bloca

română

Din franceză bloquer.

Conjugarea verbului (se) bloca
Infinitiv	a (se) bloca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) blochez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) blocheze
Participiu	blocat
Conjugare	I

(v.tranz.) a izola un oraș, un port sau un stat prin blocadă.
a închide o arteră de circulație; a împiedica circulația vehiculelor sau a persoanelor.
Zăpada blochează drumul.
(v.tranz. și refl.) a nu mai funcționa sau a face să nu mai funcționeze (fixându-se sau imobilizându-se) într-o poziție dată.
a interzice în mod legal folosirea unor produse, a unor fonduri etc.
(sport) a efectua un blocaj.

cuvinte derivate

a astupa