domeniu
Etimologie
Din franceză domaine. Confer latină dominium.
Pronunție
- AFI: /do'me.nju/
Substantiv
| Declinarea substantivului domeniu | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | domeniu | domenii |
| Articulat | domeniul | domeniile |
| Genitiv-Dativ | domeniului | domeniilor |
| Vocativ | domeniule | domeniilor |
- proprietate funciară feudală întinsă, care a stat la baza societății medievale în Europa Apuseană.
- sector al unei științe, al unei arte; sferă de activitate.
- (mat.) mulțime de puncte situate pe o dreaptă, pe o suprafață, în spațiu, caracterizată prin aceea că pentru fiecare punct există o vecinătate a lui cuprinsă în mulțime și prin faptul că oricare pereche de puncte din mulțime se pot uni printr-o linie poligonală cuprinsă în acea mulțime.
- (fiz.) interval de valori pentru care poate fi folosit un instrument dat de măsură.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online