METODE
REFRACTOMETRICE
• Cercetarea refracţiei luminii la propagarea
acesteia prin două medii omogene transparente
ce posedă o frontieră de separare constituie una
din cele mai vechi metode optice.
• Metoda refractometrică şi-a păstrat actualitatea
şi în prezent ca metodă de analiză a
amestecurilor, de studiere a proprietăţilor
substanţelor şi interacţiunii lor în sistemele
chimice.
La trecerea razei de lumină prin
interfaţa a două medii omogene
transparente are loc reflectarea parţială a
luminii de la suprafaţa de separare şi
răspîndirea parţială a luminii într-un alt
mediu (fig. 1).
Refracţia luminii la interfaţa celor două medii
Direcţia razei în mediul următor se schimbă în
conformitate cu legea refracţiei:
sin 1
n2 ( rel .)
sin 2
Mărimea n2(rel) este numită indice relativ (coeficient) de refracţie a mediului doi
faţă de mediul unu.
Indicele de refracţie faţă de vid e numit indice absolut de refracţie:
sin vid
n2 ( abs.)
sin 2
Dacă pentru mediul unu poate fi notat
sin vid
n1( abs.)
sin 1
atunci
sin 1 sin vid n2( abs.) n2( abs )
n2( rel .)
sin 2 sin ( vid ) n1( abs ) n1( abs )
Indicele de refracţie relativ în raport cu aerul este numit simplu indice
de refracţie n:
nabs. = nabs (aer)n
La presiunea atmosferică şi temperatura de cameră
nabs (aer) = 1,00027, prin urmare
nabs = 1,00027n
• Indicele de refracţie depinde de lungimea
de undă a luminii incidente, temperatură şi
alţi factori externi.
• Temperatura şi lungimea de undă, la care
are loc măsurarea, de obicei sânt notate
ca indici alăturaţi simbolului n.
inscripţia n589 indică că indicele
de refracţie a fost măsurat la
25°C pentru linia galbenă-D a
sodiului cu lungimea de undă 589
nm.
Indicele de refracţie şi densitatea substanţei se modifică simbat, adică
o dată cu creşterea densităţii creşte şi indicele de refracţie. Prin
cercetări teoretice şi experimentale s-a stabilit, că funcţia indicelui de
refracţie f(n) este proporţională densităţii substanţei :
f(n) = r
Coeficientul de proporţionalitate r este numit refracţia specifică.
Înmulţind r cu masa molară M, obţinem refracţia molară R
R = M r
Pentru exprimarea funcţiei f(n) şi, prin
urmare, pentru calcularea refracţiei au fost
propuse cîteva ecuaţii. O râspîndire largă
are formula argumentată teoretic de
H.Lorenz şi R. Lorentz
n 1M
2
R 2
n 2
Refractometrul Abbé
Refractometrul zaharimetru
Refractometrul de imersie
Refractometrul de mana
Folosit pentru determinarea procentului de substanta uscata al
materiei prime si semifabricatelor in timpul desfasurarii proceselor
tehnologice
Aplicatii ale determinarilor
refractomatrice
• Metoda refractometrica de determinare a
concentratiei solutiilor este folosita pe larg in
diverse sectoare ale industriei alimentare
datorita rapiditatii cu care se poate realiza
contolul procesului de productie
• Determinarea substantei uscate solubile
• Determinarea concentratiei de zahar
• Determinarea substantelor grase
