METODE
REFRACTOMETRICE
• Cercetarea refracţiei luminii la propagarea
  acesteia prin două medii omogene transparente
  ce posedă o frontieră de separare constituie una
  din cele mai vechi metode optice.
• Metoda refractometrică şi-a păstrat actualitatea
  şi în prezent ca metodă de analiză a
  amestecurilor, de studiere a proprietăţilor
  substanţelor şi interacţiunii lor în sistemele
  chimice.
    La trecerea razei de lumină prin
interfaţa a două medii omogene
transparente are loc reflectarea parţială a
luminii de la suprafaţa de separare şi
răspîndirea parţială a luminii într-un alt
mediu (fig. 1).
Refracţia luminii la interfaţa celor două medii
    Direcţia razei în mediul următor se schimbă în
           conformitate cu legea refracţiei:
                                       sin 1
            n2 ( rel .)              
                                       sin  2
Mărimea n2(rel) este numită indice relativ (coeficient) de refracţie a mediului doi
                              faţă de mediul unu.
Indicele de refracţie faţă de vid e numit indice absolut de refracţie:
                                 sin  vid
      n2 ( abs.)               
                                  sin  2
 Dacă pentru mediul unu poate fi notat
                   sin  vid
n1( abs.)        
                    sin 1
                          atunci
               sin 1 sin  vid  n2( abs.) n2( abs )
n2( rel .)                                    
               sin  2 sin  ( vid )  n1( abs ) n1( abs )
Indicele de refracţie relativ în raport cu aerul este numit simplu indice
                               de refracţie n:
            nabs. = nabs (aer)n
La presiunea atmosferică şi temperatura de cameră
              nabs (aer) = 1,00027, prin urmare
    nabs = 1,00027n
• Indicele de refracţie depinde de lungimea
  de undă a luminii incidente, temperatură şi
  alţi factori externi.
• Temperatura şi lungimea de undă, la care
  are loc măsurarea, de obicei sânt notate
  ca indici alăturaţi simbolului n.
  inscripţia n589 indică că indicele
de refracţie a fost măsurat la
25°C pentru linia galbenă-D a
sodiului cu lungimea de undă 589
nm.
Indicele de refracţie şi densitatea substanţei se modifică simbat, adică
   o dată cu creşterea densităţii creşte şi indicele de refracţie. Prin
 cercetări teoretice şi experimentale s-a stabilit, că funcţia indicelui de
        refracţie f(n) este proporţională densităţii substanţei :
                    f(n) = r
Coeficientul de proporţionalitate r este numit refracţia specifică.
  Înmulţind r cu masa molară M, obţinem refracţia molară R
               R = M r
   Pentru exprimarea funcţiei f(n) şi, prin
urmare, pentru calcularea refracţiei au fost
propuse cîteva ecuaţii. O râspîndire largă
are formula argumentată teoretic de
H.Lorenz şi R. Lorentz
  n  1M
   2
R 2
  n  2
Refractometrul Abbé
Refractometrul zaharimetru
Refractometrul de imersie
   Refractometrul de mana
 Folosit pentru determinarea procentului de substanta uscata al
materiei prime si semifabricatelor in timpul desfasurarii proceselor
                            tehnologice
     Aplicatii ale determinarilor
          refractomatrice
• Metoda refractometrica de determinare a
  concentratiei solutiilor este folosita pe larg in
  diverse sectoare ale industriei alimentare
  datorita rapiditatii cu care se poate realiza
  contolul procesului de productie
• Determinarea substantei uscate solubile
• Determinarea concentratiei de zahar
• Determinarea substantelor grase