Temperamentul ca latura expresiva si dinamico-energetica a personalitatii

Tipologii si portrete temperamentale

-.I.P. Pavlov
C.G. Jung
H.J. Eysenck
Caracterizarea temperamentelor
Temperamentul si raporturile lui cu celelalte laturi ale personalitatii
Temperamentul ca latura expresiva si dinamico-energetica a personalitatii

-temperamentul este latura expresiva a personalitatii

-temperametul este latura expresiva a personalitatii (de explicat + exemplu)
-temperamentul desemneaza latura dinamico-energetica a personalitatii (de explicat +
exemplu)
*temperamentul este innascut
*temperamentul evolueaza
*temperamentele nu sunt bune sau rele, de dorit sau indezirabile
*nu exista temperamente pure temperamentul real al omului este o combinatie
originala, aparte care il individualizeaza.
*temperamentul este o particularitate foarte generala a personalitatii

Tipologii si portrete temperamentale

I.P. Pavlov

La inceputul sec. al XX-lea in Rusia, fiziologul I.P. Pavlov a intreprins cercetari

minutioase asupra dinamicii activitatii nervoase superioare (ANS) urmarind trei
indicatori: forta, echilibrul si mobilitatea proceselor nervoase fundamentale excitatia si
inhibitia.
Forta este criteriul principal de caracterizare a tipului ANS.Se exprima prin rezistenta la
oboseala nervoasa, rezistenta la solicitari intense, la factori majori de stres.In raport cu
forta, Pavlov stabileste doua tipuri: puternic si slab.
Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale, excitatia si inhibitia exprima dinamica
raporturilor dintre acestea, usurinta cu care se trece dintr-o stare in alta, rapiditatea cuc
are se instaleaza unul sau altul dintre cele doua procese.Mobilitatea se manifesta mai
ales in viteza trecerii de lao activitate la alta, rapiditatea si flexibilitatea adaptarii la

situatii noi. In raport cu acest criteriu, sunt stabilite tipurile: mobil si inert.
Echilibrul exprima raporturile de forta intre excitatie si inhibatie.Daca domina forta
excitatorie, atunci vorbim despre impulsivitate, daca domina forta inhibatorie atunci
vorbim despre inhibitie, iar daca forta celor doua procese este aproximativ egala,
vorbim despre echilibru. Pornind de la acest criteriu s-au stabilit doua tipuri: echilibrat si
neechilibrat.
Prin combinarea tipurilor care rezulta din manifestarile de forta, echilibru si mobilitate,
I.P. Pavlov stabileste patru tipuri de ANS carora le-a atasat denumirile din tipologia
clasica intrucat a considerat ca exista o corespondenta acceptabila .

Caracteristicile excitatiei si inhibatiei

Temperamente

tipuri de ANS
forta

Puternic

echilibrul

mobilitatea

echilibrat
echilibrat

mobil
inert

sangvinic
flegmatic

neechilibrat-excitabil

slab

coleric

melancolic

Trasaturile activitatii nervoase superioare (a.n.s.) si temperamentale

Excitatia si inhibitia se caracterizeaza prin trei insusiri esentiale: forta (capacitatea de
lucru a sistemului nervos, a celulelor corticale), mobilitatea (viteza cu care cele doua
procese se inlocuiesc unul pe altul), echilibrul (predominarea unuia sau altuia dintre ele,
sau echilibrul lor). Pornind de la aceste insusiri innascute ale excitatiei si inhibitiei,
Pavlov stabileste patru tipuri de activitate nervoasa superioara (a.n.s.) comune pentru
om si animal, carora le asociaza cele patru temperamente cunoscute.
Desi temperamentul este manifestarea tipului de activitate nervoasa superioara in sfera
activitatii psihice, nu trebuie sa intelegem ca intre tip si temperament exista o
coincidenta, o identitate, ci o corespondenta. Adica, doi oameni care sunt identici din
punct de vedere al tipului de a.n.s. vor avea, in linii mari, acelasi temperament, insa de

nuante diferite. De exemplu, doi indivizi pot avea acelasi tip puternic, echilibrat, mobil,
dar la unul echilibrul proceselor nervoase este precar iar mobilitatea excesiva, in timp
ce la altul echilibrul este foarte mare, dar mobilitatea este mica, aproape de inertie, unul
va fi sanguinic cu nuante de coleric, iar altul tot sanguinic, dar cu nuante de flegmatic.
Mai mult decat atat, aceeasi insusire de tip poate fi transfigurata diferit in diverse
trasaturi temperamentale. De exemplu, neechilibrul excitativ poate aparea la un anumit
nivel ca incordare, impulsivitate, haos afectiv, conduita anarhica, iar la un alt nivel ca
spirit de initiativa, impetuozitate in creatie, efervescenta afectiva legata de scopuri
inalte. Aceasta, deoarece tipul nu se manifesta direct in sfera activitatii psihice, ci este
mediat de ansamblul legaturilor temporare.

Proprietatile SNC, ca trasaturi generale se pot evidentia in toate tipurile

temperamentale, in caracteristicile motorii, in activitatea verbala, in reactiile emotionale.
Dimensiuni si interpretare
1. - forta excitatiei;
2. forta inhibitiei;
3. mobilitatea proprietatilor SNC (sistemului nervos central;
4. echilibrul proprietatilor SNC.
Proprietatile SNC (forta excitatiei si inhibitiei) sunt considerate de catre Strelau si
colaboratorul sau Angleitner, ca trasaturi generale, foarte stabile care se pot evidentia in
toate tipurile de temperamente, in caracteristicile motorii, in activitatea verbala si in
reactiile emotionale.
SE forta excitatiei
Definitie : capacitatea functionala a SNC care se manifesta in abilitatea de a
suporta o stimulare intensa sau de lunga durata, fara a trece la inhibitia de protectie
(transmarginala).
Sursele de stimulare pot fi multiple: situatii, medii, sarcini si stimuli discreti
( caracterizati printr-un nivel dat de variatie, noutate, intensitate, complexitate,
semnificatie) activitati diferite, care prezinta aspecte variate de amenintare, risc,
tensiune si un impact in cresterea nivelului de activare(Strelau, Angleitner, Bantelman,
Ruch,1990).
Scala privind forta excitatiei componente (CST Rusalov):
1.rezistenta la factorii amenintatori pentru actiunile planificate anterior;

2. tendinta de a incepe o actiune in conditii inalt stimulative;

3.preferinta pentru activitati care presupun risc;
4.rezistenta emotionala cand se desfasoara o activitate cu incarcatura sociala si
fizica;
5. stabilitatea performantei in situatii inalt stimulative;
6. rezistenta la oboseala cand persoana este implicata in activitati de durata sau
intense;
7. capacitatea de a reactiona adecvat la tensiuni emotionale puternicie

Scala de forta a inhibitiei (inhibitie conditionata-Pavlov).

- se masoara prin abilitatea de a mentine o stare de inhibitie conditionata, de
persistenta a inhibitiei ce se manifesta si se evalueaza prin cantitatea de timp in care
SNC este capabil sa ramana in starea de inhibitie.
- circumscrie 5 componente:
1. Capacitatea de a se retine de la reactii si acte comportamentale care sunt
indezirabile social;
2. Capacitatea de a astepta fara dificultate indeplinirea unei actiuni cand se
impune intarzierea acesteia;
3. Capacitatea de a intrerupe in plina desfasurare o reactie sau actiune cand
aceasta se impune;
4. Capacitatea de a intarzia reactia fata de stimulii externi daca circumstantele o
cer;
5. Capacitatea de a-si retine exprimarea emotiilor la nevoie.

Scala mobilitatea proceselor nervoase (excitatia si inhibitia) este definita ca

abilitatea SNC de a forma usor noi reflexe conditionate, de a raspunde adecvat si cat
mai rapid posibil la schimbarile continui de mediu ( inteleasa diferit de labilitatea
proceselor nervoase definita prin viteza cu care sunt generate si oprite procesele SNC).
Include 5 componente:

1. reactia adecvata la schimbarile neasteptate de mediu;

2. adaptare rapida la noi circumstante/imprejurari;
3. trecerea facila de la o activitate la alta;
4. scimbarea facila a dispozitiei ( de la pozitiv la negativ si invers);
5. preferinta pentru situatii care solicita realizarea simultana a unor activitati
diferite.

Tabelul I. Relatia dintre a.n.s. si temperament

Tipul de activitate nervoasa superioara clasificat dupa:
Forta-intensitatea proceselor nervoase

Temperame
nt

Echilibrul
proceselor
nervoase

Mobilitat
ea
procesel
or
nervoas
e

ECHILIBRAT

MOBIL

SANGVINIC

INERT

FLEGMATI
C

PUTERNIC

NEECHILIBR
AT

SLAB

COLERIC

MELANCOL
IC