[go: up one dir, main page]

Sari la conținut

Deda, Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Deda)
Deda
—  sat și reședință de comună  —

Deda se află în România
Deda
Deda
Deda (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°56′48″N 24°52′26″E ({{PAGENAME}}) / 46.94667°N 24.87389°E

Țară România
Județ Mureș
Comună Deda

SIRUTA116554
Atestare1393

Populație (2021)
 - Total1.867 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal547205
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Deda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Deda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Deda pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Deda (în maghiară Déda, în germană Dade) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Localitatea este situată la ieșirea râului Mureș din defileul Toplița - Deda, la poalele Munților Călimani. Deda este un important nod feroviar, aici făcându-se legătura magistralei care trece prin Târgu-Mureș cu magistrala Brașov - Miercurea Ciuc - Dej.

Satul Deda este atestat documentar în anul 1393 sub numele pe care îl poartă și azi.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 127) localitatea apare sub numele de „Deda”.

Vechea mănăstire

[modificare | modificare sursă]

Mănăstire greco-catolică, numită „Mănăstirea pe Bistra". Pe timpul lui Grigore Maior călugărul unit din ea a fost alungat de un dascăl neunit, care s-a așezat apoi în mănăstire, ocupându-i averea, care consta din loc arător de 4 găleți[2] și dintr-un fânaț de 10 care de fân[3].

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]
  • Rezervația naturală “Defileul Deda-Toplița” (6.000 ha).
  • Activitate culturală: Ansamblul Folcloric Junii Călimanilor.

Personalități locale

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
  3. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal