Giovanni Fattori
| Giovanni Fattori | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4][5]  Livorno, Italia[6] |
| Decedat | (82 de ani)[1][2][3][4][7] Florența, Regatul Italiei[6] |
| Cetățenie |  Marele Ducat de Toscana Regatul Italiei (–) |
| Ocupație | pictor artist grafic[*] aquafortist[*] fotograf |
| Locul desfășurării activității | Florența[8] |
| Limbi vorbite | limba italiană[9] |
| Activitate | |
| Studii | Academia Regală de Artă din Florența[*] |
| Pregătire | Giuseppe Bezzuoli[*] |
| Profesor pentru | Domingo Laporte[*], Amedeo Modigliani |
| Mișcare artistică | Macchiaioli[*] |
| Opere importante | Barrocci romani[*], Square formation at Villafranca[*] |
Modifică date / text  | |
Giovanni Fattori (n. , Livorno, Italia – d. , Florența, Regatul Italiei)[10] a fost un pictor italian. A fost un reprezentant al mișcării artistice Macchiaioli ("Măzgălitorii"!).
Biografie
[modificare | modificare sursă]El provenea din clasa de mijloc. A studiat cu Giuseppe Baldini în Livorno și începând cu 1846 la Accademia di Belle Arti din Florența. La Florența a studiat cu Giuseppe Bezzuoli, frescele lui Ghirlandaio și Filippino Lippi. În anii 1848-1849 a participat la mișcarea de independență. Sub influența lui Giovanni Costa (Nino Costa), s-a alăturat mișcării artistice Macchiaioli. El a fost prieten cu reprezentanții grupului Macchiaioli, Telemaco Signorini, Adriano Cecioni, Vincenzo Cabianca și Cristiano Banti. În 1861 câștigă o competiție pentru o scenă de luptă, cu tabloul Câmp italian după Bătălia de la Magenta, care acum este expus în Galleria d Arte Moderna din Florența. În 1875 a fost pentru scurt timp la Paris, unde a fost influențat de Camille Corot și admirat Édouard Manet. Din 1873 până în 1880 a pictat în Campagna iar în perioada 1880-1890 în zona Maremma din Toscana. În 1895 a devenit profesor peisagist la Accademia di Belle Arti din Florența.
A pictat peisaje, scene rurale și a fost cunoscut pentru scenele de luptă realiste. Alte lucrări importante includ Buoi al carro(1870, Pinacoteca di Brera) și Ritratto della cugina Argia (1861, Galleria d´Arte Moderna, Florența). A pictat câteva capace de cutii pentru trabucuri.
Colacicchi îl numește pictorul cel mai clasic printre neoclasicii și romanticii secolului al 19-lea din Italia[11]. Pe tot parcursul vieții a fost împotriva impresionismului și post-impresionismului. În 1891 a scris o polemică împotriva pointilismului.
Galerie
[modificare | modificare sursă]-
Maria Stuart pe câmpia Crookstone (1858-1861) -
Ritratto della cugina Argia (1861) -
Buoi al carro' -
The Evening Prayer, 1865-70 -
Case nelle campagne livornesi -
Turn din Magnale -
L'Arno presso Bellariva -
Butteri (1893) -
La Rotonda dei bagni Palmieri (1866) -
La signora Martelli a Castiglioncello (circa 1867) -
Kavallerie -
Riposo in Maremma (circa 1873) -
Strada cu țărani și soldați -
Marcarea taurilor tineri
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Giovanni Fattori, Opća i nacionalna enciklopedija
- ^ a b Giovanni Fattori, Autoritatea BnF
- ^ a b Giovanni Fattori, Discogs, accesat în
- ^ a b Giovanni Fattori, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ Giovanni Fattori, Fattori, Giovanni[*]
- ^ a b Фаттори Джованни, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Lebensdaten nach Kindlers Malereilexikon
- ^ Kindlers Malereilexikon
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
- [1]- Giovanni Fattori, un povestitor neobosit, la Palatul Zabarella de la Padova
