditionis). Remiterea materiala era necesara si in cazul imobilelor. Spre exemplu, daca se transmitea un teren, remiterea materiala consta in parcurgerea cu pasul a hotarului acelui teren. Daca se transmitea o casa, remiterea materiala consta in vizitarea tuturor incaperilor. Cu timpul insa, s-au admis si unele exceptii de la regula remiterii materiale: • Traditio longa manu desemneaza transmiterea unui teren cand nu mai era necesara parcurgerea hotarelor sale, ci era suficienta indicarea acelor hotare prin anumite repere.
Uploads
Papers