UNIVERSITATEA ‘’STEFAN CEL MARE’’
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA
PROIECT
INOCULAREA CU BACTERII SPECIFICE, SELECTIONATE DIN
MICROFLORA PROPRIE SOLURILOR POLUATE CU ȚIȚEI
MASTERAND, PROF.DR.UNIV.
RODICA ROTAR
2009
INOCULAREA CU BACTERII SPECIFICE, SELECTIONATE DIN
MICROFLORA PROPRIE SOLURILOR POLUATE CU TITEI
Specia umana functioneaza la vârful piramidei trofice în calitate de
consumator omnivor, fara a avea ea însasi un consumator specific
superior, ceea ce duce la o înmultire necontrolata a populatiei
umane.
Prin constiinta de sine si inteligenta, omul a reusit sa devina
dinbiosistem
agresat de mediul natural, factor de exploatare a acestui mediu,
conform
programului “pentru sine” de autoconservare la nivel de individ si
specie.
Aliat cu inventiile sale tehnice, omul se cupleaza metabolic la
ciclurile biogeo-
chimice ale ecosistemelor, pe care le modifica la nivel de structura si
functii printr-un proces activ de antropizare, devenind simultan
victima si
agent destructiv.
La începutul secolului trecut, cercetarile erau orientate spre îmbunatatirea
fertilitatii solului si cresterii productiei agricole
Pâna în anii 50, s-au studiat diferite tipuri de microorganisme (fixatoare de
azot, nitrificatori, sulfo-oxidatoare etc) si relatiile dintre acestea si nutritia
plantelor.
În anii 60, cercetarile s-au axat pe corelatiile dintre transformarile solului,
populatiile microbiene si activitatile enzimatice pentru sporirea
fertilitatiisolului.
În anii 70, rezolvarea problemelor cu privire la asigurarea hranei
(inocularea solului cu bacterii fixatoare de azot din genul Azospirillum fiind
primul pas important în acest sens).
Dupa anii 70, a avut loc în microbiologia solului un salt de la aplicarea
acestei stiinte în agricultura, la folosirea microorganismelor în
decontaminarea mediului poluat.
Dupa anii 80, bioremedierea solurilor devine din ce în ce mai importanta
Începând cu anii 80, s-au realizat primele experimente de laborator în care
s-a folosit inocularea cu tulpini de microorganisme cu abilitati degradative
ale compusilor organici
Orice compus chimic a carui acumulare în natura devine
periculoasa
pentru mediu poate fi considerat drept POLUANT, iar inlaturarea
lui cu
ajutorul microorganismelor poate fi considerata BIOREMEDIERE
Microorganismele capabile sa degradeze substantele xenobiotice
sunt
prezente, în general, în respectivele medii poluate, însa
biodegradarea
naturala are loc cu rate foarte scazute. De aceea, s-au elaborat
diverse tehnologii de bioremediere care presupun: cunoasterea
cailor de
optimizare a conditiilor biodegradarii, cunoasterea comportarii si
efectelor
substantelor chimice introduse în sol asupra ecosistemului
selectarea unor microorganisme cu abilitati degradative
superioare.
Activitatea microorganismelor din sol este influentata de prezenta
microhabitatelor, de tipul de sol, de structura si textura acestuia,
de
asigurarea cu substante organice si nutrienti si de factorii de
mediu.
Petrolul brut (numit si titei) este un produs de natura
organica format prin reactii biogeochimice în urma unui
proces anaerob extrem de lung si înca neelucidat complet
pâna în present, supus, de-a lungul a milioane de ani, unor
presiuni si temperaturi ridicate. Este un lichid vâscos,
insolubil în apa, a carui culoare variaza de la galben-verde
pâna la negru, având reflexe colorate diferit, cu miros
caracteristic, constituit dintr-un amestec extreme de
complex de compusi hidrofobici (hidrocarburi gazoase si
solide dizolvate în hidrocarburi lichide): hidrocarburi alifatice
(alcanii), hidrocarburi aromatice, dar si compusi ce cotin
oxigen, sulf, sau azot, si diferite substante minerale.
Bioremedierea reprezinta procesul de utilizare a
microorganismelor pentru detoxifierea sau îndepartarea
poluantilor din ecosistemele afectate, care se bazeaza pe
activitatea enzimatica microbiana pentru a transforma sau
degrada astfel de substante. Abilitatea microorganismelor
de a degrada compusi xenobiotici (sintetizati industrial) la
compusi ce nu prezinta pericol biologic, se încearca a fi
exploatata cât mai eficient si constituie obiectul unor
investigatii stiintifice din ce în ce mai aprofundate.
Microorganismelor care degradeaza hidrocarburile creste foarte
mult dupa poluare, cu câteva ordine de marime si se mentine ca atare,
uneori chiar mai mult de un an.În sol, dupa contaminare, microfungii care
degradeaza hidrocarburi reprezinta 60-82% din totalul acestui grup, iar
bacteriile – 50% din micropopulatia respectiva.În ultimele trei decenii s-au
identificat peste 200 de specii de microorganisme capabile sa
metabolizezehidrocarburile, microorganisme care au fost numite de Aluarn
(1973),hidrocarbonoclastice.
În urma analizarii microbiologice a probelor de soluri poluate cu titei unele
în concentratii excesive (>30%), au fost izolate tulpini bacteriene cu o înalta
rata de supravietuire în aceste conditii severe de poluare.
Tulpinile bacteriene au fost multiplicate, izolate si purificate prin cultivarea
dilutiilor zecimale succesive de sol (pe medii nutritive solidificate (Topping,
CZPA).
Identificarea pâna la nivel de specie s-a facut prin examinari macro- si
microscopice, teste fiziologice, cultivare pe medii selective (Bergey, 1986,
Clark F., 1965).
Inoculul creat si aplicat ulterior in cadrul unor experimente a fost alcatuit
din tulpini deja testate în laborator pentru abilitatea de a degrada
hidrocarburi si apartin genurilor:
Pseudomonas,
Arthrobacter,
Mycobacterium,
Flavobacterium
Actinomyces.
În poluarea cu titei succesul bioremedierii depinde într-o foarte mare
masura de compozitia comunitatilor microbiene din sol si de potentialul lor
degradativ.
În cazul experientelor efectuate în casa de vegetatie si câmp experimental,
în conditii de poluare controlata cu titei, comunitatile de bacterii heterotrofe,
au fost alcatuite din specii ale genurilor Pseudomonas, Arthrobacter,
Bacillus, Mycobacterium, reputate pentru tulpinile capabile sa degradeze
hidrocarburi.
Pseudomonas sp. – colonii confluate în urma unei dezvoltari
abundente pe mediul Topping
Colonii de Bacillus, Arthrobacter si Mycobacterium
Bacillus -aspect macroscopic
Colonii diverse dezvoltate pe mediul Topping Asociatie de colonii de Pseudomonas si Arthroba
dezvoltate pe
CONCLUZII
· Aplicarea metodologiei de detoxificare prin bioremediere in situ a
solurilor poluate cu compusi organici proveniti din titei a necesitat
realizarea unui biopreparat alcatuit din bacterii specifice.
· Tulpinile bacterieneau fost izolate si selectionate din microflora
autohtona a solurilor puternic poluate cu titei de pe teritoriul schelelor
petroliere din România.
· Tulpinile izolate au fost testate în laborator pentru evidentierea
capacitatii de degradare a hidrocarburilor petroliere de catre
microorganisme prin însamântarea acestora pe medii minerale la care sa
adaugat titei, drept unica sursa de carbon si energie.
· A fost alcatuita o colectie de microorganisme din care s-a realizat un
biopreparat bacterian.
· Testarea biopreparatului bacterian s-a facut prin inocularea unui sol
brun luvic vertic din clasa argiluvisolurilor care reprezinta 48% din
totalitatea solurilor poluate din România, în experiente organizate în
casa de vegetatie si câmp experimental.
BIBLIOGRAFIE
- Alexander M., Biodegradation and Bioremediation, Academic Press,
San Diego New York Boston London Tokyo Toronto, 1994.
- Atlas R.M. and D. Pramer, “Focus on bioremediation”. ASM News,
56: 7, 1990.
- Dumitru M., Starea agrochimica a solurilor din România, Stiinta solului,
vol. XXXVI, nr. 2, 2002.
- Eliade G., Ghinea L., Stefanic Gh., Bazele biologice ale fertilitatii
solului, Edit. Ceres, Bucuresti, 1983.
- Geamanu I., Microbiologie, Edit. Universitas Bucuresti, 2002
- Henis Y., Bioremediation in agriculture: dream or realiy ? In: Modern
Agriculture and the Environment, by D. Rosen et al., Kluwer Academic
Publishers, pp. 481-489, 1997.
- Toti M., M. Dumitru, Anca Rovena Voiculescu, Gabriela Mihalache,
Carolina Constantin, M. Mihalache, 2003, "Metodologia de remediere
a solurilor poluate cu titei cu ajutorul microorganismelor specifice
selectionate din microflora autohtona", Editura GNP MINISCHOOL,
Bucuresti
