[go: up one dir, main page]
Sari la conținut

Gripă

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Gripa)
Gripă

Virus gripal Influenza, mărit de 100.000 de ori
Specialitatemedicină de familie
pneumologie
boli infecțioase
medicină de urgență  Modificați la Wikidata
IncubațieDouă zile după expunere
Simptomefebră, congestie nazală, durere de gât, dureri musculare, dureri de cap, tuse, strănut, stare de oboseală
CauzeOrthomyxoviridae[*]​  Modificați la Wikidata
Metodă de diagnosticexaminare clinică[*]​
Hemogramă
viral culture[*][[viral culture (laboratory test)|​]]
Imunofluorescență  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9487  Modificați la Wikidata
ICD-10J10
J11
J9  Modificați la Wikidata
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM487[1][2]
487.8[1]  Modificați la Wikidata
OMIM614680
DiseasesDB6791
MedlinePlus000080
Patient UKGripă
MeSH IDD007251[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Gripa este o boală infecțioasă cauzată de un virus Influenza[3]. Simptomele pot fi blânde sau severe[4]. Cele mai întâlnite simptome sunt: febră, congestie nazală, durere de gât, dureri musculare, dureri de cap, tuse, strănut și starea de oboseală[3]. Aceste simptome se instalează de obicei la două zile după expunerea la virus și durează mai puțin de o săptămână[3]. Cu toate acestea, tusea poate să dureze mai mult de două săptămâni[3]. La copii, mai pot apărea și diareea și stările de vomă, acestea fiind însă rare în cazul adulților[5][este de încredere?]. Diareea și stările de vomă apar și în cazul gastroenteritei, o boală ce nu are legătură cu gripa, existând posibilitatea de a fi asociate în mod eronat gripei. Printre complicațiile gripei se numără pneumonia virală, o a doua pneumonie bacteriană, sinuzită, dar și înrăutățirea condițiilor medicale deja existente, precum astmul bronșic sau insuficiența cardiacă[5][este de încredere?].

Trei tipuri din cele patru ale virusului Influenza afectează oamenii: tipurile A, B și C[6][este de încredere?]. Nu se cunoaște ca subtipul D să afecteze oamenii, însă există riscul de a se întâmpla asta. De obicei, virusul este răspândit pe calea aerului de la tușit și strănutat[7][este de încredere?]. Acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori pe distanțe relativ scurte, de aproximativ 2 metri[7][este de încredere?]. Se poate răspândi și prin atingerea suprafețelor contaminate de virus, urmată de atingerea gurii sau a ochilor[7][este de încredere?]. O persoană poate fi contagioasă pentru ceilalți atât înainte de apariția simptomelor, cât și în timpul manifestării acestora[4]. Infecția cu virusul gripal poate fi confirmată prin verificarea prezenței virusului în gât, spută și nas.

Spălarea frecventă a mâinilor reduce riscul de răspândire a virusului[7]. Purtatul măștii chirurgicale de către o persoană bolnavă poate, de asemenea, reduce riscul răspândirii.[8][este de încredere?] Vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății pentru cei ce prezintă un risc ridicat. Vaccinul este eficient împotriva a trei subtipuri de virus gripal, din cele patru subtipuri, și este de obicei tolerat bine de organism. Vaccinarea făcută pentru un an poate să nu mai fie eficientă și în anul următor, deoarece virusul evoluează foarte rapid. Medicamentele antivirale pot fi folosite pentru a trata gripa.

Gripa se răspândește pe glob prin focare ce au loc anual, rezultând între 3 și 5 milioane de îmbolnăviri severe și un număr de morți între 250.000 și 500.000[3]. Aproximativ 20% dintre copiii nevaccinați și 10% dintre adulții nevaccinați sunt infectați anual. În părțile sudice și nordice ale globului, focarele au loc în principal în timpul iernii, în timp ce în jurul Ecuatorului focarele pot avea loc în orice moment al anului[3]. Moartea apare de cele mai multe ori în cazul persoanelor tinere, vârstnice sau celor care au și alte probleme de sănătate[3]. Focarele foarte mari sunt cunoscute ca pandemii și sunt foarte rare. În secolul al XX-lea, trei pandemii de gripă au avut loc: gripa spaniolă dintre 1918-1920 (50-100 milioane de morți), gripa asiatică în 1957 (2 milioane de morți) și gripa din Hong Kong în 1968 (un milion de morți). Organizația Mondială a Sănătății a declarat focarul de virus gripal A(H1N1) din iunie 2009 ca fiind o pandemie. Gripa poate afecta și animalele, precum porcii, caii și păsările.

Tablou clinic

[modificare | modificare sursă]

Perioada de incubație este scurtă - 1-3 zile. Debut brutal: frisoane, febră 39-40 °C, mialgii (zdrobire musculară), cefalee/ debuturi apoplectice, la tineri, cu lipotimii, colaps sau exitus (moartea) în primele 24-48 ore. Evoluția este dominată de simptome generale toxice nu de catarul respirator: febra crescuta, facies și conjunctive injectate, cefalee frontală și suborbitară, dureri ale globilor oculari la mișcare și apăsare, lombalgii, hiperestezie cutanată, somnolență sau agitație, laringo-traheită cu tuse uscată, răgușeală. Se pot asocia: vărsături, diaree, epistaxis, tahipnee (la vârstnici ca element de risc). Complicații: laringita, bronșiolita, pneumonia, meningoencefalita. În sarcină, mortalitatea prin gripă e dublă are efect teratogen în primele trei luni.

Obiective de îngrijire

[modificare | modificare sursă]

Asigurarea obligatorie a repausului la pat (gripa pe picioare poate fi letală); camere bine aerisite, fără supraîncălzire și aglomerări (risc de suprainfecție microbiană); evitarea contactului cu alte persoane (risc în dublu sens); persoanele active se izoleaza la domiciliu din motive epidemiologice. Alimentație bogată, adaptată stării bolnavului (hidrozaharat);aport caloric și hidric suficient ținând cont de febră și transpirație;dezinfecția și igiena mucoaselor: ochi, nas, gât; împachetări hipotermizante, mai ales la sugari (risc convulsivant) și bătrâni. Mici îngrijiri cotidiene: transpirația (ștergerea cu prosop uscat, cu alcool mentolat, lenjerie schimbată), combaterea tusei, decongestionante nazale (nu se administrează sub 2 ani); sprijin pentru defecare, urinare; se interzice aspirina la copii sub 17 ani-risc de Sindrom Reye; supravegherea permanentă pentru a surprinde complicațiile: convulsii, deshidratare, senzația de sufocare, tahipnee, tahicardie sau complicații microbiene supraadăugate.

Profilaxia gripei

[modificare | modificare sursă]

Măsuri generale: izolare, dezinfecție umedă, evitarea aglomerațiilor. Măsuri speciale: vaccinarea antigripală mai ales la persoanele cu BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), cardiaci, astmatici, peste 65 ani, personalul din unități de ocrotire, spitale, cei cu boli cronice (diabet, ciroză), infectați cu HIV, cei ce fac tratament cu aspirină, cortizon, citostatice, gravidele în trimestrul II și III de sarcină. Vaccinarea se face de obicei în lunile octombrie sau noiembrie.

Pandemii

[modificare | modificare sursă]
Pandemii majore de gripă din era contemporană[9][10][11]
Denumire Perioada Populația lumii Subtip Rata reproducerii[12] Infectați (est.) Decese la nivel global Mortalitate Severitate pandemică
Pandemia de gripă din 1889–90[13] 1889–90 1.53 miliarde H3N8 / H2N2 2.10 (IQR, 1.9–2.4)[13] 20–60%[13] (300–900 milioane) 1 milioane 0.10–0.28%[13] 2
Gripa spaniolă[14] 1918–20 1.80 miliarde H1N1 1.80 (IQR, 1.47–2.27) 33% (500 milioane)[15] 20[16][17]–100[18][19] milioane 2–3%[16] 5
Gripa asiatică 1957–58 2.90 miliarde H2N2 1.65 (IQR, 1.53–1.70) 8–33% (0.25 – 1 miliarde) 1–4 milioane[16] <0.2%[16] 2
Gripa de Hong Kong 1968–69 3.53 miliarde H3N2 1.80 (IQR, 1.56–1.85) 7–28% (0.25 – 1 miliarde) 1–4 milioane[16] <0.2%[16] 2
Pandemia de gripă din 2009[20][21] 2009–10 6.85 miliarde H1N1/09 1.46 (IQR, 1.30–1.70) 11-21% (0.7–1.4 miliarde)[22] 151,700–575,400[23] 0.03%[24] 1
Gripa tipică sezonieră[t 1] Anual 7.75 miliarde A/H3N2, A/H1N1, B, ... 1.28 (IQR, 1.19–1.37) 5–15% (340 milioane – 1 miliarde)[25]
3–11% sau 5–20%[26][27] (240 milioane–1.6 miliarde) 		290,000–650,000/an[28] <0.1%[29] 1
Gripa sezonieră 2019–20[30][31][t 2] 2019–20 7.75 miliarde A(H1N1)pdm09, B/Victoria, A(H3N2) Necunoscut 11%[t 2] (800 milioane; USA, 34-49 milioane[t 2]) 0.45-1.2 milioane (USA: 20–52,000[t 2]) <0.015%[t 2] 1
Note
  1. ^ Nu neapărat e pandemie, dar e inclusă pentru comparație.
  2. ^ a b c d e Epidemie în curs de desfășurare. Numbers based on USA's epidemic so far. See CDC 2019-20 influenza's source.

Note

[modificare | modificare sursă]
  • 1889-90 flu, People infected (est.) number : please review source. There are two diverging statments. 20–60% vs 60% (45–70%). Which one is more relevant ?
  • Spanish flu, people infected numbers (500 million), mortality rate (2~3%) contradict the deaths worldwite "20-100 million" statments. Review needed. Lead : Johnson NPAS, Mueller (2002) "Updating the Accounts: Global Mortality of the 1918-1920 Spanish Influenza Pandemic".
  • Kilbourne, Edwin D. (). „Influenza Pandemics of the 20th Century”. Emerging Infectious Diseases journal (în engleză). Centers for Disease Control and Prevention. 12 (1): 9–14. doi:10.3201/eid1201.051254.  : considers 1918, 1957, 1968 as pandemic ; 1947 (H1N1), 1976 (H1N1), 1977 (H1N1) as pseudopandemic.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g „Articol al Organizației Mondiale a Sănătății privind gripa” (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ a b „Articol al Centrului pentru Prevenirea și Controlul Bolilor cu informații esențiale despre virusul gripal” (în engleză). Accesat în . 
  5. ^ a b „Gripa: simptome si severitate (Regina Maria)”. Accesat în . 
  6. ^ „Gripa: fa cunostinta cu virusurile gripale! (Regina Maria)”. Accesat în . 
  7. ^ a b c d „Gripa: cum se raspandeste (Regina Maria)”. Accesat în . 
  8. ^ Ne protejeaza masca medicala de gripa si coronavirus?, www.reginamaria.ro 
  9. ^ Hilleman MR (august 2002). „Realities and enigmas of human viral influenza: pathogenesis, epidemiology and control”. Vaccine. 20 (25–26): 3068–87. doi:10.1016/S0264-410X(02)00254-2. PMID 12163258. 
  10. ^ Potter CW (octombrie 2006). „A History of Influenza”. J Appl Microbiol. 91 (4): 572–79. doi:10.1046/j.1365-2672.2001.01492.x. PMID 11576290. 
  11. ^ „Ten things you need to know about pandemic influenza”. World Health Organization. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Biggerstaff, Matthew; Cauchemez, Simon; Reed, Carrie; Gambhir, Manoj; Finelli, Lyn (). „Estimates of the reproduction number for seasonal, pandemic, and zoonotic influenza: a systematic review of the literature”. BMC Infectious Diseases. 14 (1): 480. doi:10.1186/1471-2334-14-480. ISSN 1471-2334. PMC 4169819 Accesibil gratuit. PMID 25186370. 
  13. ^ a b c d Valleron AJ, Cori A, Valtat S, Meurisse S, Carrat F, Boëlle PY (mai 2010). „Transmissibility and geographic spread of the 1889 influenza pandemic”. Proc. Natl. Acad. Sci. USA. 107 (19): 8778–81. Bibcode:2010PNAS..107.8778V. doi:10.1073/pnas.1000886107. PMC 2889325 Accesibil gratuit. PMID 20421481. 
  14. ^ Mills CE, Robins JM, Lipsitch M (decembrie 2004). „Transmissibility of 1918 pandemic influenza”. Nature. 432 (7019): 904–06. Bibcode:2004Natur.432..904M. doi:10.1038/nature03063. PMID 15602562. 
  15. ^ Taubenberger JK, Morens DM (ianuarie 2006). „1918 Influenza: the mother of all pandemics”. Emerging Infectious Diseases. 12 (1): 15–22. doi:10.3201/eid1201.050979. PMC 3291398 Accesibil gratuit. PMID 16494711. 
  16. ^ a b c d e f „Report of the Review Committee on the Functioning of the International Health Regulations (2005) in relation to Pandemic (H1N1) 2009” (PDF). . p. 37. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  17. ^ „Pandemic influenza preparedness and response : a who guidance document 2009” (PDF). . p. 13. ISBN 9789241547680. 
  18. ^ Morens, David M.; Fauci, Anthony S. (). „The 1918 Influenza Pandemic: Insights for the 21st Century”. The Journal of Infectious Diseases (în engleză). 195 (7): 1018–1028. doi:10.1086/511989. ISSN 0022-1899. 
  19. ^ Johnson, Niall P. A. S.; Mueller, Juergen (). „Updating the accounts: global mortality of the 1918-1920 "Spanish" influenza pandemic”. Bulletin of the History of Medicine. 76 (1): 105–115. doi:10.1353/bhm.2002.0022. ISSN 0007-5140. PMID 11875246. 
  20. ^ Donaldson LJ, Rutter PD, Ellis BM, et al. (decembrie 2009). „Mortality from pandemic A/H1N1 2009 influenza in England: public health surveillance study”. BMJ. 339: b5213. doi:10.1136/bmj.b5213. PMC 2791802 Accesibil gratuit. PMID 20007665. 
  21. ^ „First Global Estimates of 2009 H1N1 Pandemic Mortality Released by CDC-Led Collaboration”. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). . Accesat în . 
  22. ^ Kelly, Heath; Peck, Heidi A.; Laurie, Karen L.; Wu, Peng; Nishiura, Hiroshi; Cowling, Benjamin J. (). „The Age-Specific Cumulative Incidence of Infection with Pandemic Influenza H1N1 2009 Was Similar in Various Countries Prior to Vaccination”. PLOS ONE (în engleză). 6 (8): e21828. doi:10.1371/journal.pone.0021828. ISSN 1932-6203. PMC 3151238 Accesibil gratuit. PMID 21850217. 
  23. ^ Dawood FS, Iuliano AD, Reed C, et al. (septembrie 2012). „Estimated global mortality associated with the first 12 months of 2009 pandemic influenza A H1N1 virus circulation: a modelling study”. The Lancet. Infectious Diseases. 12 (9): 687–95. doi:10.1016/S1473-3099(12)70121-4. PMID 22738893. 
  24. ^ Triggle, Nick (). „Swine flu less lethal than feared”. BBC News. BBC News Online. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „WHO Europe – Influenza”. World Health Organization (WHO). iunie 2009. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ CDC (). „Key Facts About Influenza (Flu)”. www.cdc.gov (în engleză). citing Tokars, Olsen& Reed (2018). Accesat în . 
  27. ^ Tokars, Jerome I.; Olsen, Sonja J.; Reed, Carrie (). „Seasonal Incidence of Symptomatic Influenza in the United States”. Clinical Infectious Diseases (în engleză). 66 (10): 1511–1518. doi:10.1093/cid/cix1060. ISSN 1058-4838. PMC 5934309 Accesibil gratuit. PMID 29206909. 
  28. ^ „Influenza: Fact sheet”. World Health Organization (WHO). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „H1N1 fatality rates comparable to seasonal flu”. The Malaysian Insider. Washington, D.C., USA. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ CDC (). „Preliminary In-Season 2019-2020 Flu Burden Estimates”. Centers for Disease Control and Prevention (în engleză). Accesat în . 
  31. ^ CDC (). „Weekly U.S. Influenza Surveillance Report (FluView)”. Centers for Disease Control and Prevention (în engleză). Arhivat din original în . Accesat în . 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de gripă
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gripă&oldid=15543394