GENUL DRAMATIC

FIȘĂ DE LUCRU

Citește, cu atenție, textul următor pentru a putea rezolva cerințele formulate:

Actul I, Scena II
DAMIAN, IFTIMI
IFTIMI (intrând cu sfială pe ușa din fund): Cucoane Enachi... cucoane Enachi...
DAMIAN: Ce este, prostule?
IFTIMI: Cucoane!... am dat curcanii la bucătărie...
DAMIAN: Ș-ai spus bucătarului să-i rumenească bine?
IFTIMI: Ba nu...
DAMIAN: Ce fel, ba nu?
IFTIMI: D-apoi... n-are cu ce să-i rumenească.
DAMIAN: Ce zici, măi?
IFTIMI: După ce n-ai cumpărat rumeneală din târg...
DAMIAN: Ieși afară, dobitocule... Auzit-ai tontul!... să rumenească curcanii cu rumeneală!
IFTIMI: Ei, doar nu sunt bucătar...
DAMIAN: Hai, lipsești și du-te de stă la poartă ca să-mi dai de știre când a veni Iorgu.
IFTIMI: Iaca mă duc.
DAMIAN: Așteaptă!... Fost-ai, după cum ți-am zis, să poftești la masă boierii la care te-am trimis?
IFTIMI: Am fost și la boieri și la boierițe...
DAMIAN: Nu cumva ai făcut iar vro dobitocie, după obiceiul tău?
IFTIMI: Da cum, Doamne iartă-mă?... am fost pe la toți și le-am spus curată vorbă: M-a poftit boierul să vă
poruncesc ca să veniți la masă la d-lui.
DAMIAN: Ce fel? să le poruncești?... măi hoțule, tot pe dos ai să vorbești?
IFTIMI: Ei, iar m-ai apucat la sucit ca pe-un fus... Dă-mi pace să vorbesc cum pot... ce dracu! dac-aș fi și eu
prost ca d-ta, n-aș fi un biet boier.
DAMIAN: Iar?... bată-te cucul să te bată!... Hai, du-te de te pune la pândă.
IFTIMI: Mă duc... și cum oi vedea pe cuconașul Iorgu...
DAMIAN: S-alergi iute să-mi dai de știre.
IFTIMI (în parte): Mă duc la crâșmă peste drum, doar l-oi vedea mai degrabă. (Iese prin fund.)
1
 (Vasile Alecsandri, Iorgu de la Sadagura)

I. Scrie răspunsul pentru cerințele următoare:

1. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care Iftimi trebuie să stea la pândă.
2. Transcrie o structură prin care Iftimi este caracterizat în mod direct.
3. Formulează două idei principale din textul dat.
4. Numește tipul de conflict (interior/exterior) care apare în fragment.
5. Indică două argumente care permit încadrarea textului la genul dramatic.
6. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, opinia privind atitudinea lui Iftimi față de Damian, așa cum reiese din
replica: Ei, iar m-ai apucat la sucit ca pe-un fus... Dă-mi pace să vorbesc cum pot... ce dracu! dac-aș fi
și eu prost ca d-ta, n-aș fi un biet boier.
7. Explică rolul textului plasat între paranteze.
8. Exemplifică un tip de comic prezent în text, ilustrându-l cu o secvență semnificativă.

II. Completează spațiile punctate cu informațiile corecte:

1. În textul dramatic, autorul își exprimă ideile în mod ………………………………, dar și
………………………………………………………………………………………..
2. Textul dramatic este structurat în……………………………………………………..
3. Textul cuprins între paranteze se adresează…………………………………………….
4. Modul de expunere specific operei dramatice este…………………………….Apar și alte moduri de
expunere, precum………………………………………………
5. Acțiunea operei dramatice este declanșată de…………………………………………...
6. În operele dramatice, timpul și spațiul sunt…………………………………………….

III. Demonstrează că știi să scrii despre textul literar

Redactează o compunere, de minimum 150 de cuvinte, în care să caracterizezi un personaj din textul selectat
din opera literară Iorgu de la Sadagura de Vasile Alecsandri.
În compunerea ta, trebuie:
- să prezinți două trăsături ale personajului ales;
- să ilustrezi trăsăturile cu exemple, selectate din textul dat;
- să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
2
 - să ai numărul minim de cuvinte cerut.

Test de evaluare

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.

3
SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:
„Amu cică era odată într-o ţară un craiu, care avea trei feciori. Şi craiul acela mai avea un frate mai mare,
care era împărat într-o altă ţară, mai depărtată. Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-mpărat; şi
împăratul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Mulţi ani trecuse la mijloc de când aceşti fraţi nu mai avuse
prilej a se întâlni amândoi. Iară verii, adică feciorii craiului şi fetele împăratului, nu se văzuse niciodată de când
erau ei. Şi aşa veni împrejurarea de nici împăratul Verde nu cunoştea nepoţii săi, nici craiul nepoatele sale:
pentru că ţara în care împărăţea fratele cel mai mare era tocmai la o margine a pământului, şi crăia istuilalt la
altă margine. Şi apoi, pe vremurile acele, mai toate ţările erau bântuite de războaie grozave, drumurile pe ape şi
pe uscat erau puţin cunoscute şi foarte încurcate şi de aceea nu se putea călători aşa de uşor şi fără primejdii ca
în ziua de astăzi. Şi cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii adeseori dus rămânea până la moarte.”
(Ion Creangă „Povestea lui Harap-Alb”)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1.Construieşte două enunţuri în care să foloseşti omonimele cuvintelor din text: „care”, verii”. 6 p.
2.Explică rolul utilizării virgulelor în structura „Şi împăratul, fratele craiului, se numea Verde-mpărat”.
6 p.
3.Transcrie, din fragmentul de text dat, trei structuri specifice basmului. 6 p.
4.Precizează care sunt modurile de expunere utilizate în textul citat. 6 p.
5.Explică, în maximum 5 rânduri, semnificaţia enunţului: „Şi cine apuca a se duce pe atunci într-o parte a lumii
adeseori dus rămânea până la moarte.” 6 p.

B. Scrie, în maximum 10 rânduri, rezumatul fragmentului citat, respectând regulile de alcătuire a unui
asemenea tip de compunere.
În compunerea ta, trebuie:
- să respecţi fidelitatea faţă de textul dat; 2 p.
- să desprinzi ideile principale ale textului; 2 p.
- să prezinţi succesiunea întâmplărilor la care participă personajele; 2 p.
- să respecţi convenţiile specifice rezumatului; 2 p.
- să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate; 2 p.
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 p.

SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:
„Domesticirea pisicii a început acum 5000 de ani, în Egiptul antic. Era considerată atât de valoroasă, încât
a început să fie protejată prin lege, era respectată şi foarte îngrijită. După moartea fiecărei pisici, cadavrul era
mumificat şi îngropat într-un cimitir special.
În Evul Mediu, această felină a cunoscut cea mai sumbră perioadă a existenţei sale. Pisica a devenit
principalul accesoriu folosit în vrăjitorii şi era catalogată drept simbolul diavolului. Persoanele care aveau pisici
erau considerate a fi „vrăjitoare” şi erau arse pe rug împreună cu animalele. Aceasta este perioada în care a fost
distrusă aproape toată populaţia de pisici din Europa. Însă, curând, continentul a fost invadat de şobolani, care
au răspândit cu repeziciune o boală cumplită – ciuma. Începând cu secolul al XVII-lea, pisicile au devenit
animale de companie apreciate pentru graţia şi frumuseţea lor, dar mai ales pentru deosebitul talent vânătoresc
de care au dat dovadă.

4
 Pisica s-a obişnuit treptat cu oamenii, însă nu şi-a pierdut niciodată instinctul sălbatic. Din punct de
vedere genetic, pisica sălbatică şi cea domestică sunt aproape identice. Sociabilitatea este calitatea cea mai
importantă a pisicii domestice. Însă chiar şi o pisică sociabilă poate să vâneze, să zgârie sau să bată.”
(Ramona Popa, „Pisica – un vânător redutabil”, în revista Pisica)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1.Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
- revista din care a fost selectat fragmentul;
- titlul articolului;
- perioada în care a început domesticirea pisicii. 6 p.
2.Menţionează cauza care a dus la dispariţia pisicilor. 6 p.
3. Realizaţi expansiunea cuvintelor subliniate în text. 6 p.
4.Stabileşte valoarea morfologică şi funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din fraza: „În Evul Mediu, această
felină a cunoscut cea mai sumbră perioadă a existenţei sale”. 6 p.

B. Redactează un eseu, de minimum o pagină, în care să caracterizezi personajul principal din nuvela
studiată.
În compunerea ta, trebuie:
- să prezinţi modalităţile de caracterizare a personajului; 4 p.
- să prezinţi cel puţin patru trăsături ale acestuia; 4 p.
- să-ţi exprimi opinia despre personajul prezentat; 2 p.
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2 p.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p.; coerenţa textului – 2 p.;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 2 p.;
aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)

GENURI SI SPECII LITERARE – exercitii RECAPITULATIVE

GENUL EPIC
Fişa de lucru nr.1 SCHITA
Se dă textul:

5
 Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n
București de 10 mai.
Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul fiului și
nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă
nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște
cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor sui ajunge
în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:
– Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie!
– Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana.
Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. I.L.Caragiale, D-l Goe…

1. Defineşte schiţa ca specie a genului epic.

_________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________

2. Menţionează trei trăsături ale schiţei regăsite în fragmentul dat.______________________

.______________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________

3.Extrage un indice de timp si unul de spaţiu din textul citat.

_____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
4.Numeşte personajul principal al operei prezentate mai sus., menţionând două modalităţi de caracterizare a lui.
__________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________

Fişa de lucru nr.2 NUVELA

Se dă textul:

Fusese școlar bun. Clasele primare le învățase la Domnu Ghervescu, în sat la el. D. Ghervescu l-a
văzut așa cuminte și cu dragoste de carte și-i s-a făcut oareșicum mila. El avea un frate, popă la București - i-a
scris un răvaș lung, în care-i spunea c-a descoperit un talent grozav într-un băiat de acolo din sat și, cum
băiatul e sărac și-ar vrea să învețe mai departe, ar fi bine […] să-l ia pe lângă dânsul și să-l dea acolo la
gimnaziu. Mai târziu - cine știe ce va putea ieși din această binefacere…
Frate-său i-a răspuns și el, printr-o scrisoare lungă, că-l primește bucuros […].
Așa că lucrurile s-au pus iute la cale .Biata Ilinca Văduva i-a pregătit băiatului în pripă ce-a putut, a mai
împrumutat câte o bucațică de pânză de prin sat, de i-a făcut și ea ce s-a priceput, ca o mamă - și pe la
pârguitul strugurilor s-a despărțit, cu lacrămile pe obraz, de singura odrasla a casei şi singura mângâiere
- Radule, mamă, vezi de nu ne uita, să ne mai scrii de pe acolo…
Și s-a deprins Radu cu toate, pentru că era băiat bun, supus și răbdător. Câteva zile, la început, il cam
zăpăcise orașul acesta mare, în care el venise pentru întâia oară. Podoabele prăvăliilor cu geamuri cât ușa,
zgomotul trăsurilor, învălmașeala lumii, casele mari  cu câte patru rânduri îi ațâțau curiozitatea lui de copil
neobișnuit cu astfel de lucruri, îl opreau în loc câteodată, iar feluritele impresii îi năvăleauîn cap valvârtej și-i
6
târau gândurile și mirarea ca într-un șuvoi năprasnic. […]
Vara, la vacanța cea mare, îndată după împărțirea premiilor, își strângea lucrușoarele, săruta frumos
mâna părintelui și mamei preotese, își lua legătura la subțioară și pleca pe jos acasă, cu inima plină de dor, de
bucurie  și de nerăbdare.
Iar mama Ilinca, în toti anii, la ziua aceea, deretica mai frumos prin casă, gătea toate pentru de-ale
mâncării […].Și cât îi ea de trecută, de slabă și bătută de necazuri, dar fața îi intinerește când vede pe Radu
viind*; […] se repede în cale-i și într-un suflet e la poarta țarinei*.”
(AlexandruVlahuță,  Din durerile lumii)

1. Defineşte nuvela ca specie a genului epic

___________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
2 Menţionează trei trăsături ale nuvelei regăsite în fragmentul dat .
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________
3.Una din trăsăturile nuvelei este atenţia acordată de autor personajului principal, - personaj văzut în evoluţie şi a
cărui caracterizare se face direct sau indirect. Argumentează această afirmaţie pe baza fragmentului citat.
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

4.Transcrie din textul suport un reper temporal .________________________________________________

Fişa de lucru nr.3 ROMANUL

Se dă textul:
Ioana şi Maria aşteptau nerăbdătoare în poiana amintită sosirea întârziaţilor. E adevărat că o bună
bucată de vreme, preocupate să citească două romane de aventuri, n-au simţit scurgea timpului. Până când s-au uitat la
ceas, amândouă o dată, apoi una la alta, apoi tot mai insistent pe cărarea care urca domol spre poiană.

- Poate că dacă ar fi fost Victor, sau Ursu...încercă Ioana, foarte timidă, să deschidă conversaţia. Maria înţelese
gândul neterminat al noii sale prietene.

- Imposibil! spuse ea. Trebuie să apară dintr-un moment în altul. Am trecut doar prin atâtea întâmplări! Îi cunosc.
E un fleac pentru ei să afle unde e poiana...Ţi-a plăcut cartea?
- Şi da, şi nu, răspunse fără prea mare plăcere Ioana. Nu pot să înţeleg un lucru. De ce aproape toate romanele de
aventuri, romane care se adresează mai ales tineretului, au ca eroi principali oameni maturi? Eu aş vrea să fie toţi tineri,
să aibă vârsta noastră. Nu crezi că ne-am identifica mai uşor cu eroii cărţilor?
- Asta e şi părerea mea, zâmbi Maria. Dar noi n-avem nicio putere. Totul depinde de părerea autorilor. Şi ei, aşa
cum ai spus, au predilecţie pentru ...

(Constantin Chiriță, Cireşarii, III, Roata norocului)

1. Menţionează două argumente potrivit cărora fragmentul menţionat face parte dintr-un roman .
7
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
2. Defineşte romanul ca specie a genului epic.
_________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________

3.Menţionează un indice de spaţiu amintit în fragmentul dat.

________________________________________________________________________________________________
4. Alcătuieşte în maxim cinci rânduri rezumatul fragmentului citat.

Fişa de lucru nr.4 BASMUL

Se dă textul:
A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti.

În mijlocul codrilor, lângă drumul cel mare, lângă drumul cel de țară pe unde umblă și trece împăratul cu
voinicii săi, era odinioară o crâșmă. La crâșma aceea era o crâșmăriță; crâșmărița avea o fată, și pe fată o chema
Florița. [...]

Într-o bună dimineaţă, crâşmarul s-a dus după lemne la pădure... și... iaca ce să vezi: pe o poiană
limpede şi plină de flori a aflat o fetiţă ce se juca cu nişte pui de căprioară. Cum, când şi de unde să fi ajuns
copiliţa asta prin codru, aceea minte pământească nu poate s-o priceapă. Doar a crescut ca şi florile din
pământ; doar a căzut ca şi stelele din cer, sau s-a prefăcut cumva, pe nepricepute, din văzduhul curat. Destul
cum c-atâta era de frumoasă fetiţa asta, încât, de-ar fi fost să fie din om, ar fi trebuit să fie - cel puţin -fată de
împărat. Cine ştie?... [...] Crâşmarul s-a lăsat de lemne, a luat fata în braţe; a dus-o acasă... şi de aici înainte a
fost fata de suflet a lui şi a crâșmăriţei. [...]
Într-o zi de dimineaţă trece vestea din gură în gură până ce ajunge la crâ șma din codru cum că peste
ziuă are să treacă împăratul pe aici pe lângă crâșmă, cu voinici, cu curte și cu mare lucru și treabă... [...]
Crâsmăriţa […] dă în dreapta, dă în stânga, sparge, șterge, curăţeşte, s-a chitit*, s-a pieptănat... […]
Când se sămţi gătită cum se cade, ea se puse înaintea căutătoarei, privi îndelungat şi cu drag la faţa sa, apoi
grăi:
- Frumoasă sunt, oglindă?
- Frumoasă, zău, răspunse căutătoarea; pe de o sută și pe de o mie de ori însă e mai frumoasă Floriţa,
pentru că ea are o faţă ca zorile dimineţii, ochi ca și câmpul cerului și trup ca raza soarelui. […]
(Ioan Slavici, Floriţa din codru)
*a se chiti-a se aranja

1. Defineşte basmul popular ca specie a genului epic.

2. Ilustrează trei trăsături ale basmului popular regăsite în fragmentul dat.

__________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________
3.Extrage din fragmentul dat secvenţa care precizează reperele spaţio-temporale ale acţiunii.
_________________________________________________________________________________________

8
4.Numeşte ,argumentându-ţi afirmaţia – două dintre momentele subiectului regăsite în fragmentul
citat. .________

Fişa de lucru nr 5 fabula

Se dă textul:

Aşa vorbea deunăzi cu un bou oarecare Să-şi arate iubirea ce are pentru ei:
Samson, dulău de curte, ce lătra foarte tare. "Gândirea voastră, zise, îmi pare minunată,
Căţelul Samurache, ce şedea la o parte Şi sentimentul vostru îl cinstesc, fraţii mei."
Ca simplu privitor, - "Noi, fraţii tăi? răspunse Samson plin de mânie,
Auzind vorba lor, Noi, fraţii tăi, potaie!
Şi că nu au mândrie, nici capricii deşarte, O să-ţi dăm o bătaie
S-apropie îndată Care s-o pomeneşti.

Grigore Alexandrescu, Câinele şi căţelul

1. Menţionează două argumente potrivit cărora fragmentul citat apartine fabulei.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

2. Defineşte fabula ca specie a genului epic ,precizând si trei trăsături ale acesteia.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________________________________
______________________________________________
3. Numeşte personajele regăsite în fragmentul de mai sus încercând să precizezi ce tipuri umane / defecte
personifică fiecare dintre ele.
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
4. Caracterizează în 6-7 rânduri unul dintre personajele fragmentului citat.

__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________._______________
__________________________________________________________________________

Fişa de lucru nr.6 BALADA POPULARA

Se dă textul:

Foicica fagului, Porumbului,

La poalele muntelui, Pe câmpia verde, -ntinsă,
Muntelui Pleşuvului, Şi de cetine coprinsă,
În mijlocul Şade Toma Alimoş,
Câmpului Haiduc din Ţara-de-Jos,
La puţul Nalt la stat,
9
Mare la sfat
Şi vitez cum n-a mai stat.
Şade Toma tolănit
Şi cu murgul priponit

10
 Toma
Alimoş

1.Numeşte personajul principal al fragmentului citat şi extrage din textul- suport secvenţa care
face referire la originea / statutul personajului.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

2. Identifică în fragmentul citat un motiv specific literaturii populare.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

3. Menţionează trei trăsături ale baladei populare regăsite în textul citat.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________
_______________________________________________________
4.Caracterizează în 6-7 rânduri personajul principal al operei prezentate mai sus.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

GENUL LIRIC
Fişa de lucru nr.7 PASTELUL

Se dă textul:

Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge
iară!
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Cu o zale argintie se îmbracă mândra țară;
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi, Soarele rotund și palid se prevede printre
nori
Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi. Ca un vis de tinerețe printre anii trecători.

Vasile Alecsandri,
Iarna

1. Defineşte pastelul ca specie a genului liric

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

11
 2. Identifică în textul dat trei trăsături ale
pastelului__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________._________________________________________________________
________________________________

3. Extrage din text o imagine dinamică, o imagine vizuală şi o imagine senzitivă şi explică- la
alegere –semnificaţia uneia dintre ele.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

4.Numeşte trei figuri de stil regăsite în textul dat şi explică motivul pentru care textul poate fi
considerat o descriere literară în versuri.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

Fişa de lucru nr.8 DOINA POPULARA

Se dă textul:

Măi bădiță, floare dulce, Și te-aș măcina mărunt

Unde te-aș găsi te-aș smulge La morișca de argint;
Și-acasă la noi te-aș duce, Și te-aș cerne
Și te-aș răsădi-n grădină, Prin sprâncene
Și te-aș secera cu milă; Și te-aș frământa-n inele
Și te-aș face stog în prag, Și te-aș da inimii mele
Și te-aș îmblăti cu drag; Să se stâmpere de jele...

Măi bădiță, floare dulce,

1.Defineşte doina ca specie a liricii populare.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

2. Identifică în textul dat trei trăsături ale doinei populare.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

3.Explică în maxim cinci rânduri mesajul versurilor citate.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

12
 4.Menţionează trei trăsături ale genului
liric______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
____________________._____________________________________________________________
____________________________

GENUL DRAMATIC
Fişa de lucru nr.9
Se dă textul:

Actul II, Scena V

MIȚA singură în costumul de la bal, apoi DIDINA asemenea

MIȚA (venind din dreapta pe dibuite): Am găsit fereastra din odăiță deschisă și am intrat... L-am
nemerit? ori nu l-am nemerit ? Da, trebuie să-l fi nemerit. Da, sunt o cremenală... (se retrage pe
dibuite după paravan.)
DIDINA: Mare istorie!... Am înghețat așteptând afară în frig: a trebuit să intru înapoi pe fereastră.
Nae trebuie să vie numaidecât cu Pampon. Trebuie să pândesc când or intra aici, să ies pe fereastră
și pe aici mi-e drumul. Să poftească pe urmă d. Pampon acasă în costum de bal... să-l judec eu...

MIȚA: Auz mișcând... e cineva...

DIDINA: S-aprinz o lampă... (merge pe dibuite la masa cu lămpile)

MIȚA: Desigur e cineva...

DIDINA (a găsit chibriturile și aprinde lampa) : Așa...

MIȚA: A! (aparte) O femeie! dama de verde! (tare.) A! în sfârșit!

DIDINA (dând un țipăt de surprindere, se întoarce): A! (aparte.) O femeie! e republicana!

MIȚA (fierbând): V-ați speriat? pardon! Mă recomand! Mița Baston.

DIDINA (cu contenență): Mersi! și eu Didina Mazu.

MIȚA (jocul crescendo): Ce cauți aici, madamo ?

DIDINA (cu un ton mai sus): Da' d-ta ce cauți aici, madamo?

MIȚA (jocul crescendo): Eu sunt la amantul meu!

DIDINA (foarte de sus): Și eu sunt la amantul meu!

MIȚA (izbucnind): La amantul d-tale?... Amantul d-tale... a fost... era... este... amantul meu! D-ta, ca
o infamă, mi l-ai răpit! (luând o poză de atac și cu tonul tragic) Una din noi două trebuie să moară!

( D'ale carnavalului, I.
L. Caragiale )
1.Numeşte specia literară în care se încadrează opera din care a fost extras fragmentul
menţionat.

13
Defineşte-o.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

2.Menţionează rolul textului plasat între paranteze. .

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

3.Numeşte trei trăsături ale genului literar în care se încadrează opera din care a fost
extras fragmentul menţionat .
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

4.Menţionează care este modul de expunere folosit în text şi numeşte două roluri ale
sale .
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________._________________________________________________________________
________________________

EVALUARE

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.
14
 Subiectul I
40 de puncte
Citește următorul text:

Frunză verde mărăcine,

Nimic nu se prinde de mine!
De când dorul m-a lovit
Mințile mi-au rătăcit;
De când dorul m-a cuprins,
Sufletul mi s-a aprins!
Sui în deal, cobor în vale
Și-mi pierd ziua tot pe cale;
Valea sui, dealul cobor,
Îmi trec viața tot cu dor.
Puiculiță, floare-n gură!
Când te văd în bătătură
Îmi uit plugu-n arătură
Sapa-nfipta-n curătura,
Și las boii ca să pască,
Plugul să se ruginească
Și sapa să putrezească.
Alei! puico, dac-ai vrea,
Patru pluguri aș dura,
Țara-ntreagă aș ara.
Graiul dulce de muiere
Varsă-n suflet mângâiere
Și dă omului putere
Ca să facă tot pe vrere.
Dar nu vrei, sărman de eu!
Și eu mor de dorul tău!
(***, Dorul)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: a lovit,
graiul, mângâiere, sărman .
4p
2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin derivare și a unui cuvânt obținut
prin conversiune din textul dat.
4p
3. Transcrie un cuvânt care să conţină diftong si unul care să conţină triftong.
4p
4. Transcrie, din textul dat, două figuri de stil diferite, precizând felul acestora.
4p
5. Explică rolul folosirii virgulei în structura: Valea sui, dealul cobor, Îmi trec viața tot
cu dor. 4p
6. Prezintă, în 30-50 de cuvinte , semnificaţia versurilor :“De când dorul m-a cuprins ,
Sufletul mi s-a aprins! Sui în deal, cobor în vale Și-mi pierd ziua tot pe cale”
4p

15
 B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenența textului
literar citat la specia doină populară.
16p
În compunerea ta, trebuie:
- să precizezi patru trăsături ale doinei;
- să prezinți detaliat două trăsături ale doinei, valorificând textul dat;
- să respecți structura specifică tipului de compunere cerut;
- să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.

Subiectul al II-lea
36 de puncte
Citește următorul text:
Dorul este un sentiment greu de definit. El nu e numai gândirea cu plăcere la fiinţa
iubită, dar depărtată; nu e numai simţirea unei necesităţi de a fi cu ea; nu e nici numai
transfigurarea chipului ei, datorită distanţei şi trebuinţei de ea. Ci în dor e prezentă într-un
fel propriu şi într-un grad foarte intens o duioşie, un sentiment indescriptibil, în care inima
se topeşte de dragul fiinţei iubite. Dorul descoperă taina negrăită a persoanei dorite. Dorul
e o tensiune a fiinţei tale, spre cel dorit. E sensibilitatea potenţată faţă de forţa atractivă a
altei persoane, faţă de căldura ei, care te scoate din atmosfera de gheaţă a singurătăţii, în
dor te descoperi fără să te realizezi. În el, aştepţi prezenţa persoanei dorite ca să te
realizezi.
Dorul te cheamă lângă ea. Prin dor trăieşti necesitatea ca comuniunea de mai
înainte să se actualizeze din nou, în mod deplin, prin prezenţa persoanei dorite lângă tine.
Simţi necesitatea să ai căldura ei lângă tine şi nu numai de la distanţă, ca o dovadă sau ca
un semn văzut al iubirii ei. În dor te duci cu gândul şi cu simţirea lângă persoana iubită.
Dar, în acelaşi timp, în dor manifeşti trebuinţa ca să te duci în carne şi oase la ea şi ea să
vină la tine în carne şi oase.
În dor, o persoană trăieşte valoarea eternă a persoanei iubite. Ea e departe, dar n-a
încetat să existe cu totul.
(Pr. Dumitru Stăniloae, Ce este dorul? , https://ortodoxiatinerilor.ro)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

1. Formulează câte un enunț în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
4p
- numele autorului și titlul articolului;
- unde a fost publicat articolul;
2. Precizează, într-un enunț, cum se manifestă dorul.
4p
3. Menționează diateza și conjugarea verbelor subliniate în textul dat.
4p
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate, menționând partea de vorbire
prin care se exprimă: Dorul e o tensiune a fiinţei tale, spre cel dorit…. ca o dovadă
sau ca un semn văzut al iubirii ei.
4p
5. Transcrie două propoziții diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
Ploaia cădea ropotind, cerul era cum nu se mai văzuse şi mi se părea că norii se
rupseseră şi erau azvârliţi de vântul năpraznic până pe pământ.
4p

16
 6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție
subordonată predicativă, care să aibă element regent verbul a ajunge .
4p

B. Redactează o compunere de 150-300 de cuvinte, în care să prezinți o întâmplare reală

sau imaginară petrecută la un concurs școlar. 12p
În compunerea ta, trebuie:
- Să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
- Să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
- Să ai un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate;
- Să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.

Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei -2p;
coerenţa textului – 2p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului –
2p; ortografia -3p; punctuaţia – 3p; aşezarea corectă a textului în pagină -1p; lizibilitatea
-1p.)
Vei primi 10 puncte din oficiu.

17