FIŞA DE LUCRU NR.

P
1.Fie triunghiul din figura 1. Numiţi: Fig.1.
a) Laturile triunghiului ,
b) Vârfurile triunghiului;
c) Unghiurile triunghiului (folosind 3 litere);
d) Latura opusă unghiului MNP; N
M
e) Latura opusă unghiului PMN;

f) Unghiul opus laturii PM;

g) Unghiul opus laturii MN;
h) Unghiurile alăturate laturii NP;
i) Laturile care formează unghiul MPN.
Spargerea gheţii, cu exerciţii de forma:” Dacă te afli la un concurs de atletism şi îl depăşeşti pe
cel aflat pe locul II pe ce loc te vei afla după depăşire?”( R;II) sau” Tatăl Tanţei are cinci fete:
prima fată se numeşte Cla-Cla , a doua Cle-cle , a treia Cli-cli şi a patra Clo-clo. Cum o
cheamă pe a cincea fată? (R Tanta)„

Într-o lume în care nu există adevăruri absolute şi în care neprevăzutul şi incertitudinea sunt
prezente mereu, rolul profesorului este în schimbare. Se poate spune chiar că munca profesorului
se transformă, din a fi o bancă de date, în a deveni mentor şi cercetător. Probabil că viitorul va
pune la mare încercare practica şcolară şi rolul profesorului..
Învăţarea centrată pe elev oferă elevilor o mai mare autonomie şi un control sporit cu privire
la disciplinele de studiu, la metodele de învăţare şi la ritmul de studiu. Această perspectivă
subliniază caracteristicile fundamentale ale învaţării centrate pe elev, promovând ideea că
elevilor trebuie să li se ofere un control sporit asupra învăţarii prin asumarea responsabilitaţii cu
privire la: ceea ce se învaţă,   modul cum se învaţă şi de ce,  momentul când se învaţă.
O consecinţă importantă o reprezintă necesitatea ca elevii să îşi asume un înalt grad de
responsabilitate în contextul învăţarii şi să îşi aleagă în mod activ scopurile, precum şi să îşi
administreze învăţarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori persoana care predă la
clasă le va transmite anumite cuntoşinţe care urmează a fi memorate. Ca educatori avem sarcina
să-i învăţăm pe elevi să înveţe, să-i abilităm cu diferite tehnici de învăţare eficiente, pregătindu-i
în acelaşi timp pentru autoînvaţare şi educare permanentă.
Învaţarea trebuie să fie tot mai mult un proiect personal al elevului, iar educatorul să fie un
asistent al acestuia cu rol de organizator, animator, manager al situaţiilor de instruire prin care să
faciliteze învăţarea eficientă. Învăţarea centrată pe elev se referă la situaţia în care elevii lucrează
atât în grupuri cât şi individual pentru a explora probleme şi a procesa activ cunoştinţele, mai
degrabă decât a fi nişte receptori pasivi ai acestora Pornind de la această idee, am predat elevilor
clasei a VI-a lecţia “Criteriile de congruenţă ale triunghiurilor oarecare “, urmând proiectul de
tehnologie didactică de mai jos :
 . Un teren are forma unui pătrat ABCD de latură 10 m. În mijlocul M al laturii AB este plantat un
măr. Pe terenul AMD sunr cultivaţi ardei, pe terenul DMC sunt cultivate roşii, iar pe terenul MBC sunt
cultivaţi castraveţi.

a) Calculaţi distanţa de la măr la gardul care uneşte punctele D şi C.

b) Arătaţi că suma suprafeţelor cultivate cu castraveţi şi cu ardei este egală cu suprafaţa cultivată
cu roşii.
2
c) Dacă, pentru cultivarea roşiilor, pe 400 cm se plantează un fir de roşie, câte fire de roşii se
plantează în total?

d ( M , DC )=MN şi MN linie mijlocie ⇒

MN||BC şi MN =BC=10 cm

b) M mijlocul lui [AB] ⇒ AM =MB=5 cm

5⋅10
A AMD = =25 m 2= A MBC
2
b⋅h 10⋅10
A MDC= = =50 m2 ⇒
2 2

⇒ A MDC =A AMD + A MBC

c) 50 m2=500 . 000 cm2

400 cm 2 .. . .. .. . .. .. .1 fir 500 . 000

|500. 000 cm 2 .. . .. .. xfire  ⇒ x= 400 =1250 fire
¿
 PARALELOGRAME

Completează tabelul cu proprietăţile corespunzătoare .

Relaţii între Relaţii între Relaţii între Relaţii între Relaţii între
laturile opuse laturile unghiurile unghiurile diagonale
consecutive opuse alăturate
Paralelogram

Dreptunghi

Romb

Pătrat

paralele congruente

suplementare perpendiculare

se înjumătăţescau câte 90° bisectoare

 FIŞĂ DE LUCRU

Nota 5-7
1. Urmăriţi figurile de mai jos şi completaţi spaţiile care au semnul ,,?”.

2. Urmăriţi figurile de mai jos şi completaţi spaţiile libere (P= perimetru):

Dreptunghi Paralelogram Pătrat Romb Trapez

P =………cm. P =…………cm. P =………cm. P =…………cm. P =…………cm.

3. Urmăriţi figurile alăturate şi răspundeţi la cerinţele de mai jos:

a) Aria paralelogramului ABCD este egală cu 40 cm2.

Dacă AB = 8 cm, atunci DE este egală cu ……..cm.

b) Aria rombului ABCD este egală cu 27 cm2.

Dacă BD = 6 cm, atunci AC este egală cu ………cm.

c) Aria dreptunghiului ABCD este egală cu 28 cm2.

Dacă AB = 7 cm, atunci BC este egală cu ……….cm.

d) Aria pătratului ABCD este egală cu 100 cm2. AD este egală cu ……..cm.

e) Aria trapezului ABCD este egală cu 80 cm2. Dacă AB = 12 cm, DE = 8 cm, atunci CD este egală cu
………….cm.

NOTA 7

1.Un dreptunghi cu lungimea laturilor sale egale cu 16 cm, respectiv 24 cm, are perimetrul egal cu al
unui pătrat . Aflaţi aria pătratului.

2. Fie trapezul dreptunghic ABCD cu lungimea bazei mari de 27 cm, lungimea bazei mici de 17 cm şi
măsura unghiului obtuz de 135°. Aflaţi aria trapezului.

3.Un romb are un unghi cu măsura de 120° şi diagonala mică de 6 cm. Se cere perimetrul rombului.

4.Fie ABCD trapez isoscel AB║CD, AD = DC = BC = 10 cm şi m ∢A = 60°. Calculaţi perimetrul trapezului.

4
5.Perimetrul unui dreptunghi este de 52 cm, dacă raportul dimensiunilor sale este de 9 aflaţi aria sa.
NOTA 9 – 10

1.Fie paralelogramul ABCD şi punctele M, N ∈ (AC) astfel încât [AM] ≡[MN] ≡[NC]. Arătaţi că DMBN
este paralelogram.

2.Fie M, N mijloacele laturilor (AB) şi (DC) ale rombului ABCD care are măsura unghiului A de 60°. Arătaţi
că BMDN dreptunghi.

3.Fie ABCD pătrat şi pe laturile lui punctele M , N , P , Q încât AM=BN=CP=DQ. Demonstraţi că

MNPQ este pătrat.

B
1. Poligonul cu patru laturi se numeşte ……….

2. Într-un trapez isoscel diagonalele sunt………….

3. Într-un trapez isoscel unghiurile ……… bazelor sunt congruente.

4. Trapezul care are una dintre laturile neparalele perpendiculară pe baze se numeşte
trapez……………………

5. Trapezul care are laturile neparalele congruente se numeşte trapez…….………

6.Laturile paralele ale trapezului se numesc….…………

A-B : Patrulaterul convex care are două laturi opuse paralele, iar celelalte două neparalele.
 Fişa Nr 2
(probleme cu caracter aplicativ)

1.În figura alăturată sunt reprezentate schematic 3 parcele de pământ în formă de pătrat cu latura de
5 m,2m respectiv 1 m.

a)Aflţti aria totală a celor 3 paralele.

b)Se împrejmuieşte tot terenul cu gard de sârmă.Caţi metri de gard sunt necesari?

c)Se plantează flori pe cele 3

paralele astfel: pe 20% din suprafaţa parcelei

mai mari se plantează lalele,pe 40% din suprafaţa

parcelei mijlocii se plantează crini şi pe jumătate

din parcela cea mai mică se plantează garoafe.

Calculaţi suprafaţa terenului cultivat cu flori.

2.În figura alăturată este reprezentată schema parterului unei case,formată dintr-un living(ABCG),o
bucătărie (CDEF)şi o baie(EFG),(ABCG) şi (CDEF) sunt dreptunghiuri,F este mijlocul lui[GC],iar EFG este un
triunghi

dreptunghic.Se cunosc AB=4m,BC=6m,CD=X(m).

a)Calculaţi suprafaţa livingului ABCG.

b)Calculaţi în funcţie de x suprafaţa băii

şi bucătăriei.

c)Aflaţi x ştiind că suprafaţa livingului este

de 14 ori mai mare decât suprafaţa bucătăriei.

3.În figura alăturată este reprezentat schematic un perete ABCD de

formă dreptunghiulară.Acest perete se va acoperi cu faianţă

în totalitate.

Ştiind că AD=2,8 m şi DC=3 m,iar plăcile de faianţă sunt în

formă de pătrat cu

latura de 30 cm şi sunt ambalate în cutii de câte 20 bucăţi.

Aflaţi numărul minim

de cutii ce trebuie cumpărate pentru acoperirea peretelui.

 4.În figura alaturată este reprezentat schematic planul unei camere

ABCD şi a unei terase ADE. ABCD este un dreptunghi AB=4 m BC=5 m,iar

ADE este un triunghi dreptunghic.

a)Calculaţi suprafata camerei.

b)Aflaţi DE ştiind că A ABCD =2 ∙ A ADE